Diversificarea alimentatiei

sugarului
*
Articol adăugat de Elena Bratu   la 28 august 2009
Tags: diversificare, alimentatie, sugar, retete, meniu, bebelus

Diversificarea alimentatiei sugarului

Diversificarea alimentatiei se face in mod normal in functie de fiecare copil in
parte: modul de alimentare (lapte praf/san), greutate, probleme de sanatate ...
Va propun schema de diversificare pe care ne-a recomandat-o noua medicul
pediatru.

Alimentatia la 5-6 luni

 Sugari alimentati natural (la san):

In afara meselor de san la cerere se va incepe diversificarea la mese de pranz

(ora 14:00) cu: supe de morcov (vezi mai jos modul de preparare) si apoi la ora
10:00 fructe.
 Sugari alimentati artificial (cu lapte praf):

La 5 luni se va incepe diversificarea cu mese de fructe la ora 10:00 astfel:

O banana (la cei fara dermatita atopica) + un mar permen auriu copt la cuptor +
2 lingurite cereale fara gluten (cu orez de la Milupa sau Humana cu mar)

Prima zi: 1 lingurita fructe + restul lapte

A 2-a zi: 2 lingurite fructe + restul lapte
A 3-a zi: 4 lingurite fructe + restul lapte
Pana la o masa completa de fructe care va inlocui masa de lapte de la ora 10:00
(aproximativ 150 g)

La 5 luni si 2 saptamani la pranz se va introduce treptat supa de morcovi (zeama

sau direct piure) cate 20-30 ml/zi plus diferenta pana la o masa completa de
lapte, pana se ajunge la 100-150 ml piure morcovi.

Supa de morcovi: 500 g morcovi taiati rondele + 1 litru de apa, se fierbe la foc
mic 2 ore, se mixeaza morcovii, ajutandu-se de zeama in care au fiert. Se pun din
nou la fiert cu zeama in care au fiert (si se mai da un clocot).

Rapid, la cateva zile dupa introducerea supei - crema de mocovi se va introduce si

dovlecelul si albitura (patrunjel, pastrarnac) supa de zarzavat facandu-se astfel:
2-3 morcovi sanatosi, 2 bucati albitura (pastarnac, patrunjel), 1 dovlecel, 1 litru
de apa. Se fierbe 2 ore la foc mic, se mixeaza si se mai da o data in clocot.
La cateva zile de la introducerea supei creme de legume se va adauga treptat si o
lingurita de ulei vegetal (ulei de germeni de porumb sau ulei de masline).

La 6 luni - in supa crema de legume se introduce carne piept de gaina/vita fiarta

separat (2-3 ore).

Exemplu de meniu la 6 luni:

5 mese x 150-180 ml
Dimineata 1 masa de lapte praf/san + 1 lingurita cereale fara gluten
Ora 10:00: fructe (banana + mar copt) + 2 lingurite cereale fara gluten
Ora 14:00: supa crema + carne fiarta separat piept gaina/vita
Dupa amiaza: lapte praf/san
Seara: san/lapte praf + 1 lingurita cereale fara gluten

Alimentatia la 6-7 luni

Dimineata: lapte praf + cereale (o lingurita la 100 ml lapte) sau san
Ora 10:00: banana + mar copt/crud + 2 lingurite cereale; se va introduce treptat
branza de vaci facuta in casa (cate o lingurita/zi in piureul de fructe pana la 10
lingurite de branza)

Pentru 100 g branza de vaci sunt necesare:

- 1  L lapte 1.5% grasime
- 8 tablete calciu lactic
Se fierbe laptele pana da in clocot, apoi se adauga tabletele de calciu lactic pisate;
dupa fierbere branza se strecoara prin tifon, pentru a se scurge zerul.

Ora 14:00: supa-crema de legume (morcovi, dovlecel, pastarnac, patrunjel) +

carne fiarta separat - gaina/vita

La 6 luni si 2 saptamani se poate introduce in supa crema de legume si galbenusul

fiert tare, timp de 10 minute, astfel:
- prima saptamana: 1/4 galbenus x 2 / saptamana
- a doua saptamana: 1/2 galbenus x 2 / saptamana
- a treia saptamana: 1 galbenus x 2 / saptamana

La 7 luni se poate introduce o data pe saptamana in loc de carne, 2-3 ficatei de

pui fierti separat timp de o ora.

Dupa-amiaza: masa cu lapte de dupa-amiaza va fi inlocuita treptat spre varsta de

7 luni cu iaurt natural + fructe proaspete adaugate (banana/mar)
Seara: lapte praf+cereale sau san

Alimentatia la 7-8 luni

5 mese pe zi astfel:

Dimineata: lapte cu cereale

Ora 10:00: banana, mar copt/crud, caisa, piersica + 2 lingurite cereale + branza
de vaci facuta in casa
La pranz: supa crema de legume (morcovi, dovlecel, albitura, o parte de cartof,
ardei) + carne fiarta vita/pui, 2 galbenusuri de ou pe saptamana, 2-3 ficatei de
pui pe saptamana

La varsta de 8 luni se poate introduce in supa-crema de legume o data pe

saptamana in locul carnii - peste alb fiert separat (pastrav, salau).
Sugarul mai poate primi supa de perisoare din carne de pui+orez.

Dupa-amiaza: iaurt natural + fructe proaspete

Seara: lapte cu cereale/san (sugarul poate primi o masa mai consistenta de
cereale pentru varsta lui preparate cu lapte, care se mananca cu lingurita).

Alimentatia la 8 luni - 1 an
Dimineata: san sau lapte praf + cereale
Ora 10:00: fructe (banana+mar, ananas, pepene galben, caise, piersici, struguri
albi fara coaja si samburi) + 2 lingurite cereake + branza de vaci facuta in casa.
Pranz: supa-crema de legume cu taitei, cu galuste, cu carne pui/vita, cu perisoare
din carne de pui/vita + orez acrita cu lamaie sau bors de casa. 2 galbenusuri de
ou pe saptamana, 2-3 ficatei de pui pe saptamana.  data pe saptamana peste
alb/dovlecel umplut cu carne de pui + orez, ghiveci din legume proaspete,
mancare de fasole galbena pastai (fiarta) fara usturoi sau bulion, spanac cu orez.
Dupa-amiaza: iaurt simplu cu fructe proaspete
Seara: san sau lapte praf cu cereale

Dupa varsta de 8 luni datorita aparitiei dentitiei, granulatia alimentelor va creste.

Treptat nu vor mai fi mixate ci maruntite.

Plan alimentatie de la inceputul diversificarii pana la

un an
aprilie 26, 2009 · Înregistrat sub Retete pentru bebelusi si diversificarea · Tagged alimentatie bebelusi, bebelusi,

cum incepem diversificarea, diversificare, mancare bebe, plan de alimentatie pentru bebe

Catinca a fost un copil mancacios din ziua 1…ca atare, la 3 luni ea avea greutatea si lungimea unui
copil de 5 luni. Desi in zilele noastre cartile, pediatrii si toate forurile pediatrice spun ca nu este bine
sa incepi diversificarea la un copil mai devreme de varsta de 6 luni (la cei hraniti cu formula!) si mai
devreme de 1 an (la cei alaptati), mie pediatrul mi-a explicat ca fata mea, alaptata mixt pana la 2
luni si jumtate si cu formula de atunci incolo,) are dezvoltarea unui copil mai mare si deci si
necesitatile acestuia. Ca atare, noi am inceput diversificarea la 4 luni fara doua saptamani. Iata cum
au evoluat lucrurile:

Primul pas:

1. Se introduc : mar, portocala sau mandarina (mai rar ca sunt acide si de evitat la bebelusii care

regurgiteaza des) si morcov sub forma de suc (facute la robot de suc de fructe)

- intai se introduc sub forma de suc care se da CU LINGURITA. Scriu cu majuscule pentru ca este

extrem de important sa obisnuiesti un bebe, oricat de greu ti-ar fi tie, sa pape cu lingurita. In

biberon e mai simplu – le trantesti acolo si gata…papa, dar mai tarziu vei regreta pentru ca bebele

va ajunge sa nu stie sa inghita, sa mestece etc.

-  fructele sau morcovul se introduc pe rand, una cate una si se dau gradat: in prima zi o lingurita

de morcov, a doua zi, doua pana se ajunge la 5 lingurite. Atunci se introduce marul (tot cate o

lingurita), in acelasi sistem, pana ajungi la 5 lingurite. Zeama de mar se combina cu zeama de

morcov. La a cincea lingurita de mar se introduce mandarina sau portocala (de preferat mandarina

ca produce mai putine eriteme fesiere) sau, in locul lor banana.

- Dupa ce s-a ajuns la cate 5 lingurite din fiecare marul si morcovul se vor da sub forma de pulpa

(rase fin pe razatoarea de sticla). Se amesteca cu sucurile si se da cu lingurita. Se creste portia

pana se ajunge la 50 ml de fructe si morcov pe zi. Eu i-am scos Catincai morcovul pentru ca nu-i

placea in momentul in care am inceput crema de legume.

- Fructele nu inlocuiesc o masa. Ele se dau cam la doua ore dupa prima masa de lapte de dimineata.

- Daca nu refuza sa manance fructele mie mi-a zis pediatrul sa-i pun cateva granule de zahar

vanilat in ele si a functionat.

Inceperea diversificarii cu fructe prezinta un risc – acela ca bebe poate refuza legumele atunci cand

le vei itroduce in alimentatie….de aceea foarte multi incep intai cu morcovul. Fructele sunt mai dulci

si din aceasta cauza sunt preferate.

La 4 luni:

Crema de legume -  la inceput se fierb cate o feliuta din urmatoarele: morcov, cartof, dovlecel,

telina si radacina de patrunjel si o feliuta foarte subtire de ceapa. Unul sau mai multe ingrediente  s-

ar putea sa nu-i placa, dar asta vei vedea pe parcurs…si vei pute constata ce nu-i place prin

eliminarea lor…

- Se fierb bine (se pun si cateva granule de sare) si se baga la mixer (fara ceapa) pana se fac pasta

(se adauga si putina apa din cea in care au fiert ca sa nu fie prea groasa). SE DAU CU LINGURITA!

- Se incepe cu o lingurita si se creste in fiecare zi cu cate doua lingurite. Supa crema se da la pranz

si se completeaza imediat dupa aceea cu lapte. In timp, cam 2 saptamani, supa va deveni o masa

de sine statatoare care va inlocui o masa de lapte. Un copil de 4 luni si jumatate-cinci trebuie sa

manance cam 100-150ml de supa crema (un castronel micut).

- Pe la 4 luni si jumatate poti introduce si o felie de ardei gras verde sau rosu (tot fiarta)

- La inceput este bine ca aceasta crema sa nu fie foarte groasa pentru ca la aceasta varsta nu prea

stiu sa inghita si de aceea e bine s-o subtiezi, nu foarte tare, cu apa din apa de la fiert. Pe masura

ce trece timpul o faci mai groasa.

- Multa grija  la mixare…nu trebuie sa ramana bucatele intregi de legume…e bine sa folosesti un

blender vertical din acela care paseaza si legume si fructe si carne. 

La aceasta varsta este bine sa combini apa sau ceaiul cu zeama de mandarina (cam 2 feliute la un

biberon) si lamie (una- doua picaturi la un biberon)…foarte multi pediatri sustin faptul ca mandarina

si lamaia sunt foarte acide pentru stomacelul unui bebelus…pe de alta parte nu neaga aportul lor de

vitamine…depinde foarte tare de toleranta copilului la ele…a mea si in ziua de azi mananca lamaia

cu mare pofta…si i-a placut de la bun inceput. Tot la aceasta varsta i-am dat para, piersica si

nectarine.

La 4 luni si jumatate- 5
Cam acum se introduc cerealele. In unele tari, chiar si la noi, cerealele sunt recomandate ca fiind

primele introduse in diversificarea alimentatiei copilului…acest lucru se intampla la copii

subponderali sau la copii care nu se alimenteaza corespunzator cu lapte (si atunci se adauga cate o

masura de cereale in biberonul cu lapte). Un alt motiv este acela ca, in general, cerealele sunt

foarte bine tolerate de burtica micutilor. La copiii normali din punct de vedere al greutatii,

majoritatea pediatrilor recomanda inceperea diversificarii cu fructe sau legume.

Mie mi s-a recomandat sa iau cereale cu fructe (folosesc cerealele de la Humana – cereale cu

banana, cereale cu mar si maracuja si cereale cu vanilie). Toate aceste cereale au si lapte inclus.

Cele de la Nestle nu au si atunci mai trebuie bagata o masa de lapte  sau combinate cu lapte ceea

ce e cam greu (dar ele sunt foarte eficiente pentru mamele care inca alapteaza). Cerealele se incep

exact ca celelalte – cate o lingurita, dar eu am inceput cu una si a doua zi i-am dat 50 ml pentru ca

ii plac foarte tare.Cerealele vor inlocui o masa de lapte ceea ce inseamna ca trebuie sa ajunga sa

manace in jur de 150 ml (CU LINGURITA). Pana ajungi la 150ml completezi cu lapte dupa   “masa”

de cereale.

La 5 luni

Mesele arata asa – aproximativ la 4 ore.

- masa de lapte

- gustare fructe

- masa de crema legume (eventual completata cu lapte daca nu se satura)

- cereale

- masa de lapte

 La 5 luni in masa de fructe se introduce branza de vaci- se amesteca bine si se paseaza cu furculita

pana devine pasta impreuna cu fructele.

Branza de vaci se face astfel:

- se pune lapte la fiert – lapte la punga nu la cutie (pentru ca ala la cutie nu se branzeste). Cand a

fiert laptele, cat inca este pe foc se pun in el 8 pastile de calciu lactic pisate in el- se mai tine pe foc
30 secunde si-l vezi ca incepe sa se branzeazsca. Se ia de pe foc si cu o lingura cu gaurele se

strange branza care se pune la scurs intr-un tifon steril. Nu se da din branza aia mai mult de 3 zile.

 5 luni si jumatate 

I-am introdus Catincai carnea – cu mentiunea ca trebuie intrebat pediatrul- Catinca avea greutatea

unui copil de 8 luni asa ca trebuia. I-am introdus pui si vaca, alternativ, dar am inceput cu puiul- tot

cu cate o lingurita, nu mai mult de trei-patru lingurite pana in jurul varstei de 7-8 luni.

Pediatrii recomanda  sa se inceapa cu  piept de pui fiert sau si mai bine cu gaina. Gaina este ideala

(desi poate parea ciudat, dar este mai putin incarcata de toxine). Cum insa foarte putini dintre noi

avem norocul sa avem acces la gaini de tara…incepem cu puiul. Eu i-am cumparat intotdeauna pui

refrigerat (asa-zisul pui proaspat) si nu congelat. La fel si in cazul carnii de vaca (se da vaca si nu

vitel- ca are mai multe toxine) fiarta.

Carnea se fierbe in mod normal separat de legume (se spune ca si in cazul supei este bine sa arunci

prima apa de la carne si de abia dupa aceea sa adaugi legumele). Se pune la mixer impreuna cu

legumele pana se face pasta.

5 luni si jumatate

 Se introduce si iaurt (4 pediatri diferiti mi-au zis nu-i dau niciodata danone). Eu ii dau Tnuva

simplu. Nu se da iaurt cu fructe din acela care se gaseste in magazin…decat mai tarziu si atunci se

da iaurt cu fructe special pentru bebei (humana, nestle)- copilul meu are 1 an si 8 si nici pana acum

nu i-am dat iaurt cu fructe din comert- prefer sa-i pun eu fructe in el sau sa-i dau din aceala de la

humana . Iaurtul simplu se da in masa de fructe amestecat cu branzica de vaci si fructe. Eu ii mai

dadeam uneori o gustare (cateva lingurite) intre masa de legume si cereale.

Tot la aceasta varsta mi s-a zis sa-i bag piure de cartofi, spanac, supa de pui cu galuste si perisoare

(in locul mesei de legume, ca alternative) .  De la aceasta varsta incolo nu i-a lipsit niciodata

patrunjelul din supe ciorbe si mancare, mararul…

La 6 luni

Catinca manca: pui cu sos alb, pui cu sos de rosii proaspete, ou(galbenus), iaurtul (gustare de

dupa-amiaza) – un iaurt mic Tnuva.

La aceasta varsta am inceput sa-i pun in mancare usturoi si ceapa (fierte) pe care i le-am si dat sa

le manance  (pana atunci le puneam doar pentru gust)

Cam pe la aceasta varsta am inceput sa-i dau paine (in ciuda faptului ca are gluten), cantitati mici…

de altfel asa a invatat sa mestece bucati mai mari si am trecut de la etapa pasat la etapa bucatele.

La inceput a mancat paiine facuta in casa de mama sau socrul meu (au masini de facut paiine)…mai

tarziu am inceput sa-i dau chifle de la Kaufland sau Billa…pentru ca alea-i plac. Ulterior am introdus

si covrigii de Buzau…pentru ca erau tari, molfaia la ei, o ajutau la dintiosori si nici nu aveam teama

ca s-ar putea ineca cu ei (nu avea puetrea sa muste efectiv din ei).

 de la 8 luni – Paste amestecate cu legume fierte gen budincuta, cu carnita tocata de mine, cu

branzica de vaci. De asemenea i-am dat pepene rosu (galben mi s-a recomandat sa astept pana pe

la 10 luni) , cirese si smantana (folosita in mancare!)

de la 9 luni – Cascaval de vaca (nu oaie) - il adora si in ziua de azi (nu lipseste de la micul dejun). 

Am incercat sa aleg cascaval moale de la firme mari, cunoscute. Tot acum am inceput sa-i dau

avocado…desi puteam sa i-l dau de la 5 luni (este unul din cele mai bine acceptate la inceput de

diversificare).

de la 10 luni – fasole verde, mazare, ardei umpluti, brocolli

de la 11 luni – Chiftelute coapte si crochete de legume coapte

de la 1 an

Peste- cu pestele asta iar este iar o istorie intrega si foarte controversata. Pana acum cativa ani se

recomanda introducerea pestelui in jurul varstei de 7 luni…multi pediatri recomanda in continuare

acest lucru (am auzit chiar si varianta care sincer, mi se pare chiar exagerata ca pestele sa fie prima

“carne” introdusa in alimentatie – inainte de pui sau vita!). Mie, pediatrul mi-a explicat foarte clar ca

ultimele studii facute la nivel mondial au demonstrat ca rata de alergii la peste a crescut ingrijorator

in ultimii 5 ani si mi-a recomandat sa astept pana la un an…ceea ce am si facut. Eu i-am dat

Pangasius, un alt peste controversat, dar care din multe puncte de vedere se incadreaza in

recomandarile pediatrilor (e slab, usor digerabil, foarte bine acceptat de copii pentru ca nu are gust

aparte!).
 

Tot incapand cu varsta de un an i-am introdus ou cu albus (ii dadeam doar galbenus o data pe

saptamana acum mananca un ou fiert o data pe saptamana+ ce pun in mancare …si nu ma sfiesc

sa-i pun!), ceapa inabusita cu apa (deci calita cateva secunde si apoi inabusita cu apa), budinci dulci

(cu putin zahar – gen Budinca de lamie, de mandarina, de mar), branza preparata la cuptor (mi s-a

recomandat sa astept cel putin pana la un an si 6 luni pana sa-i dau branza neprocesata si pana la 2

ani pana sa-i dau branza de oaie).

I-am introdus vegeta de casa (facuta de mama mea!) – si cu asta vom merge multa vreme de acum

inainte pentru ca nu am de gand sa-i dau nimic de la “plic”, i-am dat cartof dulce.

de la un an si 3 luni -

I-am dat cozonac , am inceput sa strecor cate putina faina in mancare ( ca sa leg de exemplu

sosurile), i-am marit doza de sare din mancare (pana in acest moment doza era infima…pentru

gustul nostru de adulti nici nu exista – era la nivelul de cateva granule…).

I-am dat dulceata  facuta in casa (de piersici) si miere

1 an si 5 luni

A mancat pentru prima data in viata ei ceva prajit…o chiftea de pui furata de la taica-su din farfurie

si un cartof prajit! Ar fi mancat o farfurie intreaga…

Chiftele i-am facut in general coapte la cuptor .

I-am dat prima data pasta de rosii din borcan (pana atunci am gatit numai cu rosii proaspete bagate

la blender).

1 an si 7 luni

I-am dat praz, masline desarate negre, leurda, ceapa verde cruda (a furat-o din farfurie si i-a

placut!), salata verde (i-am facut ciorbita de salata)

 
Nu ii dau NICIODATA copilului meu: pufuleti (despre acestia voi scrie la un moment dat un subiect

separat) , mezeluri, cremvursti (cea mai nociva mancare existenta pe acest pamant!), prajeli,

rantasuri, afumaturi, muraturi, iaurt cu fructe de pe piata, vegeta, condimente de la pachet,

ciocolata, bomboane, prajituri.

Pana la 1 an si 8 luni Catinca nu a mancat (desi multi medici le recomanda la varste mai mici!):

vinete- aport vitaminic si energetic lipsit de importanta+ greu digerabile, ciuperci - grele pentru

stomac, greu digerabile, capsuni, fragi, mure, zmeura (sau preparate din acestea gen gemuri si

dulceata) - alergice, interzise pana la varsta de 2 ani, kiwi- indicat dupa 6 luni, dar anturajul de

bebei in care ma invart mi-a demonstrat un potential alergic foarte mare al acestuia, fasole boabe

-interzisa pana la 3 ani, greu digerabila, provoaca gaze si crampe, branza de oaie, urzici – potential

alergic, recomandate dupa 3 ani, stevie (dupa un an).

NICIODATA  nu am cantarit mancarea copilului (in afara de lapte care, inevitabil era in biberon cu

gradatie!). Mi s-a atras atentia de mai multe ori, de catre mai multi pediatri ca un astfel de obicei

(cantaritul mancarii) dezvolta niste obsesii de neinachipuit…ajungi sa te panichezi de fiecare data

cand copilul mananca mai putin sau sa-l indopi etc.. Copilul nu este robot..mananca cat are  nevoie

…are curbe de crestere, are toane, are zile bune, zile proaste, zile in care-l dor gingiile din cauza

dintilor, zile cand vrea lapte sau cand nu vrea lapte…echilibrul si intelegerea sunt cele mai

importante.

 In acest moment fata mea are 1 an si 8 luni…si mananca astfel:

Lapte dimineata si seara – dimineata la 9-9.30 in jur de 200-250ml lapte, seara, dupa chef, intre

90-180ml…cam putin dupa normele indicate de medici, dar nu ma ingrijorez pentru ca avem aport

de lactate suficient pe timpul zilei.

Micul dejun (in jur de 10.30-11.00) compus din: cascaval(2 feliute), fructe (in general banana si

mar- o banana medie si jumatate de mar), un pahar (din ala de copii) de suc de mandarina sau

portocala, ou  fiert (o data pe saptamana), branzica Philadelphia (pe paiine) – in loc de cascaval, de

doua ori pe saptamana duceata sau miere.

Pranzul – un castronel de supa estimez in jur de 150g, felul doi (o farfurie- cam o treime din portia

unui adult care mananca cumpatat). Mananca intotdeauna felul doi primul si supa sau ciorba la

final…pentru ca altfel isi umfla burtica cu ciorba si nu mai papa.

Gustare in jurul orel 18 – un iaurt sau orez cu lapte sau iaurt cu cereale de porumb.

Cereale cu lapte in jurul orei 20.30

Are 13 kg si 88 cm

•se va evita introducerea a doua alimente noi in aceeasi zi, pastrandu-se un interval

de minimum 4 zile intre ele; se evita, astfel, aparitia semnelor de alergie sau de

intoleranta;
• sugarul va fi monitorizat atent, datorita faptului ca orice aliment nou poate fi

alergizant pentru el;

• se vor evita compromisurile pentru modificarea gustului (adaugarea de zahar);

n alimentele nu se vor sara (pana la 12- 24 luni);

• alimentele vor fi pasate pana la aparitia dintilor, apoi triturate;

• fainurile care contin gluten (grau, orz, ovaz, secara) se vor introduce dupa varsta

de 7-8 luni, evitandu-se astfel manifestarile precoce ale celiachiei, boala conditionata

genetic; pana la aceasta varsta vor fi oferite sugarului fainuri fara gluten (orez,

porumb, tapioca);

• alimentul nou va fi propus si nu impus, evitandu-se anorexia psihogena. Ordinea introducerii alimentelor va fi

adaptata personalitatii sugarului si starii lui de nutritie, in continuare urmand a ne referi la alimentatia sugarului

eutrofic, precum si a celui cu stare de nutritie deficitara.

ALIMENTATIA SUGARULUI EUTROFIC (adica cu greutate normala).

In marea majoritate a cazurilor, se

va incepe cu legume (morcovi,

cartofi, dovlecei, telina, pastarnac,

patrunjel, ardei gras, rosii, frunze

de salata, stevie, spanac, o ceapa

(care se va scoate la pasare).

Aproximativ 300 g legume vor fi

fierte in 700-800 ml apa (fara sare!)

timp de 2-3 ore la foc foarte mic;

apa sa scada la 200-250 ml. Se mai

poate folosi oala cu presiune in care legumele vor fierbe in putina apa, timp de 15-20

minute. Apoi legumele vor fi pasate prin sita deasa sau mixate in aparat de tip

blender.

Acest piure subtire poate fi pastrat si la congelator, portionat, chiar pentru 7-8 zile.
Piureul va fi imbogatit caloric cu ulei sau unt, iar in momentul servirii se vor adauga
cateva frunze de patrunjel sau marar, pentru aportul de vitamina C.
Masa de legume va inlocui progresiv masa de lapte de la orele12.00-14.00.

La 3-4 zile de la introducerea piureului de legume, se va introduce piureul de fructe

(mar crud sau copt, banana, suc de portocale, piersici, caise, pere, pepene galben,

chiar mango, avocado) in intervalul orar 9.00-10.00. Dupa varsta de 1 an, sugarul

poate primi si alte fructe, cu potential alergizant: kiwi, zmeura, capsuni, mure, fragi.

Piureul de fructe nu se va indulci.

In functie de preferintele copilului si de sezon, introducerea fructelor o poate preceda

pe cea a legumelor.

Masa de pranz, cea de legume, va fi curand completata, de minimum 4 ori pe

saptamana, cu carne de vita sau pasare, introdusa progresiv, incepand cu 20-30

g/zi, ulterior crescand cantitatea la 60-90 g/zi, fiarta separat. In absenta carnii,

sugarului i se va oferi branza de vaci, facuta in casa din lapte de vaca fiert.

In 3 zile pe saptamana, sugarul va primi galbenus de ou, fiert timp de 10 minute, introdus, de asemenea, progresiv

(initial 1/4, apoi 1/2, apoi un galbenus intreg). Albusul, avand potential alergizant, va fi oferit dupa varsta de 1 an.

Ficatul de pasare, datorita rolului sau in detoxifiere, nu mai reprezinta o prioritate in

nutritia de astazi, fiind recomandat dupa varsta de 2 ani.

Dupa alte 3-4 zile, se va inlocui masa de lapte de la orele 16.00-18.00 cu fainos cu

lapte (orez pasat cu branza de vaci, gris cu lapte). Sunt de preferat cerealele

imbogatite cu fier si vitamine. Unii sugari au somn mai linistit daca primesc fainosul

seara.

Pe la varsta de 7 luni, sugarul poate primi in alimentatie si iaurt, cu termen de

expirare rezonabil, fara aditivi (se evita iaurturile cu fructe din comert), iar dupa

varsta de 10-11 luni - peste alb, slab (potential alergizant). Mesele de diversificare,

pana la acceptarea totala, vor fi suplimentate cu laptele primit anterior, preferabil

sanul mamei.

Preparatele industriale pentru sugar (se mai numesc 'pape') au atat avantaje (sunt

instant, au compozitie standardizata dupa criterii internationale, precum si securizare

toxica si bacteriologica), cat si dezavantaje (trebuie folosite in decurs de 24 ore de la

deschidere si au pret ridicat).

Trebuie evitata, chiar eliminata, oferirea dulciurilor concentrate, a bauturilor din

comert (cu inlocuitori, conservanti), a sosurilor grase, rantasurilor si condimentelor

agresive. De asemenea, nu se vor da sugarului alimente care favorizeaza aspirarea

(nuci, alune, seminte, boabe de porumb, floricele, bomboane), precum si alimente

alergizante (ciocolata, cacao, fructele mentionate anterior). Datorita riscului de

contaminare cu Clostridium botulinicum, mierea de albine nu se va da sub varsta de

1 an, cu exceptia celei bine prelucrate termic. Meniurile vegetariene sunt

contraindicate la sugar.

ALIMENTATIA SUGARILOR CU STARE DE NUTRITIE DEFICITARA

In acest caz, diversificarea va incepe cu un fainos fara gluten (de exemplu, faina de

orez, porumb), cu valoare energetica crescuta, ideal fortificat cu fier. Acesta va fi

adaugat in piureul de fructe, in lapte (in 10- 15 ml lapte de mama sau formula). Si in

aceasta situatie, alimentele se ofera cu lingurita.

Este foarte important sa monitorizam atent sugarul, urmarind starea generala, curba
ponderala si aspectul scaunelor.

Indiferent de tipul alimentatiei, se va face profilaxia rahitismului, a anemiei, a cariei dentare. Subliniem faptul ca

studiile efectuate arata o prevalenta a anemiei sugarilor de peste 50% in tara noastra!

In concluzie, diversificarea alimentatiei este o etapa deosebit de importanta in

evolutia sugarilor, copiii sanatosi si optim dezvoltati transformandu-se in adulti care

necesita vizite mai putine la medic (mai putine imbolnaviri si tratamente), avantajul

pentru societate fiind incontestabil.

BIBLIOGRAFIE

1. Emil Capraru, Herta Capraru - 'Mama si copilul', 2003.

2. Eugen Pascal Ciofu, Carmen Ciofu (sub redactia) - 'Esentialul in pediatrie', 2002.

3. Adrian Georgescu (sub redactia) - 'Compendiu de pediatrie', 2003.

4. Voichita Hurgoiu - 'Alimentatia copilului sanatos si bolnav', 1999.

5. Institutul pentru Ocrotirea Mamei si Copilului 'Alfred Rusescu' - 'Protocoale in

ingrijirea copilului', vol. I, editia a II-a , 1