Cum alternam mancarea solida cu alaptarea naturala de Roxana Cristea

Cum alternam mancarea solida cu alaptarea naturala? Parerile mamicilor sunt impartite si metodele difera de la copil la copil. Sunt copii pofticiosi care pana la varsta de un an au gustat dintr-o gama variata de alimente pastrand lapticul ca o alinare de seara, sau o gustare de dupa masa si copii care se impaca atat de bine cu sanul mamei incat nu l-ar lasa pentru nicio bunatate culinara. Haideti sa stabilim impreuna care este cea mai buna si recomandata metoda de alternare a alimentelor solide cu alaptarea naturala. Avem si un exemplu concret oferit de o mamica fericita. Cum alternam mancarea solida cu alaptarea naturala - generalitati Cum alternam mancarea solida cu alaptarea naturala bebelusul pana la luni Cum alternam mancarea solida cu alaptarea naturala bebelusul dupa luni

Cum alternam mancarea solida cu alaptarea naturala generalitati

!utrimentele necesare pentru energia consumata in urma procesului de crestere provin din "rana pe care i-o dai bebelusului tau. #a inceput, bineinteles, ca il vei "rani cu lapte, recomandata fiind alaptarea naturala. $n ca%ul in care, din diferite motive nu poti alapta, formula de lapte praf ofera copilului mic toate vitaminele si mineralele de care are nevoie. &upa luni sau dupa ' luni (in functie de laptele pe care-l mananca puiutul tau) trebuie sa incepi sa ii dai copilului tau si mancare solida, care fiind mult mai diversificata ii va oferi micutului o mai mare cantitate de nutrimente. Aici apare intrebarea *Cum alternam mancarea solida cu alaptarea?*, pentru ca trebuie sa stii ca o data ce ai inceput sa-l "ranesti cu mancare solida nu este recomandat sa renunti brusc la laptic. Alternarea mancarii solide cu alaptarea se adaptea%a la varsta copilului. Alimentele se introduc treptat in functie de consistenta lor, de toleranta copilului la anumite mancaruri. +nele alimente se introduc mult mai tar%iu, desi sunt sanatoase si pline de nutrimente, pentru ca pot provoca alergii. &iversificarea alimentatiei sugarului nu este tocmai un proces usor. #a fiecare aliment nou introdus in dieta copilului trebuie sa-i urmaresti scaunul si sa studie%i atent comportamentul bebelusului. ,ste el mic dar poate o mancarica nu i-a placut sau nu i-a picat tocmai bine si stomacelul lui poate sa proteste%e. &e asemenea, daca ve%i pe pielea lui, mai mult pe burtica, o iritatie aparuta din senin, este posibil sa fie o alergie alimentara. -ergi cu el la doctor.

Cum alternam mancarea solida cu alaptarea naturala bebelusul pana la 4 luni

$n aceasta perioada este recomandat sa-l "ranesti doar cu laptele tau sau cu formula de lapte dedicata varstei. .rebuie sa fii atenta ca bebelusul sa se sature, altfel va protesta prin plans. $n primele luni de viata copilul trage mai greu din san si oboseste foarte repede, asa ca trebuie sa ai multa rabdare. .ubul digestiv al bebelusului nou-nascut nu este de%voltat complet si din aceasta cau%a nu-i poti da mancare solida intrucat nu poate sa o digere.

Cum alternam mancarea solida cu alaptarea naturala bebelusul dupa 4 luni

/oarte multi medici pediatrii recomanda ca la luni bebelusii sa fie in continuare "raniti doar cu laptele mamei. &aca acest lucru nu este posibil, poti incepe diversificarea. .rebuie insa sa ve%i daca si bebelusul este pregatit pentru alte alimente. Sunt cateva semne care indica faptul ca bebelusul ar putea primi si alta mancarica decat laptic. Astfel, fii atenta daca isi poate tine capul singur, sta bine in scaun, face gesturi de mestecare, ia in greutate semnificativ, a0ungand sa-si duble%e greutatea initiala, isi arata interesul pentru mancare, poate sa inc"ida gura in 0urul unei lingurite, isi poate folosi limba pentru a muta mancarea in interiorul gurii, pare infometat dupa ce l-ai "ranit de 1-23 ori cu laptic, daca ii cresc dintisorii. $n ca%ul in care sunteti pregatiti (si tu si bebelusul) poti incepe sa ii dai, dimineata si seara, cereale uscate de ore% amestecate cu lapte, 2 lingurita de cereale la 243ml de lapte. .reptat vei creste cantitatea de cereale. /lorentina $onescu, o mamica din Ploiesti ne-a povestit cum a inceput diversificarea si cum a alternat mancarea solida cu alaptarea5 Pentru Mara, fetita mea de un an si jumatate, am inceput diversificarea la 4 luni. Nu aveam un lapte prea grozav (doctorul a spus asta) si nu era nici suficient. Copilul nu se satura, asa ca am hotarat impreuna cu doctorul sa incep diversificarea si sa continui alaptarea naturala. Iata o modalitate, propusa de medic, de alternare a mancarii solide cu alaptarea naturala. Primul aliment introdus...supa de legume. Supa de legume la 4 luni Se pune la fiert in maxim 633 ml de apa, cate o bucata din5 - #egume care !+ se pasea%a5 radacina de patrun0el, pastarnac, ceapa, ardei - #egume care se vor pasa5 morcov, dovlecel, rosie, conopida, cartof (aceasta este ordinea de introducere a alimentelor) $! P7$-A 8$ se pun la fiert legumele care !+ se pasea%a 9 morcov si dovlecel. #a masa de pran% bebele va primi %eama ce re%ulta din fierberea legumelor peste care se adauga o lingura de lapte praf, o cupa de faina de ore% sau porumb.

$! A &:+A 8$ se pun la fiert aceleasi legume ca in %iua intai, dar se va pasa o lingurita de morcov care se adauga peste %eama de legume. $! A .7,$A 8$ se adauga la fiert rosia si se pasea%a o lingurita de morcov si un ade dovlecel, ce se adauga peste %eama. $! A PA.7A 8$ se adauga la fiert conopida si se pasea%a o lingurita de morcov, una de dovlecel si una de rosie. $! A C$!C,A 8$ se adauga la fiert cartoful si se pasea%a o lingurita de morcov, una de dovlecel, una de rosie si una de conopida. $! A SAS,A 8$ se pasea%a si cartoful. &upa prima saptamana se pun la fiert si o lingurita de ulei si un praf mic de sare si se vacreste cantitatea de legume pasate, sca%and cantitatea de %eama, pana ce mancarea devine un piure fluid. Cantitatea 2;6-263 ml (cat o masa intreaga) In concluzie, la 4 luni am introdus o masa cu supa. a inceput o mai puneam putin la san, sa fiu sigura ca se satura. In restul zilei !ara manca doar lapte de la san. "ranzica de vaci la # luni Se pune la prins un litru de lapte de vaca, fiert 23 minute si racit, insamantat cu 233 ml iaurt simplu. Se lasa la temperatura camerei pana dimineata. Cand s-a inc"egat se pune pe foc, fara sa fiarba. Prin cresterea temperaturii se va separa c"eagul de %er. C"eagul (bran%a de vaci) se strecoara, se aduna si se pune la frigider. ,ste valabila ; %ile. #a inceput, bran%a de vaci se va pune in supa, de la 4-; lingurite pana la o lingurita cu varf( aproximativ 63 g). Aceste alimente inlocuiesc o masa de lapte la pranz. In restul zilei, bebelusul mananca lapte, fie de la mama, fie formula. $ireul de fructe la % luni #a ' luni medicul pediatru ne-a spus ca putem incepe sa-i dam cateva lingurite de fructe fierte si pasate (piure de fructe). /ructele recomandate5 mere, pere, piersici. -edicul nostru a spus ca prin fierbere toate substantele nocive din fructe sunt distruse. $n plus alimentele fierte sunt mai usor de digerat pentru bebelus. Pireul de fructe il poate primi bebelusul la masa de dimineata. Ca sa fie mai consistent poti bune si niste bran%a de vaca in piureul de fructe. -arul copt sau gutuia coapta la cuptor cu putina bran%a de vaca facuta de tine in casa este un desert delicios pentru cel mic. Ai gri0a ca fructele sa fie bine coapte, ca sa fie dulci. Altfel bebelusul ar putea respinge mancarea. #a aceasta varsta nu poti folosi nici %a"ar nici miere. $n supa bebelusului de ' luni poti adauga, broccoli, spanac, salata verde. In concluzie, copilul de % luni poate manca piure de fructe dimineata, supa la pranz sau piure de legume si laptic la cerere. Seara ii poti adauga in laptic cateva cupe de cereale de orez, ovaz sau orz.

Carnita de pui sau curcan la &-' luni Carnea de pui sau de curcan a fost recomandarea medicului pediatru, in ca%ul nostru. &aca aveti rude la tara, cereti sa va dea pieptul de pui sau de curcan atunci cand taie cineva o pasare de curte. /icatul de la pasarile crescute natural , in curte este foarte bun pentru sanatatea bebelusului. !u-i recomandat sa-i dai la aceasta varsta ficat din comert. $n ficat se strang toate toxinele care provin din alimentatia nesanatoasa a pasarilor crescute la ferma. Carnea de pui se fierbe , la inceput, separat de legume. Apoi se marunteste cu a0utorul unui blender si se adauga in supa. Carnea se da o %i da una nu. ,u puneam in supa bebelusului (la recomandarea medicului) o %i bran%a de vaci, o %i carne. (albenusul de ou la ' luni #a 1 luni am introdus galbenusul de ou (albusul poate provoca alergii la copiii mici). Si pe acesta l-am bagat in supa ( prima data un sfert, apoi o 0umatate, pe la sfarsitul lunii manca un galbenus intreg). Am renuntat sa mai bag in supa bran%a de vaci si alternam au cu carne. &e 4 ori pe saptamana ou si in restul %ilelor carne. <orbim tot de masa de pran%. &imineata avea acelasi meniu, fructe cu bran%ica, in rest lapte, seara lapte cu cereale. &upa 23 luni lucrurile au devenit mai usoare si mesele de laptic s-au rarit. Am incercat si iaurtul simplu, sau amestecat cu bucatele, foarte bine maruntite, de fructe. Apoi niste biscuitei pentru bebelusi. Am continuat cu supele in care puneam orice leguma imi venea la mana. Piureurile din legume erau foarte bine apreciate. &imineata fructele erau si sunt si acum nelipsite. Am introdus in dieta bebelusului toate fructele, mai putin cele care pot provoca alergii ( capsiuni, fructe de padure). $ana la varsta de un an de)a, pot spune, ca !ara avea un meniu diversificat si sanatos. apticul il manca seara * cu cereale+ si dimineata foarte devreme *simplu+. In )ur de ora ,, manca piure de fructe cu branza. a pranz supa mai groasa de legume cu carnita. Intre mese ii mai dadeam suc natural de fructe *facut in casa+ sau un iaurt, ori un galbenus de ou frecat cu putin ulei de masline. &aca incepem sa alternam mancarea solida cu alaptarea naturala, dupa ' luni, aceste retete pot functiona la fel de bine. &ecalam diversificarea cu 4 luni si bebelusul va beneficia numai de lapticul bun si =ocrotitor> al mamei. $n ca%ul in care ai un laptic bun si satios, este si pacat ca bebelusul sa nu profite. !utrimentele din lapticul mamei sunt mult mai bine asimilate de organismul copilului decat cele din mancarica pregatita in casa.

Cum am putea defini nou nascutul ?s-ar putea raspunde vag daca am face o analogie cu ceea ce spunea Heidegger despre om : este atat de vast, atat de polimorf si atat de divers incat el scapa totdeauna cu ceva oricarei definitii. Tocmai datorita acestei complexitati e atat de importanta alimentatia in primul an de viata si cu siguranta si in urmatorii ani . i, in contradictie cu complexitatea copilasului este simplitatea alimentatiei, cel putin in primele ! luni de viata. "ceasta este laptele de mama , cel mai mare #ine pe care-l putem face, care nu cere efort, nu costa si care repre$inta fundatia pentru o de$voltare armonioasa si sanatoasa. %ste la indemana oricui si, orice mama tre#uie sfatuita si mai ales incura&ata sa faca asta. e stie a$i ca orice mama poate alapta, important e sa fie informata si spri&inita de familie. %ste dificil la inceput dar dupa o saptamana secretia de lapte se declansea$a si permanent se adaptea$a nevoilor in continua crestere ale micului voinic. 'u cere eforturi deose#ite din partea mamei, este mereu la indemana si repre$inta o adevarata fa#rica de anticorpi, prote&and copilul de o multitudine de infectii cu atat mai periculoase cu cat apar la varste mai mici. (ai mult, prote&ea$a de o serie de #oli alergice,pregatind tu#ul digestiv pentru momentul diversificarii alimentatiei. )n ceea ce priveste durata alimentatiei la san se indica alaptarea exclusiva pana la 6 luni dupa care se va incepe procesul de diversificare, o alta piatra de incercare pentru cei din antura&ul copilului. *entru a mentinerea secretiei lactate se recomanda: alaptare frecventa, $i si noapte+ dupa primele , -- saptamani ritmul supturilor incetineste de la sine, numarul de mese descreste la un interval de - . ore+ niciodata copilul nu va fi tre$it din somn pentru a-l alimenta c/iar daca a trecut ora de masa+ alimentatia mamei sa fie una ec/ili#rata care sa contina toate principiile alimentare+ /idratare corespun$atoare a mamei+ se pot folosi ceaiurile de stimulare a lactatiei sau c/iar medicamente insa doar la recomandarea medicului+ nu se recomanda administrarea de motilium pentru cresterea secretiei de lapte(decat la indicatia medicului) evitarea su$etei sau tetinei+ evitarea administrarii de suplimente de lapte pornind de la ideea ca laptele nu e suficient; in general orice sugar mai accepta suplimentare chiar daca a supt bine; pentru a preintampina aceasta situatie e bine a se efectua proba suptului(cantarirea inainte si dupa masa) si , doar in cazuri reale sa se administreze laptele praf. Aceasta deoarece in cateva saptamani sugarul va evita alimentatia la san(pentru care trebuie sa depuna un mai mare efort) in favoarea celei artificiale.Nu introduceti formule de lapte praf decat la recomandarea pediatrului! "limentatia mixta 0 lapte de mama 1 lapte praf2 se indica numai atunci cand sunt semne reale ale unei insuficiente secretii lactate: nu creste bine in greutate(in prima luna 500 grame, lunile 2- -! "#50g, lunile 3 ! 4 5 cate 366 grame iar in ultimele . luni cate ,36 g lunar2+ urineaza putin, urina miroase puternic; emite scaun rar, tare uscat,verzui; plange dupa fiecare alaptare(trebuie e$cluse alte cauze ce pot crea un disconfort" colicile abdominale, reflu$ul gastroesofagian fiind cele mai frecvente); )ntotdeauna inaintea deci$iei de a introduce laptele praf este recomandat sa cereti parerea medicului pediatru, pentru a va indica cea mai potrivita formula de lapte pentru #e#elus. )n ceea ce priveste momentul diversificarii acesta este varia#il in functie de greutatea sugarului, de tipul de alimentatie. "stfel pentru cei alaptati exclusiv este recomandata varsta

de ! luni. e poate incepe mai repede cu 7-, saptamani mai ales daca sugarul are o greutate peste cea normala sau are scaun doar la - . $ile. )n aceste ca$uri se recomanda inceperea diversificarii cu supa clara de legume si apoi piureul de legume. *entru cei cu greutate su# medie, se va incepe cu cereale0fara gluten2, fiertura de ore$ sau $eamil in lapte0toate aceste produse se gasesc in comert, provenind de la diferite firme, singura conditie fiind aceea ca produsul sa corespun$a varstei sugarului : cereale pentru . luni, ! luni, etc2. unt ca$uri cand diversificarea poate fi inceputa mai devreme0--. luni2 cum este ca$ul copilasilor cu scaune la cateva $ile0de o#icei cei alimentati mixt sau numai cu lapte praf2 cand se pot administra sucuri de fructe 0cel mai frecvent mar,para,piersica2. e incepe in prima $i cu o lingurita de suc proaspat pregatit 0 niciodata din comert oricat de natural ar fi2 si se creste progresiv cu cate o lingurita in fiecare $i, pana se a&unge la ,6 --6 ml0in general se administrea$a la masa de ora 76 77 + intre mic de&un si pran$2."cestea sunt ca$uri speciale si au menirea de a inlocui manevrele de stimulare mecanica0supo$itor, termometru2 in vederea emiterii scaunului.8a #e#elusii alimentati artificial0cu formule de lapte praf2 sunt disponi#ile pe piata formule speciale pentru cei cu tul#urari de tran$it+se vor incerca intai aceste formule si doar in ca$ul refu$ului se va incepe diversificarea. )n ceea ce priveste #e#elusii alaptati, acestia pot avea 45 scaune pe $i, la fel cum pot avea scaune la 4-5 $ile+ daca consistenta scaunului este normala, nu exista disconfort si durere nu se recomanda interventie nici alimentara0diversificare2 si nici medicatie. 9aca s-a inceput administrarea sucurilor de fructe din considerentele enuntate mai sus, nu se continua diversificarea, indiferent de tipul de lapte pe care il primeste+se va recurge la diversificare a#ia in momentul implinirii varstei de ! luni. Conditii de diversificare: sugar sanatos; bebelusul trebuie sa-si sustina bine capul;nu vor fi alimentati in pozitie culcata sau semiinclinata; introducerea noului aliment se face progresiv, cate %-2 lingurite pe zi, la inceputul mesei in cantitati progresiv crescute pana la inlocuirea completa a acelei mese; de preferat a se incepe diversificarea la masa de pranz; nu se introduc simultan mai multe alimente noi; nu se ofera doua mese din acelasi aliment doar pentru ca-l primeste cu placere deoarece acest fapt afecteaza echilibrul nutritional al sugarului;intre doua alimente nou introduse trebuie sa e$iste minim 2! de ore(ideal 2- zile) interval liber pentru ca in cazul unei intolerante sa poata fi identificat alimentul care a determinat intoleranta; in preparerea alimentelor nu se adauga sare(pana la varsta de % an),vegeta,deli&at(de evitat si dupa varsta de % an);se pot adauga insa ierburi aromatice(patrun'el, marar, cimbru, leustean, busuioc,etc); alimentele vor fi pasate pana la aparitia dintilor apoi triturate pentru favorizarea procesului de masticatie si dezvoltarea ma$ilarului; toate alimentele se vor administra cu lingurita; mancarea trebuie sa fie proaspat preparata si
nu trebuie pastrata de la o zi la alta;

Legumele" sunt

alimente hipocalorice cu un continut redus de proteine si grasimi(lipide) insa foarte bogate in vitamine, minerale si fibre;
se pot oferi "morcovi,telina,patrun'el,pastarnac,fasole verde,galbena,mazare, spanac, dovlecel,cartof dulce, cartoful (romanesc) in cantitate mai mica(se poate creste progresiv dupa varsta de * luni), salata, ardei gras(in caz de constipatie se evita morcovul),conopida,brocoli;cel putin initial e de preferat sa se evite ceapa, rosiile, vinetele, varza. +nitial se administreaza supa clara apoi, se pot adauga si legumele mi$ate plus % , ml ulei vegetal(masline,

rapita, floarea soarelui); la piureul de legume se adauga %g unt(un varf de cutit) si %0 ml lapte; se ofera la inceput sub forma de supica apoi treptat se creste consistenta pana se a'unge la administrarea lor sub forma de piure;

Carnea: foarte

importanta in alimentatie datorita continutului crescut de proteine de inalta valoare #iologica, necesarul de proteine la #e#elus fiind foarte ridicat datorita procesului accelerat de crestere+ se introduce dupa varsta de ! luni, incepand cu carnea de pui,gaina, vita, apoi dupa 4 luni curcan, ficat de pui, peste al# pentru ca dupa 5 luni sa poata fi introdus si somonul, foarte #ogat in aci$i omega+se poate folosi si carnea de iepure daca aceasta provine din surse sigure+
se poate introduce in supa de $ar$avat initial, ulterior mixata in piureul de fructe+ e necesara o cantitate de 30-50 g carne administrate $ilnic+ dupa varsta de : luni se pot administra perisoare de carne+ c/iftelute de carne sau legume insa preparate la cuptor nu pra&ite+ mezelurile, conservele de carne, pate-ul nu constituie variante optime de a inlocui carnita in alimentatia copiilor datorita procesului de preparare si aditivilor si conservantilor pe care le contin.

atarg atentia in special asupra consumului de cremvrusti la copii+ acestia nu sunt indicati nici copilasilor cu varsta peste 7 an, cu atat mai mult #e#elusilor+ doar pentru ca sunt acceptati cu placere0datorita aditivilor si potentiatorilor de gust2 nu tre#uie inclusi deloc in alimentatia copiilor+

Oul:

se poate introduce in alimentatie dupa varsta de - luni; e necesar fierberea timp de %0 minute si se administreaza numai galbenusul(initial %.* din galbenus, apoi se creste progresiv) pana la varsta de % an cand se poate administra si albusul ; se ofera in alternanta cu carnea,pestele, ficatul de pui,de 2- ori pe saptamana, inglobat in piureul de legume sau folosit la prepararea perisoarelor, chiftelutelor; se pot folosi si oua de prepelita insa niciodata in stare cruda ci corect preparate termic;

Fructele: se pot oferi sub forma de sucuri, compoturi, piureuri simple(varianta recomandata) sau in combinatie cu branza de vaci,iaurt, cereale, seminte(in, canepa, dovleac crud) si reprezinta baza gustarilor dintre cele trei mese principale; in primul an se pot oferi"mere, pere,piersici,caise,nectarine, banane, prune, gutui, avocado,mango, papa/a, &a&i, , citrice, pepene galben, cirese, visine, pepene verde;fructele cu potential alergen(capsuni, fragi, zmeura, afine,&i0i,etc) se ofera cu multa precautie in cantitati foarte mici care se cresc progresiv. varianta cea mai optima de consum este sub forma de piure, proaspat preparat(se foloseste razatoarea de sticla pentru a preveni o$idarea); piureul comparativ cu sucul de fructe ofera o cantitate suplimentara de fibre, atat de benefice in procesul de digestie;

Branza de vaca : se prepara in casa din lapte de vaca proaspat(;,6? grasime) la care se adauga calciu lactic(la 433 ml lapte se adauga doua tablete de calciu lactic( 4x633g@tb sau %eama de lamaie), se incal%este intr-un vas iar cand apar Agrun0i> se ia de pe foc amestecand pana se separa lactoserulB se strecoara dupa care se poate servi singura sau in combinatie cu fructe, biscuiti(fara %a"ar), cereale, seminteB se poate administra ca si gustareB aurtul natural : se poate administra dupa varsta de 4 luni, simplu sau cu adaos de #iscuiti0fara $a/ar2, fructe, cereale, seminte+ se evita iaurturile cu fructe din comert+ ideal continutul de grasimi al iaurtului tre#uie sa fie mare0.-!; sau c/iar peste2, sistemul nervos care se afla intr-un continuu proces de maturare are nevoie de astfel de grasimi+

"stfel, practic, la varsta de: 6 luni : mese de lapte(lapte de mama sau formula adaptata varstei) o masa diversificata( orele 2; -2 ) supa de %ar%avat ( 13 233 ml) 9piure de legume ( C6 233 g) 9 carne mixata 43 ;3 g 7 luni: mese de lapte(lapte de mama sau formula adaptata varstei) , mese diversificate ora 7- -7. : la piure se poate adauga ficat sau gal#enus de ou, peste0salau, stiuca, somn, pastrav, cod2 - ora 76 77 suc de fructe, piure de fructe0de preferat2+ 8 luni : 2 mese de lapte(dimineata si seara); ora : -76 piure de fructe in diverse variante+ ora 7, 7- supa $ar$avat, piure cu carne0pui, vita, curcan, gaina, iepure de casa2 mixata, ficat0de pui, gal#enus ou+ poate fi introdus somonul+ ora 7! 74 cereale0de recomandat cele #rute: malai, ore$, gris, mei, amarant/, /risca, <uinoua2, #ran$a de vaci cu fructe si=sau cereale, seminte+

*ana la varsta de 7 an dar si dupa aceea numarul de mese recomandat este de 3, dintre care trei principale si doua gustari. (esele de dimineata si seara raman pe #a$a de lapte. >

importanta deose#ita tre#uie acordata carnitei0-6-36 g $ilnic2 care nu tre#uie sa lipseasca din alimentatia copilului, indiferent de varsta sa datorita continutului mare in proteine si aminoaci$i esentiali .Tre#uie evitate pra&elile, me$elurile 0 cremvrusti, salam2,carnea afumata, $a/arul, siropurile, dulciurile, la fel rontaitul intre mese0 articol detaliat: Alimente Interzise Bebelusului, Spune NU Mezelurilor2. Se pot adauga toate legumele(precautie pentru fasolea uscata). Catre varsta de 4 ani scad nevoile alimentare, apetitul devine capricios ( refu%a alimente pe care le primea cu placere) insa, important e sa se mentina orarul meselor principale(Alimentatia copilului mic- articol detaliat).

Cantitatile de alimente sunt variabile, important e pre%enta tuturor principiilor si evitarea supraalimentarii sugarului. $n ca%ul in care aportul caloric %ilnic al copilului depaseste nevoile organismului, va avea loc stocarea acestora in tesutul adipos, ceea ce determina modificarea greutatii, sugarul devenind astfel supraponderal sau c"iar obe%. -bezitatea la aceasta varsta este o problema de sanatate foarte importanta, deoarece, asa cum au demonstrat multiple studii clinice efectuate pana in pre%ent, un sugar supraponderal are toate sansele sa a0unga un adult obe%. &e aceea, regimul alimentar precum si obiceiurile de "ranire ale sugarului trebuie atent monitori%ate de catre mama. $n ca%ul in care copilul are probleme cu greutatea, parintii sunt sfatuiti sa "raneasca sugarul normal din punctul de vedere al principiilor alimentare ce ar trebui sa se regaseasca in dieta lui, ca si in cea a unui copil cu greutate normala, insa trebuie sa fie atenti la cantitatea acestor alimente. Problema Dilogramelor in plus la aceasta varsta nu este, deci, cau%ata de calitatea nutrientilor (dieta trebuind sa fie adaptata varstei, cat mai ec"ilibrata si diversificata, atunci cand este posibil) ci in special de cantitatea lor. Regimul alimentar al unui copil supraponderal ar trebui stabilit cu medicul pediatru acestia fiind in masura sa reconsidere intreaga sc.ema de alimentatie a copilului, raportandu-se la factori precum varsta, starea de sanatate, greutatea actuala, greutatea ideala, dar si dezvoltarea psi.o-somatica. $n primele 4 luni de viata se va adauga suplimentar /itamina 0 ( <igantol, <itamina &; ) 4 picaturi %ilnic(do%a profilactica)B nu se creste do%a de vitamina & decat in urma unor investigatii medicale si la recomandarea medicului pediatru sau ortopedB este indicata administrarea si dupa 4 ani in se%onul rece ( lunile care au A 7>) pana la varsta de C ani si ulterior la pubertate.Articol detaliat5Profilaxia Rahitismului. Pentru o de%voltare armonioasa e esential, alaturi de o alimentatie corecta si plimbarile in aer liber. Astfel incepand cu varsta de 4 saptamani pentru cei nascuti primavara, vara si toamna , respectiv ; saptamani pentru cei nascuti iarna este indicat iesirea afara care, initial se va face pentru perioade scurte 23 -26 minute, care se cresc progresiv, pana se a0unge la minim ; ore %ilnic. &e asemenea trebuiesc evitate %onele aglmerate, in special -allurile care, din pacate au inlocuit aleile din parc. $n conclu%ie, o alimentatie corecta in primul an de viata, cu alaptare exclusiva in primele ' luni si o diversificare corespun%atoare va asigura o de%voltare armoniosa ce se va mentine si dupa varsta de 2 an fiind cea mai importanta piatra de temelie in privinta evolutiei ulterioare a starii de nutritie a copilului. and incepem sa il spalam pe bebe pe dintisori111 2i bine3..din momentul aparitiei primilor dintisori4 Cariile pot sa apara c"iar si la cei mai mici copiiE ,ste cunoscut faptul ca un dinte perfect curat nu se caria%a, dar acest ideal este dificil de reali%at si pentru noi, dar mai ales la copii. Prin indepartarea resturilor alimentare imediat dupa consum, a florei microbiene si a placii dentare, peria)ul dentar are menirea sa asigure acea stare de curatenie care sa prote0e%e dintele. $n acelasi timp el va stimula circulatia sanguina la nivel gingival. $giena orala trebuie efectuata in principiu dupa fiecare masa, pentru a reduce durata de stagnare a resturilor alimentare, a caror descompunere fermentativa incepe dupa ingerarea alimentelor si a0unge intr-un interval de 23 minute la un pH optim pentru atacul carial.

$mportanta peria0ului efectuat dupa cina este deosebita, deoarece in timpul noptii secretia salivara fiind mai sca%uta exista conditii mult mai favorabile pentru producerea de acid si persistenta acestuia la nivelul placii muco-bacteriene. #a copii mai mari, peria0ul dentar trebuie completat cu folosirea dental-floss-ului (ata interdentara) si de clatirea cu ape de gura. :biecte necesare pentru igiena dintisorilor copilului5 $eriuta de dinti5 exista marimi diferite care se adaptea%a morfologiei gurii copilului dumneavoastra5 marimea 3-4 ani, 4-6 ani sau peste 6 ani. 2xista seturi de 6 periute de dinti, pentru fiecare etapa de crestere a dintisorilor 2. Periuta pentru masarea gingiilor (3-' luni). Se sterili%ea%aE 4. Periuta bebelusi pentru dinti si gingii ('-21 luni) ;. Periuta copii (921 luni) Perii ce compun periuta trebuie sa fie supli si sintetici, manerul scurt si lat, eventual adaptat mainii adultului, capatul rotun0it si ingust. Ca si pentru dumneavoastra, periuta de dinti trebuie sa ramana strict personala, nu trebuie imprumutata, trebuie clatita corect dupa fiecare utili%are si sc"imbata la fiecare doua-trei luni. Pasta de dinti actionea%a atat prin capacitatea ei mecanica de curatare, cat si prin introducerea in compo%itia acesteia a unor compusi cu actiune specifica (fluor, saruri de amoniu, antiseptice, etc). Pasta de dinti trebuie sa fie adaptata varstei copilului. Astfel, copiii cu varsta mai mica de ' ani trebuie sa utili%e%e o pasta de dinti care sa nu depaseasca 6 mg de fluor la 233g de pasta. &upa ' ani, copiii pot folosi o pasta cu 233 263 mg de fluor la 233 g de pasta. : aluna de pasta pe periuta de dinti ar trebui sa fie suficienta pentru a evita suprado%a0ul de fluor, copilul avand uneori dificultati sa scuipe, acest lucru intamplandu-se mai ales la copiii de 4-; ani. .e"nica de peria) trebuie sa fie adecvata varstei copilului5

Copilul dumneavoastra are mai putin de doi ani5 la inceput e sarcina dumneavoastra sa-i spalati dintii si asta, inca de la aparitia primului dinte, cu a0utorul unei comprese sterile imbibata in ser fi%iologic. &e la aparitita mai multor dinti optati pentru periuta si pasta de dinti. Copilul dumneavoastra are mai mult de 4 ani5 lasati-l sa inceapa spalatul pe dinti, si incetul cu incetul va invata sa se spele singurB incepand cu aceasta varsta, copilul are o coordonare mana-gura suficienta. Cel mai usor este sa-i transmiteti informatiile despre te"nica spalarii sub forma de 0ocul imitatiei5 e randul

dumneavoastra sa-i aratati un bun exemplu cu periuta de dintiFPentru a inc"eia spalatul si pentru a-l perfecta, ase%ati-va in spatele copilului (capul sau atinge corpul parintelui) si refaceti operatia. Copilul dumneavoastra are ani5 copilul se spala singur pe dinti, dar ramaneti totusi atenti si asta pana la varsta de 1 aniE Pentru copilasii mai como%i controlul parintilor va trebui prelungit.

$eria)ul corect trebuie sa cuprinda toate suprafetele, sa fie efectuat in axul lung al dintelui (de la gingie spre fetele oclu%ale@marginile inci%ale). Suprafetelor dentare se pot spala in urmatoarea ordine5 suprafata masticatiei, fetele exterioare si apoi fetele interioare ale dintisorilor. Astfel, nici o suprafata nu va fi uitataE &urata unui peria0 corect trebuie sa fie de 4-; minute, de 4-; ori pe %i. Pentru a respecta timpul indicat, exista clepsidre ce pot face din acest moment un 0oc instantaneu. Important de retinut5

,ste deosebit de important ca micutul dumneavoastra sa se spele pe dinti inainte de culcare, in ca% contrar, bacteriile si %a"arurile ce raman in gura vor ataca dintii si gingiile in timpul noptiiE Periuta de dinti a copilului se sc"imba cel putin o data la trei luni (sau in momentul in care constatati ca perii sunt deteriorati)E +tili%ati o periuta de dinti cu peri supli, pentru a nu-i rani gingiile.- Copilul invata prin imitatieE /oarte important este ca micutul sa fie invatat de mic cum se face peria0ul corect, ca acesta trebuie sa dure%e cel putin doua-trei minute. #a varsta de 2 an, copilul trebuie sa fie obisnuit pe deplin cu ritualul spalatului pe dinti dupa micul de0un si inainte de culcare sau cu clatirea lor ori de cate ori este nevoie Copiii care nu au deprins obiceiuri bune de igiena bucala inainte de cinci ani, vor avea dificultati in a invata mai tar%iu.

0aruiti-i copilului dumneavoastra un zambet sanatos4

Alimentatia. 7umarul meselor si ratia zilnica

#a 6 luni, in general, bebelusul tau poate incepe diversificarea. #a sugarii alimentati natural se continua cu acelasi numar de mese, fara diversificare. #a cei "raniti artificial se continua cu produsele folosite anterior.

Numarul meselor

scau#a sugarii sanatosi care se de%volta bine se mentin cinci mese pe %i, la cei mai grasuti (cu tendinta de obe%itate) se va evita introducerea de fainoase, mentinandu-se numai laptele si adaosul de fructe sub forma de piureuri (mere rase, banane). +nii medici recomanda sa se introduca o masa de %ar%avaturi. -ulti sugari renunta spontan la una din mese, spre nedumerirea si c"iar nelinistea unor mame. .entativele rigide de a mentine orarul de 6 mese, tre%ind sugarul noaptea sau dandu-i sa traga din biberon in somn sunt gresite. #a sugarii sensibili, fosti prematuri, distrofici si convalescenti se pot da ' sau c"iar C mese pe %i. &e asemenea, la *mancaciosii* sanatosi, daca doresc, se mentin tot ' mese in 4 de ore. 7atia va fi de 263-213ml la fiecare masa, daca sugarul primeste 6 mese in 4 de ore si de circa 433ml daca primeste numai mese.

0iversificarea alimentatiei5 fructele

#a sugarul alimentat artificial la aceasta varsta, de la sucurile de fructe se poate trece la pulpa de fructe (mere, banane). -arul ras se diluea%a la inceput cu sucul care se scurge in 0g"eabul de la marginea ra%atoarei de sticlaB nu se indulceste cu sirop de %a"ar. #a inceput, noul aliment se da ca adaos la masa de lapte de la ora 23. Se da inaintea mesei propriu-%ise, folosind o lingurita de material plastic sau de metal inoxidabil cu varful rotund. &upa ce un sugar a invatat sa ing"ita este important ca alimentul oferit sa fie primit cu placere.

&e aceea, pentru inceput, piureul de mar crud ras sau mar copt este cel mai potrivit. Se incepe cu o lingurita si se creste in cateva %ile la 1-43 de lingurite ( 3-233g).

Se vor folosi numai mere de buna calitate (de preferat mere Gonat"an, Holden sau deliciosul de <oinesti) bine coapte, care au celulo%a mai putina si aciditate redusa. Iananele sunt tot atat de bune ca si merele. Se pot folosi banane bine coapte (cu coa0a galbena)B pulpa de banane se sfarama si se bate cu o lingurita pana se formea%a o pasta omogena, fina, care se diluea%a la inceput cu ceai de plante neindulcit (c"imen, anason etc.), cu apa fiarta si racita sau cu suc de portocale pentru a usura mestecatul si ing"ititul.

Adaosul de fructe se fixea%a in functie de5 a) ora la care sugarul este flamandB b) timpul pe care mama il are la dispo%itie pentru a se ocupa de pregatirea acestei mese. &in practica, ora cea mai potrivita este ora 23 dimineata (a doua masa) si mai putin orele 2'-

2C. &aca sugarul este maturat pentru a ing"iti alimente mai consistente si daca este flamand il primeste mai bine.

Ce fructe noi se pot da sugarului si sub ce forma?

$n functie de se%on si de toleranta digestiva a sugarului se pot da5 mere, banane, piersici, caise, %meura, afine, coaca%e, fragi. &intre %ar%avaturi, la noi in tara se folosesc morcovii si rosiile, o presa de fructe sau un mixer simplifica mult munca mameiB altfel, fructele se taie si se pasea%a printr-o sita sau prin mixer, in afara de mere, care se rad. &aca se incepe cu un fruct nou se ofera la inceput o cantitate mica (o lingurita). Se creste treptat cantitatea si se da acelasi fruct timp de -6 %ile. &upa ce se stabileste toleranta fata de noul fruct, acesta poate fi dat alternativ cu altele pentru care s-a stabilit anterior toleranta. &e obicei insa, ma0oritatea sugarilor nu agreea%a variatiile de fructe si de mediu in general. Prefera uniformitateaE #a multi sugari, toate fructele, in afara de mere si de banane, determina aparitia de scaune mai moi.

Se pot folosi conserve de fructe?

Piureurile de fructe special preparate pentru sugari sunt foarte comod de folosit, dar sunt mai scumpe. Se pot da fara nici o teama. Pe cutiile conservelor respective este obligatorie preci%area5 *pentru sugari* si varsta de la care se pot da fara riscuri. #a varsta de ;- luni se pot da piureurile de morcovi, mere sau banane.

Fructe interzise sugarului

!u sunt recomandate prunele, pepenii si ciresele, deoarece pot declansa dureri abdominale si@sau diaree. Cu prudenta se pot da perele, strugurii (diaree) si capsunile (urticarie).

In concluzie5 masa de dimineata si cea de seara raman in continuare din lapte praf de durata partial adaptat sau, la nevoie, laptele de vaca diluat si cu adaosuri. #a masa a doua

se va trece la pulpa de fructe - mere rase sau banane. Aceasta masa va fi mai putin consistenta, fara adaosuri (de biscuiti sau bran%a de vaci, asa cum fac multe mame) pentru ca sugarul sa primeasca mai bine masa de pran%. #a mesele de dupa-amia%a se continua cu laptele, in timp ce la masa a treia (pran%) se incepe introducerea de supei.

Introducerea supei *piureului+ de zarzavat cu carne

Supa de %ar%avat cu carne poate fi introdusa, pe langa lapte, la sfarsitul lunii a 6-a si nu mai devreme la sugarii alimentati artificial si care cresc bine in greutate. Sugarul a dobandit capacitatea de a le ing"iti si digera. 8ar%avaturile aduc vitamine, saruri minerale si celulo%a (*fibre*). Prin consistenta lor sunt mai *satioase*. $n plus, sugarul se obisnuieste sa manance cu lingurita. #a sugarul alimentat natural diversificarea nu e necesara decat dupa varsta de 6-' luni. Pana atunci va primi doar suc sau pulpa de fructe. &e asemenea, la sugarii care au o crestere in greutate necorespun%atoare nu se introduce supa pentru ca are o valoare calorica mai mica decat orice produs lactat. $ntroducerea unei mese cu alimente solide repre%inta pentru mama si sugar o sc"imbare substantiala. Alimentul nou se da incet si cu rabdare. Sugarul va fi a0utat sa se obisnuiasca cu gustul si consistenta noului aliment. ,l invata numai treptat sa duca alimentul de la varful catre ba%a limbii. #a inceput este foarte neindemanatic (il proiectea%a afara cu limba, pe care o foloseste ca pentru supt) si devine nerabdator. .e poti astepta ca, la inceput, sugarul sa scoata aproape totul din gura, pana se obisnuieste cu noul mod de a manca. &aca se incearca cu rabdare si se repeta mereu acest lucru, sugarul va reusi in curand sa retina ceva din noul aliment. &aca dupa cateva tentative nu se obtine nici un progres, se renunta si se reincepe dupa 4-; saptamani. !u trebuie sa-ti pier%i cura0ulE

Cat de consistent trebuie sa fie?

Consistenta primului aliment se adaptea%a varstei, gradului de maturatie a sugarului, capacitatii lui de a transporta spre ba%a limbii si de a ing"iti alimente solide. Se incepe cu o consistenta foarte mica, apoi alimentul respectiv se ingroasa treptat. !u se incepe ca pe vremuri cand se dadea supa strecurata, ci se da dintr-o data supa de legume mixata sau trecuta prin sita (la inceput numai morcov, apoi si cartof), a carei consistenta va creste treptat a0ungand la aceea de puire. .recerea se va face treptat, tinandu-se seama de gusturile si modul in care accepta fiecare sugar modificarile alimentatiei. ,ste foarte posibil ca cei din 0ur sau poate c"iar si tu sa-si manifeste mirarea fata de faptul ca acordam atata importanta gusturilor si reactiilor individuale ale sugarului. Se implineste astfel o sarcina educativa importanta5 se respecta individualitatea fiecarui copil.

!u inseamna ca trebuie sa i se satisfaca toate capriciile sau ca orice aliment nou sa i se dea cu frica si cu e%itari. .rebuie sa ai rabdarea si indemanarea necesare atunci cand aduci ceva nou in alimentatia sugarului si in viata lui in general. 7igiditatea dogmatica si fortarea sugarului au dus la cele mai multe anorexii (lipsa de pofta de mancare) psi"ice la varsta de sugar si la tulburari de comportament la copilul mai mare. &eci, daca sugarul refu%a un anumit piure de %ar%avaturi sau fructe nu trebuie sa-l forte%i. .rebuie doar sa ai in vedere ca anumite preferinte sau repulsii sunt posibile in cadrul unui comportament alimentar si acest lucru trebuie respectat. &aca ii dai sugarului sansa de a-si descoperi acum unele preferinte alimentare, vei constata, cand va fi mai mare, ca alimentatia lui ii este specifica, iar acest lucru este valabil si in alte domenii de educatie. #a sugarii care au tendinta de constipatie sau obe%itate, supa de %ar%avat se va introduce mai timpuriu. Supa se prepara pornind de la fiertura de legume. #a inceput se fierb numai morcovii (foarte bine tolerati de orice sugar, deoarece contin pecline - care combat diareea - multe saruri minerale si vitamine) si foarte putina albitura (patrun0el sau telina). #a cei cu tendinta la constipatie se introduc de la inceput si cartofii. Compara preturile la carucioare si alege-l pe cel mai potrivit pentru tine4 Intra in magazin4

Ingrediente si preparare
Se aleg -6 morcovi de buna calitate, de marime mi0locie, 4-; cartofi, 2 radacina de patrun0el, se spala si se curata bineB se adauga nu prea multa apa si se fierbe pana ce %ar%avatul se sfarama usor. &aca apa scade prea mult, se completea%a mereu, pentru a nu fierbe in sec. Se trec printr-o sita deasa sau se mixea%a numai morcovii si ceva mai tar%iu cartofii. Se reintroduc morcovii si cartofii in apa de fierbere. #a inceput se adauga numai 23 lingurite de morcovi pasati (63g). Pana la -6 luni se recomanda sa predomine morcoviiB dupa aceea, daca sugarul tolerea%a si mananca mai bine, piureul poate fi predominant de cartofi pe care, de obicei, sugarii il primesc cu placere mai mare decat pe alte %ar%avaturi. $n traditia romaneasca, in piure se pun si albituri (radacinoase de patrun0el, telina sau pastarnac)B unii sugari nu agreea%a insa %ar%avaturile cu anumite arome. +lterior, daca sugarul a a0uns sa manance si alte %ar%avaturi, acestea se pot pasa amestecate in supa (cartofi, morcovi, dovlecei, ceapa, boabe de ma%are verde, tomate, gulii, albitura, foi ver%i). Sugarul nu va fi fortat sa primeasca un amestec care contine un %ar%avat care nu-i place. Suntem de parere ca la inceput supa sa se prepare cu mai multe %ar%avaturi, dar sa se treaca prin sita numai cartofi si@sau morcovi.

:biectivul permanent in prepararea si administrarea acestei mese este sa se treaca cat de curand de la supa la piure, singurul care acopera nevoile nutritive ale sugarului mai mare. #a sugarii care prefera sa manance numai din biberon, consistenta supei va fi pregatita in asa fel incat sa treaca prin orificiile tetinei. #a cei care primesc *supa* cu lingurita (de preferatE) se va da de la inceput sub forma de piure. ,ste important ca %ar%avatul sa fie trecut prin sita sau mixat. &e la inceput aceasta supa poate fi imbogatita cu 2-4 masuri rase din laptele praf cu care este alimentat sugarul. Acest adaos face ca sugarul sa primeasca mai usor supa si in acelasi timp sa creasca valoarea calorica a mesei respective.

Introducerea carnii
&upa ce in decurs de 2-4 saptamani primeste supa (piureul) de %ar%avat (morcovi si cartofi) se poate renunta la imbogatirea cu lapte praf instant (adaptat sau partial adaptat) si se trece la adaosul de ulei de floarea-soarelui (2@4 lingurita). $n decurs de sapte %ile se va introduce carnea de pasare sau de vita tanara (man%at). Carnea se fierbe si se mixea%a. #a inceput sunt suficiente 4-; lingurite care se introduc de ori pe saptamana, din doua in doua %ile. Carnea procurata (proaspata, de buna calitate) se transea%a in portii mici, se inveleste fiecare in pungi mici de plastic si se pastrea%a in congelator. #a inceput carnea se fierbe separat. !u este necesar sa se introduca de la inceput supa de carne, ci supa de %ar%avat la care se adauga carnea fiarta si mixata. $n saptamana a treia, in celelalte trei %ile ale saptamanii se introduce tot carne sau galbenus de ou. Se folosesc numai oua proaspete, fierte bine si se ia numai galbenusul. $n prima %i se va adauga un sfert, in a doua si in a treia %i un galbenus intreg.

Sfaturi utile in prepararea supei

&aca nu ai mixer, trece %ar%avatul prin sita, iar carnea toac-o de doua ori prin masina de tocat sau se va taia cat mai fin. $n primele luni toate alimentele trebuie sa fie lic"ide sau sub forma de pasta c"iar foarte fina. !umai dupa varsta de C-23 luni unii sugari accepta piureul de %ar%avaturi sau pasta de fructe in fragmente ceva mai mari, sfaramate cu furculita. $n general, se prepara cantitatea pentru o singura %i. &aca prepari o cantitate mai mare se poate pastra portia pentru a doua %i intr-o craticioara care se pune imediat in congelatorul frigiderului. Craticioara se de%g"eata si se incal%este numai inainte de folosire. Supa (piureul) se subtia%a cu apa in care s-au fiert %ar%avaturile. Pentru ca sugarul sa primeasca supa, ea se poate *drege* la inceput, adaugand putin lapte de mama sau 2-4 masuri din pudra laptelui adaptat sau partial adaptat. Pulberea de lapte fiind *instant* se di%olva imediat in amestecul din apa de fierbere si

%ar%avatul pasat. $n loc de %a"ar sau miere se poate folosi cel mult dextro%a sau suc natural de fructe. #a sugarii care primesc de0a piureuri si le doresc ceva mai ingrosate, se poate adauga putina faina de cereale instant. Pana la '-C luni se recomanda cerealele fara gluten (ore%, porumb, tapioca). $nainte de folosire, %ar%avaturile si fructele se spala bine cu apa limpede pentru a inlatura murdaria si resturile de substante insectofungicide care se folosesc in pre%ent in agricultura si in pomicultura. (Sunt toxiceE) #a cartofi se inlatura *coltii* si punctele negre. -orcovii se aleg mai tineri, iar inainte de fierbere se taie in felii subtiri. Carnea se fierbe si se reduce la un piure fin. Se prefera carnea alba (de pui), ficatul de pui, mai tar%iu carnea rosie de vita si de preferat cea de vita tanara (man%at).

Carnea
$n loc de carne se poate da peste. Carnea se poate da %ilnic daca nu aveti siguranta prospetimii oului. Carnea se poate procura in cantitati mai mari, se transea%a in portii mici care se invelesc in pungi mici de plastic si se pastrea%a in congelator. :data de%g"etata trebuie folosita. #a inceput nu este folosita supa de carne, ci numai carnea, care dupa ce este mixata se amesteca bine in %ar%avatul pasat. Se folosesc pe cat posibil legume proaspete sau, pe timp de iarna, pastrate corect (cartofii, morcovii) sau congelate (dovleceii, fasolea verde, ma%area, conopida, spanacul). -ixa0ul sau trecerea prin sita (pasa0ul) se fac in ultimele minute, inainte de folosire. Consistenta supei se fixea%a in functie de varsta si de preferintele sugarului. #a inceput, la -6 luni, se da fluida, la '-C luni se prepara ca o crema, iar spre 1-J luni ca o pasta. #a inceput, unii sugari o primesc numai din biberon (tetina va avea orificii mai largi), altii c"iar de la inceput cu lingurita, ceea ce este de preferat.

Nu adauga sare!

7inic"ii sugarului nu suporta excesul de sare. !ici %a"arul nu este necesar. Predispune la obe%itate, obisnuieste copilul cu dulciurile, care au efecte nefaste asupra apetitului, dentitiei si cresterii. Autorii americani inter%ic complet mierea in perioada de sugar (predispune la carii dentare, este purtatoare de infectii). Se prefera uleiul de floarea-soarelui sau de porumb. +nii sugari accepta mai bine untul. 8ar%avaturile nu se tin multa vreme in apa, inainte de fierbere, deoarece se pierde o parte din vitamine si din minerale.&upa fierbere alimentele se racesc brusc (se pun in frigider sau in congelator) pentru a impiedica inmultirea microbilor.

Supa sau piureurile sunt valoroase prin aportul de fibre (celulo%a), minerale si vitamine, iar adaosurile de carne sau galbenus de ou asigura aportul de fier (combat anemia), precum si a unor proteine si grasimi foarte valoroase. &in acest grup, cel mai pretios este ficatul. .rebuie insa sa fie proaspatE

Ingri)irea si dezvoltarea bebelusului

Scaunele si urina
$ntroducerea de alimente noi (fructe, %ar%avaturi, carne, ulei) in alimentatie sc"imba continutul, consistenta, numarul si culoarea materiilor fecale si caracterul urinei. Aceasta capata un miros de amoniac. Pielea din 0urul orificiului anal si organelor genitale se pot inrosi, uneori apar crapaturi si@sau descuamari. ,ritemul fesier (opareala) apare adesea dupa introducerea sucului de portocale sau de lamaie. Se va folosi o *mixtura* simpla sau o pomada i%olanta prescrisa de medic si se va lasa sugarul de mai multe ori pe %i cu coapsele si %onele fesiere descoperiteB asa cum am mai spus, expunerea la aer constituie un bun remediu pentru prevenirea si tratamentul eritemului fesier. Iineinteles se vor face corectarile necesare in alimentatie, incercand cu alte sucuri sau pulpe de fructe sau %ar%avaturi, in general mai bine tolerate (morcovi, mere, banane). -ateriile fecale se modifica mult. ,ste normal ca in scaune sa apara resturi de fructe si@sau legume nedigerate. $n functie de organismul sugarului, scaunele pot deveni fie mai moi si mai numeroase, fie mai rare si mai consistente. #a sugarii cu tendinta la constipatie, piureul de la masa de pran% va fi predominant sau numai de cartofi. Se va adauga faina instant de porumb si se va creste cantitatea de ulei. #a cei cu tendinta la diaree se vor folosi numai morcovii si eventual se va adauga o faina instant de ore% la mesele de lapte si la pireul de la pran%.

Baia zilnica
Iaia %ilnica este obligatorie. Spalarea pe cap se poate face de 4-; ori pe saptamana. $n situatiile in care baia generala nu este posibila, se va efectua seara o baie partiala simplificata (organele genitale, mainile, picioarele, gatul, fata). !u este indicata reluarea imbaierii de 2-4 ori pe saptamana.

Vaccinari
&e obicei in aceasta luna este planificata administrarea celei de a doua do%e de trivaccin asociat &i-.e-Per (difterie, tetanos, tuse convulsiva), de vaccin antipoliomielitic (A.P.) si antivirusul "epatitei I.

0ezvoltarea motorie
Asezat pe spate decubit dorsal!
Spre sfarsitul lunii a cincea, o mare parte din sugari se pot intoarce de pe o parte pe alta. +nii reusesc sa se intoarca si de pe spate pe burta. Circa 46? dintre ei nu reusesc aceasta performanta, desi sunt normali in ceea ce priveste alte capacitati neuromotorii. Iebelusul incepe acum sa isi apuce picioarele si sa le duca la gura. Stand culcat, sugarul isi pipaie propriul corp cu mainile, acum desc"ise. +neori isi intinde la maximum coloana vertebrala, se spri0ina pe cap si pe talpi, in timp ce ridica se%utul, dand impresia ca face *puntea*. Alteori ridica capul si in acelasi timp intinde restul corpului. .runc"iul este in po%itie simetrica fata de cap. -embrele inferioare sunt in rotatie externa si usor indepartate. &e cele mai multe ori pedalea%a succesiv cand cu un picior, cand cu celalalt, dar adesea intinde si indoaie simultan ambele membre inferioare, genunc"ii pot fi bine intinsi, iar picioarele sunt mobile in articulatia gle%nelor. .oate miscarile devin mai coordonate si mai variate.

Asezat pe burta
Sugarul se redresea%a cu usurinta spri0inindu-se pe antebrate. Sta in po%itie simetrica, cu capul ridicat pana la J3 de grade. Se pivotea%a pe un singur brat, greutatea fiind transferata de partea bratului pe care se spri0ina si astfel isi eliberea%a celalalt brat pe care il intinde inainte. Sc"itea%a tararea, dar nu reuseste sa-si deplase%e intreg corpul. 7idica mainile si picioarele simultan ca intr-o miscare de inot. Ia%inul este aplicat pe planul patului.

"idicarea de brate din pozitia culcat pe spate

Sugarul se agata strans cu toate degetele de cate un deget de la mainile adultului si se ridica din po%itia culcat pe spate in cea de ase%at cu controlul perfect al capului, in ca% ca sugarul nu participa la aceasta miscare (nu se agata de degetul adultului, nu are puterea de

a se tine de acest deget sau@si nu incearca sa-si ridice capul si toracele) va fi sesi%at medicul. &upa ce este ridicat in se%ut si sustinut in aceasta po%itie, sugarul isi tine bine capul, il duce in fata si-l roteste lateral. $n timp ce este ridicat, membrele inferioare se intind. Iratele sunt flectate in articulatiile cotului.

#ozitia in sezut$ Incepe stabilitatea trunc%iului

Spatele nu este drept, dar poate fi adus pentru scurt timp in extensie. .inut de umeri, sugarul incearca sa stea pe se%ut5 isi po%itionea%a bine capul in spatiu, dar nu reuseste sasi tina trunc"iul, se apleaca in fata, intinde bratele inainte pentru a se spri0ini, dar fara preluarea integrala a greutatii. Articulatiile soldului se flectea%a, membrele inferioare se rotesc si se inclina spre partile laterale, genunc"ii sunt flectati, iar gle%nele sunt mobile.

"idicarea in picioare& sustinut de subsuoara a'ile!

Sugarul isi impinge picioarele spre planul patului si preia greutatea corpului. !u reuseste inca sa se spri0ine pe picioareB isi flectea%a articulatia soldului, indoaie si intinde genunc"ii, se spri0ina discret si pentru scurt timp pe varful picioarelor, are tendinta de a se *balansa* sau de a face *"opa--itica*.

"eactii de pozitie
$n orice po%itie, capul se po%itionea%a bine. Sugarii foarte bine de%voltati neuromotor, reactionea%a bine la orice po%itie a capului fata de trunc"i si a corpului fata de cap. Aceasta reactie este cunoscuta de pediatri sub numele de reactia #andau.

!otricitatea si dezvoltarea proceselor senzoriale

(otricitatea fina$ Apucarea
&aca este ase%at intr-o po%itie stabila poate apuca orice obiect cu ambele maini cu toata palma (prindere simiana). 7idicat in se%ut si spri0init de un adult urmareste cu interes obiectele care sunt lasate sa cada lateral de corp. $ntinde mana spre o 0ucarie, iar dupa ce o apuca, se opune cand mama incearca sa i-o iaB 0ucaria este apucata cu mana desc"isa, cu toate degeteleB acest mod de a apuca il face sa-i dea drumul fara a avea vreaun scop si fara s-o mai poata recupera.

Hura devine un organ de cunoastere. Sugarul simte nevoia de a duce toate obiectele la gura. ,ste o modalitate de a le cunoaste. Iu%ele si limba sunt organe bune de *pipait*. Ai gri0a sa-i oferi intotdeauna numai obiecte pe care sugarul le poate baga in gura fara pericol. Sunt indicate inele de plastic, 0ucarii din cauciuc. #asa-i la indemana sugarului numai obiecte cu dimensiuni si forme care sa nu permita ing"itirea sau alt accident. Se vor spala ori de cate ori cad 0os si nu se va permite celorlalti frati sa se 0oace cu ele (pericol de infectie). &aca nu i se dau 0ucarii, sugarul va folosi, foarte probabil, camasuta, paturica, marginea patului etc.

Auzul si localizarea zgomotelor

Sugarul aude bine si se intoarce spre sursa de sunete. ,ste important ca atunci cand se testea%a au%ul sugarului, acesta sa fie calm, iar in 0urul lui sa fie liniste. Sugarul deosebeste calitatile sunetelor. 7ecunoaste sunete si se bucura de unele, refu%and pe cele prea %gomotoase sau cu care nu este obisnuit. 7epeta propriile sunete si se bucura de ele. ,mite sunete nuantate. 7epeta si sc"imba repertoriul de sunete. .ipa cu putere cand are anumite nevoi sau doreste sa atraga atentia. Pe %i ce trece se remarca o mare variatie in nuantele si tonalitatea plansului.

Vederea si miscarile globilor oculari

Sugarul fixea%a obiectele si coordonea%a miscarile globilor oculari cu ale capului in po%itie adecvata. +rmareste o 0ucarie la J3 de grade peste linia mediana, in toate planurile (le examinea%a in po%itie se%and si culcat pe spate). !ormal, sugarul de 6 luni mai are strabism (se mai uita *crucis*). #a cei care nu-si coordonea%a inca bine miscarile globilor oculari sau se mai uita din cand in cand crucis se recomanda, in continuare, ca mama sa plimbe un obiect stralucitor la 43-;3cm de fata sugarului. ,xercitiul se face de mai multe ori pe %i.

0ezvoltarea socio-afectiva
)imba*ul
Sunetele emise sunt tot guturale, reali%ate fara a folosi mult limba sau bu%ele. Sugarul gangureste si *vocali%ea%a*. Cand este in stare de veg"e *vorbeste* mult *pe limba lui*, leaga sunetele, *fredonea%a*, se opreste si reincepe mereu. &in cand in cand pronunta clar

un *a* sau un *e* bine conturate, tace pentru cateva secunde sau minute si le repeta ca si cand ar vrea sa se asculte. <orbeste singur, incepe sa emita silabe (da, de, gu) si le uneste progresiv in lanturi de silabe ritmice. Cand mama imita aceste sunete, satisfactia sugarului creste si, parca incura0at, anga0ea%a un fel de *conversatie*. &e indata ce s-a instalat aceasta sc"ita de dialog, sugarul rade cu "o"ote, se rasuceste, intinde bratele si reia vocali%ele, indemnand parca si pe mama lui sa le repete. Se opreste din plans cand aude mu%ica.

Contactul social
$n loc de reactii globale (tresariri, teama, tipete), sentimentele se nuantea%a, mi0loacele lui de manifestare se imbogatesc5 bucurie, manie, plictiseala. &in ce in ce mai mult *ii place societatea*, simte nevoia sa fie cineva langa el ori de cate ori este trea%B daca i se vorbeste este fericit. $ncepe sa se conture%e din ce in ce mai mult personalitatea sugarului (vesel, lenes, activ, sensibil, visator). .oti cei ce ingri0im sugari suntem i%biti de faptul ca unii sugari sunt *lenesi* si refu%a sa primeasca orice aliment mai consistent sau sa *participe* la mancare, ca unii plang la orice voce care se ridica, iar altii sunt indiferenti. &e indata ce se tre%esc, unii ganguresc, se intorc in toate partile, incearca sa *prinda* miscarile si vocile adultilor. +nii se opresc din plans cand li se vorbeste. $ncep sa deosebeasca persoanele apropiate de cele straine.

0ezvoltarea fizica
+reutatea
Cresterea va fi mai mica in luna a cincea5 '33-C33g pe luna, in medie 43g@%i sau 2 3g pe saptamana. #a 6 luni sugarul normal si-a dublat greutatea de la nastere. ,xceptie fac sugarii cu greutate mica la nastereB ei isi dublea%a greutatea mai devreme decat cei cu greutate mai mare. &impotriva, cei nascuti cu greutate mare (peste ;633g) si-o dublea%a mai tar%iu.

)ungimea
Sugarul a crescut cu 2;-26cm de la nastere. $n ultima luna a crescut cu 4cm. &e acum inainte va creste si mai putin5 circa 2 cm pe luna. !u se fac consideratii asupra inaltimii

definitive a unei fiinte umane dupa modul cum creste in primul an de viata. Saltul definitiv al inaltimii survine la pubertate, intre 22 si 2' ani.