Cum vom alimenta copilul în primul an de viață?

Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea exclusivă la sân până la vârsta

de 6 luni şi pînă la vîrsta de 2 ani, cu începerea diversificării de la 6 luni. Această
perioadă se consideră optimă indiferent dacă bebelușul este alăptat la sân, mixt sau
doar cu formula de lapte.

Pînă la 6 luni:
Alăptaţi copilul de cîte ori el cere, ziua şi noaptea, cel puţin de 8 ori în 24 ore.
Intervalul între alimentaţii nu va fi mai mare de 2-4 ore. Dacă copilul doarme mai
mult de 4 ore treziţi-l şi alimentaţi-l, excepție va fi noaptea, noaptea copilul are
regim liber. După o lună, copilul va mînca mai rar, iar pe la 2 luni poate suge cu un
interval de 3-4 ore.
Se interzice folosirea altor alimente sau lichide (ceai, sucuri, biscuiţi, lapte de vacă
sau laptele de capră)! Nu este nevoie să dăm apă, dacă copilul este alăptat la sân,
chiar și în perioadele de caniculă. Bebelușul își ia apa din laptele mamei. Laptele “din
față” este mai lichid și reprezintă apa bebelușului, iar laptele „din spate” este mai
consistent și reprezintă hrana bebelușului.

De la 6 la 12 luni:
Când bebeluşul a ajuns la vârsta de 6 luni, putem începe introducerea hranei
suplimentare, a alimentelor nelactate, solide sau lichide, continuând în acelaşi timp
alăptarea. Pe măsură ce creşte şi are mai multe activităţi, el nu se va mai mulţumi
doar cu aportul de elemente nutritive, minerale, vitamine şi energie din laptele
matern.
Deobicei, la această vârstă, copilaşii pot să stea în şezut, să deschidă
guriţa, să prindă linguriţa pentru sugari şi să înghită alte alimente, altele decât
laptele mamei. Dispare reflexul de împingere înapoi cu limba a obiectelor solide din
guriță.
Alimentaţia influenţează considerabil sănătatea copilaşului. Pentru o
dezvoltare normală, ea trebuie să conţină toate elementele nutritive necesare:
proteine, lipide, glucide, vitamine, minerale, în proporţii adecvate
fiecărei perioade de dezvoltare.

Copilul va fi alimentat la sîn de cîte ori el cere, cel puţin 5-6 ori în 24 ore şi se va
începe folosirea suplimentului respectînd principiile menţionate mai jos:
      Nu cedaţi în faţa sfaturilor venite de la bunici și prietene de a introduce alimente
solide înainte de vârsta de 6 luni.
       Dacă bebeluşul este născut prematur, bolnav, puteţi întârzia începerea diversificării
după vârsta de 6 luni.
       Dacă bebeluşul manifestă alergie,   tratați alergia și apoi începeți diversificarea.
    În perioada de introducere a suplimentului, principala sursă de alimentare rămîne
totuşi laptele matern.
   Totdeauna introduceţi suplimentul în prima perioadă a zilei pentru a putea urmări cum
copilul tolerează.
   Fiecare element nou introdus poate determina schimbări în organismul copilaşului, cu
diaree, indispoziţie sau erupţii cutanate. Deaceea, părinţii trebuie să urmărească
îndeaproape reacţiile copilaşului în primele 24 de ore.
       Daţi-i copilului suplimentul cu linguriţa, înainte de a-l alimenta la sân.
    Iniţial îi veţi da o cantitate mică pentru a urmări toleranţa, iar dacă tolerează, o
creşteţi treptat. Începți cu 2 lingurițe pe zi,  apoi, progresiv, câte o masă de lapte va
fi înlocuită cu hrană solidă de felul cremei de legume.  Ar
fi bine ca acest nou tip de hrană să constituie al doilea mic dejun sau masă de prânz şi
nu la mese de seară, înainte de culcare, când pot provoca tulburări ale somnului.
       Cînd începeţi să-l introduceţi, suplimentul trebuie să fie semisolid, iar cu timpul îl
îngroşaţi.
       Începeţi cu un singur tip de supliment şi treptat introduceţi altele noi.
   Ar fi bine ca prima dată cînd îi daţi copilului ceva nou, acest produs să fie comercial, şi
dacă tolerează bine deja puteţi să il pregătiţi în condiţii casnice.
    La introducerea suplimentului fiţi răbdători şi nu insistaţi mai mult de 4-5 ori, aceasta
ar putea dezvolta o reacţie negativă la copil.

Continuaţi alăptarea, chiar dacă aţi introdus hrană suplimentară, întrucât laptele mat
ern este cel mai bun pentru bebeluşul dumneavoastră. Laptele mamei nu reprezintă
doar un aliment, ci şi un mijloc de protecţie şi un important factor pentru dezvoltare
şi creştere.

Începerea diversificării mai devreme de 6 luni duce la dezvoltarea unor patologii

prin suprasolicitarea sistemului digestiv, care este încă nepregătit pentru alimente
noi și solide:
       Insuficiența enzimatică pancreatică duce la o digestie incompletă a proteinelor și
amidonului și la o suprasolicitare a pancreasului, cu dezvoltarea ulterioară, în
perioada copilăriei, a pancreatitelor reactive.
  Imaturitatea mucoasei intestinale, caracterizată printr-o permiabilitate crescută,
favorizează absorbția sporită a alergenilor, astfel crește riscul manifestărilor alergice
în copilărie.
       Incapacitatea digerării glutenului înainte de vârsta de 8-9 luni poate duce la apariția
alergiilor sau intoleranță la gluten.
       Valoarea energetică crescută a carbohidraților din făinoase duce la obezitate.
       Valoarea nutrițională scăzută a proteinelor din cereale și vegetale vs laptele matern.
       Introducerea laptelui de vacă mai devreme de 1 an duce la apariția alergiilor.

Introducerea diversificării trebuie făcută corect, treptat fără a suprasolicita sistemul

digestiv al bebelușului, care se dezvoltă și el împreună cu creșterea copilului.
Introducerea treptată presupune înlocuirea unei alăptări la sân cu o mâncare solidă,
şi are loc timp de o lună, începând cu cantități micuțe.

Recomandări de bază referitor la hrana suplimentară.

Nu vă dezamăgiți dacă prima încercare
a eşuat şi nu renunţaţi. Hrănirea sugarului este un proces care necesită răbdare.
Nu forţaţi copilaşul să mănânce tot ceea ce aţi pregătit. Pentru început (în lunile 6 şi
7 ), hrana trebuie să fie pasată, apoi răzuită sau tăiată în bucăţi, astfel încât copilaşul
să înveţe să o mestece. Unii copii vor mânca mâncarea răzuită sau tăiată în bucăți,
abia după 1 an. De la vârsta de un an, puteţi începe să-l aşezaţi pe copilaş la masă
împreună cu ceilalţi membri ai familiei.

?Cu ce începem introducerea suplimentului?

Este bine să începem alimentaţia adiţională cu pastă (pireu) de legume. Vom înlocui
treptat o alăptare, timp de 1 lună. Folosiţi întotdeauna produse de sezon. Începem cu
legumele de culoare deschisă și verzi, cele de culoare oranj  și roșu le lăsăm la
sfârșit. După ce încercăm toate legumele monocomponente, putem apoi să combinăm
mai multe legume. Evitaţi legumele îngheţate. Se recomandă şi combinaţii dintr-o
rădăcinoasă şi alt tip de legume (cartofi cu spanac, morcov cu conopidă). Legumele
conţin suficiente minerale şi orice surplus de sare poate afecta rinichii. Legumele din
păstăi ca fasolea şi mazărea pot fi introduse de la vârsta de 9 luni. Nu adăugaţi sare!
 Următorul aliment care va fi introdus în alimentația copilului începând cu a 7-a lună
de viață, este pireul de fructe. Aproape toate fructele sunt bune pentru copii. Însă
vom începe cu fructele de sezon, care se găsesc în țara noastră. Evitați citricile,
căpșunele, zmeura, cireșele și vișinele în primul an de viață.

Următorul produs care va fi introdus în alimentația copilului va fi cerealele

(terciurile), în a 8-a lună de viață. Începem cu cereale care nu conțin gluten.
Terciurile vor fi fără lapte. Din gama largă de alimente cerealiere, bogate în fier,
puteţi începe cu orezul, care se digeră uşor şi nu provoacă alergii.
După aceasta, copilul va fi gata să mănânce şi terciuri de porumb și hrișcă. După 1
lună de terciuri fără gluten și fără lapte, putem începe introducerea terciurilor cu
lapte și cu gluten. Amestecaţi cerealele cu orice pastă de fructe sau legume şi
pregătiţi o masă completă pentru bebeluşul dumneavoastră.

Tot în luna a 8-a, vom introduce carnea în pireurile de legume. Evitați carnea de
porc. Ficatul, gălbenușul de ou și peștele va fi introdus începând cu luna a 9-a, alături
de legumele pasate. Carnea și peștele trebuie să fie proaspăt, începem cu pește alb și
apoi trecem și la cel roșu. Albuşul de ou poate
fi adăugat cu atenţie doar în al doilea an de viaţă.

Lactatele (excepție laptele de vacă) vor fi introduse începând cu luna a 10-a de viață.
Laptele de vacă poate fi introdus la 1 an și jumătate, dar și mai bine ar fi după 3 ani.
Copiii foarte greu tolerează proteina din laptele de vacă, iar din cauza raportului
albumină/cazeină, total diferit de laptele matern, îl asimilează foarte greu.

?Ce nu trebuie să mănânce bebelușul dumneavoastră?

       Până când copilul nu va împlini vîrsta de 4 ani, evitaţi
mâncarea condimentată, grăsimile animale şi alimente prelucrate ca salamul ş.a.
       Evitaţi băuturile acidulate întrucât pot cauza probleme digestive şi tulburări ale
somnului.
     Sarea poate îngreuna activitatea rinichilor bebeluşului şi,
utilizată în exces, poate conduce, mai târziu, la hipertensiune arterială. Rinichii sugar
ului nu sunt capabili să elimine în mod natural sarea până la împlinirea vârstei de un 
an.
Atât timp cât copilul nu cunoaşte gustul sării, mâncarea nesărată nu prezintă nici un 
fel de probleme pentru el. Şi, oricum, toate sărurile minerale de care are nevoie
organismul sunt prezente în alimentele obişnuite pe care le primeşte.
    Atenţie la zahăr! Fructele sunt bogate în fructoză şi sunt suficient de dulci. Surplusul
de zahăr poate crea dependenţă de dulciuri, ceea ce-l predispune la obezitate, carii
dentare şi chiar diabet.
      Este foarte bine să adăugaţi o linguriţă de ulei în pireul de legume. Nu uitaţi să alegeţi
doar uleiuri din măsline sau seminţe de floarea soarelui „virgine” (rezultatul primei
presări, fără rafinare).
    Mierea nu este recomandată copiilor sub un an. Datorită unei bacterii aflată
în compoziţia sa şi care se poate dezvolta în sistemul
gastrointestinal al sugarilor, mierea poate provoca îmbolnăviri serioase. Poate
provoca și alergii.

Schema diversificării:
6-7 LUNI, 12.00-14.00: PIREU DE LEGUME (brocoli, conopidă, bostănel, cartof, …,
morcov, bostan).
7-8 LUNI, 16.00-18.00: PIREU DE FRUCTE (măr, pară, prună, caise, piersic,
banana…).
8-9 LUNI, 8.00-10.00:TERCI fără lapte, fără gluten (porumb, orez, hrișcă) + CARNEA
în legume(pui, iepure, prepeliță, vițeluș, miel…).
9-10 LUNI, 8.00-10.00:TERCI cu lapte, cu gluten (grîu, orz, ovăz…) + gălbenuș de
ou, ficat și apoi peștele în pireul de legume.
10 LUNI: LACTATELE (brînză, chefir, …)