Sunteți pe pagina 1din 10

Referat

Gonadotropul - Prolactina

Paraschiv Patricia
1C grupa2
Gonatotropul

 Hormonul eliberator al gonadotropinelor (în engleză Gonadotropin-releasing


hormone, prescurtat GnRH), de asemenea cunoscut sub numele de hormonul
eliberator de hormon luteinizant (din engleză Luteinizing-hormone-releasing
hormone, prescurtat LHRH) sau luliberin, este un hormon polipeptidic responsabil
de secreția a doi hormoni gonadotropi, hormonul foliculostimulant (prescurtat FSH,
din engleză follicle-stimulating hormone) și hormonul luteinizant (prescurtat LH,
din engleză luteinizing hormone), eliberați de glanda hipofiza anterioară. GnRH
este sintetizat de neuroni ai hipotalamusului.
Structura hormonului gonadotrop
Activitatea hormonului

 Sinteza hormonului este foarte scăzută în timpul copilăriei dar se activează spre
pubertate. Pe parcursul perioadei de reproducere, sinteza pulsatorie a hormonului
este critică pentru funcția de reproducere și este controlată prin bucle de retro-
control (feed-back). La femei, odată ce o sarcină este stabilită, activitatea
hormonului GnRH nu mai este necesară.
 Activitatea pulsatorie poate fi perturbată de boli hipotalamo-hipofizare, fie disfuncții
(de exemplu hipopituitarismul), fie leziuni organice (traumatisme, tumori). Valorile
crescute ale prolactinei reduc activitatea GnRH. Sinteza de GnRH este absentă în
sindromul Kallma
 GnRH este un hormon produs de anumiți neuroni din hipotalamus și este eliberat de către terminațiile
neuronale. O regiune importantă în sinteza de GnRH este zona preoptică a hipotalamusului, care conține
cei mai mulți neuronilor ce secretă GnRH.
 În cursul dezvoltării embrionare, neuroni GnRH sunt originari din regiune nazală și migrează în creier,
unde se răspândesc pe teritoriul septul medial și al hipotalamusului.
 GnRH este secretat în fluxul sanguin și este transportat la nivelul hipofizei anterioare prin
sistemul port hipotalamo-hipofizar, sistem descoperit de Grigore T. Popa și Una Fielding. În celulele
hipofizare GnRH se fixează pe receptorul său membranar GnRHR și stimulează izoenzima β a
fosfolipazei C, care mobilizează calciul și activează protein ​kinaza C. Acest lucru duce la activarea
proteinelor ​implicate în sinteza și secreția hormonilor gonadotropi LH și FSH. GnRH este degradat prin
proteoliză în câteva minute.
Prolactina

 Prolactina, cunoscută și ca hormonul luteotropic, este


responsabilă de producția de lapte matern după ce a avut loc
nașterea, în perioada alăptării sugarului. Acest hormon este o
verigă importantă dintr-un sistem complex care începe de la
creier și în care sunt implicate mai multe organe și hormoni
care fac posibilă alăptarea.
Producerea Prolactinei

 Prolactina este secretată și eliberată în cadrul unui circuit ale cărui elemente se
inter-influențează reciproc și în care intervine și nevoia de lapte a sugarului.
Prolactina este produsă la nivelul glandei pituitare de către celulele lactotrofe.
Sub acțiunea acestui hormon celulele alveolare ale sânilor încep să producă
lapte. Alăptatul acționează asupra receptorilor de la nivelul sânilor, care transmit
către creier necesitatea continuării secreției de lapte. Suptul la sân al bebelușului
stimulează hipotalamusul să producă oxitocina, hormon care printre altele,
asigură trecerea laptelui din glandele secretoare prin canalele galactofore către
mamelon, pentru a putea fi supt cu ușurință de către copil. Suptul antrenează
glanda pituitară să producă și mai mult lapte, în timp ce în cazul unei femei care a
născut și nu alăptează nivelul de prolactină revine la normal. (1), (2)
 În procesul secreției și eliberării prolactinei intervin alți doi hormoni importanți:
dopamina și estrogenul, ambii având rol de reglare. Dopamina inhibă producția de
prolactină, în timp ce prolactina stimulează eliberarea de dopamină, fiind creată astfel
o buclă de feedback. Pe de altă parte estrogenul stimulează secreția de prolactină
la nivelul glandei pituitare.
 Prolactina este produsă și în alte organe și zone ale organismului: uter, creier,
prostată, piele, celulele imune, țesutul adipos. Uterul produce prolactina pe durata
sarcinii, iar celulele imune o produc și ele atunci când sunt stimulate. (3)
 Nivelul de prolactină variază pe durata unei zile (de exemplu, este mult mai ridicat pe
durata somnului și imediat după trezire) și poate fi influențat de anumiți factori:
exercițiile fizice intense și stresul emoțional produc o creștere a nivelului de prolactină,
la fel și medicamentele care au un conținut ridicat de estrogen sau care inhibă
dopamina. (2), (4)
Rolul si importanta prolactinei

 Prolactina este produsă în cantități mici și în organismul bărbaților și a femeilor care nu


sunt însărcinate, însă cantitatea maximă a acestui hormon apare la femeile însărcinate și
la cele care au născut, nivelul lor de prolactină fiind de 10-20 de ori mai mare decât în
mod obișnuit. Rolul principal al acestui hormon la femeile însărcinate și la cele care au
născut constă în stimularea și menținerea lactației. Pe perioada sarcinii sânii cresc sub
stimularea prolactinei, iar celulele alveolare și țesutul mamar sunt pregătite pentru
păstrarea laptelui. Pe durata sarcinii producția laptelui nu are loc datorită acțiunii
hormonilor estrogen și progesteron. Nivelul acestora scade însă după naștere, ceea ce
lasă cale liberă acțiunii prolactinei, care stimulează sânii să producă lapte. (2)
 Prolactina mai este numită și hormonul matern, datorită efectului de liniștire pe care îl
are asupra mamelor care alăptează și a promovării instinctului și comportamentului
matern. Pe de altă parte acțiunea prolactinei asupra glandelor adrenale poate duce uneori
la apariția părului nedorit pe corp. (5)
Vă mulțumesc!

S-ar putea să vă placă și