INFORMATII UTILE DESPRE COPII

Cum am putea defini nou nascutul !s"a# putea #aspunde $a% daca am face o analo%ie cu ceea ce spunea
&eide%%e# desp#e om ' (este atat de $ast) atat de polimo#f si atat de di$e#s incat el scapa totdeauna cu ce$a
o#ica#ei definitii*+ Tocmai dato#ita acestei comple,itati e atat de impo#tanta alimentatia in p#imul an de $iata
si cu si%u#anta si in u#mato#ii ani + Si) in cont#adictie cu comple,itatea copilasului este simplitatea
alimentatiei) cel putin in p#imele - luni de $iata+ Aceasta este laptele de mama ) cel mai ma#e .ine pe ca#e"l
putem face) ca#e nu ce#e efo#t) nu costa si ca#e #ep#e/inta ( fundatia* pent#u o de/$olta#e a#monioasa si
sanatoasa+ Este la indemana o#icui si) o#ice mama t#e.uie sfatuita si mai ales incu#a0ata sa faca asta+ Se stie
a/i ca o#ice mama poate alapta) impo#tant e sa fie info#mata si sp#i0inita de familie+ Este dificil la inceput da#
dupa o saptamana sec#etia de lapte se declansea/a si pe#manent se adaptea/a ne$oilo# in continua c#este#e
ale micului $oinic+ Nu ce#e efo#tu#i deose.ite din pa#tea mamei) este me#eu la indemana si #ep#e/inta o
ade$a#ata ( fa.#ica* de antico#pi) p#ote0and copilul de o multitudine de infectii cu atat mai pe#iculoase cu
cat apa# la $a#ste mai mici+ Mai mult) p#ote0ea/a de o se#ie de .oli ale#%ice)p#e%atind tu.ul di%esti$ pent#u
momentul di$e#sifica#ii alimentatiei+
In ceea ce p#i$este du#ata alimentatiei la san se indica alaptarea exclusiva pana la 6 luni dupa ca#e se $a
incepe p#ocesul de di$e#sifica#e) o alta piat#a de ince#ca#e pent#u cei din antu#a0ul copilului+ Pent#u a
mentine#ea sec#etiei lactate se #ecomanda'
alapta#e f#ec$enta) /i si noapte1 dupa p#imele 2 "3 saptamani #itmul suptu#ilo# incetineste de la sine)
numa#ul de mese desc#este la un inte#$al de 3 4 o#e1 niciodata copilul nu $a fi t#e/it din somn pent#u
a"l alimenta c5ia# daca a t#ecut o#a de masa1
alimentatia mamei sa fie una ec5ili.#ata ca#e sa contina toate p#incipiile alimenta#e1
5id#ata#e co#espun/atoa#e a mamei1 se pot folosi ceaiu#ile de stimula#e a lactatiei sau c5ia#
medicamente insa doa# la #ecomanda#ea medicului1 nu se recomanda administrarea de motilium
pentru cresterea secretiei de lapte(decat la indicatia medicului)
e$ita#ea su/etei sau tetinei1
evitarea administrarii de suplimente de lapte pornind de la ideea ca laptele nu e suficient;
in general orice sugar mai accepta suplimentare chiar daca a supt bine; pentru a
preintampina aceasta situatie e bine a se efectua proba suptului(cantarirea inainte si dupa
masa) si , doar in cazuri reale sa se administreze laptele praf. Aceasta deoarece in cateva
saptamani sugarul va evita alimentatia la san(pentru care trebuie sa depuna un mai mare
efort) in favoarea celei artificiale.Nu introduceti formule de lapte praf decat la
recomandarea pediatrului!
Alimentatia mi,ta 6 lapte de mama 7 lapte p#af8 se indica numai atunci cand sunt semne #eale ale unei
insuficiente sec#etii lactate'
nu creste bine in greutate(in prima luna 500 grame, lunile 2--! "#50g,lunile 9 - : ; cate
9<< %#ame ia# in ultimele 4 luni cate 29< % luna#81
urineaza putin, urina miroase puternic;
emite scaun rar, tare uscat,verzui;
plange dupa fiecare alaptare(trebuie e$cluse alte cauze ce pot crea un disconfort" colicile
abdominale, reflu$ul gastroesofagian fiind cele mai frecvente);
Intotdeauna inaintea deci/iei de a int#oduce laptele p#af este #ecomandat sa ce#eti pa#e#ea medicului
pediat#u) pent#u a $a indica cea mai pot#i$ita fo#mula de lapte pent#u .e.elus+
In ceea ce p#i$este momentul di$e#sifica#ii acesta este $a#ia.il in functie de %#eutatea su%a#ului) de tipul de
alimentatie+ Astfel pent#u cei alaptati e,clusi$ este #ecomandata $a#sta de - luni+ Se poate incepe mai #epede
cu ="2 saptamani mai ales daca su%a#ul a#e o %#eutate peste cea no#mala sau a#e scaun doa# la 3 4 /ile+ In
aceste ca/u#i se #ecomanda incepe#ea di$e#sifica#ii cu supa cla#a de le%ume si apoi piu#eul de le%ume+ Pent#u
cei cu %#eutate su. medie) se $a incepe cu ce#eale6fa#a %luten8) fie#tu#a de o#e/ sau /eamil in lapte6toate
aceste p#oduse se %asesc in come#t) p#o$enind de la dife#ite fi#me) sin%u#a conditie fiind aceea ca p#odusul sa
co#espun/a $a#stei su%a#ului ' ce#eale pent#u 4 luni) - luni) etc8+ Sunt ca/u#i cand di$e#sifica#ea poate fi
inceputa mai de$#eme63"4 luni8 cum este ca/ul copilasilo# cu scaune la cate$a /ile6de o.icei cei alimentati
mi,t sau numai cu lapte p#af8 cand se pot administ#a sucu#i de f#ucte 6cel mai f#ec$ent ma#)pa#a)pie#sica8+ Se
incepe in p#ima /i cu o lin%u#ita de suc p#oaspat p#e%atit 6 niciodata din come#t o#icat de * natu#al* a# fi8 si se
c#este p#o%#esi$ cu cate o lin%u#ita in fieca#e /i) pana se a0un%e la 2< "3< ml6in %ene#al se administ#ea/a la
masa de o#a =< == 1 int#e mic de0un si p#an/8+Acestea sunt ca/u#i speciale si au meni#ea de a inlocui
mane$#ele de stimula#e mecanica6supo/ito#) te#momet#u8 in $ede#ea emite#ii scaunului+La .e.elusii
alimentati a#tificial6cu fo#mule de lapte p#af8 sunt disponi.ile pe piata fo#mule speciale pent#u cei cu
tul.u#a#i de t#an/it1se $o# ince#ca intai aceste fo#mule si doa# in ca/ul #efu/ului se $a incepe di$e#sifica#ea+ In
ceea ce p#i$este .e.elusii alaptati) acestia pot a$ea :"; scaune pe /i) la fel cum pot a$ea scaune la :"; /ile1
daca consistenta scaunului este no#mala) nu e,ista disconfo#t si du#e#e nu se #ecomanda inte#$entie nici
alimenta#a6di$e#sifica#e8 si nici medicatie+ Daca s"a inceput administ#a#ea sucu#ilo# de f#ucte din
conside#entele enuntate mai sus) nu se continua di$e#sifica#ea) indife#ent de tipul de lapte pe ca#e il
p#imeste1se $a #ecu#%e la di$e#sifica#e a.ia in momentul implini#ii $a#stei de - luni+
Conditii de diversificare:
sugar sanatos;
bebelusul trebuie sa-si sustina bine capul;nu vor fi alimentati in pozitie culcata sau
semiinclinata;
introducerea noului aliment se face progresiv, cate %-2 lingurite pe zi, la inceputul mesei in
cantitati progresiv crescute pana la inlocuirea completa a acelei mese; de preferat a se
incepe diversificarea la masa de pranz;
nu se introduc simultan mai multe alimente noi;
nu se ofera doua mese din acelasi aliment doar pentru ca-l primeste cu placere deoarece acest
fapt afecteaza echilibrul nutritional al sugarului;intre doua alimente nou introduse trebuie
sa e$iste minim 2! de ore(ideal 2- zile) interval liber pentru ca in cazul unei intolerante sa
poata fi identificat alimentul care a determinat intoleranta;
in preparerea alimentelor nu se adauga sare(pana la varsta de % an),vegeta,deli&at(de
evitat si dupa varsta de % an);se pot adauga insa ierburi aromatice(patrun'el, marar,
cimbru, leustean, busuioc,etc);
alimentele vor fi pasate pana la aparitia dintilor apoi triturate pentru favorizarea procesului
de masticatie si dezvoltarea ma$ilarului;
toate alimentele se vor administra cu lingurita; mancarea trebuie sa fie proaspat preparata si nu trebuie pastrata de la o
zi la alta;
Legumele "
sunt alimente hipocalorice cu un continut redus de proteine si
grasimi(lipide) insa foarte bogate in vitamine, minerale si fibre;
se pot oferi "morcovi,telina,patrun'el,pastarnac,fasole verde,galbena,mazare, spanac,
dovlecel,cartof dulce, cartoful (romanesc) in cantitate mai mica(se poate creste progresiv
dupa varsta de * luni), salata, ardei gras(in caz de constipatie se evita
morcovul),conopida,brocoli;cel putin initial e de preferat sa se evite ceapa, rosiile, vinetele,
varza. +nitial se administreaza supa clara apoi, se pot adauga si legumele mi$ate plus % ,
ml ulei vegetal(masline, rapita, floarea soarelui); la piureul de legume se adauga %g unt(un
varf de cutit) si %0 ml lapte;
se ofera la inceput sub forma de supica apoi treptat se creste consistenta pana se a'unge la
administrarea lor sub forma de piure;
Carnea '
foa#te impo#tanta in alimentatie dato#ita continutului crescut de proteine de inalta
$aloa#e .iolo%ica) necesa#ul de p#oteine la .e.elus fiind foa#te #idicat dato#ita
p#ocesului accele#at de c#este#e1
se int#oduce dupa $a#sta de - luni) incepand cu ca#nea de pui)%aina) $ita) apoi dupa
: luni cu#can) ficat de pui) peste al. pent#u ca dupa ; luni sa poata fi int#odus si
somonul) foa#te .o%at in aci/i ome%a1se poate folosi si ca#nea de iepu#e daca
aceasta p#o$ine din su#se si%u#e1
se poate int#oduce in supa de /a#/a$at initial) ulte#io# mi,ata in piu#eul de f#ucte1 e necesa#a o
cantitate de 30-50 g ca#ne administ#ate /ilnic1 dupa $a#sta de > luni se pot administ#a pe#isoa#e de
ca#ne1 c5iftelute de ca#ne sau le%ume insa p#epa#ate la cupto# nu p#a0ite1
mezelurile, conservele de carne, pate-ul nu constituie variante optime de a inlocui carnita in
alimentatia copiilor datorita procesului de preparare si aditivilor si conservantilor pe care le
contin+
ata#% atentia in special asup#a consumului de cremvrusti la copii1 acestia nu sunt
indicati nici copilasilo# cu $a#sta peste = an) cu atat mai mult .e.elusilo#1 doa#
pent#u ca sunt acceptati cu place#e6dato#ita aditi$ilo# si potentiato#ilo# de %ust8 nu
t#e.uie inclusi deloc in alimentatia copiilo#1
Oul:
se poate introduce in alimentatie dupa varsta de - luni; e necesar fierberea timp de %0
minute si se administreaza numai galbenusul(initial %.* din galbenus, apoi se creste
progresiv) pana la varsta de % an cand se poate administra si albusul ; se ofera in
alternanta cu carnea,pestele, ficatul de pui,de 2- ori pe saptamana, inglobat in piureul de
legume sau folosit la prepararea perisoarelor, chiftelutelor;
se pot folosi si oua de prepelita insa niciodata in stare cruda ci corect preparate termic;
Fructele:
se pot oferi sub forma de sucuri, compoturi, piureuri simple(varianta recomandata) sau in
combinatie cu branza de vaci,iaurt, cereale, seminte(in, canepa, dovleac crud) si reprezinta
baza gustarilor dintre cele trei mese principale;
in primul an se pot oferi"mere, pere,piersici,caise,nectarine, banane, prune, gutui,
avocado,mango, papa/a, &a&i, , citrice, pepene galben, cirese, visine, pepene
verde;fructele cu potential alergen(capsuni, fragi, zmeura, afine,&i0i,etc) se ofera cu multa
precautie in cantitati foarte mici care se cresc progresiv.
varianta cea mai optima de consum este sub forma de piure, proaspat preparat(se
foloseste razatoarea de sticla pentru a preveni o$idarea); piureul comparativ cu sucul de
fructe ofera o cantitate suplimentara de fibre, atat de benefice in procesul de digestie;
Branza de vaca '
se prepara in casa din lapte de vaca proaspat(3,5% grasime) la care se adauga calciu lactic(la 200 ml lapte se
adauga doua tablete de calciu lactic( 2x500g/tb sau zeama de lamaie), se incalzeste intr-un vas iar cand apar
gruni! se ia de pe "oc amestecand pana se separa lactoserul# se strecoara dupa care se poate servi singura sau in
combinatie cu "ructe, biscuiti("ara za$ar), cereale, seminte# se poate administra ca si gustare#
aurtul natural '
se poate administ#a dupa $a#sta de : luni) simplu sau cu adaos de .iscuiti6fa#a /a5a#8) f#ucte) ce#eale)
seminte1 se evita iaurturile cu fructe din comert1
ideal continutul de %#asimi al iau#tului t#e.uie sa fie ma#e64"-? sau c5ia# peste8) sistemul ne#$os ca#e
se afla int#"un continuu p#oces de matu#a#e a#e ne$oie de astfel de %#asimi1
Astfel) p#actic) la $a#sta de'
6 luni :
% mese de lapte(lapte de mama sau "ormula adaptata varstei)
o masa diversi"icata( orele &3 -&% ) supa de zarzavat ( '0 ( &00 ml) )piure de legume ( *5 ( &00 g) ) carne mixata
20 ( 30 g
7 luni:
mese de lapte(lapte de mama sau formula adaptata varstei)
2 mese di$e#sificate
( o#a =3 "=4 ' la piu#e se poate adau%a ficat sau %al.enus de ou) peste6salau) stiuca) somn) past#a$) cod8
" o#a =< == suc de f#ucte) piu#e de f#ucte6de p#efe#at81
8 luni :
2 mese de lapte(dimineata si seara);
o#a > "=< piu#e de f#ucte in di$e#se $a#iante1
o#a =2 =3 supa /a#/a$at) piu#e cu ca#ne6pui) $ita) cu#can) %aina) iepu#e de casa8 mi,ata) ficat6de
pui) %al.enus ou1 poate fi int#odus somonul1
o#a =- =: ce#eale6de #ecomandat cele .#ute' malai) o#e/) %#is) mei) ama#ant5) 5#isca) @uinoua8)
.#an/a de $aci cu f#ucte siAsau ce#eale) seminte1
Pana la $a#sta de = an da# si dupa aceea numa#ul de mese #ecomandat este de 9) dint#e ca#e t#ei p#incipale si
doua %usta#i+ Mesele de dimineata si sea#a #aman pe .a/a de lapte+O impo#tanta deose.ita t#e.uie
aco#data ca#nitei63<"9< % /ilnic8 ca#e nu t#e.uie sa lipseasca din alimentatia copilului)
indife#ent de $a#sta sa dato#ita continutului ma#e in p#oteine si aminoaci/i esentiali
+T#e.uie e$itate p#a0elile) me/elu#ile 6 c#em$#usti) salam8)ca#nea afumata) /a5a#ul)
si#opu#ile) dulciu#ile) la fel #ontaitul int#e mese6 a#ticol detaliat'Alimente Interzise
Bebelusului) Spune NU Mezelurilor8+
+e pot adauga toate legumele(precautie pentru "asolea uscata),
-atre varsta de 2 ani scad nevoile alimentare, apetitul devine capricios ( re"uza alimente pe care le
primea cu placere) insa, important e sa se mentina orarul meselor principale(Alimentatia copilului mic-
articol detaliat),
-antitatile de alimente sunt variabile, important e prezenta tuturor principiilor si evitarea
supraalimentarii sugarului, .n cazul in care aportul caloric zilnic al copilului depaseste nevoile
organismului, va avea loc stocarea acestora in tesutul adipos, ceea ce determina modi"icarea greutatii,
sugarul devenind ast"el supraponderal sau c$iar obez, Obezitatea la aceasta varsta este o problema
de sanatate foarte importanta, deoarece, asa cum au demonstrat multiple studii clinice e"ectuate pana
in prezent, un sugar supraponderal are toate sansele sa aunga un adult obez, /e aceea, regimul
alimentar precum si obiceiurile de $ranire ale sugarului trebuie atent monitorizate de catre mama, .n
cazul in care copilul are probleme cu greutatea, parintii sunt s"atuiti sa $raneasca sugarul normal din
punctul de vedere al principiilor alimentare ce ar trebui sa se regaseasca in dieta lui, ca si in cea a unui
copil cu greutate normala, insa trebuie sa "ie atenti la cantitatea acestor alimente, 0roblema
1ilogramelor in plus la aceasta varsta nu este, deci, cauzata de calitatea nutrientilor (dieta trebuind sa
"ie adaptata varstei, cat mai ec$ilibrata si diversi"icata, atunci cand este posibil) ci in special de
cantitatea lor, Regimul alimentar al unui copil supraponderal ar trebui stabilit cu medicul
pediatru acestia fiind in masura sa reconsidere intreaga schema de alimentatie a copilului,
raportandu-se la factori precum varsta, starea de sanatate, greutatea actuala, greutatea ideala,
dar si dezvoltarea psiho-somatica.
.n primele 2% luni de viata se va adauga suplimentar Vitamina D ( 2igantol, 2itamina /3 ) 2 picaturi
zilnic(doza pro"ilactica)# nu se creste doza de vitamina / decat in urma unor investigatii medicale si la
recomandarea medicului pediatru sau ortoped# este indicata administrarea si dupa 2 ani in sezonul rece
( lunile care au 3!) pana la varsta de * ani si ulterior la pubertate,4rticol detaliat5Profilaxia
Rahitismului.
0entru o dezvoltare armonioasa e esential, alaturi de o alimentatie corecta si plimbarile in aer liber,
4st"el incepand cu varsta de 2 saptamani pentru cei nascuti primavara, vara si toamna , respectiv 3
saptamani pentru cei nascuti iarna este indicat iesirea a"ara care, initial se va "ace pentru perioade
scurte &0 -&5 minute, care se cresc progresiv, pana se aunge la minim 3 ore zilnic, /e asemenea
trebuiesc evitate zonele aglmerate, in special 6all(urile care, din pacate au inlocuit aleile din parc,
.n concluzie, o alimentatie corecta in primul an de viata, cu alaptare exclusiva in primele 7 luni si o
diversi"icare corespunzatoare va asigura o dezvoltare armoniosa ce se va mentine si dupa varsta de & an
"iind cea mai importanta piatra de temelie in privinta evolutiei ulterioare a starii de nutritie a copilului,
Deficiente nutritionale si simptome specifice
+us
Nutrient Incidenta deficitului Cele mai intalnite simptome si boli
8iotina 3ar
/ermatite, in"lamatii la nivelul oc$ilor, caderea
parului, diminuarea controlului musc$ilor,
insomnie, slabiciune musculara
-alciu
6aoritatea dietelor contin un
procent de la %0 la 50% din /93
(doza zilnica recomandata)
:ng$ii casante ("riabile), crampe, delusions,
depresie, insomnie, iritabilitate, osteoporoza,
palpitatii, probleme dentare, ra$itism
-rom
;0% din de"icit este cauzat de
diete necorespunzatoare
4nxietate, oboseala, intoleranta la glucoza,
prediabet la adulti
-upru
*5% din de"icit este cauzat de
diete necorespunzatoare#
maoritatea dietelor contin 50%
din /93 <
4nemie, "ragilitatea vaselor de sange, depresie,
diaree, oboseala, oase "ragile, caderea parului,
$ipertiroidism, slabiciune
4cizi grasi
esentiali
=oarte "recvent
/iaree, piele si par uscate, caderea parului,
imunitate slabita, in"ertilitate, di"icultati in
vindecarea ranilor, sindrom premenstrual, acnee,
eczeme, colecistita litiazica, a"ectarea
(degradarea) "icatului
4cid "olic
6aoritatea dietelor contin 70%
din /93<# de"icitul s-a intalnit
c$iar si in proportie de &00% la
persoanele in varsta# de"icit de
%'% la persoanele adolescente de
sex "eminin# necesitatile se
dubleaza in cazul unei sarcini
4nemie, apatie, diaree, "atigabilitate, dureri de
cap, insomnie, diminuarea apetitului, de"ecte de
tub neural la "etus, paranoia, scurtarea
respiratiei, slabiciune
.od
3ar intalnit in cazul in care in
dieta exista alimente care contin
sare cu iod
-retinism, oboseala, $ipotiroidism, cresterea in
greutate
=ier
-ea mai des intalnita de"icienta
de minerale
4nemie, ung$ii casante ("ragile), con"uzie,
constipatie, depresie, ameteli, oboseala, dureri de
cap, in"lamatia limbii, leziuni la nivelul gurii
6agneziu
/e"icit caracteristi la *5 pana la
'5% dintre diete5 maoritaea
dietelor o"era intre 50 si 70% din
/93
4nxietate, con"uzie, $eart attac1, $iperactivitate,
insomnie, nervozitate, iritabilitate musculara,
slabiciune, agitatie
6angan /e"icit care poate "i intalnit mai
ales la "emei ( nu a "ost analizat
4rteroscreloza, nivel ridicat de colesterol,
intoleranta la glucoza, auz scazut, nivel scazut al
su"icient musc$ilor, tinitus, ameteli
>iacina
/e"icit "recvent intalnit la
persoanele in varsta
3espiratie urat mirositoare, con"uzie, dermatite,
diaree, instabilitate emotionala, oboseala,
iritabilitate, scaderea apetitului, tulburari de
memorie, slabiciune musculara, stari de greata,
eruptii si in"lamatii la nivelul pielii, stomatita
a"toasa
0antot$enic
acid (85)
6aoritatea dietelor persoanelor
in varsta contine 70% din /93
/ureri abdominale, depresie, eczeme, oboseala,
caderea parului, insomnie, iritabilitate, tensiune
arteriala scazuta, spasme musculare, greata,
di"icultati de coordonare, scaderea imunitatii
0otasiu
/e"icit intalnit in mod "recvent la
persoanele in varsta
4cnee, depresie, edeme, sete excesiva, oboseala,
intoleranta la glucoza, niveluri ridicate de
colesterol, insomnie, slabiciune musculara,
nervozitate, diminuarea re"lexelor, tulburari
mentale
0iridoxina(8
7)
*&% barbati si ;0% dintre "emei
su"era de acest de"icit din cauza
dietei necorespunzatoare
4cnee, anemie, artrita, in"lamatii la nivelul
oc$ilor, oboseala, di"icultati in vindecarea
ranilor, scaderea apetitului, iritabilitate, caderea
parului, lezuni la nivelul gurii, greata, ten gras
3ibo"lavina
/e"icit intalnit la 30% din
persoanele in varsta
2edere incetosata, cataracta, depresie, dermatite,
ameteli, caderea parului, in"lamatii la nivelul
oc$ilor, nervozitate, simptome neurologice
(diminuarea senzatiilor, senzatie de electrosoc,
amorteli) , tremuraturi, sensibilitate la lumina,
somnolenta, slabiciune
+eleniu
6aoritatea dietelor pot o"eri
(contin) 50% din /93
?ulburari de crestere, nivele ridicate de
colesterol, cresterea sanselor de a dezvolta
cancer, insu"icienta pancreatica (di"icultate in a
secreta cantitatea adecvata de enzime digestive),
deteriorarea "unctiei $epatice, sterilitate
masculina
?iamina
/e"icit intalnit in mod "recvent la
persoanele in varsta
-on"uzie, constipatie, probleme digestive,
iritabilitate, scaderea apetitului, pierderi de
memorie, nervozitate, pierderea senzatiior la
nivelul mainilor si picioarelor, sensibilitate
crescuta la durere, probleme de coordonare,
slabiciune
2itamina 4
20% din de"icit este cauzat de
diete necorespunzatoare
4cnee, par uscat, oboseala, tulburari de crestere,
insomnie, $iper1eratoza (asprirea si ingrosarea
pielii), slabirea sistemului imunitar, vedere
di"icila pe timp de noapte, scadere in greutate
2itamina 8
&2
>ivelurile de serum scat la 25%
dintre pacientii spitalizati
4nemie, constipatie, depresie, ameteli, oboseala,
tulburari gastrointestinale, iritabilitate, dureri de
cap, tulburari gastrointestinale, dureri de cap,
iritabilitate, scaderea aciditatii stomacale,
tulburari mentale, depresie, leziuni la nivelul
gurii, amorteli, degenerarea coloanei vertebrale
2itamina -
/e la 20 pana la 50% din de"icit
este cauzat de diete
necorespunzatoare
+angerari ale gingiilor, depresie, vindecarea cu
di"icultate a ranilor, invinetirea cu usurinta a
pielii, iritabilitate, dureri de articulatii, caderea
dintilor, oboseala, iritabiliate,
2itamina /
72% din "emeile in varsta su"era
de acest de"icit ca urmare a
dietelor necorespunzatoare
+enzatie de arsura la nivelul gurii, diaree,
insomnie, miopie, nervozitate, osteomalacie,
osteoporoza, strambarea picioarelor la copii,
transpiratie la nivelul scalpului,
2itamina @
23% dintre barbati si &5% dintre
"emei su"era de acest de"icit ca
urmare a dietelor
necorespunzatoare
/i"icultati de mers, diminuarea re"lexelor,
pierderea sensibilitatii pielii, scurtarea duratei de
viata a celulelor rosii
2itamina A
/e"icitul este intalnit mai ales la
"emeile insarcinate si la nou-
nascuti
?ulburari de coagulare
9inc
7'% din de"icit este cauzat de
diete necorespunzatoare
4cnee, amnezie, apatie, ung$ii "riabile,
intarzierea maturitatii sexuale, depresie, diaree,
eczema, oboseala, tulburari de crestere, caderea
parului, niveluri ridicate de colesterol, scaderea
imunitatii, impotenta, iritabilitate, letargie,
scaderea apetitului, pierderea gustului,
in"ertilitate la barbati, tulburari de memorie,
scaderea acidului stomacal, lipsa vederii pe timp
de noapte, paranoia, aparitia de pete albe pe
ung$ii, vindecarea cu di"icultate a ranilor
Branirea unui copil de de &-2 ani poate "i, de multe ori, o provocare pentru proaspetele mamici si nu
numai, .nsa, trebuie sa ne asiguram ca ii o"erim alimente din "iecare grupa alimentara pentru a-i asigura
necesarul de vitamine si minerale, proteine, glucide si lipide,
Incepand cu varsta de 1 an ii putem servi copilului aceeasi mancare ca si restului familiei, avand gria
sa-i maruntim sau tocam $rana in cubulete mici pentru a nu se inneca, ?ot acum este timpul sa
introducem mierea si albusul de ou in alimentatia copilului de an.
4sociatia 4mericana de 0ediatrie recomanda ca macar una din mesele de peste zi sa reuneasca toata
"amilia, ceea ce de obicei se intampla seara, la cina, C"eriti-i copilului de & an un exemplu bun, servind
doar alimente si mancaruri sanatoase, "ara praeli, dulciuri in exces si alcool, !ructele vor fi desertul
fiecaruia dintre cei prezenti la masa, /aca cel mic este un mo"turos, poti incerca sa pui "ar"urii goale
pe masa si sa-i lasi pe ceilalti sa se serveasca singuri, 2azand ca "iecare isi pune cate ceva in "ar"urie si
mananca cu po"ta, si piticul nostru va "i tentat sa aiba o "ar"urie plina in "ata,
"ic de#unul trebuie sa "ie intodeauna unul sanatos, Nu se da nimic dulce copilului la micul de#un,
este un inceput nereusit al zilei, creste nivelul insulinei si "oamea se instaleaza mai repede, iar copilul
poate re"uza pranzul in "avoarea altor gustari,
+e poate servi in urul orei $.%&, dupa portia de lapte (de san sau "ormula) servita copilului dimineata
devreme, la trezire, :n mic deun sanatos asigura o dimineata activa si vesela, 2ariantele sanatoase si
gustoase ale micului deun includ "ructele proaspete (sau sub "orma de suc proaspat stors, insa se va
evita pe cat posibil), iaurtul, cerealele integrale (ovaz, "ulgi de porumb) alaturi de & pa$ar de lapte,
'ranzul poate sa contina orez sau paine alaturi de legumele cu carne, 2ariantele sanatoase de pranz
includ ciorba cu carne si taietei sau peste/ carne cu legume, 0ranzul se serveste in urul orei %.%&,
inainte de somnul de dupa-amiaza,
Cina trebuie sa "ie mai usoara decat pranzul, asa ca vom pre"era pastele cu branza sau "ructe, supele
usoare, mai ales ca servirea ei se "ace spre seara, in urul orei $,00,
(ustarile nu inseamna desert, ci trebuie sa "ie tot alegeri sanatoase cu valoare nutritionala pentru
copilul in crestere, -a si gustari ii poti servi iaurturi si produse lactate (betisoare de cascaval), budinci
de "ructe, "ructe pasate sau cubulete, sucuri de "ructe si legume (maxim &50ml suc proaspat stors pe zi,
de pre"erinta se va dilua cu cat mai mult cu apa), Dustarile au rolul lor, deloc de negliat, pentru ca cel
mic are nevoie de aportul nutritional pe care acestea il o"era ca sa se oace si invete, /e aceea trebuie
evitate deserturile care o"era calorii goale, doar aport energetic si nu nutritional, C gustare este o masa
mai mica, insa copilul va "i incuraat sa stea in scaunul de masa pentru a evita pericolul innecarii cu
mancare,
?eoretic, medicii pediatrii recomanda ) gustari pe zi (daca si programul de somn al copilului permite)5
una de dimineata, servita in urul orei , iar cea de-a doua seara sau dupa-amiaza tarziu, dupa somnul
de pranz, in urul orei *.%&.
"ici sfaturi+
.ncearca sa-i prezinti mancarea intr-un mod cat mai atragator, care sa-i starneasca macar
interesul de a incerca sa guste,
>oteaza-ti care este "elul de mancare pre"erat dintr-o anumita perioada, vor "i amintiri placute
peste aniE
Dateste "ara praeli, inlocuie uleiul la calit cu putina apa
0repara mancarea la "oc mic, cu capac (inabusit) sau la cuptor
@vita dulciurile din comert, "a in casa placinte cu "ructe sau legume, clatite pe care le poti umple
cu spanac si branzica de vaci (vei "i surprinsa de gustul lor bun)
,vita mezelurile si alimentele conservate, afumate+ contin doar carne de cea mai slaba
calitate, sare, apa si o multime de conservanti si potentiatori de gust
=a compot in casa, din "ructe de sezon, atat cat sa va aunga pentru ziua respectiva5 apa "iarta in
care pui mere, pere gutui si pe care o indulcesti cu miere,
.nlocuieste za$arul din praituri cu za$ar brun
4pa trebuie sa "ie lic$idul pre"erat in potolirea setei "amiliei# sucul de "ructe contine mult za$ar
(c$iar si cel "acut in casa) si putine "ibre, nu auta digestia mai deloc
.ata si cateva e-emple de mese ce pot fi servite copiilor de -% ani+
Idei de mic de#un sanatos pentru copilul de -%
ani

:n start plin de energieE
>u trebuie sa te ingropi in rutina aceluiasi mic deun in "iecare dimineata, cand sunt atatea variante la
care poti recurgeE :na din cele mai importante mese ale zilei, micul deun trebuie sa "ie consistent si sa
asigure copilului energia necesara invatarii si ocului in orele care despart dimineata de pranz,
C atmos"era "rumoasa presupune impartirea micului deun cu toti membrii "amiliei, insa daca nu se
poate, stau tu, mamico, la masa impreuna cu copilul tau, c$iar si spre s"arsitul acestor "rumosi ani cand
dea nu-ti mai solicita autorul pentru a se $rani,

"ici precizari+
&, Cantitatile propuse sunt orientative, copilul nu trebuie "ortat sa manance mai mult decat
poate, c$iar daca nu termina nici macar un s"ert din "ar"uria pe care i-ai asezat-o in "ata
2, !ii perseverenta5 e nevoie de *-&0 incercari pentru a determina un copil sa accepte un "el nou
de mancare, Nu te lasa pagubasa inca de la prima nereusita. @ste bine stiut ca cei mici au
mai putine papile gustative decat un adult si ca ele se dezvolta in timp, de aici si inapetenta
pentru nou din primii 2 ani de viata,
3, +ugestiile de meniuri sunt pentru copii cu varsta de &-3 ani# multi dintre piticii nostri vor
prinde! gustul preparatelor abia spre 2 ani, insa adapteaza "elul pe care vrei sa il servesti la
etapa de dezvoltare in care se a"la copilul,
%, /aptele din preparatele de mai os poate "i5 lapte matern (muls), lapte "ormula, lapte de vaca
integral (3,5 % grasime) sau lapte vegetal5 soia, migdale, nuci, orez, mei (o mana de boabe/
"ructe se lasa la inmuiat peste noapte in multa apa rece, dimineata se spala sub et de apa si se
mixeaza impreuna cu de 3 ori cantitatea de apa intr-un blender la viteza maxima, apoi se
strecoara lic$idul rezultat si se bea sau se "oloseste la gatit, /aca laptele se doreste a "i cald, se
poate incalzi apa "olosita la realizarea laptelui,
5, 'refera intotdeauna sa oferi copilului fructul intreg in locul sucului de fructe, c$iar si daca
este stors de catre tine din "ucte proaspete, +ucul de "ructe este mult mai sarac in "ibre si contine
"ructoza (care este tot za$ar) in varianta usor asimilabila, ceea ce "ace sa creasca nivelul
insulinei, 3edu consumul de suc de "ructe la maximum &50ml pe zi, -iteste mai multe despre
-e nu stiai despre sucurile de "ructe si 6ancam "ructe sau bem suc proaspat storsF
.ata ce iti propunem pentru a varia si servi un mic deun sanatos si splin de energie copilului de &-3 ani5
200 ml lapte cu 30 g cereale (ovaz, "ulgi de porumb)# laptele poate "i5 vegetal (orez, migdale,
nuci, mei)/ "ormula/ vaca 3,5% grasime
& ou "iert sau omleta("ara ulei) cu & "elie de paine ) &00ml suc de "ructe proaspat stoarse
(niciodata cumparat) sau lapte (se vor consuma maxim 2-3 oua pe saptamana, in diverse
variante si combinatii, inclusiv cele din mancarea gatita)
& ou cu branzica (oul se bate bine si se adauga in tigaia "ara ulei, se lasa sa se inc$ege si se
adauga 2 linguri branzica de vaci, se amesteca bine) ) &00 ml suc de "ructe proaspat stoarse
&50g iaurt/ c$e"ir cu cereale (ovaz, "ulgi de porumb) si 3-% "elii de banana/ piersica/ caisa/
struguri "ara pielita si samburi/ a"ine/ capsuni, bucatele sau pasate

+ugestie de mic deun
& carto" dulce copt sau la abur, zdrobit si cu putina miere deasupra
2 mere sau & gutuie coapte amestecate cu branzica de vaci
"riganele sau "renc$ toast
& cutie de branzica de casa/ perle de branza sau branzica =agaras cu & "elie de paine
terci de ovaz5 & mana de "ulgi de ovaz se pun intr-o tigaie antiaderenta, la "oc, +e toarna lapte si
se amesteca pana ce ovazul absoarbe tot laptele ("ormula, vaca 3,5% grasime, de migdale, nuci,
orez sau soia), +e adauga lapte in continure, continuam amestecarea, pana ce bobul de ovaz
devine moale, "ormand un terci, +e ia de pe "oc si se adauga "elii de banane/ cateva sta"ide/ &
lingurita de miere/ sau sirop de artar, "ructe uscate (caise, curmale, prune), scortisoara,
&50ml lapte cu &-2 "elii de paine cu unt si gem de casa sau miere
& ou prait "ara ulei cu & rosie si cateva "elii de masline "ara samburi ) & "elie de paine
omleta cu legume5 ceapa, ardei, ciuperci, ceapa verde
sandvis cu paine, rosii, castraveti, cascaval/ mozzarella, ou "iert, "elii de masline, & "oaie de
salata
& ou "iert "recat cu branzica de vaci si intins pe o "elie de paine, ornat cu "elii/ cubulete de rosii
& "elie de paine cu branzica de vaci "recata cu marar (eventual si putina smantana) si cubulete
mici de ardei ) un suc de "ructe si legume proaspat stoarse (mar, portocala, morcov)
triung$iuri de lipie cu $umus
oua cu ceapa si branza
=riganele sau =renc$ toast

=riganele cu banane si seminte de rodie
C idee pentru a varia micul deun cu lapte si cereale sau paine cu unt al intregii "amiliiE 0oate "i servit
c$iar si celor mai mici dintre copii (&-2 ani) daca "elia de paine, dupa praire, va "i taiata in bucatele
mici,
Ingrediente5 ' "elii de paine (de pre"erat vec$e de & zi), % oua, 200 ml lapte, &0g unt (un cubulet),
putina scortisoara
+e bat bine ouale si se adauga laptele, untul topit si scortisoara, =iecare "elie de paine se da prin acest
amestec si se praeste pe "iecare parte in tigaie antiaderenta sau se baga la cuptor pe $artie de copt (mai
putin gustos, dar mai sanatos), +e pot prai si "ara unt, iar untul se va pune deasupra "riganelelor praite,
pentru a se topi,
+e servesc calde, cu miere/ sirop de artar sau "ructe "eliate deasupra,
0riunghiuri de lipie 12 luni3

?riung$iuri din lipie
.ncearca sa dai o noua intrebuintare lipiilor arabesti "olosite pentru servirea $umusului sau s$aormei
(ambele "acute in casa, bineinteles, cea din urma "ara carto"i praiti ( eventual copti ( si maioneza),
?riung$iurile de lipie le poti servi la micul deun sau la una dintre gustarile copilului,
Ingrediente+
) foi de lipie
lingura ulei de masline
4) lingurita condimente

.ncalzeste cuptorul la 200 grade -elsius,
:nge lipiile cu ulei de masline si tai-o pe "iecare in ' triung$iuri, exact cum procedezi la "eliile de tort,
0resara deasupra orice condimente doresti si aseaza triung$iurile intr-o tava cu $artie de copt, apoi
baga-le la cuptor aproximativ &0 minute, pana devin crocante,
-ondimente5
"reaca lipia cu un catel de usturoi
scortisoara si za$ar brun
parmezan, cascaval
servite ca nac$os5 coapte "ara condimente si consumate alaturi de sosuri de branza, avocado, etc
5os de branza pentru legume 1) luni3

+os de branza pentru legume
/aca ai un copil mo"turos caruia nu ii plac legumele, incearca sa i le servesti alaturi de un sos, /e cele
mai multe ori, sosurile pe baza de branza si alte lactate sunt pre"eratele copiilor si nu numai, +osul de
branza pe care ti-l propunem astazi poate "i alaturat unui bol cu legume "ierte la abur (morcov, broccoli,
conopida) sau crude (ardei, rosii c$errG, castraveti), c$iar si unui piure de spanac,
Ingrediente+
lingura unt (nesarat, daca se poate)
) linguri faina
46 ceasca lapte integral %,78 grasime
4) ceasca branza rasa (svaiter, -$eddar, cascaval, mozzarella, DruGere)
4) lingurita nucsoara rasa
:ntul se topeste intr-o craticioara la "oc mediu, +e adauga "aina si se amesteca bine (cu telul) timp de &
minut pana se rumeneste, +e toarna laptele, putin cate putin, amestecand in continuu pentru a se
des"ace "aina si a se "orma o pasta groasa (operatiunea dureaza 5-* minute), apoi se ia de pe "oc si se
adauga branza si nucsoara,
+e serveste cald, +e poate pastra la "rigider maximum 3 zile in recipient inc$is etans,
Oua cu ceapa si branza 1) luni3

Cua cu ceapa si branza
-opiii adora ouale, +unt gustoase, se "ac usor si repede si, daca sunt pregatite si consumate corect, sunt
per"ecte pentru toate varstele, @xceptie "ac cei alergici la proteina din albusul de ou, insa a"ectiunea
este atat de rara, incat merita sa incerci sa le servesti un mic deun bogat si gustos precum aceasta
omleta,
Ingrediente (& portie)5
2 oua
& lingurita lapte
&o g unt (un cub de unt)
& ceapta verde, "eliata
& rosie decoita, taiata cuburi
& mana de branza -$eddar, svaiter sau cascaval
8ate ouale bine cu laptele, .ntr-o tigaie topeste untul si cand incepe sa spumege adauga ceapa verde si
caleste-o timp de 30 secunde, 4dauga ouale si rosia cuburi si amesteca bine pana se inc$eaga oul, .a de
pe "oc si adauga branza sau cascavalul si amesteca usor pana se topeste,
Idei de pranz sanatos pentru copilul de -% ani

.dei de pranz sanatos pentru copilul de &-3 ani
0ranzul este cea mai importanta masa a copiluluiE 2ine dupa oaca de dimineata si inainte de somnul de
dupa-amiaza, iar burtica satula (si nu plina pana la re"uz) asigura o siesta linistita, numai buna pentru
sesiunea de zbenguiala programata penru restul zilei,
6ulti parinti se intreaba daca este nevoie sa o"erim 2 "eluri de mancare la masa de pranz, 4devarul este
ca aceasta gaselnita a adultilor nu prea isi are ecou in randul copiilor, pentru multi dintre pitici masa
ne"iind asa o mare placere ca pentru noi, +tomacul inca mic al copilului de &-3 ani nu are destul loc
pentru o supa/ ciorba consistenta si un alt "el de mancare, de cele mai multe ori cu carne, +i este bine sa
"ie asaE >u uitati ca bazele obezitatii se instaleaza inca din copilarie, cand, in disperarea de a avea un
copil sanatos (a se citi puternic, voinic, pe care vantul nu-l doboara), insistam cu mancarea pana la
ultima lingurita, ?rebuie sa intelegem ca piticul nostru nu mai creste la "el ca in primul an de viata, de
aici si lipsa apetentei, -iteste mai multe despre lipsa po"tei de mancare,
0ranzul trebuie sa "ie consistent, cu aport nutritional corect, insa nu abundent, +e va servi in urul orei
&3,00, inainte de somnul de dupa-amiaza al copilului, +e va incerca, pe cat posibil, sa se gateasca cat
mai proaspat! (adica in "iecare zi), pentru a o"eri copilului $rana calitativa si intregul spectru de
vitamine si minerale de-a lungul unei saptamani, +e vor evita praelile de orice "el, iar prepararea carnii
la gratar se va "ace doar ocazional,
.ata cateva sugestii de pranz sanatos pentru copilul de -% ani+

0o"ta bunaE
supa de galusti cu carne de pui/ curcan
c$i"telute de pui la cuptor cu piure de carto"/ pila" de orez/ paste cu sos de rosii
peste la cuptor (pastrav, dorada, macrou, somon) cu orez si legume5 broccoli la abur sau spanac,
carto"i natur, morcovi babG la abur sau amestec de legume (porumb, morcovi babG, buc$etele de
conopida sau broccoli, ardei)
mancare de spanac cu ou prait "ara ulei
rattatouille cu piept de pui/ curcan la cuptor
musaca de carto"i cu carne de pui sau de vita
ravioli cu spanac si ricotta/ urda si sos de salvie
dovlecei umpluti tip barcuta , / vinete/ ardei umpluti
ciorba de legume sau verdeturi (loboda, urzici)/ pui/ vacuta cu & "elie de paine
ciorba de perisoare cu & "elie de paine
supa crema de legume cu zambet din & var" de lingurita de smantana si crutoane (paine praita)
pe post de nas si oc$i
carto" copt cu branzica , masline, ardei, ceapa verde, putin piept de pui, ou "iert, porumb
piept de pui la gratar cu piure de mazare/ carto"i
mancare de mazare cu piept de pui
pui/ curcan la cuptor cu mancare de urzici
"asole verde cu piept de pui
sarmalute din piept de curcan invelite in "oi de vita cu mamaliguta, "ara ulei, costita si ceapa
calita
rulada de pui cu legume si piure de carto" sau carto"i dulci
lasagna cu spanac si urda/ ricotta
"riptura de vita la tava cu legume si sos de rosii si cous-cous
supa crema de rosii
supa crema de linte
tocanita de pui
Chiftelute coapte 1 luni3

-$i"telute la cuptor
0utem adapta mancarurile noastre traditionale si pentru dieta copiilor, optand intotdeauna pentru
coacerea alimentelor in detrimentul prairii, asa cum ar trebui sa "acem si noi, adultii,
Ingrediente5 un piept de pui, & morcov, & dovlecel, & ceapa, & carto", & galbenus de ou,
Hegumele se "ierb, apoi se dau prin masina de tocat impreuna cu pieptul de pui, .n compozitia rezultata
se adauga galbenusul de ou, se amesteca bine de tot si se "ormeaza cu mana c$i"telute care se trec prin
"oarte putina "aina sau pesmet, -$i"telutele se aseaza intr-o tava unsa cu putin ulei sau unt (sau, si mai
bine, pe $artie de copt) si se dau la cuptor pana se rumenesc bine pe ambele parti,
/upa ce copilul implineste & an, se "oloseste aceeasi compozitie, insa legumele pot "i incorporate crude
si tocate la masina sau blender, ae adauga ceapa verde, ou intreg si paine inmuiata in apa (optional),
Ratatouille

3atatouille
C mancare "rantuzeasca taraneasca aunsa celebra in randul copiilor din intreaga lume prin "ilmul care
ii poarte numele si unde soricelul 3emG castiga aprecierea celui mai de temut critic literar gatind acest
"el de mancare, @ste o mancare cu legume multe si al carui speci"ic consta in sotarea "iecarui tip de
legume in oale separate,
6ai os va prezentam o varianta adaptata la timpul redus pe care il avem la dispozitie, "olosind o
singura tigaie pentru intregul preparat si taind legumele cubulete5
Ingrediente+
) dovlecei medii
) ardei rosii medii 1sau ardei rosu si verde3
vanata potrivita
% rosii medii, bine coapte
% catei de usturoi
ceapa fin tocata
ierburi de 'rovence
ulei de masline
sare, piper
Hegumele se spala "oarte bine, insa nu se curata de coaa, /ovleceii se taie pe lungime si se scot miezul
si semintele, 4rdeiul se curata de seminte si se indeparteaza cotorul vinetei,
/ovlecelul, ardeiul si vanata se taie "asii lungi, apoi cubulete potrivite,
+e incepe sotarea legumelor5 "iecare leguma in parte se soteaza in & lingura ulei de masline, +otarea se
"ace rapid, la "oc mare, pana ce legumele se moaie putin, insa raman crocante (se incinge uleiul, se
adauga cubuletele de dovlecei, se lasa la "oc mare 2-3 minute, apoi se rastoarna pe o "ar"urie, urmand a
se sota si celelalte legume in mod asemanator),
Cdata ce legumele au "ost sotate, se incing 2 linguri de ulei in tigaie, se caleste ceapa si usturoiul si se
adauga legume sotate, una cate una, 3osiile se paseaza la blender si se adauga peste legumele din tigaie
si se lasa la "oc mic cateva minute, +pre s"arsit se adauga si cateii de ustoroi zdrobiti, ierburile
0rovence si se potriveste de sare si piper, avand gria sa amestecam cat mai putin (eventual vom zgaltai
tigaia din maner pentru a nu "olosi lingura),
+e serveste simpla sau alaturi de carne pregatita la cuptor/ gratar sau un orez basmati/salbatic "iert,
"usaca de cartofi 1% luni3

6usaca de carto"i
6usacaua este de regula o mancare destul de grea, insa compenseaza prin versatilitate5 poti adauga
orice legume doresti, in "unctie de pre"erintele copilului sau de ce-ti este disponibil in casaE 6ai mult
decat atat, daca cel mic agreeaza carto"ul, introdu in compozitia de carne orice legume cu care nu s-a
imprietenit inca "oarte bineE
Ingrediente5 2 carto"i mari "ierti, raciti, curatati de coaa si taiati "elii groase, &50 g carne (piept, pulpa
de pui sau curcan), legume5 & ceapa mica, & dovlecel mic, & morcov, &/2 ardei si orice altceva doriti
(praz, telina, vinete), & ou (optional), 2 rosii mari, & catel de usturoi,
+e caleste ceapa in & lingurita ulei de masline si & lingura de apa, apoi se adauga restul legumelor si
carnea, Ha s"arsit se pun si rosiile pasate la blender (sau umatate de conserva de rosii) impreuna un
catel de usturoi, un pra" de sare si se mai lasa 2-3 minute pe "oc,
+e unge un vas de Gena sau termorezistent cu putin unt, apoi se aseaza straturi succesive de carto"i si
compozitie de carne cu legume, ultimul strat sa "ie de carto"i, Cptional, peste musaca se poate turna un
ou batut bine, Ha "inal se adauga 2-3 linguri de apa si se da la cuptor pentru %0 minute, veri"icand sa nu
se lipeasca (se mai adauga apa daca este nevoie),
Dovlecei umpluti tip barcuta1 luni3

/ovlecei barcuta
0entru ca mancarea trebuie sa incante si privirea, dovleceii umpluti pot "i "oarte usor trans"ormati in
niste barcute numai bune de auns departe, departe, tocmai in burtica bebelusuluiE
Ingrediente5 2 dovlecei medii, 300g piept de pui, & ceapa mica tocata, & catel de usturoi, & morcov mic,
& rosie mica taiata marunt, & lingurita iaurt sau smantana, cateva "ire de marar
+e taie dovlecei pe lung (dupa ce au "ost spalati bine), +e scobesc prin scoaterea miezului, 6iezul
dovleceilor se amesteca cu carnita de pui tocata, ceapa, usturoiul, mararul, morcovul, rosia si iaurtul
sau smantana, +e umplu cele doua umatati de dovlecel cu aceasta compozitie, se toarna putina apa in
tava cu dovlecei si se pune la cuptor aproximativ 20-25 de minute, la "oc mic, .mprovizati catargul
dintr-o scobitoare pe care ati pus velele "acute din $artie colorata, o "oaie de salata sau c$iar coaa
subtire a unui dovlecelIsi gata barcuteleE
/ovleceii pot "i gratinati si cu putin cascaval pentru cei mai mo"turosi dintre piticiE
9rdei umpluti pentru bebelusi 1 luni3

4rdei umpluti
:n "el de mancare mai laborios de preparat, dar gustos, >u este indicat a se gati des, "iind mai greu
digerabil pentru bebe, insa merita incercat pentru ca mai varieaza genul de mancare cu care e obisnuit
cel mic, 4ceeasi reteta poate "i incercata si pentru umplerea rosiilor, dovleceilor sau vinetelor,
Ingrediente: 3 ardei micuti, 200g piept sau pulpa de pui sau curcan, & morcov, & dovlecel, 2 rosii
decoite, & ceapa (in sezon, & ceapa verde), & "eliuta de telina, 2 lingurite orez, & galbenus, & lingurita
iaurt sau smantana grasa, & lingurita ulei, cateva "ire de marar
4rdeii se spala bine, se curata de cotor si se scu"unda intr-o oala cu apa clocotita, unde se lasa pentru
30 secunde, apoi se lasa la scurs , -arnea se toaca la blender sau la masina de tocat impreuna cu
morcovul, dovlecelul, telina si ceapa, -ompozitia de carne se inabuse intr-o lingurita de ulei si una de
apa,
+eparat se "ierbe orezul, apoi se aduga la compozitia de carne, +e ia de pe "oc si se adauga galbenusul
(dupa & an se poate pune oul intreg), +e umplu ardeii cu compozitia rezultata si se aseaza intr-o
craticioara inalta sau un vas mic de Gena, +e toarna apa pana la umatate in vasul cu ardeii si se pune la
"iert &5-20 min, +e ia vasul de pe "oc si in apa din vas se pune si rosia pasata si se da la cuptor 20-25
min, veri"icand sa nu scada apa de tot (se mai adauga apa daca e necesar), Ha s"arsit se poate adauga
smantana,
Ciorbita de loboda pentru bebelusi 17 luni3

-iorbita de loboda
.mediat ce vine primavara, tarabele abunda de verzituri5 de la radacinoase cu "runze pana la verzituri
neaose ( loboda, laptuca si urzica, 0ro"itati de sezon si "aceti cunostinta copilului cu ciorbitele care ne-
au populat copilariaE
Ingrediente5 & mana de orez, & ceapa verde, 3 legaturi de loboda, zeama de lamaie,
+e "ierbe orezul intr-un litru de apa, -eapa se inabuse in & lingurita ulei si & lingura de apa, apoi se
toarna peste orez, Hoboda se spala "oarte bine, se taie marunt si si se adauga peste orez, +e lasa sa
"iarba pentru &0 minute, apoi se stoarce putina zeama de lamaie si se potriveste de sare, Cptional, se
poate adauga un ou batut si putina smantana,
Cartof umplut 1) luni3

-arto" umplut
:n "el de mancare versatil cu care e aproape imposibil sa dai gresE -opiii iubesc carto"ul, iar combinat
cu proteine (carnita sau branzica si ou) devine o masa copioasa si $ranitoare,
Ingrediente: 2 carto"i mari (daca se poate rosii, sunt mai putin s"aramiciosi), cateva c$i"telute coapte
sau un amestec de telemea de vaca bine desarata (sau branzica dulce de vaci) "recata cu putin unt,
ceapta verde tocata, un galbenus de ou si patrunel tocat,
-arto"ii se spala bine pe exterior si se pun la "iert aproximativ 5 -7 minute (din momentul in care
incepe sa "iarba apa), /upa ce se scot carto"ii din apa, pentru a nu imprastia compozitia peste tot,
inveleste-i in "olie de aluminiu sau, mai bine, in $artie de copt (redu cat mai mult contactul alimentelor
cu produse ce contin aluminiu), -u o lingurita sau un cutit subtire se scobesc cat se poate de mult si se
umplu carto"ii cu amestecul de c$i"telute coapte sau de branzica, +e scot carto"ii din "olia de aluminiu
si se pun intr-o tava unsa cu unt, apoi la cuptor, aproximativ 20 de minute, la "oc mic, +e o"era
bebelusului cu smantana sau iaurt pe deasupra,
0uteti improviza compozitia umpluturii in "unctie de pre"erintele copilului sau de alimentele de care
dispuneti in momentul gatirii5 masline, porumb, cascaval, mazare, bucatele de morcov "iert (puteti
ascunde! cam orice leguma), ou "iert, castraveciori murati (pentru adulti si copiii trecuti de 3 ani), cu
alte cuvinte, puteti "olosi orice aveti prin "rigider la momentul respectiv,
"ancare de mazare pentru bebelusi 1 luni3
.ata un "el de mancare ce poate "i pregatit pe tot parcurul anuluiE 4peleaza cu incredere la mazarea
congelataE

6ancare de mazare
Ingrediente: &00g mazare "ina, 2-3 "elii de ceapa, 2 rosii coapte si decoite, & lingurita ulei, cateva "ire
de marar
6azarea se pune la "iert in apa cu ceapa tocata (separat se pot inabusi in & lingurita ulei si & lingurita
apa ce legume dorim5 morcov, ardei, apoi se aduga peste mazarea "iarta), +e lasa sa "iarba 20 minute,
apoi se aduga rosiile pasate la blender (sau umatate de conserva de rosii decoite) si se lasa sa scada
apa, -and se ia de pe "oc se adauga mararul si uleiul (optional, si & lingurita de "aina sa se lege socul,
dar e mai sanatos "ara# sosurile se leaga si cu dovlecel pasat), 0aseaza totul la blender sau cu "urculita si
po"titi la masaE
0oti adauga, la s"arsit, si carnita de pui sau de curcan, "iarta bine si tocata marunt, marunt
"ancare de fasole verde pentru bebelusi 1&
luni3

6ancare de "asole verde
C mancare "oarte sanatoasa, plina de "ibre, pentru noi si pentru bebeE
Ingrediente: 2 maine de "asole verde, & catel de usturoi, 2 rosii coapte si decoite, & lingurita ulei
=asolea se pune la "iert in apa cu ctaeva granule de sare si usturoiul tocat (separat se pot inabusi in &
lingurita ulei si & lingurita apa ce legume dorim5 morcov, ardei, ceapa, apoi se aduga peste "asolea
"iarta), +e lasa sa "iarba &0 minute, apoi se aduga rosiile pasate la blender (sau umatate de conserva de
rosii decoite) si se lasa sa scada apa, -and se ia de pe "oc se adauga si uleiul (optional, si & lingurita de
"aina sa se lege socul, dar e mai sanatos "ara# sosurile se leaga si cu dovlecel pasat), 0aseaza la blender
sau cu "urculita si o"era-i o masa delicioasa bebelusului tauE
0oti adauga, la s"arsit, si carnita de pui sau de curcan, "iarta bine si tocata marunt, marunt
Sfat: -umpara "asole verde proaspata (tanara) in sezon, opareste-o si pune-o la congelator, portionata
dupa destinatie5 pentru bebe, pentru voi,
Rulada de pui cu legume pentru bebelusi 1)
luni3

3ulada de pui
.deala pentru mesele in oras!, intrucat riscul de murdarire este destul de mic, rulada de pui este o
reteta ce poate "i introdusa bebelusului imediat ce este capabil sa mestece mancarica5 unii c$iar de la &0
luni, altii aproape de &' luni, nu exista regula in acest sens,
Ingrediente: & pulpa de pui sau 200g piept de pui/ curcan, legume dupa bunul plac (& morcov, &
dovlecel, &/2 ardei gras, & ceapa verde sau orice altceva doriti ( spanac, mazare, ciuperci, masline,
praz), 50g cascaval ras, & ou, 2 lingurite pesmet,
+e bate carnea, +e prepara umplutura5 legumele se taie marunt si se amesteca cu oul, cascavalul si
pesmetul, :mplutura se aseaza pe carnea batuta si se ruleaza, apoi rulada ast"el obtinuta se prinde in
scobitori si se unge cu putin ulei de masline, 3ulada se da la cuptor intr-un vas termorezistent pentru
&0-20 minute, dupa care se indeparteaza "olia de aluminiu si scobitorile si se lasa sa se rumeneasca in
cuptor inca &5-20 minute, +e serveste taiata "eliute sau pasata (pentru aceia dintre noi care nu mesteca),
5upa crema de rosii

+upa crema de rosii
?oti cei care o gusta se indragostesc de gustul bogat, dar in acelasi timp "in al acestei supe creme de
rosii, @ste nemaipomenita in plin sezon de coacere a rosiilor, cand dulceata acestora innobileaza si mai
mult savoarea cremei de legume, +erveste-o intregii "amilii, c$iar si copilului trecut de & an si umatate,
toti o vor adoraE
Ingrediente5 ' rosii taiate umatati (aprox &-&,51g), 2 ardei grasi rosii taiati s"erturi, & ceapa medie
taiata s"erturi, ' catei de usturoi, % linguri ulei de masline extravirgin, 2 linguri otet balsamic, &,5l supa
de legume, &50-&'0g pasta de tomate sau bulion (de pre"erinta "acut in casa), cimbru, sare, piper
+e preincalzeste cuptorul la 200 grade -elsius, 3osiile, ardeii si ceapa se pun cu pielita in sus intr-o
tava cu $artie de copt, +e amesteca usturoiul pisat, sarea, piperul, cimbrul, otetul, 2 linguri ulei si se
toarna tot amestecul peste legumele din tava, ?ava se da la cuptor %5 min,
.ntr-o oala se incalzesc 2linguri ulei cu bulionul, se adauga repede legumele din tava cu tot cu sosul
lasat si se amesteca, +e toarna supa de legume si se mai lasa pe "oc 5-&0 min, /aca mai este nevoie,
mai pui putina sare si piper, /upa ce a clocotit, se mixeaza totul si se adauga busuioc, +e serveste calda
sau rece, dupa pre"erinte, cu sau "ara crutoane,
Sfat5 .nainte de a pune legumele la copt in tava, "a supa de legume5 pune multe legume (ceapa, ardei,
patrunel, pastarnac, telina, dovlecel, morcovi, carto") taiate mari (sau c$iar intregi) in 2l apa rece si
lasa-le sa "iarba,
5upa crema de linte 1& luni3

+upa crema de linte
Hintea este o leguminoasa mai putin populara in tara noastra, desi are o valoare nutritionala
incontestabila, "iind "oarte bogata in "ier (ideala in prevenirea anemiei la copiii si adultii de toate
varstele), "ibre si proteine si saraca in grasimi, C gasim in ra"turile marilor magazine si in cele naturiste
sub "orma de boabe mici portocalii, verzi sau maronii,
0er"ecta c$iar si in zilele de vara, intrucat "ierbe repede si se comporta de minune in supe de orice "el,
Ingrediente+
)&& g de linte rosie
) morcovi
ceapa
chimen
Hintea se pune la $idratat de seara in apa multa, exact cum procedam in cazul "asolei, /imineata, se
pune la "iert in de '00 ml apa,
.ntre timp, se curata si spala morcovul si ceapa, 6orcovul se adauga in oala cu supa atunci cand lintea
este pe umatate "iarta, iar ceapa c$iar spre s"arsit, -and lintea si legumele sunt "ierte, adaugati cateva
seminte de c$imen, +e lasa sa se raceasca putin supa, apoi se paseaza "in rezultand o supa crema,
Sfat:
odata cu morcovul puteti adauga si alte legume, orice doriti
pentru un plus de vitamina -, supa se poate servi cu patrunel tocat deasupra# daca aveti un ulei
de masline de buna calitate, puteti adauga cativa stropi de ulei in momentul servirii
unui mo"turos ii putem adauga un zambet! sau un mot! de smantana
0ocanita de pui pentru bebelusi 1) luni3

?ocanita de pui
-u autorul acestei retete vei descoperi ca mancarurile consumate de noi in copilarie nu au varsta5 c$iar
si un bebelus le va gasi absolut delicioaseE
Ingrediente5 legume multe, taiate cubulete "oarte mici (morcov, carto", un s"ert de dovlecel, 3-% "eliute
de carto" dulce, ardei telina, ceapa si usturoi sau orice altceva pre"era bebelusul), 2 pulpe pui dezosate
taiate cubulete "oarte mici, 2 rosii mari, pasate
+e inabuse putin ceapa si usturoiul (aprox 20 secunde) intr-o lingurita de ulei si doua de apa, apoi se
adauga puiul taiat cubulete si se lasa la inabusit aproximativ un minut, adaugand apa, +e pun restul de
legume si apa si se lasa la "iert aproximativ &0-&5 minute, 4poi se adauga rosiile trecute prin blender si
se lasa sa "iarbala "oc mic pana se "ormeaza un sos,
+e serveste cu orez sau alte paste scurte, salata de orice "el, mamaliguta sau doar cu paine proaspataE
Idei de cina sanatoasa pentru copilul de -% ani

.dei de cina sanatoasa pentru &-3 ani
-ina, ca ultima masa a zilei, este nu numai un miloc de a pregati stomacul pentru noapte, ci si un
moment de socializare, de intalnire si petrecere a unor clipe placute in "amilie, 4cum este momentul
potrivit ca noi, parintii, sa "im modele pentru copiii nostri5 sa mancam impreuna la masa, sa alegem
alimente sanatoase, sa realizam o atmos"era destinsa, placuta,
6aoritatea copiilor de &-2 ani inca mai pastreaza masa de lapte de dinainte de culcare, insa aceasta
trebuie sa "ie servita in pa$ar si nu in biberon, /e aceea, c$iar si pentru copii, cina va fi o masa
usoara, cu cat mai putina carne 1care se digera greu3 si se va servi in #urul orei $.&&
.ata cateva sugestii de cina sanatoasa pentru copilul de -% ani sau intreaga "amilie5
paste cu ardei copt si ton
paste cu branza
"rittata cu dovlecei
budinca de carto" dulce cu morcovi
carto" dulce copt
carto"i pai la cuptor cu salata sau tzatzi1i
paste cu nuci
pizza de casa cu pui si legume
gris cu lapte
orez cu lapte
mamaliguta cu branza si smantana
ciulama de ciuperci cu mamaliguta
clatita umpluta cu spanac si urda/ ricotta sau cu branza si marar
g$iveci de legume

?otul intr-o "ar"urieE
paste cu lapte
paste cu branza si smantana la cuptor
snitel la cuptor cu legume
legume la gratar sau la cuptor cu telemea desarata/ parmezan/ cascaval ras pe deasupra
peste la gratar cu orez cu legume
carto"i "rantuzesti
"is$ "ingers crocanti
mamaliga cu parmezan
soricei cu carto" copt
risotto primavera
carto"i copti cu rozmarin (zdrobiti cu "urculita)
spag$etti carbonara
legume crude cu sosuri si dip-uri
dovlecei pai cu parmezan
'aste cu ardei copt si ton

0aste cu ardei si ton
4stazi va propunem o reteta pe gustul tuturor, copii si adultiE @ste simplu de realizat (per"ecta pentru
un Jee1end in "amiliile cu copii), cu ingrediente usor de procurat si timp de preparare minim,
:sturoiul, uleiul de masline si lamaia "olosite crude (nepreparate termic), "ac din acest preparat unul
"oarte sanatos,
Ingrediente5 3 ardei grasi rosii mari, 3 catei de usturoi, zeama de la umatate de lamaie, 2-3 linguri ulei
de masline, %00g paste (spag$ete, penne, "usilli), 2 conserve de ton in ulei sau suc propriu, sare, piper,
branza telemea sau "eta (optional), busuioc proapat (daca pre"eri sau nu),
4rdei se spala si se pun la copt %0-%5 minute in cuptor, pe $artie de copt, +e scot si de acopera cu un
prosop (pentru a se curata usor), -and s-au mai racit putin, se curata de pielita si de seminte cu multa
atentie, sa nu irosim sucul ardeilor (eventual, se curata deasupra unui vas pentru a colecta sucul),
+e "ierb pastele (de pre"erinta integrale) con"orm instructiunilor de pe pac$et,
.ntr-un blender se adauga ardeiul curatat, usturoiul, zeama de lamaie si se mixeaza bine de tot pana se
obtine un sos, +e pune sare si piper dupa gust, iar apoi se rastoarna socul peste pastele "irbinti, scurse
de apa in prealabil, /easupra se presara tonul din conserva (scurs bine de ulei sau apa) si, optional,
bucatele de branza, ?ot optional, deasupra se poate rade parmezan si, pentru decor, putem "olosi cateva
"ruze de busuioc proaspat,
-opiilor li se pot servi pastele doar cu sos, "ara ton si branza, -$iar si cei mai mo"turosi vor aprecia
aceste paste si vor cere o a doua portie,
'aste cu branza

0aste cu branza
0er"ecta pentru zilele de Jee1end cand "amilia se reuneste si nimeni nu are timp de pierdut in
bucatarieE 4provizioneaza-te cu branza de di"erite "eluri si invita-ti copiii sa te aute la pregatirea
pranzului, experimentand o noua modalitate de a petrece timpul liber in "amilie, 8ineinteles ca cei mici
vor auta si la curatenia de dupa experimentI
2ei "i surprinsa sa constati ca aceste paste sunt pe gustul tuturor, inclusiv a celor mai mo"turosi dintre
copii care vor mai cere o portie, cu siguranta, .ntr-adevar, reteta nu tine cont de cura ta de slabire, insa
iti va des"ata papilele gustativeE
Ingrediente5 %7&g spaghete, 6 rosii medii, :7g #ambon de porc 1optional3, 67g unt, 67g faina,
67&ml lapte, 27g branza (ru;ere rasa 1sau ,mmenthaler sau cascaval3, 2&g parmezan ras, 7&g
mascarpone, ) felii de paine.
3osiile se curata de coaa (se oparesc 30s in apa clocotita) si se taie cubulete, +e indeparteaza coaa
"eliilor de paine, iar miezul ramas se taie cubulete mici, ca pentru crutoane, 0astele se "ierb in multa
apa cu sare, con"orm instructiunilor de pe pac$et (se pre"era pastele integrale datorita continutului mult
mai mare de "ibre),
Facem sosul bechamel5 se topeste untul intr-o tigaie antiaderenta, se adauga "aina si se amesteca bine
pe "oc pentru & minut, +e adauga treptat laptele, la "oc mic, si se amesteca continuu pana la ingrosare,
+e ia de pe "oc si se adauga 70g parmezan si branza DruGere, amestecandu-se pana se topesc, apoi se
adauga si branza mascarpone,
+e scurg pastele, se pun intr-o tigaie si se adauga peste ele sosul de branza, la "oc mic, +e pun si rosiile
si ambonul, amestecand usor, sa nu se rupa pastele, +e lasa pe "oc &-2 minute, apoi se trans"era intr-un
vas de Gena sau ceramica uns cu putin unt, /easupra se presara crutoanele de paine amestecate cu
parmezanul ramas (20g), 2asul se da la cuptorul incins, @ste gata cand crusta de deasupra s-a
aurit(aprox, &5 minute),
0o"ta bunaE
Sfat5 pentru variatie, odata cu rosiile se mai pot adauga si ale legume5 mazare, buc$etele de broccoli,
etc,
<udinca de morcovi cu cartof dulce 1$ luni3

8udinca de morcov cu carto" dulce
-and ai un copil mo"turos caruia nu stii ce sa-i mai servesti, incearca aceasta retetaE 6orcovul este
bogat in caroten, indispensabil pentru acuitatea vizuala, "iind una din cele mai consumate legume de pe
mapamond, mai ales de catre bebelusi, multi dintre ei incepand diversi"icarea cu clasicul piure de
morcovi, -arto"ul dulce, desi o leguminoasa mai putin "olosita in tara noastra, dar prezent de multi ani
in supermar1et-urile romanesti, este si el "oarte bogat in betacaroten, vitamina 8 si -, "iind o sursa
extrem de valoroasa de antioxidati pentru organismul uman (produce &/3 din totalul antioxidantilor pe
care ii secreta corpul nostru in mod normal),
6ai mult decat atat, gustul dulce al acestui "el de mancare con"erit de morcov si carto" dulce va "i pe
placul micutului tauE
Ingrediente+ )-% morcovi medii, cartof dulce mediu sau #umatate dintr-un cartof mare, 7 linguri
branzica de vaci, putin lapte de san sau formula (sau apa in care au "iert morcovul si carto"ul), gris
sau pesmet
6orcovul si carto"ul dulce se curata de coaa si se spala bine, apoi se taie cubulete si se pun la "iert in
apa clocotita, -and sunt "ierti, se scurge apa (sau se opreste in cazul in care nu "olositi lapte) si se
paseaza bine cu mixerul sau cu "urculita, +e unge o "orma termorezistenta cu "oarte putin unt si se
trans"era in ea amestecul de legume pasate, +e adauga branza de vaci (pui cat de multa vrei) si se
dilueaza cu lapte (sau apa in care au "iert legumele) pana obtii o consistenta cremoasa, +e presara putin
pesmet sau gris deasupra si se da la cuptor 20-30 minute,
Cartofi pai sanatosi

-arto"i pai sanatosi
?uturor ne plac carto"ii praiti, mai ales copiilor, .nsa ne "erim sa-i consumam din cauza numarul mare
de calorii si a procedeului de gatire, prairea,
0ropunem astazi o varianta mult mai sanatoasa a clasicilor carto"i pai,
Ingrediente+
=g cartofi
) linguri ulei
boia dulce
-) catei de usturoi zdrobiti
+e pune multa apa la "iert cu sare intr-o oala incapatoare, -arto"ii se curata de coaa si se taie bete
groase sau s"erturi, -and apa clocoteste, se pun carto"ii si se tin pe "oc ' minute,
.ntre timp, se pregateste o tava de cuptor cu $artie de copt,
Object 1
-arto"ii se scurg bine de apa si se pun gramada pe $artia de copt, +e adauga uleiul de masline, se
zgrobesc cateii de usturoi si se presara boia din belsug, se sareaza si pipereaza, +e amesteca bine, ast"el
incat carto"ii sa "ie patrunsi de aroma condimentelor si se niveleaza in stat subtire, "ara a se incaleca,
?ava se da la cuptor la "oc mare (230-250 grade -elsius) pentru 30 minute sau pana cand carto"ii se
rumenesc,
-arto"ii se servesc ca garnitura sau alaturi de un sos tzatzi1i,
'aste cu nuci 12 luni3

0aste cu nuci
-and cel mic s-a plictisit de eternele paste cu lapte sau cu branza si smantana, incearca nucile ca
ingredient-vedeta al unei gustari caldeE +unt per"ecte si pentru intreaga "amilie, mai ales in post daca
renuntam la unt,
Ingrediente+
&&g paste scurte
&&g nuci
) linguri zahar 1brun3
putin unt
stafide4 mac
esenta de vanilie4 rom sau putin scortisoara
>ucile se pun intr-o tava pe $artie de copt si se dau la cuptor &0 minute (sau se praesc in tigaie "ara
adaos de ulei), apoi se toaca grosier la blender/ robot, 0astele se "ierb "ara sare, con"orm instructiunilor
de pe pac$et, apoi se scurg si se amesteca "ierbinti cu nucile, +e pune za$arul si mirodeniile, cateva
sta"ide/ mac si putin unt, +e amesteca bine, dar cu atentie sa nu se rupa pastele, +e pot servi (calde) ca
atare sau se mai pot da la cuptor &0 minute,
Cartofi frantuzesti pentru bebelusi 17 luni3

-arto"i "rantuzesti pentru bebelusi
C garnitura sau un "el de mancare in sine, simplu de preparat si indragit de copiiE
Ingrediente5 2 carto"i mari taiati cubulete mici, 3 linguri telemea de vaca rasa (desarata in prealabil), &
ceapa verde taiata marunt, & iaurt mic (sau 2 linguri de smantana diluata cu putina apa), verdeata,
-arto"ii se "ierb, apoi se aseaza intr-un vas termorezistent uns cu putin unt in straturi succesive5 un strat
carto"i, un strat de branza si se presara ceapa tocata, +e reia procedeul pana la epuizarea ingredientelor,
apoi se pune iaurtul sau smantana si se da la cuptor sa se rumeneasca, C ploaie de patrunel si I0o"ta
bunaE
Cptional, se poate bate un ou inainte de a se da la cuptor sau oul se poate "ierbe si amesteca cu branza
care se aseaza peste stratul de carto"i "ierti,
!ish fingers crocanti

=is$ "ingers sau croc$ete de peste
-and esti in mare graba si ai peste prin "rigider, incearca ceva crocant5 "is$ "ingers cu "ulgi de porumb,
8ineinteles ca e mai usor sa-i cumperi de-a gata, congelati, insa cei preparati de tine in casa sunt mai
sanatosi si cu siguranta mai gustosi, .mplica si copilul in pregatirea acestei retete, va "i "oarte incantat
sa i se permita sa zdrobeasca "ulgii de porumb in voie, "ara a "i mustruluitE
Ingrediente+ *&&g file de peste fara pielita, de regula peste alb 1cod, somon, salau, pangasius sau
ce alt peste doriti, chiar si calamar3, % oua batute bine, *&g faina, $& g fulgi de porumb, 7 linguri
ulei de floarea soarelui, sare si piper.
0une "ulgii de porumb intr-o punga si zdrobeste-i cu sucitorul, apoi pune-i pe o "ar"urie curata si uscata,
0estele se taie in "asii groase de 2cm si se condimenteaza cu sare si piper, +e da pestele prin "aina, apoi
prin ou si la urma prin "ulgii de porumb,
+e incinge uleiul intr-o tigaie si se praeste pestele pe "iecare parte, pana se aureste si este gatit in
miloc, +e scot pe $artie absorbanta pentru a se scurge surplusul de ulei si se servesc calde alaturi de un
sos tartar,
5fat+
&, 0re"erati sa coaceti pestele (pe "iecare parte) in cuptorul incins, pe $artie de copt, urmarind
indeaproape sa nu se usuce prea tare,
2, =olosind aceeasi reteta, puteti inlocui pestele cu legume "ierte si apoi pasate grosier5 morcov,
dovlecel, carto" dulce, carto", broccoli, mazare, "asole verde, etc, rezultand croc$ete de legume
pe care le coaceti tot la cuptor,
0uteti servi croc$etele de peste cu un sos tartar obtinut prin amestecarea urmatoarelor ingrediente5
&50ml maioneza, suc de lamaie (dupa gust), cateva "ire de patrunel tocat "oarte "in, & lingurita de
capere tocate si 2 lingurite de castravete cornison bine tocate (eventual rase), 0uteti incerca c$iar si un
sos tzatzi1i, mai racoritor si mai putin caloric decat tartarul, .nsa, cea mai indicata este salataE
"amaliga cu parmezan 1) luni3

6amaliga cu parmezan
0er"ecta pentru gustarea de seara sau cina bebelusului tau, mamaliguta cu parmezan se prepara repede,
usor, "iind pre"erata de cei mici pentru ca nu trebuie sa se c$inuie sa-si "oloseasca dintisorii, mai mult
lipsa decat prezenti, 0oate "i servita si ca garnitura la o mancare de legume (ciulama de ciuperci,
ostropel de pui, etc)
Ingrediente+ 4) ceasca malai, 7-&g 1sau lingurita3 unt nesarat, mana de parmezan, putina
sare
+e pun la "iert 2 cesti de apa cu putina sare, +e lasa sa dea in clocot, apoi se reduce "ocul si se adauga
malaiul treptat, amestecand in continuu cu un tel pentru a nu se "orma cocoloase si a se lipi mamaliga
de vas, +e lasa la "oc mic (pentru a nu sari stropi "ierbinti) &5-30 minute pana se coace (se "ormeaza
coaa dedesubt si se desprinde de pe peretii vasului), +e ia de pe "oc si se adauga untul, apoi se lasa sa
se raceasca putin,
.n momentul servirii, cand mamaliga este calda inca, se adauga si parmezanul,
Sfat: .n loc de parmezan se poate "olosi orice branza mai tare, dar nu "oarte sarata, c$iar si cascaval,
svaiter, emment$aler, -$eddar, DruGere, +e pot adauga mai multe tipuri de branza in acelasi timp, in
"unctie de gustul "iecaruia,
5oricei din cartof copt 1) luni3

+oricei din carto" copt cu branza
2rei o "ar"urie goala la s"arsitul meseiF 0une-ti imaginatia la contributie5 "a barcute din dovlecei sau
vinete, orneaza un piure de legume cu iarba! din "runze de salata si copacei! din buc$etel de
broccoli, 4stazi iti propunem soricei din carto" copt, cu dovleac copt si branzica, un "el de mancare care
va incanta intreaga "amilieE
Ingrediente+ 6 cartofi mari 1)7&g fiecare3, %&&g dovleac copt, 6&g unt, 2&g parmezan ras 1sau alta
branza, inclusiv cascaval si telemea desarata3, lingurita mustar Di#on, ) lingurite lapte, decor
din+ 6 fire de ceapa verde 1codita3, 2 fire de chives > o specie mai mica de ceapa verde > 1mustati3,
2 stafide 1ochi3, 6 ridichi 1urechi3, 6 rosii cherr; cu 6 scobitori 1nas3.
+e pun la copt carto"ii si dovleacul crud, =iind mai tari, carto"ii se inteapa cu "urculita in mai multe
locuri, Cptional, carto"ii si dovleacul se pot unge cu putin ulei de masline sau unt topit "olosind o
pensula, +e coc pana sunt moi la presare, apoi se dau la racit,
Cdata ce carto"ii pot "i tinuti in mana, se taie un capac pe orizontala si se scoate miezul carto"ilor cu
autorul unei lingurite, lasand o margine su"icient de groasa pentru a sustine umplutura, 6iezul
carto"ilor se paseaza bine cu 300g dovleac copt, cu mustarul, umatate din parmezan sau branza, cele
%0g unt si laptele, pana la omogenizare, -u acest amestec se umplu coile! de carto" si se mai dau la
cuptor, presarand deasupra restul de branza rasa,
/upa ce branza s-a topit si carto"ii s-au aurit putin, se scot din cuptor si se decoreaza5 rosiile c$errG se
in"ig intr-o scobitoare, iar celalalt capat se introduce in carto" pe post de nas al soricelului, "irele de
c$ives (ceapa ciorii) se introduc in spatele rosiilor pentru a realiza mustatile, ridic$ile se taie umatati si
se "ormeaza urec$ile, sta"idele se monteaza pe post de oc$i, iar un "ir de ceapa verde va "i coada
soricelului,
Sfat5 umplutura poate contine si alte legume pe care doresti sa le introduc in alimentatia copilului (
mazare, morcov, broccoli, conopida, dovlecel, ardei, toate "ierte, 0oti pune si masline sau porumb dulce
din conserva, ou "iert, etc,
Risotto 'rimavera

3isotto 0rimavera
4cest risotto cu legume este deosebit de versatil, intrucat ingredientele sale pot "i adaptate in "unctie de
sezon, +e preteaza "oarte bine ca garnitura la un pui sau somon la cuptor, dar poate "i consumat si
simplu, "iind o cina usoara,
Ingrediente 1* portii3+
ceapa tocata marunt
praz mic, spalat bine si feliat
) linguri ulei de masline
catel de usturoi, zdrobit
))7 g orez pentru risotto 19rborio3
,7 l supa de pui sau legume calda
7 g unt
dovlecel mic sau zuchinni, taiat felii subtiri pe lungime
77 g parmezan ras
77 g mazare congelata
.ncepeti prin a "ace supa de pui sau legume5 puneti la "iert 2l de apa rece cu oase (spate, aripi) de pui si/
sau legume (ceapa, morcov, telina, patrunel, pastarnac, ardei, gulie si orice mai aveti prin casa),
/upa ce a "iert carnea/ legumele din supa, caliti ceapa, usturoiul si prazul in uleiul de masline pana se
inmoaie, 4daugati usturoiul si orezul si continuati sa mestecati pentru 2 minute, pana cand orezul
devine translucent pe margini, 4daugati un polonic mare de supa "ierbinte si amestecati pana ce orezul
absoarbe toata supa, apoi mai puneti inca un polonic de supa si amestecati pana la absorbtia lui
completa, 0rocedati la "el pentru inca 20-25 minute, pana ce intreaga cantitate de supa (&,5l) este
incorporata in orez, iar orezul este moale, insa nu crud la miloc,
.ntre timp, topiti untul intr-o tigaie si sotati dovlecelul pana se inmoaie si se rumeneste putin pe
margini, -and orezul este gata, luati de pe "oc, adaugati mazarea si parmezanul, amestecati usor, apoi
puneti si dovlecelul si acoperiti oala cateva minute,
+e serveste cu putin parmezan presat deasupra,
Sfat: 0uteti adauga orice alte legume doriti5 ardei, morcov, "asole verde, sparang$el, broccoli, /aca
doriti o varianta mai dietetica, puteti sa caliti ceapa si prazul in putin ulei cu apa, iar dovlecelul sa-l
"aceti pe gratar,
Cartofi copti cu rozmarin

-arto"i copti cu rozmarin
-arto"ii constituie garnitura ideala pentru multi dintre noi, C varianta mai sanatoasa la carto"ii praiti
sunt acesti carto"i copti cu ierburi, Cdata cu s"arsitul primaverii putem pro"ita de abundenta carto"ilor
noi si a plantelor aromatice,
Ingrediente (7-' portii)5
$&& g cartofi noi
6 linguri ulei de masline e-travirgin
6 linguri ulei de floarea soarelui
7-* crengute de rozmarin
-and cumperi carto"i noi, alege-i pe cei mai mici pe care ii vei "olosi intregi, -ei mai mari ii vei taia in
umatati,
+e indeparteaza tia crengutelor de rozmarin, ?rei s"erturi dintre "runze se toaca marunt sau se zdrobesc
si se amesteca cu uleiurile intr-un bol mare, +e lasa la in"uzat cat se poate de mult, pre"erabil & ora,
-uptorul se incalzeste la 200 grade -elsius, -arto"ii spalati si uscati (pot "i spalati cu buretele de sarma
nou, "ara a "i nevoie sa ii cureti) se rastoarna in bolul cu ulei si rozmarin si se amesteca bine, apoi se
aseaza intr-o tava su"icient de larga cat sa-i cuprinda, asezati "iind intr-un singur strat, +e rastoarna
deasupra carto"ilor restul de ulei cu rozmarin ramas in bol, iar tava se introduce la cuptor timp de %5
minute, Ha umatatea timpului se intorc carto"ii si pe cealalta parte,
-and carto"ii s-au rumenit si s-au inmuiat, se scot din cuptor si se aseaza pe o $artie de copt, .n
momentul servirii se presara si restul de rozmarin si sare dupa gust,
Sfat5 poti reduce cantitatea de ulei c$iar si la umatate (2 linguri ulei de masline)2 linguri ulei de
"loarea soarelui)
Dip de iaurt si castraveti

/ip de iaurt si castraveti
:n sos racoritor care poate "i servit cu legume crude sau la abur, per"ect pentru gustarea de seara sau o
cina usoara a intregii "amiliiE
Ingrediente+
castravete mare
7&& ml iaurt cat mai slab
&& ml smantana cat mai slaba
lingura suc de lamaie
lingura marar proaspat tocat
catel de usturoi tocat marunt
-astravetele se spala, se decoeste si i se scot semintele cu o lingurita, apoi se rade, -astravetele ras se
amesteca cu iaurt, smantana, sucul de lamaie, mararul si usturoiul si se da la "rigider & ora,
/egume care pot "i servite cu sosul de castraveti
castravete mare
)7& g rosii cherr;
)7& g buchetele de broccoli
)7& g morcovi bab;
Hegumele se aseaza pe un platou si se servesc date prin sos, alaturi de triung$iuri de lipie,
Dovlecei pai cu parmezan

/ovlecei pai cu parmezan
/ovlecei gasim in poata tot timpul anului, insa din primavara si pana toamna este sezonul lor plin,
4cum au cel mai bun gust, sunt dulci si zemosi, ba sunt si ie"tini, .n combinatie cu lactate si pregatiti la
cuptor sunt garnitura sau gustarea per"ecta pentru mesele in "amilie, mai ales ca si micutii de & an ii pot
incercaE

Ingrediente+
2-3 dovlecei medii
& ou mare
70 ml lapte
50g parmezan ras
70g pesmet
ulei de masline extravirgin
0reincalziti cuptorul la 220 grade -elsius,
/ovleceii se spala si se taie pe lungime in bete de 2cm grosime si *-'cm lungime, 8ateti bine oul intr-
un bol si adugati laptele, 4mestecati parmezanul cu pesmetul intr-un bol separat, /ati betele de
dovlecei prin amestecul de ou , apoi prin cel de parmezan,
0uneti o $artie de copt in tava pentru cuptor si spraG-ati putin ulei de masline (sau ungeti $artia cu
"oarte putin ulei), 0lasati betele de dovlecei in tava intr-un singur strat si maG spraG-ati putin ulei de
masline deasupra, /ati tava la cuptor pentru 25-30 minute sau pana ce dovleceii se auresc, "ormand o
crusta subtire,
6erge "oarte bine cu un sos pe baza de rosii,
Idei de gustari pentru copilul de -% ani

.dei de gustari pentru copilul de &-3 ani
Dustarile, desi negliate de atentia! noastra, "ac di"erenta in apetitul copiilor5 servite prea aproape de
masa principala sau constituite in principal din alimente dulci (deserturi sau sucuri), scad po"ta de
mancare# pe de alta parte, inexistente, copilul va "i tentat sa ceara de mancare sau sa se re"ugieze in
rontaieli inutile,
(ustarile copilului de -% ani trebuie sa fie in numar de ), insa acest lucru depinde "oarte mult si de
programul copilului5 mai ales in cazul copilului ce abia si-a serbat prima aniversare si are 2 sesiuni de
somn de-a lungul unei zile, va "i "oarte di"icil sa strecuram si cea de-a doua gustare in programul lui,
4st"el, se recomanda o gustare de dimineata, servita in #urul orei si una de seara, oferita dupa
somnul de pranz, in #urul orei *, insa intervalul orar poate "i altul, in "unctie de programul "iecarui
copil in parte,
(ustarea ideala trebuie sa fie usoara si in cantitate potrivita 1mai bine mai putin decat mai mult3,
6ulti parinti pre"era "ructele ca si gustare, intrucat pot "i pregatite usor (spalate, curatate, "eliate) si pot
"i servite ! in deplasare!, imaginea parintilor care alearga cu scobitoarea in"ipta in bucatelele de "ruct
de prin parcuri "iindu-ne "amiliare tuturor,
2a propunem mai os 2 tipuri de gustari, de dimineata si de seara, urmand ca voi sa alegeti/ combinati
sugestiile noastre in "unctie de pre"erinte si disponibilitate5

Dustarea de "ructe
(ustarea de dimineata > ora .oo
& "elie de paine cu crema de branza/ unt si & lingurita gem de casa
"ructe variate taiate bucatele mici5 mar, para, banana, piersica, pepene, caise, capsuni, pepene
galben, struguri (umatati, cu semintele scoase), ananas
emment$aller, c$eddar rase
& pumn de-al copilului cu migdale, nuci, alune si seminte de "loarea soarelui/ dovleac crude
(dupa 2 ani, o gustare "oarte sanatoasa, plina de acizi grasi omega 3)
& iaurt simplu sau cu "elii de "ructe proaspete
mil1s$a1e5 lapte, capsuni, banane, musli, si cateva nuci/ alune
sandvis cu branza si castravete
buc$etele de conopida coapta (conopida condimentata se amesteca cu unt topi dupa gust si se da
la cuptor pe $artie de copt)
& "elie de paine cu unt de ara$ide si "elii de banana
pizza din c$i"la taiata umatati cu mozzarella, rosii, ardei, porumb si sos de rosii, la cuptor pana
la topirea branzei
pizza cu "ructe
(ustarea de seara > ora *.&&

Dustarea de legume
& "elie de paine cu cascaval
budinca de orez cu mar copt
& clatita "ara za$ar, cu putin gem de casa
dovleac copt cu putina miere/ sirop de artar/ za$ar brun si unt
& rosie umpluta cu branzica proaspata
cateva boabe de struguri ("ara pielita si samburi) cu un betisor de emment$aler
sandvis cu crema de branza, "elii de rosii si castraveti, o "oaie de salata si o "elie de cascaval/
mozzarella
sandvis cu crema de branza si & "elie somon marinat
un "agure de miere
& pa$ar lapte batut
2 "elii de pate de casa
compot de "ructe "acut in casa, "ara za$ar5 mere, pere, gutui, cu & baton de vanilie
croc$ete din legume la cuptor
$ummus cu lipie
popcorn la ceaun (nu la microunde) cu putina sare (recent s-a descoperit ca popcornul contine o
cantitate dubla de antioxidanti "ata de "ructe si cu *0% mai multe "ibre decat cerealele integrale)
legume crude sau la abur cu sosuri, $umus sau dip-uri
dovlecei pai cu parmezan
coc1tail de "ructe gratinate
'izza cu fructe 12 luni3

0izza cu prune si "eta
:n alt "el de pizzaE 0er"ecta pentru gustarea de seara sau c$iar cina copilului, dar si a "amilieiE 0oate "i
o"erita imediat ce copilul reuseste sa mestece putin alimentele si constituie un alt mod de a introduce si
mai multe "ructe in alimentatia sa, @ste usor de "acut, rapida si cu rezultate garantateE
Ingrediente (&2 "elii)5
*7&g paine integrala feliata sau aluat de pizza proaspat
) linguri ulei de masline
7 prune fara samburi, feliate
*& g feta faramitata
.ncalzeste cuptorul la 220 grade -elsius, 0regateste 2 tavi, unse cu putin unt sau ulei, in care vei aseza
"eliile de paine una langa alta sau aluatul de pizza impartit in 2, 3idica putin (doar) aluatul pe marginile
tavii si inteapa-l cu o "urculita din loc in loc, :nge "eliile de paine sau aluatul de pizza din ambele tavi
cu & lingura de ulei de masline si da tavile la cuptor pentru &2 minute sau pana se maronesc usor,
/upa ce s-au rumenit putin se unge din nou blatul cu lingura de ulei ramasa si se araneaza "eliile de
pruna,una langa alta, apoi se presara "eta, +e da din nou la cuptor *-&0 minute,
Sfat5 .n loc de prune puteti pune piersici sau nectarinele, =eta se poate inlocui cu gorgonzola sau alta
branza moale, s"aramicioasa, /easupra pizzei se pot presara si cativa muguri de pin (praiti &-2 minute
in tigaia antiaderenta, "ara ulei),
Crochete de legume 1& luni3

-roc$ete de legume
.n s"arsit un "el de mancare cu care se pot servi singuriE =inger-"ood (sau bucati de alimente pe care
bebelusul le poate tine singur in manute) este "oarte apreciat de cei mici, "iind un prim pas catre
independenta,
Ingrediente5 un carto" (sau carto" dulce), un morcov, umatate ardei rosu sau verde, umatate dovlecel
(si orice alta leguma doriti), galbenus de ou, pesmet sau "aina,
+e "ierb aproximativ 5 minute toate legumele, apoi se dau prin masina de tocat carne sau se paseaza cu
"urculita, +e amesteca cu galbenusul de ou (sau oul intreg dupa varsta de & an# daca nu doriti sa puneti
ou, atunci adaugati putina "aina sau pesmet pentru a se lega compozitia) si se "ormeaza cu mana
croc$ete sau c$i"telute, care se dau una cate una prin pesmet sau "aina, +e pun intr-o tava unsa cu putin
unt sau ulei (sau direct pe $artie de copt, "ara alta grasime) si se baga la cuptor aproximativ &5 minute ,
avand gria ca din cand in cand sa le intoarceti in tava,
+e poate adauga in compozitie si piept de pui sau de curcan, rezultand adevarate c$i"telute,
?umus

Bummus
Bumusul este un preparat de baza al bucatariei orientale, insa care poate "i pregatit si acasa cu multa
usurinta, @ste un "el de "asole batuta romaneasca cu naut in loc de "asole, /esigur, exista si un
ingredient care da gustul speci"ic $ummusului, si anume ta$ini sau pasta de susan (care si ea, la randul
ei, poate "i pregatita in casa),
Ingrediente+
)7& g naut uscat 1boabe de naut3
6 linguri pasta de susan 1tahini3
suc de lamaie
) catei de usturoi
% linguri ulei de masline
sare si piper
>autul se pune la inmuiat &2$ in apa, la "el ca "asolea, /upa ce s-a inmuiat, se spala in mai multe ape si
se pune la "iert &$ 30 min la "oc mediu (la primele clocote se spumuieste, apoi se pune capacul), +e
scoate nautul (nu se arunca apa in care a "iert) si se paseaza cu blender-ul, 0entru a obtine un $ummus
mai "in trebuie indepartata coaa boabelor de naut5 "ie se decoeste boaba cu boaba, "ie se pune cate un
pumn de naut "ierbinte intr-o sita (cea in care se cerne "aina) si se zdrobeste cu dosul unei linguri,
repetand procedeul pana la epuizarea intregii cantitati de naut, 0entru a usura trecerea prin sita a
nautului, se poate turna cate putin din apa in care nautul a "iert# in "inal, in sita vor ramane coile
boabelor de naut,
Cdata zdrobit nautul, acesta se pune in blender alaturi de ta$ini (puneti cat de multi doriti, dupa gust),
zeama de lamaie (dupa gust), usturoiul zdrobit si se paseaza pana se obtine o pasta "ina, +e adauga
uleiul de masline si se amesteca bine, subtiindu-se cu apa in care a "iert nautul pana la consistenta pe
care o doriti, +e potriveste de sare si piper,
+e serveste cu muguri de pin (praiti "ara ulei in tigaia antiaderenta) si un pra" de boia, alaturi de lipie
arabeasca sau triung$iuri de lipie,
Sfat:
se poate renunta la uleiul de masline pentru un preparat mai putin caloric
se poate "olosi naut din conserva, dea "iert, care se spala bine sub et de apa,
$umusul se poate "olosi ca dip pentru biscuiti, covrigei sau betisoare de legume (ardei, morcovi,
tulpina de telina),
umpleti legume cu $ummus pentru un apritiv deosebit5 conuri de castravete sau zucc$ini, rosii,
etc,
Coc=tail de fructe gratinate 1& luni3

-oc1tail "ructe gratinate
C reteta simpla cu ingrediente banale, dar si "oarte versatila5 poti lasa imaginatia sau camara! sa
dicteze ce "ructe vrei sa introduci in reteta, de aceea se si numeste coc1tailE /aca micutul/ micuta nu
are alergie la banana sau daca aceasta a "ost introdusa mai devreme in alimentatia sa, reteta poate "i
realizata c$iar si de la o varsta mai mica (*-' luni),
Ingrediente5 & mar, & banana micuta bine coapta, & biscuite
6arul se spala si se curata de coaa si seminte, iar banana se paseaza cu "urculita, 6arul si biscuitele se
rad pe razatoare de sticla si se amesteca cu banana, 4mestecul se pune la cuptor cateva minute intr-un
vas mic tapetat cu putin unt (optional), +e serveste caldut,
Sugestie5 /aca aveti dulceata "acuta in casa sau bio, poti pune &-2 lingurite deasupra coc1tail-ului,
Idei de deserturi pentru copiii de -% ani

.dei de deserturi pentru copilul de &-3 ani
>oi toti putem trai "ara desertE Organismul nostru este astfel conceput incat nu are nevoie de nici
macar gram de zahar, Dlucidele, raspunzatoare pentru "unctionarea optima a creierului, pot "i
introduse in alimentatie prin cerealele integrale, proteinele animale si vegetale, etc, .nsa za$arul si
implicit deserturile sunt calorii goale, nu aduc niciun bene"iciu corpului nostru, ba din contraE
4tunci, cum se "ace de sunt atat de indragite de catre noi toti, indi"erent de varstaFE
Desertul este placere. +i mai bine zis, placere imediata. >u trebuie sa aseptam zile si nopti intregi ca
in cazul rezultatelor unui examen pentru a gusta putin din "ericire, /esertul ne poarta instant pe culmile
beatitudinii, /e aici apetenta pentru dulceE
-opiii nu "ac nici ei exceptie, 5e nasc cu predispozitie pentru gustul dulce5 aminteste-ti ca laptele
matern are un gust usor dulceag, .n cazul celor mici, vigilenta noastra trebuie sa "ie maxima5 orice
produs comercializat in comert, c$iar si laptele, are adaos de za$ar - sucuri naturale, cereale pentru
copii, ceaiurile pentru colici, borcanasele cu mese instant, Copiii sunt marii consumatori de dulciuri
rafinate de mai tarziu, dulciuri oferite spre vanzare de aceiasi producatori care promoveaza
hrana instant pentru bebelusii de astazi. 4sa ca de ce nu ne straduim sa gatim un desert a carui
cantitate de za$ar si grasime le putem controlaFE
Desertul facut in casa are multe avanta#e+
@ste mai sanatos decat cel vandut in comert5 "ara conservanti, a"anatori sau coloranti
@ste mai ieftin5 luati ca exemplu placinta cu mere ( cu banii de pe 2 "elii de placinta luate de la
patiserie (2,5 lei bucata), "aceti o placinta intreaga (& 1g de mere, 2 oua, 500g "aina, cateva
linguri de ulei costa toate 5-7 lei maxim)E
Poti implica si pe cei miciin realizarea desertului5 ce copil nu adora sa se oace in "aina, sa
intinda aluat sau sa te aute sa cureti! bolul mixerului de cremaFE
Satisfactia bucatarului este nepretuita si o"era un capital de imagine imens in ochii oricarui
copil,
Data, v-ati $otarat sa nu mai cumparati dulciuri din comert si sa gatiti c$iar si deserturile cu mana
voastraFE .ata cateva sfaturi+
reduceti cantitatea de zahar si ulei
inlocuiti zaharul alb cu zahar brun
gatiti cu faina integrala: c$iar daca aluatul este mai putin alb si pu"os, are un aer mai rustic, de
pe vremea bunicilor
eliminati esentele, sunt c$imicale colorate, 0uneti pastaie de vanilie, coaa rasa de lamaie, rom
cubanez, autentic
cautati sa gatiti deserturi cu fructe si legume5 cantitatea de za$ar este mai mica, iar "ructele si
legumele asigura o consistenta moale, pu"oasa, numai buna pentru dintii mai mult lipsa ai celor
mici,
cautati pe internet echivalentul oricarui desert comercializat in magazine, +tiati ca se poate "ace
in casa (cu succes absolut maxim) "aimoasa praitura cu pinguin sau suratele ei mai simpleF
cand incercati o reteta noua, respectati instructiunile si cantitatile propuse de reteta# ulterior,
cand repetati desertul, reduceti la jumatate cantitatea de zahar si ulei (daca preparatul are
nevoie de lic$id, inlocuiti umatatea de ulei eliminata din reteta cu lapte),
elimina elementele de decor5 za$ar pudra, "ulgii de ciocolata, gelatina de pe tartele de "ructe,
bomboanele care decoreaza tortul, "risca cat mai putina (poti gati ceva "rumos decorat cu toate
cele mentionate mai inainte, dar scapa de ele cand servesti portia de desert "amiliei)
compotul din comert este bogat in zahar, asa ca redu "olosirea lui la minimum sau "a compot in
casa, din "ructe proaspete (mere, pere, gutui) si "ara za$ar, eventual cu putina miere adaugata
cand s-a racit, inainte de servire,

?arta cu "ructe ("ara gelatina)
.ata si cateva sugestii de dulciuri care pot fi servite copiilor de -% ani sau intregii "amilii5
salam de biscuiti
c$eeseca1e
briose cu morcovi
c$ec de casa cu putina cacao
praitura cu branza
clatite umplute cu gem de casa si nuci maruntite
placinta cu mere/ branza/ dovleac
tarta cu "ructe
mar copt cu nuci, miere si scortisoara
clatite pu"oase cu sos de "ructe5 piersici, nectarine mixate
ing$etata din "ructe "acuta in casa5 congeleaza bine 2 maini de capsuni si & banana "eliata, apoi
mixeaza-le bine de tot in lender impreuna cu un iaurt mic gras# da la congelator din nou daca
doresti
clatite din $risca
briose cu banane
praitura cu cirese
patratele dulci cu dovlecei
5alam de biscuiti
"od de preparare+
:ntul se amesteca, la "oc redus, cu za$arul pina devine spumos, +e adauga pe rind galbenusurile,
cacaua, o bucatica de vanilie taiata marunt si biscuitii taiati marunt, amestecind bine de "iecare data, Ha
s"irsit, se pun usor albusurile batute spuma, -ompozitia obtinuta se intinde in lung, pe o $irtie
pergament sau celo"an presarat cu za$ar, i se da "orma de salam si se ruleaza strins, +e da la rece "ara sa
se scoata celo"anul, 4 doua zi se scoate celo"anul si se taie "elioare,
Ingrediente5
biscuiti (500g)
unt (&70g)
za$ar pudra (&00g)
oua (%)
cacao (% linguri)
vanilie
Cheeseca=e

-$eeseca1e
Cel mai bun si mai usor de facut cheeseca=e pe care l-ai mancat vreodata. .ngredientele simple,
rapidatea in executie, prepararea total necomplicata, gustul desavarsit sunt doar cateva dintre atributele
acestei retete minunate, C poti realiza seara, dupa ce s-au culcat copiii (nu trebuie sa "olosesti mixerul,
deci nu-i vei trezi) pentru a o degusta dis de dimineata in cazul in care curiozitatea nu-ti da pace,
+uccesE
Ingrediente5 &00g unt, % pac$ete (%00g) biscuiti /igesta (poti "olosi orice tip de biscuiti digestivi, c$iar
si din cei ie"tini de * lei/ 1g), %00g crema de branza (de orice "el, indi"erent de brand), 2 oua, &%0g
za$ar, vanilie, %50 ml smantana (dulce sau "ermentata), optional dulceata (de visine, de pre"erat),
vanilie (esenta sau pastaie)
+e zdrobesc biscuitii (pe razatoare), se amesteca cu untul topit, +e bat ouale cu &00g za$ar, vanilie si
crema de branza, +e pun biscuitii in tava de tort (cu inel detasabil, diametru 27 cm) unsa cu unt si se
toarna peste ei crema de branza cu ouale, +e da la cuptor 30 min la "oc mic (&;0grade), +e lasa la racit
20 min, apoi se toarna smantana amestecata cu restul de za$ar si vanilie, +e mai da la cuptor &5 min, +e
lasa sa se raceasca si apoi se da la "rigider '$, +e serveste ornata cu o lingurita de dulceata de visine,
capsuni sau c$iar simpla, 0entru decor, poti "elia o capsuna sau presara cateva "ructe de padure,
Sfat5 /aca iti place un blat mai gros, pune 500 g biscuiti digestivi, insa mareste si cantitatea de unt la
&50g,
Clatite din hrisca 1) luni3

-latite din $risca cu dulceata
Brisca este o alternativa la "aina integrala de grau, "iind "olosita in prepararea painii, dar si in patiserie,
pentru praituri si biscuiti, =olosind $risca, clatitele vin cu un plus de aport nutritional "ata de placerea
evidenta pe care o creeaza consumul lor, Brisca contine mai putine glucide decat "aina obisnuita de rau
si nu are gluten, 2ine la pac$et cu o gramada de antioxidanti si aminoacizi, "ier, seleniu si calciu,
-latitele obtinute prin inlocuirea unei parti de "aina de grau cu de $risca vor "i mai groase decat cele
normale, insa mult mai satioase,
Ingrediente 1$-& clatite3+
)4% ceasca faina de hrisca
4% ceasca faina de grau
) oua
46 ceasca lapte integral %,77 grasime
lingura miere de albine
putina sare
putin unt 1pentru uns tigaia3
=aina (de grau si de $risca) se amesteca bine cu ouale si mierea, apoi se toarna incet laptele,
amestecand in continuu cu telul pentru a nu se obtine cocoloase, +e obtine un aluat lic$id, subtire,
+e incinge o tigaie unsa cu "oarte putin unt, +e toarna in tigaie &/2 ceasca de compozitie de clatite si se
inclina tigaia in toate partile pentru ca aluatul sa se distribuie uni"orm, -latita se coace pana partea de
deasupra este complet inc$egata, iar cea de dedesubt usor rumenita (& minut si umatate), -u o spatula
de lemn, desprinde clatita si intoarce-o pe partea necoapta, Hasa clatita sa se rumeneasca (aproximativ
30 secunde) si rastoarn-o pe o "ar"urie,
:nge tigaia din nou cu putin unt si repeta operatiunea de coacere a clatitelor pana la epuizarea
aluatului,
-latitele se pot pastra la "rigider 3 zile ambalate intre straturi de $artie cerata sau 3 luni in congelator,
@mpluturi+
sirop de artar, miere, gem sau dulceata de casa cu mai putin za$ar
un strat de branzica de vaci (sau urda, ricotta) si un strat de gem de casa sau sos de "ructe
proaspete (piersici, nectarine, capsuni, "ructe de padure mixate la blender), 3uleaza clatita si tai-
o in "asii,
"asii de clatite muiate in sos de "ructe proaspete sau iaurt
dupa ce intorci clatita in tigaie, presara deasupra parmezan ras sau cascaval si las-o sa se
topeasca, apoi tai-o in "elii dupa ce s-a racit, .n loc de parmezan poti sa pui "ructe zemoase5
pere, banane, capsuni, "ructe de padure,
piure de spanac amestecat cu urda sau ricotta
<ranzica de vaci pentru bebelusi 1: luni3

8ranzica de casa pentru bebelusi
Ha scurt timp dupa introducerea solidelor in alimentatia bebelusului,in urul aniversarii celei de-a * luni
de viata, diversi"icarea alimentatiei acestuia continua cu un preparat "oarte indragit de cei mici si care
va constitui baza multor "eluri de mancare de acum incolo, @ste vorba despre branzica de vaci
preparata in casaE
>u este greu de obtinut, nici investita materiala nu este mare, iar satis"actia lucrului "acut cu mana ta
este incomparabila cu cea mai proaspata branzica de vaci pe care ai putea-o cumpara din orice
magazin, 6ulte proteine, calciu, "ara conservanti sau alte substante c$imiceE
&, 8ranzica de vaci cu calciu lactic
2, 8ranzica de vaci cu iaurt
3, 8ranzica de vaci cu lamaie
%, 8ranzica de vaci din lapte ne"iert
<ranzica de vaci cu calciu lactic
Ingrediente5 &l lapte de vaca 3,5% grasime, ' comprimate calciu lactic (de la "armacie)
+e pune la "iert timp de &5-20 minute un litru de lapte de vaca, apoi se retrage de pe "oc si, cand este
"ierbinte, dar nu clocotit, se adauga ' comprimate (% gr,) pisate de calciu lactic, +e produce o coagulare
Kn masa, +e lasa in repaus 30 minute, apoi se pune la scurs Kntr-un ti"on "iert si calcat cu "ierul incins,
8ranza ast"el obtinuta se trece printr-o sita deasa pentru a se obtine gruni "ini, /intr-un litru de lapte de
vaca integral se obtin aproximativ 200g branza,
Aten ie !in lapte"formula nu se va prepara branza de vaci #eea ce coaguleaza si devine branza este
cazeina$ foarte putina in laptele"formula %cu cat mai putina$ cu atat formula are calitate mai buna&' in
plus$ sarurile minerale$ vitaminele hidrosolubile etc( curg odata cu zerul(
<ranzica de vaci cu iaurt
Ingrediente: &l lapte de vaca 3,5% grasime, 5 lingurite iaurt natural, proaspat (sau sana, lapte batut,
iaurt in combinatie cu smantana ( se adauga atat cat e necesar pentru a se coagula laptele)
6ai ales in perioada anotimpului cald, se recomanda prepararea numai din lapte "iert, Haptele "iert se
insamanteaza cu iaurt autentic proaspat, 5 lingurite la & litru si se lasa la prins la temperatura camerei
(&' -20 grade), 2% ore, dupa care se ia smantana (numai pentru copiii cu diaree) si se pune la "oc moale
pana se "ormeazL coaguli mari de branza, +e lasa sa se raceasca, apoi se pune la scurs intr-un saculet de
ti"on,
<ranzica de vaci cu lamaie

+e scurge c$iar si 2%$
Ingrediente5 &l lapte de vaca 3,5% grasime, lamaie
+e "ierbe laptele de vaca, -and da primul clocot, se adauga zeama unei umatati de lamai si se
amesteca, +e lasa sa dea din nou in clocot, apoi se strecoara cu autorul unui ti"on si se lasa la scurs, +e
poate incerca si cu mai putina lamaie, eventual se pune & lingurita de zeama de lamaie si se observa
daca se coaguleaza laptele sau nu, adaugand lamaie daca e necesar (prea multa lamaie va usca
branzica),
<ranzica de vaci din lapte nefiert
Ingrediente: &l lapte de vaca

-oagularea laptelui
+e lasa laptele ne"iert de vaca (obligatoriu sanatoasa si mulsa in conditii de igiena riguroasa) sa se
prinda la temperatura camerei, 2% ore (sau 2-3 zile, cat e su"icient, in "unctie de cat de cald este in
camera# nu se umbla la el), se smantaneste (numai pentru copiii cu diaree) si se pune la "iert la "oc mic,
amestecand mereu cu o lingura de lemn, pana cand se "ormeaza coaguli mari (se separa zerul de
branza# nu dureaza mult, cateva minute, nu se "ierbe), +e lasa sa se raceasca, apoi se pune intr-un ti"on
sa se scurga zerul,
'iure de spanac 1) luni3

0iure de spanac
0repara un piure de spanac simplu si utilizeaza-l sub di"erite variante in cat mai multe5
amestecat cu sos de branza pentru o garnitura perfecta la peste sau carne la gratar4 cuptor
calit cu ceapa si usturoi in & lingura ulei de masline si 2 linguri apa# se ia de pe "oc si se
amesteca cu urda sau ricotta, obtinand o compozitie per"ecta pentru clatite umplute cu spanac
sau lasagna cu spanac.
Ingrediente+
%&&g spanac
/aca spanacul este proaspat, trebuie spalat bine5 umple un castron mare cu apa calduta, 3upe tulpinile
spanacului si pune-l in vasul cu apa pentru 5-&0 minute, 4pasa si amesteca usor spanacul, apoi lasa-l sa
se aseze, 4st"el, nisipul de pe "runzele spanacului se va depune la "undul vasului, lasand "runzele
curate,
+e "ierbe apa multa cu sare, -and clocoteste, pune "runzele de spanac (proaspete sau congelate) in apa
si lasa-le maxim 3 minute sa se inmoaie, +coate-le si paseaza spanacul la blender pana obtii o pasta
"ina,
/aca dispui de cos pentru "iert la abur, atunci "ierbe putina apa si cand clocoteste, rastoarna spanacul in
cosul pentru "iert, +coate-l dupa 2-3 minute,
<riose cu banane 1) luni3

8riose cu banane
:n desert usor si gustos pentru intreaga "amilie, dar mai ales pentru manute mici si grasuteE
Ingrediente+
) oua
4) lingurita esenta de vanilie
& g zahar brun
) banane mari coapte, pasate
7& ml ulei vegetal
*& ml lapte integral %,78 grasime
:& g faina integrala
lingurita praf de copt
4) lingurita scortisoara
-uptorul se incalzeste la &'0 grade -elsius, Bartia pentru briose se repartizeaza in "ormele tavii de
briose,
Cuale se bat bine cu za$arul si esenta de vanilie, apoi se adauga banana, laptele si uleiul, =aina se
amesteca cu pra"ul de copt si scortisoara si se adauga in bolul cu oua si banane, omogenizandu-se,
-ompozitia se toarne in "orme si se da la cuptor 20-30 minute pana se um"la briosele si sunt "erme la
atingere,
'ra#itura cu cirese pentru bebelusi 1) luni3

0raitura cu cirese
0entru ca nu o sa-i putem tine departe de dulciuri, oricat ne-am dori asta, mai bine pregatim un desert
in casa decat sa irosim banii cumparand @-uri si conservanti de la magazinE 4casa putem controla
cantitatea de za$ar si grasime (ulei, unt, margarina) introdusa intr-o praitura, incercand de "iecare data
sa reducem aportul acestora in desertul pe care dorim sa-l preparam,
-and vine vorba de copii, e de pre"erat sa alegem deserturile pe baza de "ructe si legume (da, se pot
"ace praituri sau briose cu morcovi, s"ecla rosie, etc,), 6ai os veti regasi un desert racoritor, reteta
putand "i considerata baza pentru toate "ructele de sezon5 visine, piersici, caise, prune, etc,
Ingrediente5 5 oua mari, 5 linguri ulei, & cana)& lingura "aina, coaa de lamaie, un plic de za$ar vanilat,
500g cirese sau visine ("ara samburi, evidentE), M dintr-o cana cu za$ar,
4lbusurile oualor se bat cu za$arul ca la bezea si se adauga peste ele galbenusurile "recate cu ulei (ca o
maioneza), :lterior se incorporeaza gradat "aina, ?ava se imbraca in $artie de copt, +e toarna
compozitia, se presara "ructele si se coace la "oc potrivit circa %0 de minute
'atratele dulci cu dovlecel

0atratele dulci cu dovlecei
+a nu te mire daca, desi reticenti la inceput, toti ai casei vor devora deserturile care contin legume
printre ingrediente, @le reprezinta o varianta mai sanatoasa! a dulciurilor, "iind mai putin calorice
decat praiturile si torturile traditionale, insa sunt moi, suculente si dispar de pe "ar"urie cat ai zice
peste!, /aca mai inlocuim si za$arul cu za$ar brun, iar uleiul il reducem cat de mult posibil
(incercand reteta cu di"erite proportii de grasimi), ne putem declara c$iar multumiti si impacati ca
o"erim "amiliei ceva mai mult decat calorii goale, asa cum sunt percepute deserturile,
Ingrediente+
&'5g "aina
& lingurita bicarbonat de sodiu
&/2 lingurita sare
&/% lingurita pra" de copt
&/% lingurita scortisoara
&/% lingurita nucsoara
&/2 lingurita vanilie (pastaie de vanilie)
2 oua
200g za$ar (brun)
&00ml ulei vegetal
& dovlecel mediu ras "in (&'0g)
0reincalziti cuptorul la &'0 grade -elsius, ?apetati cu putin unt sau ulei o tava medie (23x23cm),
.ntr-un bol amestecati "aina, bicarbonatul de sodiu, sarea, pra"ul de copt, scortisoara si nucsoara,
+eparat, bateti ouale bine, 4daugati za$arul si bateti in continuare, 0uneti si uleiul si vanilia si
omogenizati compozitia, 4daugati dovlecelul, apoi si "aina amestecata cu condimentele si agentii de
crestere, 4mestecati bine si turnati in tava, /ati la cuptor pentru 25 minute, veri"icand sa "ie coapta cu
autorul unei scobitori introdusa in milocul praiturii sau pana cand se aureste la supra"ata,
Sugestii de servire5 -ompozitia se poate turna in "orme de budinca sau din cele cu inel in miloc, 0uteti
"ace o glazura din ciocolata topita sau c$iar "risca, insa si aportul caloric creste,
Sfat5 Cdata incercata reteta, in "unctie de gustul vostru, inlocuiti nucsoara cu putin g$imbir proaspat ras
sau renuntati de tot la ea, /e asemenea, uleiul poate "i redus la *0-'0ml, za$arul la &50g si renuntati la
unul dintre agentii de crestere ("ie pra" de copt, "ie bicarbonat de sodiu), totul pentru a servi un desert
cat mai sanatos "amiliei (mai ales copiilor) voastre,
/aca turnati compozitia in "orme de briose, nu va mai "i nevoie sa "olositi grasime pentru a tapeta tava,
ci $artie speciala pentru briose,

Interzise+
- za$ar, grasimi animale, sosuri, praeli, tocaturi, rantasuri, a"umaturi, sarat in exces, carne rosie5 porc,
organe de animal, muraturi in exces, condimente in exces, conserve, aditivi alimentari, edulcoranti,
produse modi"icate genetic, produse congelate, decongelate si apoi recongelate, produse "ara termene
de garantie trecute pe ambala, produse "ara aviz (control) sanitar, produse de provenienta necunoscuta
sau incerta, produse de la vanzatori ambulanti "ara documente de insotire si avizare sanitara din targuri,
piete, etc,
- 2eri"icati termenele de valabilitate si continutul in @-uri de trei ori ,,,cel putinEEE
- +e va evita utilizarea cuptorului cu microunde, pentru prepararea, sau incalzirea alimentelor copilului
micE 0rin utilizarea cuptorului cu microunde se distrug principii alimentare importante din alimentE

D, R,0IN@0...
@ste important in primii : ani de viata, sa evitam, pe cat posibil, sa introducem a"umaturi,
conserve, carnea rosie-vita, manzat, porc, organe de animal, grasimi animale, agenti de stabilizare
(celebrele @-uri), a"anatori din paiine, edulcoranti arti"iciali (substante care dau gust), bauturi acidulate
din comert, coloranti,etc, in alimentatia copiilor,
5anatate+ 9lergiile bebelusului

* luni
8ebelusii $raniti cu alimente gatite pentru toata "amilia sunt predispusi la alergii, 4lergiile alimentare
sunt deseori blamate pentru tot "elul de probleme, de la eruptii cutanate la probleme de comportament,
insa alergiile alimentare adevarate nu sunt atat de des intalnite precum ne inc$ipuim, 4lergiile, de "apt,
sunt destul de rare, insa intolerantele alimentare sunt des intalnite,
4lergia alimentara este o reactie imediata la proteinele din mancare ( in cateva clipe de la ingerarea
mancarii apar simptomele alergiei, 4ceste simptome includ umflaturile, de obicei in urul gurii,
eczemele, eruptiile, 8ebelusii proveniti din "amilii alergice sunt in pericol mai mare de a dezvolta la
randul lor alergii,
8ebelusii alergici vor scapa de maoritatea alergiilor pana la varsta scolara, cu exceptia celor la nuci si
peste, .nainte de a decide ca bebelusul tau este alergic la vreun aliment, consulta-te cu un dietetician,
.ntolerantele alimentare sunt di"erite de alergii pentru ca ele sunt o reactie la c$imicalele ce se gasesc in
alimente ( apar c$iar la ore bune dupa ingerarea $ranei, +imptomele pot "i similare cu cele ale alergiei,
la care se adauga vomatul si diareea, insa acestea pot "i cauzate si de o boala, >umai medicul iti poate
indica su"erinta copiluluiE
9limentele cu cel mai mare risc de producere a reactiilor alergice sunt5
Haptele de vaca
Cuale
>ucile si alunele
+oia si graul
4ditivii prezenti in mancarea semipreparata
9limentele putin probabile a cauza reactii alergice sunt5
6aoritatea legumelor
0ara
-erealele, inclusiv orezul si orzul
:leiul si grasimile
4limentele proteice (oaia, puiul, vitelul, mielul)
9limentatia mamei pe perioada alaptarii

/ieta pe perioada alaptarii
C mama care alapteaza produce in ur de 750 ( *50ml lapte pe zi, continand 330mg de calciu per litru,
4cest lucru necesita un consum suplimentar de energie de minim 500 calorii pe zi, /e aceea, o dieta
ec$ilibrata este la "el de importanta pentru dvs cum este si pentru bebelus,
Calitatea laptelui produs de sanii proaspetei mamici este a"ectata doar in cazuri extreme de malnutritie
sau de consumul excesiv al unui anumit aliment, .nsa cantitatea de lapte depinde foarte mult de
alimentatia mamei, 6ancarea ingerata de o mama care alapteaza nu numai ca ii indeplineste nevoile
nutritionale, care sunt mai mari in perioada postnatala, dar ii permite si sa produca lapte,
C "emeie care nu se $raneste corespunzator poate avea totusi un copil sanatos, dar va "i in detrimentul
propriei stari de sanatate, /aca aveti lipsuri nutritionale, corpul va face din productia de lapte
prioritatea sa numarul , in timp ce nevoile mamei vor avea de su"erit, @ste exact ca in sarcina, cand
nevoile nutritionale ale "atului erau primele satis"acute, inaintea celor ale mamei, /e "apt, bebelusul,
care cantareste cateva 1ilograme, va primi in ur de &000 calorii zilnic din laptele mameiE
-e inseamna sa va $raniti corespunzator in timpul perioadei de alaptareF 0utem compara o mama care
alapteaza cu un atlet participand la maraton, insa di"erenta o "ace durata cursei5 2%$ a mamei "ata de
doar %$ a sportivului,
&, >otiuni de baza
2, 4limentatia si colicile
3, 3ecomandari
Notiuni de baza
-resteti consumul de apa, ceai de lactatie cu &l pe zi, asa incat sa beti in ur de 2,5 ( 3 litri de
lic$ide zilnic, 6amele care alapteaza au oricum tendinta de a le "i sete mai des, mai ales in
timpul sesiunilor de alaptare, deoarece o parte din consumul de apa contribuie la producerea
laptelui, .nsa nu exagerati5 prea mult lic$id ingerat poate scadea, de asemenea, calitatea laptelui
produs,
-resteti consumul caloric zilnic pana la 2500 calorii# puteti c$iar manca mai mult daca planuiti
sa alaptati pentru o perioada mai mare de trei luni (2'00 calorii pe zi), .nsa, din nou, "iti atente5
multe mame care alapteaza sunt tentate de dulciuri, Cpriti-va la alimentele sanatoaseE 6ancati
mai multe proteine5 regula de baza este sa consumati 2 grame de proteina pentru "iecare
1ilogram pe care il cantariti,
.mpartiti consumul caloric pe parcursul a cinci mese5 mic deun, pranz, gustare de dupa-amiaza,
cina, gustare de seara, =iecare gustare este o noua ocazie pentru a bea apa, a manca un produs
lactat sarac in grasimi si un "ruct, /e vreme ce corpul dvs, produce lapte continuu, este nevoie si
ca ingerarea alimentelor sa se "aca in mod regulat,
!eriti-va de tutun. >icotina aunge direct la copil prin lapte, /aca nu va puteti abtine, lasati sa
treaca macar & ora de la ultima tigara consumata inainte sa va alaptati bebelusul, ast"el incat
nicotina din organismul dvs, sa aibe timp sa se descompuna cat de cat,
,vitati consumul regulat de alcool. 4lcoolul trece in lapte in mai putin de & ora, iar daca
bebelusul il ingera in cantitate mare, ii poate incetini cresterea, /aca beti ocazional un pa$ar de
vin sau de bere, consumati-l dupa alaptarea bebelusului,
Nu luati medicamente fara a va consulta medicul. 6aoritatea antibioticelor, laxativelor
c$imice si a produselor ce contin iod sunt contraindicate pe perioada alaptarii, 4lte
medicamente administrate pe perioada lunga, poti "i, de asemenea, periculoase,
4veti gria la poluanti, cum ar "i nicotina, reziduurile pesticide care trec imediat in laptele
mamei, /aca alaptati, stati departe de insecticide (mai ales de cele in suspensie cum sunt
aerosolii), .ncercati sa "olositi remedii naturale impotriva insectelor, -onsumati grasimi
nesaturate primare, :leiul de "loarea soarelui, de rapita, de masline sau de porumb "urnizeaza
acizi grasi care sunt esentiali pentru dezvoltarea sistemului nervos al bebelusului, insa numai in
stare cruda (pentru praire "olositi uleiul de masline, "iind rezistent la temperaturi inalte, insa
limitati consumul de alimente preparate prin praire5 incarca caloric organismul "ara a-i "urniza
proteine,vitamine si minerale ce pot "i trans"ormate in energia atat de necesara alaptarii
bebelusului),
"ancati alimente continand vitamina <$. .n tarile vestice, singura vitamina care lipseste in
mod regulat in dieta "emeilor este vitamina 8; (acidul "olic), 0ilulele anticonceptionale
accentueaza de"icitul de acid "olic al "emeii si poate contribui si la accentuarea carentei de
vitamina 87, .n timpul sarcinii, acidul "olic este vital dezvoltarii sistemului nervos al copilului,
/e aceea, mamele care alapteaza sunt s"atuite sa continue administrarea de vitamine prenatale,
4cidul "olic poate "i gasit din abundenta in sparang$el, varza, porumb, naut si spanac, 6ulte
alte alimente, cum sunt graul si sucul de portocale, au "ost imbogatite cu acid "olic, -onsultati
ambalaul alimentelor pe care le cumparatiE
/uati suplimente de zinc. -on"orm unui studiu britanic, "emeile insarcinate si cele care
alapteaza au carente de zinc, 4r trebui consumate in ur de &5 ( 20mg zinc pe zi, 9incul se
gaseste in oua, carne, "aina integrala si ovaz,
Consumati )&&mg calciu pe zi. C dieta ec$ilibrata "urnizeaza doar '00 ( &000 mg de calciu
pe zi, /eoarece mamele care alapteaza au nevoie de &200mg, un supliment de calciu este
binevenit, >evoia de calciu poate "i partial satis"acuta prin consumul de produse lactate, legume
crude, migdale si alune,
Nu va grabiti sa cumparati suplimente de vitamina 9. Camenii vorbesc, in general, de un
surplus de vitamina 4 in dieta mamei care alapteaza, deoarece nevoile zilnice cresc de la
&000mg la &300mg, @ste adevarat ca daca "emeia a avut o de"icienta de vitamina 4 in timpul
sarcinii, aceasta se poate agrava dupa nasterea bebelusului, /ar cine mananca su"icient morcov,
legume, unt, peste (atentie la procentul de mercur) si carne, va absoarbi su"icienta vitamina 4,
9limentatia si colicile
+e vorbeste "oarte mult despre alimentele care l-ar putea irita pe bebelus, creandu-i gaze si colici sau
sc$imband gustul laptelui5 guliile, telina, citricele, ceapa, varza,varza de 8russels, condimentele,
conopida, broccoli, prazul, mazarea, "asolea sau laptele de vaca, /e exemplu, unii oameni spun ca
usturoiul creste productia de lapte, altii ca ii creeaza gaze bebelusului, >u exista o regula universala,
6ai mult decat atat, multe culturi pre"era alimente care altora li se par nepotrivite pentru mamele care
alapteaza, >u uitati ca unele popoare au o dieta cu alimente "oarte condimentate (arabii, indienii,
c$inezii), iar mamele din tarile respective alapteaza "ara probleme, =iecare bebelus reactioneaza di"erit
la alimentele consumate de mama sa, /aca bebelusul dvs, este vizibil deranat intr-o zi, incercati sa va
amintiti ce alimente ati consumat in ultimele 2% ore si, daca vi se pare ceva suspect, eliminati-l din
dieta dvs, pentru o perioada,
-and alaptati, "iti "oarte atenta la reactiile copilului dvs, pentru a elimina din dieta dvs, acel ceva ce
pare a-l derana pe micut, @xista suplimente nutritionale despre care se spune ca ar creste productia de
lapte, insa e"ectele lor nu au "ost dovedite pe cale stiinti"ica, ci s-a dovedit a avea doar un e"ect placebo
(psi$ologic), =iti atente, intrucat aceste suplimente au un continut mare de za$ar, "iind, asadar, bogate
in calorii, Ha "el cum moasele sau asistentele va vor spune ca "enelul si berea cresc productia de lapte,
iar patrunelul o reduce,
:n mic ghid zilnic pentru dieta unei mame care alapteaza poate "i5
lapte, iaurt si branza5 cel putin % portii
carne rosie, carne de pasare, peste, oua si alune5 cel putin 3 portii
legume5 intre 3 si 5 portii
"ructe5 2 ( % portii (2 portii bogate in vitamina - si acid "olic si & portie bogata in vitamina 4)
paine, cereale, orez, paste 5 7 ( && portii
grasimi, ulei si dulciuri5 cat mai putineE
5ucuri de fructe si legume

+uc de s"ecla rosie
&, +uc cu s"ecla rosie, mere si morcovi
2, +uc cu g$imbir si ananas
3, +uc de mere si morcovi
%, 4lte combinatii
5uc cu sfecla rosie, mere si morcovi
C bautura cu proprietati anticancerigene, 6erele proteeaza stomacul de bacteriile daunatoare si
plamanii de e"ectele nocive ale "umului de tigara, +"ecla rosie stimuleaza "ormarea globulelelor rosii si
curata "icatul, +a nu uitam de bene"iciile miraculoase o"erite de lamaie5 elimina toxinele din "icat,
imbunatateste "unctionarea bilei, "avorizeaza absorbtia mineralelor si puri"ica sangele,
.ngrediente
2 mere
3 morcovi
&/2 s"ecla rosie
&/2 lamaie
4mesteca intr-un blender merele, morcovii, s"ecla rosie si lamaia, +e strecoara compozitia, se serveste
intr-un pa$ar inalt si se orneaza cu o "elie de lamaie,
5uc cu ghimbir si ananas
C combinatie care te auta in procesul de detoxi"iere a organismului, @ste un adevarat pac$et de
vitamine, minerale, "ibre si enzime care te revitalizeaza, auta in curele de slabire si in tratamentul
impotriva candidei,
.ngrediente
& ananas mic
zeama de la &/2 lamaie
& lingurita de g$imbir proaspat maruntit
cate un pumn de patrunel, cilantro ("runze de coriandru) si spanac proaspete
&00 ml de apa
+e pun toate ingredientele intr-un blender, iar daca nu vrei sa adaugi apa poti sa o inlocuiesti cu cateva
rondele de ananas in plus,
5uc de mere si morcovi
' morcovi
2 mere
putin g$imbir ras
+pala morcovii si merele, +coate semintele merelor si taie capetele morcovilor, apoi "elieaza-le si
introdu-le in storcatorul de "ructe, 4dauga putin g$imbir ras si serveste rece,
9lte combinatii
2 piersici, & mar, & para
7 capsuni, & mar, umatate de portocala
& 1iJi, umatate de mango, & portocala, apa minerala in "unctie de cat de lic$id vrei sa "ie sucul,
& mar, % morcovi mici, & tulpina de telina, umatate de lamaie, un s"ert de castravete
& mar, 3 morcovi medii, umatate ardei gras, % "runze de salata, umatate lamaie, & rosie,
umatate de cana de broccoli proaspat, & mar, 3 morcovi mici, o mana de patrunel, umatate de
lamaie ("oarte bogat in calciu)
2 morcovi medii, & tulpina de telina, & carto" mic, & mar, umatate de lamaie
maxim de energie5 3 morcovi spalati bine, cu coaa, & mar cu coaa, 2-3 tulpini de telina, &
portocala mica (&70 calorii, 3,& g "ibre, 37g carbo$idrati, 0,;g grasime, 22,5 mg acid "olic,
3%5&,3 mg vitamina 4, 2&,' mg vitamina -)
Cum poti implica copilul in bucatarie+ sfaturi in
functie de varsta

-opiii trebuie implicati activ in bucatarie
:n mod simplu de a-l convinge pe mo"turos sa incerce mancaruri noi este sa-l implici in bucatarie,
-opii sunt "oarte incantati de ideea de a "ace ceva de oameni mari!, >u trebuie sa-l cocosezi de
sarcini, cu cat sunt mai simple si pe masura lui, cu atat va "i mai mandru de el ca reuseste sa duca la
bun s"arsit ceea ce ii soliciti, 2a respinge mai greu "elul de mancare la a carui preparare a contribuit,
Hauda-i e"orturileE
6ai intai de toate, spalati-va bine pe mainiE
/a ) ani
sa stearga masa (probabil ca va imprastia toate "irmiturile pe os)
sa aute la des"acerea bagaelor de la cumparaturi
sa puna ceva la gunoi

:n autor de nadede
inmaneaza-i si lui ingredientele pe care le "olosesti in reteta ta pe masura ce le scoti din "rigider
si arata-i sa le aseze atent pe masa ("iti atenti la ouaE)
sa rupa "oile de salata
da-i un cutit de plastic si tocati legume (mai moi) impreuna5 rosii, ardei, castravete
sa te aute la citirea retetei prin intoarcerea paginilor cartii de bucate
arata-i cum sa "aca "ete $aioase din bucatele de legume si "ructe
clatiti si spalati impreuna "ructele si legumele
sa rupa tecile de "asole verde sau mazare
da-i si lui sa "ramante o bucatica de aluat de paine, pizza sau praitura, apoi lasa-l sa-l intinda cu
un sucitor mai mic
cat timp prepari salata sau amesteci ingredientele unei retete noi, da-i 2 pa$are (eventual de
plastic)5 umple un pa$ar pe umatate cu apa si arata-i cum sa trans"ere apa dintr-un pa$ar in
altul, Ha "el si cu boabele de struguri (de toamna, boabe mai mici, de struguri romanesti)
/a % ani
.n plus "ata de ce poate "ace un copil de 2 ani, cel de 3 ani poate5
sa adauge ingredientele la reteta
sa vorbeasca despre cum se gateste un "el sau altul
sa curete sau sa paseze carto"ii, ouale "ierte
sa stoarca citrice
sa amestece in aluatul de clatite
sa "ramante aluat
sa "ormeze gogosi sau sa taie "ursecuri cu "orma de patiserie
sa numeasca alimentele si sa numere cantitatile (avem nevoie de 2 oua, 3 rosii, etc)
sa aute la asamblarea unei pizza
/a 6 ani
?ot ceea ce "ace un copil de 3 ani, plus5
sa decoeasca anumite "ructe5 banane, portocale
sa puna masa5 sa aseze "ar"urii si tacamuri
sa sparga ouale
sa aute la masurarea ingredientelor uscate
sa aute la asamblarea sandvisurilor
sa amestece salata

:n adevarat bucatar
/a 7 ani
?ot ce "ace un copil de % ani, plus5
sa masoare lic$idele
sa taie "ructele moi cu un cutit
sa "oloseasca un tel pentru a bate oua
'ermise
-peste eventual pui de tara (a se evita, pe cat posibil, carnea, mai ales cea rosie sau organe# la produsele
din comert exista un continut mare de estrogeni), legume, fructe proaspete, ou "iert moale sau oc$i
moldovenesc (2-3 saptamanal), cereale integrale ,nuca, grau incoltit, sucuri naturale stoarse la
storcator sau obtinute prin preparare la rece, paste "ainoase, branzeturi si lactate ne"ermentate (atentie
la laptele pra" - sunt de pre"erat marcile de lapte pra" pentru alimentatia copiilor 0-3 ani, care au
continut de probiotice, in con"ormitate cu recomandarile @+0DB4> - autoritatea europeana care
stabileste principiile, continutul, dozele minime si maxime de vitamine, minerale, "ibre si alti nutrienti,
in produse alimentele de uz pediatric,pentru @uropa) - "aina de malai, secara, "aina integrala neagra,
condimente naturale-cimbru, busuioc, patrunel, coriandru, leustean, etc, -miere cu aviz sanitar, za$ar
brun in cantitati moderate (za$arul nu este indicat in alimentatie, dar daca tot se utilizeaza, atunci
indicatia este de za$ar brun, net superior za$arului alb), sare iodata - moderat, lic$ide in cantitate
corespunzatoatre varstei si anotimpului (4tentieE - creierul nostru se $raneste cu glucoza si apa,
mentinerea unei stari de bine este conditionata de aportul acestora, in cantitati corecte si sub
supraveg$ere)

Recomandari
- 0reparati paiine in casa, utilizand doar drodia de bere pentru a "acilita cresterea aluatuluiEEE
- -arnea-peste sau pui, se va prepara doar prin "ierbere sau gratarE 4tentie, carnea se spala in apa rece
de mai multe ori, se "ierbe &0-&5 minute , dupa care apa rezultata se va arunca, +e spala din nou in apa
rece, se pune din nou la "iert, 4pa care a "ost aruncata, contine toxine si nu este indicat sa o utilizati in
alimentatia dvs sau a copilului dvs,E
- 4criti cu lamaiie sau bors proaspat, din surse cunoscute
- 4daugati ulei de masline sau "loarea soarelui dupa ce supa este gata si urmeaza sa stingeti "ocul
- 4sigurati copilului dvs, un consum de lic$ide corespunzator varstei - apa, lapte, ceai, suc natural stors
la storcator de catre dvs,
- 4pa pe care o primeste micutul dvs, trebuie sa "ie apa plata, dar este recomandat sa utilizati surse de
apa di"erite (la aprox, 2 saptamani se sc$imba marca de apa utilizata), pentru ca "iecare apa, are
continut di"erit de saruri minerale, .ncarcarea cu saruri minerale a rinic$iului copilului, poate duce la
diselectrolitemii, ele putand "i cauza pentru dureri abdominale recurente ale copilului dvs,

9limentatie copilului intre an si ,* ani
-opilul mic trece de la alimentatia de sugar la cea adecvata varstei, 6ani"esta independenta, apetit
uneori capricios, dar cu siguranta se va bucura de sc$imbare si participa activ la masa,

"odel de alimentatie
/a trezire -lapte san - (daca se poate, alimentatia la san se poate prelungi c$iar si pana la 2
aniE) 4 lapte pra" unior (>4> Nunior cu miere) / lapte&,5%-250ml (indulcit cu miere - nu za$arE)

"asa
- suc "ructe proaspat-mar,grape"ruit,portocale,mandarine,morcov
- ou "iert moale (max 2/saptamana) sau branza dulce/cas/urda slaba
- pulpa de rosii
- unt, miere de salcam
- paiine, in combinatii si in cantitati acceptate de copil

Variante masa
- lapte)paiine)unt)miere salcam
- lapte)paiine)branza telemea desarata/cas/urda)unt)pulpa rosii
- lapte)cereale integrale

"asa )
- "ructe cu branza de vaca/iaurt cu "ructe proaspete/grau incoltit cu "ructe
- cereale (>4>)

"asa %
- supa crema de legume-crutoane paine/supa galusti
- piure de legume/ciulama/peste alb slab-pastrav/salau

"asa 6
- orez cu lapte/lapte de pasare/placinta cu mere sau branza dulce - preparat in casa/"ructe Oin
manutaO/iaurt cu cereale

"asa 7
- mamliguta cu branza si smantana/pila" dietetic de orez-peste alb, slab sau carto" copt la cuptor cu unt

/a culcare
- san sau aprox, 250ml lapte pra"/ lapte integral degresat "iert proaspat

Reguli minime-teorie si practica...
&, 6asa nu trebuie sa dureze mai mult de 30 minute (cu limite in "unctie de rabdarea parintelui, dar mai
ales a micutului dvs,,,,)
2, 6asa nu este Oun camp de razboiO ( combatantii sunt mai multi, de obicei insa, va castiga micutul- in
;0% din cazuri)E
3, 6asa - recomandarea este de a "i servita in bucatarie/su"ragerie - in primul rand din motive de igiena
- nu se recomanda arti"icii, gen5 azi mancam la televizor, la desene, maine mancam in baie,pe balcon,,,
(in teorie recomandarea este ideala, in practica, tot OmicutulO castiga,,,)
%, 0entru a servi masa unui copil mic este su"icient un adult (teorie), acest lucru nu inseamna si, ca acel
adult, va reusi sa "aca "ata, singur, cu brio micutului,,,

9lte reguli
Cantitatile se adapteaza la nevoile copilului.
Nu fortati copilul sa manance mult la o masa.
5unt de preferat mese mici si dese 1la %-6 ore3
9sezati copilul la masa adultilor. 5e va bucura si autoservirea va fi un prim pas care sa va
recompenseze si pe dvs. pentru eforturile depuse.
In orice familie este recomandat ca macar o data pe zi sa e-iste o masa Ain familieA - in
comun. <ucuria de a fi alaturi de cei dragi, nu poate fi inlocuita usor, ea intareste unitatea
familiei iar copilul va intelege ca este parte integranta a acelei familii, are locul lui si rostul lui
foarte clar, ca apartine acelui grup, care este preocupat de cresterea lui, formarea lui si pe care se
poate baza oricand - masa nefiind doar un mi#loc de satisfacere a unor nevoi instinctuale de
supravietuire, ci in principal, este modalitatea cea mai directa, in care familia comunica, se
destinde, se cunosc, se armonizeaza. Devine un moment intim al zilei, asteptat de toti membri
familiei si de dorit este ca ea sa se desfasoare cat mai placut, fara conflicte, fara stari de furie,
reprosuri, certuri care pot duce in timp la disfunctii severe 1e-. anore-ie psihogena a copiluli mic
si mai apoi a adolescentului3

9limentatia copilului intre ,* ani si ) ani
- alimentatia se diversi"ica treptat, 6asticatia si tendinta la autoservire a copilului devin din ce in ce
mai e"iciente, +e diversi"ica si paleta alimentelor, 4par pre"erintele "erme,

"odel de alimentatie
/a trezire
- "ormula lapte unior (exp, >4> unior) / lapte &,5% "iert

"asa
- suc "ructe proaspat
- ou "iert moale (max 2-3/saptamana) ) branza telemea desarata/cas/urda slaba/cascaval nesarat,
nea"umat-)rosii (initial doar pulpa , dupa &,7-&,' ani intregi)
- paiine, cereale integrale, grau incoltit cu "ructe
- miere, unt, iaurt cu cereale

"asa )
- gustare-iaurt cu cereale/"ructe proaspete-mere, banane/dulce lactat

"asa %
- supa cu galusti/ciorba legume/supa crema de legume/ciorba de perisoare(perisoarele se "ierb separat)-
se adauga dupa preparare, ulei de masline sau "loarea soarelui sau la servire, smantana sau iaurt (pentru
continut de lipide)
- pila" dietetic
- peste alb slab/pui de tara
- placinta cu mere/pandispan/"ructe/deserturi lactate

9tentie. - praiturile se vor prepara strict in casa, nu vor contine creme ne"ierte sau adaosuri de
edulcoranti arti"iciali,

"asa 6
- budinca de orez cu mere/placinta cu branza si sta"ide/"ructe/iaurt/deserturi lactate/salate de "ructe

"asa 7
- sote de legume-peste/paste "ainoase cu branza/mamaliguta cu smantana si branza/carto"i copti la
cuptor cu unt/su"leuri de legume cu smantana

/a culcare
-250ml lapte

Recomandari
.deal este sa se recurga la alimente in stare proaspata("ructe, cereale, miere, nuci, pentru a asigura
OdulceleO zilnic si a se evita as"el excesul de "ainoase si dulciuri concentrate din praituri,

9tentie la cantitati
- Nu uitati, este de preferat putin si des, decat mult si rar.

9limentatia copilului intre ) ani si % ani
"odel de alimentatie
- -opilul de autoserveste, are vizibil pre"erinte alimentare, incepe sa consume mancare din mancarea
adultilor

"asa
- lapte "ormula unior (>4> unior) / lapte integral (se va "ierbe in prealabil, pe "oc, nu la cuptorul cu
microundeE), +e pre"era - lapte degresat
- ou "iert moale/oc$i moldovenesc (max 3/saptamana)
- branza dulce/desarata/cas/urda/cascaval nea"umat
- paiine
- miere salcam
- cereale integrale,grau incoltit cu "ructe si nuci
- iaurt

"asa )
- gustare-suc "ructe natural )paiine)unt )cascaval
- mere/banane

"asa %
- supa de legume/ciorba de perisoare peste sau pui
- sote de legume)peste "iert sau gratar (pastrav, salau, somon, cod)
- "ructe/desert lactat

"asa 6
- orez cu lapte/budinci pe baza de lapte/pandispan/cozonac de casa
- "ructe-mere/banane/salate de "ructe

"asa 7
- mamaliguta cu branza si cascaval la cuptor servit cu iaurt
- carto"i cu smantana si branza la cuptor
- desert lactat/praitura de casa/"ructe proaspete

Optional - Hapte indulcit cu miere de salcam (o lingurita de miere de salcam la o cana de 200ml lapte)
-la culcare (+e recomanda laptele pana la varste mai mari, intrucat este un aliment complex si aprox
500ml lapte zilnic aduc aportul de calciu necesar unei diete ec$ilibrate zilniceE)

Recomandari
- se va tine cont la stabilirea programului meselor, de orele de odi$na si de programul de activitati
zilnice ale copilului,
- este indicat sa "ie stabilit orarul meselor ,ast"el incat sa nu "ie administrate seara mese tarzii
- este de dorit ca masa de cina sa "ie mai usoara,"ata de restul meselor de peste zi,
4limentatia copilasilor dupa implinirea varstei de & an nu di"era semni"icativ "ata de alimentatia
bebelusului din lunile &&-&2, "iind considerata o trecere! catre alimentatia adultului prin adaugarea in
meniul celor mici si a altor alimente pe masura maturarii "unctiei digestive, respectiv renale, in paralel
cu dezvoltarea abilitatilor psi$o-motorii si a dentitiei temporare,
=oarte important este de subliniat "apul ca ritmul de crestere dupa varsta de & an este semni"icativ
incetinit "ata de primul an de viata ast"el incat si necesarul caloric este mai redus, .n medie copilasii
cresc cu )&&-)7& g4luna, respectiv &-) cm pe an, pentru o crestere armonioasa "iind nevoie de o
alimentatie diversi"icata care sa includa toate principiile nutritionale,
4limentatia in primii ani de viata reprezinta o ! "undatie! durabila pentru deprinderea unor obiceiuri
alimentare sanatoase si pentru un ritm de crestere corespunzator in anii ce urmeaza, Ha "el de
importante sunt obiceiurile din "amilie acestea in"luentand in mod considerabil comportamentul
alimentar al copiilor, /in pacate, s-a constatat in ultima vreme ca, aceste deprinderi sanatoase dispar
dupa varsta de %-5 ani, parintii nemaiacordand o asa mare importanta nutritiei, iar pana la aparitia
problemelor de greutate mai este doar un pas, /e aceea este "oarte important sa-i invatati de mici sa
manance santatos, sa nu abandonati niciodata aceste obiceiuri si, mai presus sa "iti un exemplu prin
propriul comportament alimentar,
.n principiu copilasii intre & si 3 ani au nevoie de 100 kcal /kg corp/zi ( de exemplu pentru un copilas
de &2 1g sunt necesare &2001cal/zi) dupa cum au nevoie si de un aport $idric in medie de 100
ml/kgcorp/zi, 4cestea sunt niste valori orientative, nu trebuie sa aungeti sa cantariti alimentele si sa
calculati caloriile # atata timp cat un copil este activ, se dezvolta bine din punct de vedere psi$ic si
motor iar cresterea in inaltime si greutate respecta curba! corespunzatoare varstei si sexului, inseamna
ca necesarul ii este asigurat si nu este nevoie sa-l indopati! cu suplimente alimentare pentru a-i creste
po"ta de mancare, Ha modul orientativ, portia unui copil mic reprezinta un s"ert din cea a unui adult,
4sa cum spuneam, trebuie sa existe un ec$ilibru intre 'roteine, (lucide ( $idrati de carbon) si /ipide
( grasimi), precum si un aport corespunzator de Fibre ( articol detaliat), Vitamine ( articol detaliat) si
"inerale, >u exista un regim standard, apetitul si nevoile energetice ( numarul de calorii) "iind
variabil ast"el incat dieta trebuie adaptata "iecarui copilas in parte# mai mult apetitul devine capricios la
aceasta varsta, "oarte multe din alimentele care-i "aceau placere le re"uza si are nevoie in permanenta de
ceva ! nou!,
0roportia intre proteine, glucide si lipide trebuie sa "ie una corespunzatoare pentru varsta evitand atat
carentele cat mai ales excesul,
. 'RO0,IN,/,
rol esential in procesul de crestere si dezvoltare reprezentand suportul material al vietii#
ar trebui sa reprezinte &0-&5% din totalul de calorii, & gram de proteine "urnizand %,& 1cal#
in medie sunt necesare -,) g de proteine pentru fiecare =ilogram, umatate de origine
animala, umatate provenind din vegetale ( cereale, legume, "ructe)#
prin decompunere! in organism elibereaza aminoacizi# exista 30 de aminoacizi dintre acestia '
"iind esentiali ( adica nu pot "i produsi de organism ci trebuie adusi direct din alimentatie)#
cele cu valoare biologica mare ( ! de calitate!) sunt proteinele de origine animala ( lapte, oua,
carne), acesta "iind si motivul pentru care alimentatia vegetariana nu este indicata copiilor#
a3carnea+
pui,gaina, curcan, peste , vita,iepure, "icat de pui ( 6&-*& g zilnic#
poate "i o"erita la masa de pranz sau cina ( daca este re"uzata poate "i camu"lata! sub "orma de
perisoare, c$i"tele, tarte, budinci, placinte)#
carnea de porcmiel oaie !anatul sunt interzise copiilor mici la fel mezelurile si conser!ele
de tip pate""""
b3ouale+
alimente indispensabile in regimul unui copil ( recomandabil de )-% ori 4saptamana), de gaina,
consumate intotdeauna proaspete si su"icient preparate termic#pot "i o"erite si oua de prepelita
insa nu se recomanda ca acestea sa "ie consumate crude(celebrele! cure de imunizare)#
dupa varsta de & an poate "i introdus cu precautie ( mai ales la cei cu antecedente de alergii) si
albusul de ou#
c3lactatele+
laptele a trecut de mult pe locul 2 in alimentatia copiilor asa incat nu trebuie sa depaseasca %&&-
7&& ml4zi # se recomanda in continuare "ormulele de lapte pra" adaptate varstei deoarece c$iar
daca contin mai putine proteine decat laptele de vaca sunt imbogatite cu "ier si acizi grasi
nesaturati extrem de bene"ici organismului#la cei alaptati se continua alaptarea, calitatile
laptelui de mama raman aceleasi si dupa varsta de anB
iaurt natural, branza de vaci, telemea de vaca,capra, urda, riccota, mozarella(bulgari),
smantana,unt ( consumat ca atare nu prait)#
se pot prepara diverse creme de branza prin adaugarea de smantana, iaurt, verdeata ( le imita
"oarte bine pe cele existente in comert insa sunt mult mai sanatoase si nu contin aditivi)#
1)* ml lapte +1 iaurt+,*g branza de vaci cu samantana+-* g branza de vaci
branza topita si iaurturile cu fructe din comert nu sunt indicate...
). (/@CID,/, 1 hidratii de carbon sau zaharurile3
au un important rol energetic si structural ( creierul, inima, celulele sangvine, musc$ii nu pot
"unctiona in absenta lor), cele mai importante "iind cele complexe de tipul amidonului din
cereale ( grau, porumb,orz, ovaz, secara, orez), leguminoase, carto"i, banane, urmand apoi
lactoza, "ructoza si galactoza# za$arul nu trebuie sa depaseasca &0 g/zi#
ideal reprezinta 50-55% din totalul de calorii, & gram de glucide "urnizand %,& 1cal#
in medie sunt necesare &-) g pentru fiecare =ilogram, de mare utilitate "iind $idratii de
carbon cu absorbtie lenta ( mentin un nivel constant al glicemiei) de tipul celor care exista in
cereale, legume, "ructe#
painea trebuie inclusa in alimentatia celor mici, de pre"erat cea obtinuta din "aina integrala
( painea neagra) in cantitate de 2 "elii/zi, la "el orezul, grisul, pastele ( mai ales cele integrale)#
de asemenea exista o mare varietate de cereale pe piata ideale pentru micul deun sau pentru o
gustare mai consistenta#
cerealele sub forma de fulgi, "oarte apreciate de copii pot constitui alaturi de un produs lactat
un mic deun consistent si sanatos care sa "urnizeze su"icienta energie piticului pana la masa de
pranz# de asemenea este bene"ic adaosul de seminte(in, c$ia, canepa, dovleac crud, etc), la
piureul de "ructe sau la produsele lactate consumate ca si gustari ( iaurt, branza de vaci)#
dulciurile ( ciocolata, napolitane, sucuri, etc)- sunt usor asimilate, dau o senzatie de bine insa
inter"era cu apetitul si nu sunt recomandate# "oarte mare atentie la sucurile de "ructe din comert
acestea continand o cantiatate "oarte mare de za$ar# in general se recomanda praiturile de
casa 5 c$ec, praitura cu "ructe , cozonac, branzoici etc, ciocolata nu trebuie administrata sub
varsta de % ani.
fructe+ ( in general nu exista restrictii doar in cazul celor cu antecedente alergice la care trebuie
evitate "ructele cu potential alergenic crescut( capsuni, "ructe de padure, etc)# o mare atentie
trebuie acordata in continuare semintelor ( alune, nuci, migdale) in special datorita pericolului
de inecare/aspiratie# pot "i servite proaspete ( piureuri, sucuri) sau sub "orma de compoturi,
incorporate in tarte, praituri,
legumele 5 ( preparate sau crude trebuie neaparat sa existe in meniul zilnic al copiilor,
incercand o cat mai mare diversitate
%. /I'ID,/, ( grasimile)
"oarte importante in alimentatia copiilor, avand un rol esential in crestere si dezvoltare dar mai
ales in maturarea sistemului nervos, dezvoltarea creierului, precum si in absorbtia unor
vitamine ( vitaminele liposolubile5 2it 4,/,@,A), asta pe langa rolul energetic, & gram de lipide
"urnizand ;,& 1cal#
trebuie sa reprezinte 30-35 % din ratia calorica
exista 3 categorii de grasimi, saturate, monosaturate si polinesaturate
a3grasimile saturate+
provin din carne, lapte, smantana, unt si trebuie "olosite cu precautie, evitand carnea grasa,
slanina, untura, mezelurile#
se recomanda indepartarea grasimii vizibile (slanina), respectiv a grasimii subcutanate ( pielea)
de la carnea de pasare#
laptele, smantana trebuie sa aiba un continut mediu in grasimi, niciodata nu se va administra
unui copil normoponderal lapte sau iaurt dietetic#
untul este indispensabil si contine cantitati importante de vitamina 4 si / insa consumat ca
atare ( pe o "elie de paine, incorporat in piureuri, adaugat la o salata) nu "olosit la praeli,
#u inlocuiti untul cu margarina, este unul din cele mai nesanatoase produse "olosite in alimentatia
copiilor,
b3grasimile mononesaturate+
uleiul de masline al carui rol bene"ic este stiut de toata lumea trebuie sa "aca parte din regimul
unui copil insa sa nu depaseasca &-2 linguri/zi# poate "i adaugat la prepararea salatelor,
piureurilor de legume deoarece contine o multitudine de acizi grasi esentiali ( acizi grasi de care
organismul are mare nevoie insa pe care nu-i poate sintetiza, procurandu-i doar din
alimentatie )#
c3grasimile polinesaturate+
pestele este un reprezentat de seama al acestei categorii si asta in primul rand datorita
continutului mare de acizi grasi omega ,# este vorba despre pestele gras ( somon, somn,
sardine, ton, macrou) care poate "i inclus in dieta piticilor c$iar si de 2-3 ori pe saptamana# pe
langa continutul de acizi grasi, are si o mare cantitate de "os"or, precum si un continut ridicat de
vitamine ( /, 4, grupul vitaminelor 8), C"eriti deci copiilor cat mai mult peste si renunati la
suplimentele cu acizi omega 3 exitente pe piata care nu inlocuiesc un regim variat#
uleiul de floarea soarelui ( poate "i utilizat la prepararea mancarii , desi ideal ar "i sa optati
pentru cel de masline# mancarea celor mici nu trebuie preparata prin praire, mult mai indicate
"iind "ierberea, prepararea la abur, cuptor, gratar#
$ezelurile( articol detaliat), afumaturile, carnea tocata , branza topita, margarina, produsele de
patiserie 1 foieta#e3 nu-si usti"ica utilizarea in dieta unui copil de &-3 ani , "iind cu atat mai nocive cu
cat procedeele de industrializare si de conservare sunt mai complexe,
4st"el, practic, meniul unui copil intre & si 3 ani se bazeaza pe 5 mese inegale ( mic de#un -.*".) /,
gustarea ( 1*"1)/, pranzul ( ,*/ , gustarea ) ( 1*"1)/, cina -20-25% care trebuie sa includa
toate cele 5 grupe de alimente5
grupa . 5 lactate - pentru proteine, calciu, "os"or, grasimi ( untul, smantana)
grupa .. 5 carne, peste, organe, oua ( "urnizeaza proteine de calitate "iind si o sursa
considerabila de "ier cu o biodisponibilitate net superioara "ierului continut in vegetale
grupa ... 5 grasimi de origine animala ( carne, peste, unt,etc) si vegetala ( ulei masline, "loarea
soarelui) necesare pentru aportul de acizi grasi
grupa .2 5 cereale ( grau, secara, porumb, orz, ovaz) pentru aportul de glucide la care se adauga
vitaminele , proteinele si procentul crescut de "ibre alimentare
grupa2 5 fructele ( &00-&50 g/zi) si legumele ( 200-300 g/zi) 5 crude sau preparate termic
pentru aportul de vitamine, minerale si "ibre alimentare# daca re"uza legumele acestea pot "i
camu"late! sub "orma de supe creme, piureuri, rulade, budinci, etc,
.deal ar "i ca toate aceste grupe de alimente sa se regaseasca zilnic in meniul unui copilas, distribuite in
cadrul celor 5 mese, =oarte important este si modul in care-i serviti mancareaIaceasta trebuie sa arate
apetisant, sa-i starneasca curiozitatea de a gusta# de asemenea le "ace placere sa se serveasca, sa
manance singuri ( c$iar daca nu prea reusesc) si trebuie sa-i incuraati in aceasta directie pentru ca
servitul mesei sa "ie o bucurie pentru ei, alt"el riscati sa trans"ormati totul intr-un eveniment neplacut cu
re"uzuri , plansete si multa truda din partea dumneavoastra,
Ha un copil sanatos nu trebuie impusa o cantitate "ixa , apetitul si pre"erintele lui vor determina
consumul zilnic, Ha aceasta varsta sunt interesati de alimentele "ragmentate de tipul soldateilor!,
experimenteaza lingurita, "urculita, canita# trebuie incuraati si autati ast"el incat spre varsta de 3
anisori dobandesc indemanare si sunt capabili sa serveasca singuri masa, 4petitul este variabil de la o
zi la alta, puternic in"luentat de programul zilnic si de obiceiurile alimentare ale "amiliei de aceea rolul
parintilor este unul esential, puterea exemplului "iind deosebit de importanta pentru ca cei mici sa
dobandeasca obiceiuri alimentare sanatoase,
/intre alimentele interzise bebelusului ( articol detaliat) se pot introduce treptat in cantitati progresiv
crescande 5 sarea ( & g/zi crescand la 2 g/zi pana la varsta de 3 ani), zaharul ( maxim &0 g/zi), albusul
de ou, mierea de albine ( la micul deun pe o tartina cu unt sau "olosita la indulcirea ceaiului), fructele
de padure ( cu precautie la cei cu antecedente alergice),
.n sc$imb ramane o interdictie clara pentru5
mezeluri, conserve de carne, peste, pate
carne de porc, a"umaturi, carne de miel, oaie, vanat
margarina
ciocolata
condimente de tipul vegeta
laptele de vaca ( macar pana la varsta de 2 ani)
0ractic5
a3mic de#un 5
200-250 ml lapte ( "ormula adaptata varstei sau lapte de mama) eventual cu o "elie de paine cu
unt, pasta de branza, unt ) dulceata de casa, pate de casa#
lapte cu cereale(ideal brute)#
200-250 ml lapte("ormula sau lapte de mama)) omleta ( dintr-un ou) ) o "elie paine#
b3gustarea 5
"ructe proaspete ( &00-&50 g) ( "eliute sau piure de "ructe cu seminte, cereale# nu se recomanda
sucurile de "ructe intre mese#
iaurt natural ( &00-&50 g) cu "ructe, cereale, seminte adaugate#
branza de vaci cu "ructe /cereale/seminte#
c3pranz+
supa de legume, carne de pui, vita, perisoare ( din pui, vita), galuste de gris, paste ( taietei) (
&00-&50ml#nu se adauga paine la supa, aceasta aduce calorii suplimentare si va duce la re"uzul
piureului#
carne( pui,gaina, curcan ,iepure vita, peste, "icat) ( %0-70 g sau & oua "iert incorporate in piureul
de legume sau alt tip de garnitura ( orez, paste, mamaliguta, su"leu de conopida, carto"i, spanac,
musaca, tarte, placinta cu carne, legume, etc) ( &00 g # pot "i servite alaturi si bucatele de
legume crude5rosie, castravete, ardei gras pentru a incuraa si consumul de legume crude#
desert ( optional)5 cateva bucati dintr-un "ruct, compot de "ructe, tarta cu "ructe, c$ec , etc,
gustarea )+
"ructe proaspete ( &00-&50 g) ( "eliute sau piure de "ructe cu cereale/seminte#
iaurt natural ( &00-&50 g) cu "ructe, cereale adaugate#
branza de vaci cu "ructe /cereale/seminte#
cina5
mamaliga cu branza si smantana ( &00-&20 g ) lapte 200ml
budinca de macaroane/orez)branza ) 200 ml lapte
cereale cu lapte/gris cu lapte ) 200 ml lapte
Cele mai frecvente greseli+
excesul de lapte(peste *00ml pe zi este considerat exces, dezavantaul maor "iind re"uzul altor
alimente, necesarul de calorii "iind acoperit insa din punct de vedere calitativ nu sunt asigurati
nutrientii necesari)#
abandonarea produselor proaspete#
excesul de proteine( printr-un consum exagerat de carne) si glucide ( in special bauturile
dulci5carbogasoase/necarbogasoase)#
rontaielile intre mese, indulcirea sucurilor de "ructe, o"erirea acestora intre mese#
"olosirea din ce in ce mai des a alimentelor de tip "ast-"ood c$iar si la varste atat de mici#
impunerea meselor, uneori c$iar "ortarea copilului aceasta putand duce in timp la anorexie
psi$ogena (din ce in ce mai "recventa la varste mici)#
5faturi practice+
respectati orarul meselor#
mesele ar trebui luate in "amilie, nu in "ata televizorului sau in timpul unor activitati ( de
exemplu "oarte multi copii mananca in timp ce se oaca)#
portiile sa "ie mici, adaptate varstei, apetisante si atractive#
nu-i o"eriti alternative daca re"uza una din mese si nici rontaieli pana la masa urmatoare#
"olosisti sistemul de recompensa ( ex5! mergem la masa ca apoi sa putem merge in parc la
oaca!, etc)#
o"eriti-i in "amilie exemple de alimentatie sanatoasa,
/esi nu-mi place deloc acest cuvant .>?@39.+! cand vine vorba de primul an de viata(si nu
numai) trebuie sa recunosc ca-l "olosesc destul de des si asta din dorinta de a sensibiliza mai mult
mamele, de a accentua "aptul ca un anumit aliment nu este recomandat, Cricum tipul de alimentatie
ramane la latitudinea mamei insa aceasta trebuie in"ormata, trebuie sensibilizata si, mai mult trebuie
convinsa de ce un anumit aliment nu este indicat bebelusului, @ simplu sa spuiI!P!, Q!, etcInu se
administreaza pana la varsta de &, 2, 3 ani, .ntrebarile care se pun5I,!/e ceF!, -e se poate
intamplaF!, etcI2oi incerca in acest articol sa acord o atentie deosebita acelor alimnente interzise!,
in speranta ca, cunoscand potentialele consecinte e"ectul va "i pozitiv,
6otivul interzicerii acestor alimente este reprezentat de imuturitatea organelor bebelusului, in
particular a sistemului digestiv si a aparatului renal, 4sa cum, sistemul nervos se dezvolta treptat,
lucru concretizat de ac$izitiile motorii(sustinerea capului, statul in "undulet, mersul, etc) si
psi$ice(zambit, vorbit, etc) tot asa si celelalte organe sunt imature si necesita timp pentru a se dezvolta
si a "unctiona la "el ca si in cazul adultului,
. Caharul+
in primul an de viata bebelusul nu are nevoie de zahar, laptele de mama, "ormulele de lapte
pra", iar mai tarziu legumele, "ructele, cerealele, biscuitii adaugati contin su"icient za$ar#

nu se indulcesc ceaiurile, sucurile, piureurile de "ructe, budincile#
ideal ar "i ca nici dupa varsta de & an sa nu administrati za$ar in exces, sa nu obisnuiti copilul cu
dulciuri, sa insistati asupra "ructelor, iaurturilor, etc,
se pot "olosi !indulcitori! mult mai sanatosi5 siropul de artar sau cel de agave, curmale, stevie
atunci cand se prepara budinci, tarte cu "ructe, etc pentru un plus de savaoare,
). 5area +
nu e necesara a "i adaugata la prepararea mancarii, mai mult e periculoasa, sistemul digestiv si
mai ales rinic$ii neputand ! procesa! un eventual exces de sare# mai mult pot sa apara tulburari
grave, care pot merge pana la leziuni ale rinic$ilor si $ipertensiune arterialala#
din experienta mea cel mai di"icil este de convins parintii sa nu adauge sare in mancare# am
auzit de nenumarate ori comentarii de genul I! eu am mancat sarat si uite ce "rumos m-am
"acut!IsauI! nu e buna mancarea "ara sare!, :neori mamicile inteleg importanta excluderii
sarii din alimentatie insa, la primele re"uzuri ale bebelusului incep si adauga sare convinse "iind
ca acesta este motivul pentru care bebelusul re"uza sa manance,?otal gresitE
necesarul de sare sub 7 luni este in ur de &,7-&,2g4zi cantitate existenta atat in laptele de mama
cat si in "ormulele de lapte pra"# pana la varsta de & an, creste pana la g4zi , uramand ca in urul
varstei de 3 ani sa aunga la ) g sare4zi.
atentie la apa pe care o "olositi atat la prepararea "ormulei de lapte cat si pentru consum# apa
plata contine o cantitate mare de sodiu, continutul in sodiu ar trebui sa "ie sub 20mg/l#
%. Carnea de porc+
nu se administreaza sub varsta de & an ( ideal ar fi pana la )-% ani) datorita continutului mare
de grasimi si capacitatii reduse a organismului de digestie#
dupa varsta de 3 ani trebuie consumata cu moderatie(&-2 ori /saptamana) si evitata
administrarea sub "orma de snitele, c$i"tele in exces ( stiu ca sunt pre"eratele copiilor insa daca
nu le primesc si nu se obisnuiesc cu ele din primii ani nu vor "i probleme mai tarziu),
6. /aptele de vaca+
nu trebuie administrat bebelusilor in continuarea alaptarii sau a alimentatiei cu "ormule de lapte
pra"# poate in sc$imb sa "ie "olosit ca si ingredinet la prepararea piureurilor de legume, a
branzicii, iaurtului de casa!#ideal se alege un lapte bogat in grasimi(3,5%) deoarece sistemul
nervos al bebelusilor se a"la intr-o perioada intensa de dezvoltare si are nevoie de aceste
grasimi#
are si un inalt potential alergen putand duce la aparitia scaunelor diareice, colicilor
abdominale, eruptiilor cutanate# are un rol important in aparitia Intolerantei la proteinele
laptelui de !aca "iind considerat "actorul trigger! (declansator),
de asemenea spre deosebire de "ormulele de lapte pra" care sunt imbogatite cu "ier, laptele de
vaca contine o cantitate negli#abila de fier, determinand ast"el aparitia anemiei
carentiale(articol detaliat)#
dupa varsta de & an ideal ar "i sa administrati in continuare "ormule de lapte pra" ( de tip unior)
sau sa continuati alaptarea(laptele de mama are aceleasi calitati) insa, se poate administra si
lapte de vaca daca din anumite motive nu e posibila ac$izitionarea celui pra"(conditii materiale,
re"uzul copilasului)# cantitatea nu trebuie sa depaseasca 7&&ml4zi si, nici intr-un caz nu mai
administrati lapte peste noapte# cumparati lapte pasteurizat, cu continut de grasimi 3-3,5%#
evitati laptele de la dozatoare datorita conditiilor igienice precare(in cele mai multe cazuri) si
lipsei in"ormatiilor nutritionale si de control sanitar,
7. 9lbusul de ou+
se recomanda prudenta datorita potentialului alergenic foarte crescut , mai ales la copii cu
antecedente de alergii# ideal ar "i ca pana la varsta de & an sa administrati doar galbenusul de ou
( si acesta introdus treptat in alimentatie si intotdeauna "iert &0 minute)#
albusul poate "i introdus cu atentie dupa varsta de & an deoarece contine proteine de inalta
valoare biologica si asa numitii ! aminoacizi esentiali! adica acei aminoacizi de care organismul
are mare nevoie insa pe care nu-i poate procura decat din alimentatie,
*. "ezeluri+
sunt interzise categoric, nu numai in cazul bebelusilor ci si al tuturor copiilor ( vezi articol
%&pune #' mezelurilor) avand in vedere ingredientele "olosite si procedeele industriale de
preparare#
:. "argarina+
eu personal recomand excluderea ei din alimentatia oricarui copil indi"erent de varsta si, nici o
reclama oricat de bine realizata nu va reusi sa ma convinga de valoarea ei biologica si de
importanta ei in nutritia copiilor#
va recomand sa o inlocuiti cu unt , paste din branza de vaci, etc,
2. Conserve+
in special cele pe baza de carne si, in mod particular pateul ( ca o "i de porc, de pui, gasca sau
vegetal)# motivul este acelasi ca si in cazul mezelurilorIingredientele si procedeul de
preparare,
nici muraturile, produsele afumate sau semipreparatele nu sunt recomandate sugarilor si, in
general nici copiilor mici,
$. Ciocolata, Cacao+
sunt "oarte excitante si induc o stare de agitatie copilului, la care se adauga surplusul caloric#
pot "i inlocuite insa cu succes de pudra de roscove care sta si la baza "ormulelor de lapte
antire"lux(43)#
nici "ormele instant nu sunt recomandate c$iar daca sunt imbogatite cu di"erite vitamine si
minerale# contin o serie de za$aruri adaugate suplimentar care nu aduc nimic bene"ic,
&. 9lune, nuci, seminte, migdale > au un inalt potential alergen si sunt periculoase deoarece bebelusii
se pot ineca cu ele# daca bebelusii nu prezinta antecedente de alergii pot "i incluse dupa varsta de ' luni
ca si componenta a gustarilor# trebuie intotdeauna introduse progresiv si rasnitate pentru a evita
aspirarea lor in caile respiratorii,
. 'op-corn, pufuleti, pufarini, stic=-suri, chipsuri,etc+
aduc un inutil aport caloric care inter"era apoi cu regimul normal al unui bebelus# plus ca
acestea contin multi aditivi, coloranti, condimente si nu constituie o recomandare nici in cazul
copiilor mai mari#
). <omboane, guma de mestecat+
sunt nocive datorita continutului ridicat de za$ar ra"inat dar si "oarte periculoase datorita
accidentelor care se pot intampla,
%. !ructele de padure+
mure, "ragi, a"ine, zmeura datorita potentialului risc alergen# la bebelusii care nu prezinta
antecedente de alergii pot "i administrate cu precautie dupa varsta de * luni, "iind niste "ructe
"oarte bogate in nutrienti#
6. "ierea de albine+
este "oarte laudata datorita e"ectelor sale bene"ice si, pe buna dreptate dar sunt unele substante
din compozitia acesteia care pot pot provoca botulism, ?ractul intestinal al copiilor mai mari
este capabil sa previna dezvoltarea acestor substante, dar in cazul bebelusilor ele se pot dezvolta
producand toxine periculoase,

7. 5ucuri acidulate 5
desi nici nu ar trebui sa se puna problema existentei acestora in meniul bebelusilor, nu de putin
ori am avut surpriza ca acestea inlocuiau cu succes! masa de "ructe#
acestea nu ar trebui sa se regaseasca nici la copilasii mai mari, daramite la bebelusi#
indi"erent de sortiment, bauturile racoritoare(acidulate sau nu) nu contin nutrienti bene"ici
organismului si nu ar trebui sa "ie o"erite copiilor,
*. 'ra#eli, rantasuri+
nici una dintre mamici nu ar trebui sa prepare ast"el alimentele insa sunt multe aspecte legate de
obiceiurile "amiliei asa incat as interzice categoric administrarea lor sub varsta de & an si, as
trage un semnal de alarma in privinta utilizarii lor dupa varsta de & an,
.n concluzie as putea spune cu convingere ca, prin evitarea acestor alimente puteti sa-i o"eriti!
bebelusului o crestere armonioasa, obisnuindu-l in acelasi timp cu o alimentatie ec$ilibrata si dupa
implinirea varstei de & an, 4limentele alergenice pot "i introduse cu multa precautie dupa varsta de &
an, la "el si mierea de albine, restul insa, si aici ma re"er in primul rand la rontaieli, dulciuri si sucuri ar
trebui excluse deoarece nu aduc absolut nici un bene"iciu unui organism "ragil, a"lat intr-un complex
proces de crestere,
VI09"IN,/, IN 9/I",N090I9 CO'II/OR
/e multe ori in practica mi-a "ost dat sa aud intrebarea ! >e indicati ceva vitamine pentru po"ta de
mancareF! si tot de multe ori i-am dezamagit pe parinti cu raspunsul meu 5 ! >u e necesar!, Cricum
vitaminele se pot cumpara din orice "armacie si de "oarte multe ori se "ace abuz de ele in detrimentul
unei alimentatii sanatoase, 2oi atasa mai os asa numita piramida a alimentatiei si v-as ruga sa cercetati
cu atentie "iecare ! treapta! si apoi sa o comparati cu dieta copilului dumneavoastra,
0.346./4 4H.6@>?4?.@.

2itaminele au multiple roluri in organism dar o alimentatie adecvata ce cuprinde toate principiile
nutritionale reuseste sa asigure un nivel optim al tuturor vitaminelor ast"el incat o interventie din
exterior poate produce mai mult rau decat bine, @xceptand vitamina / care se adminsitreaza sugarilor
pentru pro"ilaxia ra$itismului celelate vitamine pot "i asigurate prin alimentatie ast"el incat nu e nevoie
de suplimente# "ac exceptie desigur di"erite boli care impun di"erite suplimente dar, itotdeauna la
indicatia specialistului,
4s insista asupra unor diagnostice "recvent intalinite insa insu"icent documentate ( de departe pe primul
loc situandu-se diagnosticul de ra$itism carential in absenta unor minime invetigatii ) care au ca si
consecinta un aport crescut de vitamine ( in special 2itamina /) cu consecinte nedorite asupra
organismului,
0utem vorbi de lipsa unei 2itamine doar daca o determinam din sange si acest lucru se "ace mult prea
rar si este "oarte costisitor,
4st"el 5
9vitaminoza - lipsa cronica ( de durata) a uneia sau mai multor vitamine# "oarte rara in zilele noastre
?ipovitaminoza ( de"icit temporar, datorat unei diete dezec$ilibrate
?ipervitaminoza ( excesul de vitamine care se depun sub "orma de rezerve in organism# doar cele
liposolubile ( 4, /, @, A) au aceasta proprietate,
Clasificarea vitaminelor+
+unt doua categorii importante de vitamine 5
hidrosolubile se dizolva in apa ( 2itaminele din grupul < , Vit C, Vit ')# nu se depoziteaza in
organism, se elimina renal de aceea ele trebuie sa "aca parte zilnic din alimentatie#
liposolubile , solubile in grasimi ( Vit 9, D , ,, D)# se depun sub "orma de rezerve# necesita
pentru absorbtie prezenta grasimilor si a sarurilor biliare#
9.Vitaminele liposolubile+
.Vitamina 9 1 Retinolul3+
5urse 5 "icat de peste, ou, lapte, morcovi, ardei capia, brocoli,pepene, spanac, cereale ( prin
imbogatire)#
Rol5
- asigurarea acuitatii vizuale ( "avorizeaza producerea unei substante ce actioneaza la nivelul celulelor
retinei)#
- mentinerea sanatatii pielii, parului, ung$iilor#
-participa la metabolizarea $ormonilor steroizi#
- auta sistemul imunitar sa reziste la in"ectii tisulare si osoase,
5emne de
de"icit 5 ( scaderea vederii la intuneric
( uscarea oc$ilor ( xero"talmie)
supradozare ( colorarea in galben a pielii ( carotenodermie) ( "oarte "recventa la sugarii ce
consuma excesiv suc de morcovi,
).Vitamina , 1 0ocoferol3+
5urse 5 uleiuri vegetale ( "loarea soarelui, porumb, soia), seminte oleaginoase, oua, "icat,
lapte,unt#
Rol 5
- esentiala in procesele de crestere si dezvoltare#
- actiune antioxidanta ( antiimbatranire, anticanceroasa)#
-"unctionarea optima a sistemului nervos si a tesutului muscular#
- administrata prematurilor poate preveni retinopatia de prematuritate ( a"ectarea vazului )#
3ar exista de"iciente sau $ipervitaminoze
%.Vitamina D 1 !ilochinona3
5urse 5
- legume verzi ( varza, spanac), "icat, galbenus de ou, carne, peste branzeturi
- se "ormeaza si in organism la nivelul intestinului sub actiunea bacteriilor de putre"actie# aceasta
sinteza e a"ectata de tratamentele prelungite cu antibiotice care distrug aceasta "lora bacteriana#
Rol 5
( intervine in procesul de coagulare#
- "avorizeaza regenerarea tesuturilor,
5emne de 5
- de"icit5 $emoragii ( musculare, cerebrale)# se adminstreaza in maternitate tuturor nou-nascutilor
tocmai datorita absentei bacteriilor din intestinul bebelusilor ce servesc drept suport pentru sinteza ei#
de"icitul de vitamina A apare si in sindroamele de malabsorbtie ( prin tulburarea absorbtiei) sau dupa
tratamente prelungite cu anticoagulante#
>u se administreaza ca si supliment# administrarea ei se "ace strict la indicatia unui medic,
6.Vitamina D
@ste singura care se administreaza pe durata lunga de timp pentru a preveni instalarea ra$itismului,
/etalii despre rolul ei in crestere si dezvoltare precum si despre modalitatea de administrare gasiti in
cadrul articolului despre ra$itism ( Profilaxia rahitismului)#
<.Vitaminele hidrosolubile+
.Vitaminele din grupul <
+unt o varietate de vitamine ce apartin acestui grup si care se gasesc in variate surse alimentare ast"el
incat de"icitul lor este putin probabil, exceptand de"icitele care apar in cazul persoanelor cu diete
vegetariene stricte, 2oi insista asupra celor mai ! cunoscute! dintre aceste vitamine si anume, asupra
2itaminei 8&,87 si 8&2,
Vitamina <+
5urse5-necesarul zilnic e acoperit prin alimentatie, existand in cantitati su"iciente in paine
neagra, "asole,mazare,"icat, carne, nuci, tarate#
Rol+
( intervine in ! arderea! grasimilor si proteinelor#
( "unctionarea sistemului nervos,
5emne de 5
- de"icit5 ( iritabilitate, parestezii ale membrelor, insomnii, scaderea capacitatii de e"ort "izic si
intelectual,/e"icitul e cunoscut sub denumirea de boala 8eri ( 8eri ( caracteristica c$inezilor ce
consuma cantitati crescute de orez decorticat)#
- supradozare 5 ( a"ectarea rini$ilor cu aparitia anuriei ( lipsa urinarilor)#
( steatoza $epatica ( depunerea de grasimi la nivelul "icatului),
Vitamina <*+
Rol 5
( "avorizeaza procesul de crestere#
( "unctionarea normala a sistemului nervos#
( impiedeca depunerea de colesterol in peretii arterelor,
5emne de+
deficit5-apar rar datorita largii raspandiri a vitaminei in alimente ( galbenus, "icat, carne, peste,
leguminoase, varza, spanac)#
- anemie ( scaderea $emoglobinei), scaderea rezistentei la in"ectii
- cresterea "ierului in sange cu depunere consecutiva in "icat si splina ( $emosideroza)#
Vitamina <)+
Rol+
> in "ormarea $emoglobinei#
( protectia celulei $epatice#
( stimularea procesului de crestere,
5urse 5
- "icat, rinic$i, carne, peste, oua, lapte# se "ormeaza in cantitati semni"icative si in organism
sub actiunea bacteriilor din intestin#
5emne de+
deficit+- anemia pernicioasa( globulele rosii sunt mai mari decat ar "i normal) cu a"ectare sistemului
nervos#
).Vitamina C+
Rol
- "aciliteaza procesele metabolice celulare, intervenind in metabolismul proteinelor, colesterolului,
"ierului( de aceea cand se administreaza "ier trebuie sa se asocieze si 2itamina -)#
- contribuie la vindecarea ranilor, previne $emoragiile#
- in apararea generala a organismului,
5urse
- "ructele, in special citricele dar si 1iJi, coacazele, macesele# marar, patrunel#
5emne de5
deficit 5- scaderea capacitatii de aparare la in"ectii ( in"ectii repetate cu durata prelungita)#- $emoragii
( sangerari) in urma unor traumatisme minore
- "oarte rar apare scorbutul mani"estat prin $emoragii la nivelul atriculatiilor, caderea dintilor#
.n concluzie, o alimentatie ec$ilibrata care sa contina toate grupele de alimente ii poate "urniza
copilului dumneavoastra toate vitaminele necesare unei cresteri armonioase, .n ceea ce priveste lipsa
po"tei de mancare care apare "recvnet intre & si 3 ani sunt mici trucuri pe care le puteti incerca, -el mai
e"icient este sa nu bombardati! copilul cu o varietate de preparate, doar doar va manca ceva# este
important sa stabiliti un orar regulat al meselor dupa principiul celor 3 mese principale alaturi de 2-3
gustari si sa nu-i o"eriti tot timpul ceva de rontait,.n"ormatii suplimentare gasiti in articolul alimentatia
copilului mic(1)* ani+, respectiv alimentatia prescolarilor(*),ani+, Ha aceasta se adauga plimbarile in
aer liber si, de ce nu, activitatile sportive dintre care va recomand iarasi cu caldura inotul,
9N,"I9 'RIN D,!ICI0 D, !I,R
De ce apareE
este consecinta reducerii "ierului din organism, "ier care intra in compozitia $emoglobinei cea
care transporta oxigenul tuturor celulelor din organism, ?otodata este un constituient important
al mioglobinei, intrand in structura "ibrelor musculare ( musculatura sc$eletica, inima)# de
asemenea are un important rol in dezvoltarea imunitatii, precum si un rol energetic existand in
compozitia unor enzime#
cantitatea de "ier din organism este variabila, in "unctie de varsta,ast"el la nastere este de
aproximativ )7&-%&&mg, pentru ca la varsta de adult sa aunga la %,7 > 6 grame. 0rematurii nu
au aceste depozite de "ier ast"el incat in cazul lor este necesara administrarea pro"ilactica de "ier
cu atat mai mult cu cat, au un ritm de crestere "oarte alert (comparabil cu cel din viata
intrauterina),
3ezervele de "ier de la nastere aung pana in urul varstei de %- 7 luni dupa care, "ierul necesar pentru
crestere si dezvoltare depinde de sursele alimentare, /e aceea este importanta diversi"icarea
alimentatiei si evitarea excesului de lapte, Haptele de mama contine o cantitate redusa de "ier dar cu o
absorbtie "oarte buna iar "ormulele de lapte pra" sunt imbogatite cu "ier in proportii variabile(0,*-0,;
mg "ier/&00 ml pentru "ormulele de inceput, respectiv 0,* ( 0,&% mg "ier/&00 ml pentru "ormulele de
continuare) , Haptele de vaca are o cantitate minima de "ier si nu se recomanda in alimentatia copilului
in primul an,
-antitatea recomandata de "ier pentru o crestere armonioasa este de 5
- mg fier/zi pana la varsta de 7 luni
10 mg fier/zi de la 7 la &2 luni
5urse alimentare bogate in fier+
"icat pui, vita, carne de pui, vita, curcan, peste, galbenus de ou#
spanac, brocoli, mazare, "asole rosie, linte
paine integrala, cereale, orez#
?rebuie mentionat ca doar o cantitate mica de "ier se absoarbe din alimente, ast"el, spre exemplu doar
&-2% din "ierul continut in spanac se absoarbe, pe cand "ierul continut in carne se absoarbe in proportie
de &0-20%,
4bsorbtia "ierului e in"luentata si de alti "actori5 vitamina C ( portocale, 1iJi, lamai, grape"ruit,
avocado) creste absorbtia "ierului, aceeasi in"luenta avand-o si Vitamina 9 si cuprul continut in unele
alimente, .n sc$imb fitatii ( continuti in cerealele integrale), fosfatii ( componenta a bauturilor
carbogazoase), oxalatii ( prezenti in ciocolata, spanac) si polifenolii tanina( componente ale
ceaiurilor) scad dramatic absorbtia de "ier c$iar in contextul unui aport crescut,
Cum se manifestaE
@ste necesara o perioada relativ lunga de timp pana la aparitia simptomatologiei, aceasta de multe ori
ne"iind speci"ica,
0rintre cele mai "recvnte simptome se numara5
paloarea1tegumente palide3 mai evidenta la nivelul ung$iilor si palmelor# nu se aprecieaza in
"unctie de culoarea lobului urec$ii ( mai ales la sugar datorita excesului de morcovi in
alimentatie apare o $iperpigmentare, o coloratie in portocaliu , asa numita carotenodermie in
termeni medicali)#
astenie, adinamie ( copilul devine apatic, mo"turos, plangacois, mereu indispus), obosealaB
creste susceptibilitatea la infectii, "ierul avand un rol important in "unctionarea optima a
sistemului imunitar# se creeaza ast"el un cerc vicios, in"ectiile repetate agravand de"icitul de
"ier#
inapetanta , consecinta "iind o curba ponderala nesatis"acatoare, c$iar stationara#
tahicardie(accelerarea batailor inimii), uneori c$iar su"lu sistolic(un zgomot! suplimentar
perceput atunci cand medicul asculta inima copilasului cu stetoscopul), /e multe ori in practica
prezenta su"lului sistolic duce la diagnosticarea anemiei, celelalte semne si simptome "iind
minore sau c$iar absente#
mai rar sunt prezente la copii cheilita angulara(leziuni situate la nivelul ung$iului "ormat de
buza superioara cu cea in"erioara) , unghii fragile, casanteB
prezenta altor de"icite nutritionale 5 semne de rahitism e!oluti v , respectiv sec$elar # mult mai
rar este prezenta malnutritia.
Cum se diagnosticheazaE
-el mai "recvent pe baza anamnezei(discutia cu parintii,antecedentele copilului, meniul zilnic,
eventualele acuze prezente) si examenului clinic(consultatia propriu-zisa) medicul ridica suspiciunea de
anemie stabilind diagnosticul de 5indrom 9nemic, pentru ca ca in urma investigatiilor e"ectuate sa
precizeze exact cauza si tipul anemiei si sa recomande tratamentul optim, igieno-dietetic si
medicamentos daca este cazul,
4st"el se va e"ectua5
hemoleucograma ( precizeaza numarul, marimea, culoarea $ematiilor, valoarea $emoglobinei,
respectiv a $ematocritului#
fierul seric ( sideremia), uneori si feritina ( "ierul existent in organism sub "orma de depozite in
"icat si splina)#
numarul de reticulocite($ematii tinere) ( "olosit mai ales pentru a aprecia e"icienta
tratamentului substitutiv cu "ier, numarul lor incepand sa creasca dupa 3- * zile de tratament cu
"ier#
4nemia prin de"icit de "ier este o anemie(scaderea $emoglobinei) hipocroma($ematii slab colorate)
microcitara( dimensiuni mai reduse a $ematiilor) hiposideremica (valoare redusa a "ierului seric),
Cum se trateazaE
?ratamentul este simplu, odata diagnosticat de"icitul de "ier, acesta trebuie corectat prin administrare
suplimentara de "ier pentru a normaliza "ierul seric dar si pentru a re"ace depozitele de "ier din
organism,
4ceasta inseamna ca tratamentul este de lunga durata, in medie % luni, /upa initierea tratamentului se
evalueaza raspunsul organismului la & luna, timp in care $emoglobina ar "i trebuit sa se normalizeze si
se mai continua inca 2-3 luni, in "unctie de evolutie si de tolerabilitatea tratamentului substitutiv,
+unt mai multe tipuri de preparate ce contin "ier, nu voi insista asupra lor, medicul curant "iind in
masura sa stabileasca doza, modul de administrare si durata terapiei,
@"ecte secundare ale tratamentului5
dureri abdominale, greturi#
tulburari ale tranzitului intestinal(diaree/constipatie), colorarea in negru a scaunului#
+unt rare situatiile in care se impune trans"uzia de sange( masa eritrocitara),
0ratament profilactic+
este recomandat in primul rand in cazul prematurilor si gemenilor dar sunt si alte categorii de
copilasi care bene"iciaza de acest tratament pro"ilactic ( incidente la nastere, traumatisme cu
pierderi de sange, $emoragii materne, etc)#
de obicei este recomandat din maternitate de catre medicul neonatolog care cunoaste cel mai
bine circumstantele nasterii si eventualii "actori care ar putea determina aparitia anemiei#
nu administrati tratament cu !ier decat la indicatia precisa a medicului si doar in urma
e"ectuarii analizelor ce obiectiveaza scaderea "ierului intrucat nici excesul de "ier nu este
bene"ic organismului, conducand la aparitia $emocromatozei,
Cum prevenim instalarea anemieiE
3egula de baza este reprezentata de alimentatia ec$ilibrata si diversi"icare corecta5
alaptare exclusiva pana la 7 luni#
evitarea introducerii laptelui de vaca inainte de varsta de 2 ani#
limitarea consumului de lapte odata cu diversi"icarea meselor(la &0 luni maxim %00-500ml/zi)#
meniu bogat in alimente de origine animala ("icat, carne pui, vita, peste, galbenus de ou)
asociate cu legume, "ructe (datorita continutului crescut de 2itamina - care potenteaza absorbtia
"ierului),
Dieta vegetariana nu este potrivita unui organsim in crestere, cu atat mai mult unui sugar....
!I<R,/, IN 9/I",N090I9 CO'II/OR
Ce sunt fibrele ?
Fibrele alimentare sunt o componenta esentiala care ar trebui sa faca parte zilnic din regimul
copiilor, indiferent de varsta ( exceptand desigur sugarii sub 6 luni), insa din pacate, de cele
mai multe ori nu se intampla asta, tot mai multe mamici plangandu-se ca fructele si legumele
nu se numara printre preferatele copiilor. Trebuie facut orice efort pentru a le include in
alimentatie mai ales avand in vedere consumul mare de fainoase, zahar, amidon care cu
siguranta se regasesc din belsug in dieta copiilor. Orice copil, indiferent de varsta ar trebui sa
consume 25 30 g fibre pe zi, fie ca este sugar, fie ca se apropie de maturitate nu trebuie
exagerat nici cu consumul de fibre deoarece in cantitate mare deterimina balonare, crampe.
!unt doua categorii de fibre "
- solubile ( se dizolva in apa), #$%T&'$($ - prezente in cantitate mare in fructe, mazare,
fasole; cresc volumul alimentelor ingerate si astfel confera o senzatie de satietate precoce
- insolubile ( nu se dizolva in apa)- in cantitate mare in faina integrala, legume, nuci; ele
accelereaza tranzitul intestinal cu rol binecunoscut in prevenirea cancerului colorectal
Unde le gasim ?
!unt prezente in cantitate mare in fructe, legume, cereale integrale faina alba, painea,
pastele, sucurile isi pierd din cantitatea de fibre prin procedeele industriale de preparare la fel
se intampla si prin indepartarea co)ilor fructelor si legumelor.

!pre deosebire de proteine, glucide si lipide care necesita un proces de digestie
( descompunere sub actiunea unor substante specifice), fibrele trec de eta)ul superior al
tubului digestiv neschimbate, in colon ( intestinul gros) sunt *atacate+ de microbii care se
gasesc in mod normal la acest nivel si sunt transformate in parte in acizi grasi, metan, apa si
bioxid de carbon.. $ important ca atunci cand fibrele fac parte din alimentatia zilnica sa oferim
copilasilor si un aport adecvat de lichide " apa, supe, ceaiuri, sucuri naturale, deoarece
fibrele, in special cele din cerealele integrale absorb o mare cantitate de apa la nivelul
intestinului.

Continutul in fibre a diverselor alimente g fibre!"00 g produs#$
( faina - alba , -,. g
-neagra , /,0 g
( integrala , 11 g
( tarate , 2/ g ( cantitatea de fibre din 34 g tarate este egala cu cea din 3.4g morcovi)
- fructe , mere , 1,. g uscate 5 g
( pere, capsuni , 3,. g, uscate , 12,. g
( banane , 3 g, uscate , 6g
( prune , 1,. g, usacte 5,. g
( legume - varza , 3,/ g, uscata , -3 g
( morcovi -,0 g, uscati , 3/ g
( mazare , 0,/ g, uscata , 20 g
Care este rolul lor?
&, accelereaza peristaltismul ( miscarile) intestinului, prevenind astfel stagnarea
rezidurilor in intestin aceasta stagnare are consecinte dezastruoase asupra
organismului, realizand in timp o adevarata * otravire+ lenta printr-o continua
reabsorbtie a unor substante nocive, absorbtie favorizata de contactul prelungit al
rezidurilor ( materiilor fecale) cu suprafata intestinului. 6stfel au o contributie ma)ora in
prevenirea constipatiei
curiozitate$ cercetari efectuate in !76 au stabilit ca durata tranzitului intestinal este de
6-/ ore la negrii de la sate ( care au o alimentatie bogata in fibre) , 14 -1. ore la negrii
de la oras si 20 %30 ore la populatia din marile centre urbane
2, contribuie la dezvoltarea microflorei intestinale ( bacteriile bune din intestine
impidecand astfel invazia bacterilor *rele+ si a)utand intestinal sa-si revina dupa
tratamente antibiotice ( frecvent prescrise, mai ales la copilasii mai mici care se
confrunta cu repetate episoade infectioase)
3, scad absorbtia de colesterol, diminuand nivelul colesterolului * rau+ ( (8() din sange,
in pararel cu cresterea celui *bun+ ( 98(c), prote&and astfel pe termen lung impotriva
bolilor cardiovasculare
%, intervin in mentinerea unui nivel normal al glicemiei ( glucozei din sange), cu rol
important in prevenirea diabetului zaharat tip ''
5, confera o senzatie de satietate cu un numar foarte redus de calorii, eliminand astfel
rontaitul ne)ustificat intre mese de asemenea cresc eliminarea de proteine, grasimi
prin fecale, debarasand astfel organismul de un surplus caloric, fiind astfel folosite cu
success in curele de slabire
7, previn aparitia hemoroizilor si fisurilor anale secundare constipatiei
*, previn aparitia tulburarilor de digestie de tipul colon iritabil sau chiar diverticuloza
', previn aparitia cancerului de colon si acesta de multe ori favorizat de constipatie, de
contactul prelungit al mucoasei intestinale cu materiile fecale
5. cresc capacitatea de aparare a organismului impotriva infectiilor datorita efectului
antiinflamator
14. prin influentarea schimburilor metabolismului # acizilor biliari si prin scaderea
colesterolului previn formarea calculilor biliari ( pietre la fiere)
6stfel prin includerea cerealelor la micul de)un, adaugarea a 3-- fructe ( cu coa)a), consumul
de legume sub forma cruda sau preparate sub forma de supe, garnituri, veti reusi sa oferiti
copiilor aportul necesar de fibre. (a sugari este mai dificil insa o data cu diversificarea si
introducerea fructelor si legumelor, aportul zilnic de fibre este asigurat.
9'9 IN 9/I",N090I9 <,<,/@5I/OR
4pa este un element esential, vital pentru supravietuire, avand in vedere ca reprezinta principala
componenta a organismului uman, .n primele luni dupa nastere cantitatea de apa, mai exact de lic$ide
de care are nevoie bebelusul este mult mai mare decat la copilasii mai mari deoarece supra"ata
corporala este mult mai mare comparativ cu greutatea iar pierderile la nivelul pielii prin transpiratie
sunt considerabile, 6ai mult, rinic$ii sunt imaturi in special in primele 7 luni, motiv pentru care
bebelusii urineaza mai des pentru a reusi sa elimine toxinele din organsim si ast"el pierderile sunt mai
crescute,
.n privinta introducerii apei in alimentatie exista o serie de controverse mai ales in ceea ce priveste
varsta la care se recomanda apa ca atare dar si tipul de apa "olosit, Asociatia Americana de Pediatrie
recomanda introducerea apei dupa varsta de 7 luni insa si atunci cu multa prudenta si doar la
recomandarea medicului,
Cand trebuie sa bea bebelusul apaE
a3 <ebelusul alaptat+
nu are nevoie de apa in alimentatie in primele * luniB
laptele de mama asigura tot necesarul de lichide de care are nevoie bebelusul, in
compozitia acestuia apa reprezentand 2:-2$8B
in cazul temperaturilor ridicate se recomanda alaptarea mai "recventa pentru a suplini
pierderile care apar prin transpiratie# atentie la supraincalzirea locuintelor(temperatura de
con"ort 2&-22-) si la imbracarea bebelusului#
in cazul bolilor febrile cand pierderile de apa sunt mai mari precum si in situatii de varsaturi
si4sau diaree se recomanda hidratare suplimentara insa aceasta se va "ace strict la
recomandarea pediatrului si va avea ca baza in special sarurile de rehidratare deoarece pe
langa apa se pierd importante minerale iar apa in exces poate duce la o dilutie suplimentara in
sange a acestor saruri cu consecinte ne"aste.
b3 <ebelusul hranit cu formule de lapte praf+
nu are nevoie de apa in primele * luni cu conditia ca laptele sa "ie corect preparat si sa nu se
"oloseasca concentratii mai mari decat este recomandat de producator#
"ormulele de lapte pra", indi"erent de "irma producatoare au ca si componenta principala apa si
ast"el necesarul de apa este acoperit#
ca si in cazul bebelusilor alaptati este necesar un con"ort termic cu evitarea supraincalzirii#
atunci cand nu este posibila scaderea temperaturii ambientale, pentru o $idratare
corespunzatoare se pot administra mici cantitati de lic$ide, ideal apa si nu ceai# aceasta trebuie
administrata in cantitati mici, la intervale regulate de timp( ex5 cate &-2 lingurite la &5-30
minute)#
in cazul bolilor febrile cand pierderile de apa sunt mai mari precum si in situatii de varsaturi
si4sau diaree se recomanda hidratare suplimentara insa aceasta se va "ace strict la
recomandarea pediatrului si va avea ca baza in special sarurile de rehidratare deoarece pe
langa apa se pierd importante minerale iar apa in exces poate duce la o dilutie suplimentara in
sange a acestor saruri cu consecinte ne"aste.
6otivul principal pentru care nu se recomanda cantitati suplimentare de apa, atat in cazul bebelusilor
alaptati cat si a celor alimentati arti"icial este acela ca apa nu aduce plus caloric, ba mai mult !ocupa!
spatiu suplimentar in stomac in de"avoarea laptelui necesar cresterii, Ha aceasta se adauga complicatiile
care pot sa apara atunci cand se administreaza apa in exces in special diluarea suplimentara a sangelui
cu scaderea cantitatii de sodiu ce poate determina un dezec$ilibru la nivel cerebral si ast"el riscul de
aparitie a convulsiilor hiponatremice, 4ceasta situatie este denumita Into-icatia cu apa si reprezinta
o urgenta medicala avand in vedere riscul de instalare a comei# "oarte important de precizat este "aptul
ca poate sa apara si dupa varsta de 7 luni atunci cand se administreaza in exces lic$ide,0rintre semnele
care ar trebui sa constituie un semnal de alarma se numara5
stare de somnolenta neobisnuita#
hipotermie(scaderea temperaturii sub 37-)#
iritabilitate sau dimpotriva apatieB
umflarea fetei, pleoapelor#
urinari foarte dese cu o urina deschisa la culoare#
C cauza mai rara a acestei intoxicatii cu apa poate sa apara in cazul bebelusilor care "ac inot prin
ing$itirea unor cantitati suplimentare de apa, mult peste necesar# de aceea este important ca atunci cand
duceti copilul la inot sa o "aceti in centre specializate, cu personal cali"icat care poate preveni ast"el de
situatii,
c3 <ebelusul dupa * luni+
/upa inceperea diversi"icarii de cele mai multe ori necesarul de lic$ide este acoperit de alimentele nou
introduse daca tinem cont ca acestea sunt reprezentate de supa, legume, "ructe, iaurturi, toate acestea
continand cantitati semni"icative de lic$ide, 4cesta este motivul pentru care "oarte multi copii re"uza
apa spre ingriorarea parintilor, ?rebuie speci"icat ca primul semn de des$idratare este senzatia de sete
pe care orice bebelus o va semnala cel mai adesea prin plans, 0uteti incerca sa-i administrati mici
cantitati de apa, cu lingurita sau cu o canita potrivita varstei insa nu va ingriorati daca acesta re"uza,
inseamna ca nu are nevoie si si-a primit portia! de apa prin alimentele consumate,>u se recomanda
administrarea apei din biberon,
4pa se administreaza dupa-masa sau intre mese niciodata inaintea mesei deoarece ocupa! stomacelul
iar cantitatea de alimente consumata va "i semni"icativ mai mica,
Care sunt cantitatile de apa de care are nevoieE
>ecesarul de lic$ide se calculeaza in "unctie de greutatea bebelusului, 4st"el5
&-% luni5 7&ml/1gcorp/2%ore#
%-*luni5 )7-7&ml/1gcorp/2%ore#
*-$luni5 &&-)7ml/1gcorp/2%ore#
$-)luni5&&-&ml/1gcorp/2%ore#
)-%*luni5&&ml/1gcorp/2%ore,
>esatis"acerea acestui necesar poate conduce la deshidratare prin lipsa de aport care se poate agrava
atunci cand exista pierderi suplimentare (prin supraincalzire, stari "ebrile, varsaturi si/sau
diaree),0rimele semne de des$idratare care apar sunt5
modificarea starii generale5 plans, agitatie sau dimpotriva somnolenta#
cresterea temperaturii corporale, asa numita febra de seteB
urinare rara, urina inchisa la culoareB
buze uscate, limba uscata, albicioasa, saliva FlipicioasaGB
deprimarea fontaneleiB
scadere in greutate, cu atat mai evidenta cu cat bebelusul este mai mic.
3e$idratarea in des$idratare atunci cand aceasta s-a datorat unui aport insu"icient "ara sa existe alte
cauze ( "ebra din in"ectii, varsaturi, diaree) se "ace cu cantitati mici de lic$ide, administrate "ractionat,
ideal la s"atul pediatrului# nu se administreaza o cantitate mare de lic$ide dintr-o data, aceasta putand
duce la o incarcare suplimentara, .n situatiile cand se adauga si pierderi suplimentare se impune un
consult medical cu un tratament promt atat de reec$ilibrare $idroelectrolitica cat si impotriva cauzei
declansatoare,
Ce fel de apa trebuie consumataE
4pa ce se administreaza bebelusilor trebuie sa indeplineasca anumite conditii tinand cont de
imaturitatea tubului digestiv si a aparatului urinar, la care se adauga susceptibilitatea crescuta la in"ectii
atunci cand apa nu intruneste calitatile microbiologice necesare, 4st"el5
apa trebuie sa provina dintr-o sursa potabila#(nu se recomanda apa de izvor,direct de la sursa,
netestata din punct de vedere al continutului de minerale si/sau microorgansime)#
continutul in nitrati trebuie sa fie sub 7mg4l# nitratii sunt deosebit de periculosi in primele
luni in special datorita trans"ormarii acestora in organism in nitriti, ce au un e"ect toxic asupra
organsimului impiedecand oxigenarea corespunzatoare a tesuturilor si organelor datorita
"aptului ca se "ixeaza de $emoglobina, cea care transporta oxigenul la celule# into-icatia cu
nitrati 4nitriti apare "recvent atunci cand bebelusii consuma apa de "antana netestata, "ie ca
atare "ie "olosita la prepararea ceaiului sau laptelui#
continutul in minerale trebuie sa "ie unul redus datorita incapacitatii rinic$ilor de a "iltra
corespunzator apa cu riscul de supraincarcare# ast"el continutul de minerale nu trebuie sa
depaseasca )&mg4l iar sodiul continut sa "ie sub )&mg4l.
9pa de robinet versus apa imbuteliata
-ontroverse multiple exista si in aceasta privinta, in ultima vreme "iind tot mai des promovat consumul
de apa imbuteliata, apa plata, restectiv apa carbogazoasa, -e trebuie precizat de la bun inceput este
"aptul ca apa plata este de "apt apa minerala "ara dioxid de carbon, deci cu un continut crescut de
minerale, minerale care in exces nu sunt potrivite pentru bebelusi, @xista un paradox in acest sens,
adica nu se introduce sare in primul an de viata in alimentatia bebelusului, aspect sustinut de tot mai
multi medici insa se recomanda apa plata c$iar si la prepararea $ranei care are de cele mai multe ori un
continut ridicat de sodiu, acelasi mineral care intra in compozitia sarii de bucatarie,
9pa de robinet+
- este o apa potabila, adica potrivita pentru consumul general# sunt norme care trebuiesc indeplinite
pentru ca o sursa de apa sa "ie considerata potabila, norme stabilite si veri"icate periodic de /irectia de
+anatate 0ublica#
- su"era un intens proces de tratare prin adaugarea di"eritelor substante (ex5clor) tocmai pentru a
indeplini standardele de siguranta#
- transportul prin conducte are uneori e"ecte nocive, prin adaugarea suplimentara de constituienti! mai
ales daca conductele sunt invec$ite si nu sunt con"orme cu noile standarde#
calitatile ei sunt variabile de la un oras la altul, in "unctie de sursa maora de alimentare#
poate "i pro"und imbunatatita prin "olosirea filtrelor de apa ce indeparteaza toate impuritatile,
metalele grele, eventualii microbi, virusi, paraziti, cloruri, su"lati care pot avea e"ecte nocive
asupra organismului# mai mult, prin "olosirea acestor "iltre se poate realiza o oxigenare si o
ionizare controlata a apei,
9pa imbuteliata+
-continut crescut de minerale# exista si varianta apelor oligominerale, adica cu un continut mai redus de
minerale#
-imbutelierea in recipiente de plastic# riscul maor este atunci cand apa este depozitata la temperaturi
inalte si se produce o dizolvare a straturilor super"iciale ale ambalaului, cu eliberare consecutiva de
substante toxice# mai mult prin expunerea directa la razele de soare pentru mai mult de %' de ore se pot
dezvolta in interior bacterii, intr-un numar mult mai mare comparativ cu apa de robinet#
-riscul de contaminare cu bacterii nu este nul, "iind "oarte multe cazuri in care, in diverse sortimente de
apa, de la di"eriti producatori s-au descoperit diverse bacterii, virusi, paraziti#
exista pe piata si varianta apelor destinate bebelusilor, comercializate in general de "irme cu
traditie in nutritia pediatrica# costul acestora este insa unul destul de ridicat si putini parinti isi
permit consumul acestora,
.n concluzie as putea spune ca recomandarea mea ramane apa de robinet insa cu aplicarea unui "iltru
suplimentar,4ceasta apa se poate "olosi atat la prepararea "ormulei de lapte si alimentelor dupa varsta
de 7 luni cat si pentru consum ca atare,.n cazul pompelor individuale de apa se recomanda testarea
periodica a apei in special in ceea ce priveste continutul de minerale, metale grele, dar si bacterii,
virusi, paraziti,
C, 5@N0 CO/ICI/, 9<DO"IN9/, E
-olicile abdominale sunt una din cele mai "recvente probleme cu care se con"runta proaspetele mamici,
.nca din maternitate, la orice planset al bebelusului, mamica se intreaba daca nu cumva are colici# de
asemenea, dupa intoarcerea acasa, colicile sunt pe primul plan si, mai ales teama mamicii ca bebelusul
ei sa nu su"ere de colici,
/ar, ce sunt de "apt aceste colici abdominaleF
sunt niste spasme(contractii) ale stomacului si intestinului, secundare acumularii de
gaze(dispepsie de "ermentatie) in exces si care apar pe "ondul unei imaturitati a tubului
digestiv1necesita o perioada de adaptare, secundara trecerii de la viata intrauterina, cand nu a
"ost solicitat la cea extrauterina)#
un mic rol in aparitia/accentuarea lor o are si alimentatia mamei si mai ales consumul de alcool,
tutun, co"eina, alte toxice ( medicamente administrate "ara avizul medicului)# numeroase studii
au aratat insa ca, rolul alimentatiei materne nu este unul maor, deoarece colicile abdominale
apar si la copilasii cu alimentatie arti"iciala(lapte pra")#
pot "i secundare si unor in"lamatii ale mucoasei intestinale sau pasaului unor substante
$ormonale(provenite din laptele matern),
+-ar putea scrie articole intregi despre cauza colicilor abdominale insa esential este recunoasterea
acestora si aplicarea unor masuri e"iciente care sa aute la inlaturarea discon"ortului bebelusului si la
linistirea mamei si a celor din antura,
/e asemenea trebuie speci"icat "aptul ca nu exista un medicament minune care sa previna sau sa
inlature aceste colici,
C@" R,C@NO950," CO/ICI/, 9<DO"IN9/, E
apar la cateva zile dupa nastere, cel mai "recvent la )-% saptamani postnatal, ating un punct
culminant in urul varstei de 5-7saptamani si dureaza in medie pana la varsta de 3 ( % luni#
apar brusc, in plina stare de sanatate, la un copil ce mananca si creste bine, cu predilectie in a
doua umatate a zilei, sau c$iar seara tarziu si se mani"esta printr-un plans violent, cu tipete,
insotit de congestia1 inrosirea3 fetei, frecarea picioruselor cu flectarea1indoirea3 acestora pe
burtica# copilasul se strRmbL din cauza durerii, se zvHrcoleIte, strHnge pumniIorii Si
evacueazJ gaze# de asemenea are abdomenul destins1burtica umflatJ3din cauza gazelor
acumulate, iar din cauza durerii deschide ochii brusc, KIi KncruntJ sprHncenele Si c$iar KIi Line
respiraLia pentru cRteva secunde#
crizele dureazL aproximativ &-)& de minute, uneori insa mult mai mult1chiar -) ore3 Si se
pot repeta in cursul aceleiasi zile#
nu apar in timpul alimentatiei, ci in medie la &-2 ore dupa-masa "recvent "iind determinate si de
o alimentatie excesiva si "recventa (sub &-2 ore interval intre mese)#exista si exceptii cand
aceste colici pot sa apara in timpul mesei , "iind recunoscute prin "aptul ca, brusc re"uza sanul
sau biberonul dupa ce a supt cu po"ta si incepe sa tipe# in aceasta situatie este di"icil de
determinat daca este vorba de colici abdominale sau de discon"ortul determinat de refluxul
gastroesofagian(articol detaliat)
C@" '@0," 'R,V,NI 9'9RI0I9 /ORE
&, informarea mamei cu privire la apritia lor, importanta "iind recunoasterea acestora(mai di"icila in
primele zile, ulterior mama recunoscand debutul episodului prin modul de mani"estare al copilasului)#
2, orarul meselor, c$iar daca in prezent se recomanda alaptarea la cerere, totusi trebuie sa existe un
interval liber intre doua mese consecutive de macar &-2 ore, /e asemenea mama nu trebuie sa
"oloseasca nici un "el de medicament "ara avizul medicului, sa nu consume alcool, ca"ea, sucuri din
comert(c$iar daca se speci"ica "aptul ca sunt naturale) iar alimentatia trebuie sa "ie una ec$ilibrata cu
evitarea grasimilor, praelilor, a"umaturilor, mezelurilor(in general o alimentatie usoara care insa sa
acopere nevoile nutritionale), 0recautie pentru varza, conopida, "asole(in special cea uscata), ciocolata,
oua, capsuni, "ragi, prune, struguri# este indicat usor, usor sa "ie introdus cate un aliment nou in "iecare
zi si, sa se monitorizeze reactia! bebelusului la alimentul respectiv#
3, pozitia in timpul alaptarii ( ideal ar "i sa-l alaptati tinut in brate, pe un plan usor inclinat, alaptarea
in pat, "avorizand acumularea aerului # aveTi griL ca nLsucul sL nu-i "ie acoperit(apLsaTi sRnul cu douL
degete), ast"el ca micuTul sL poatL respira bine# nu-l lasati sa adoarma la san pana masa nu s-a s"arsit
deoarece in urmatoarea ora ii va "i din nou "oame(mangaiati-l usor pe obraz atunci cand vedeti ca nu
mai suge), .mportant este sa nu Ki daTi prea mult micuTului sL mLnRnce, mesele abundente "iind
recunoscute ca activatoare! a durerilor de burtica, /upL alLptare, copilul trebuie ridicat la verticala si
bLtut uSor pe spate pentru a elimina aerul Kng$iTit, 0entru aceasta ridicaTi-l Si spriiniTi-l de umLrul
dumneavoastra cu capul uSor Knclinat Kntr-o parte si aSteaptaTi apoi sa eructeze(rRgRie!)#
%, alimentatia cu biberonul - intotdeauna copilul va "i tinut in brate sau pe un plan inclinat si nu i se va
administra laptele in timp de sta culcat pe spate# trebuie sa "iti atente dacL vedeTi cL laptele din sticlL
este pe terminate si sL nu lLsaTi micuTul sL bea Kn gol pentru cL ast"el Kng$ite mult aer odatL cu puTinul
lic$id rLmas,
C@" 0R909" CO/ICI/, 9<DO"IN9/,E
4sa cum spuneam nu exista un medicament minune in tratamentul colicilor abdomianle dar sunt cateva
masuri simple prin care putem usura su"erinta! micului pacient la care se adauga ceaiuri de plante si
medicamente simptomatice(nu inlatura cauza dar amelioreaza simptomatologia),
la aparitia crizei de plans luaLi-l Kn braLe Ii legJnaLi-l sau asezati-l cu burtica peste pieptul
dumneavoastra(caldura si batatile inimii il pot calma si poate adormi linistit)# o paturica calda
sau o pernita aplicate la nivelul abdomenului "ac uneori minuni, caldura "iind recunoscuta ca si
un remediu antispastic# pe acelasi principiu "unctioneaza si foenul care in plus si prin zgomotul
monoton pe care-l emite contribuie unoeri la calmarea crizelor de plans, 4m mentionat "oenul
stiind ca este o metoda "recventa la care apeleaza parintii insa cu recomandarea de mare
prudenta avand in vedere caldura pe care o degaa si care poate produce arsuri la nivelul pielii
bebelusului,0uteti incerca sL distrageTi atenTia copilului dRndu-i o ucLrie sau punand putina
muzica(va "i "ascinat daca aude sunete noi, melodioase), /e asemenea un masa# usor la
burtica(in sensul acelor de ceasornic) are e"ecte bene"ice, eventual "olosirea unei creme
special destinate ce auta la diminuarea balonarii ( "latulin)# se pot obtine rezultate bune si prin
flectarea coapselor pe abdomen(un "el de mici abdomene!), micari care prin compresia
asupra intestinelor auta la evacuarea gazelor in exces# o plimbare in aer liber, mai ales iarna
auta si ea la calmarea durerilor# de asemenea, dispozitivele de purtare(Jrap-ul, manduca,
boba, etc) pot "i utile, "unctionand pe acelasi principiu al caldurii si vibratiei#
"oarte utile sunt si ceaiurile de plante("ara adaos de za$ar, miere sau alti indulcitori) in special
cele de musetel, chimen, fenicul, anason(exista in di"erite combinatii si denumiri
comerciale pe piata ), ceaiuri care pot "i consumate atat de mamica(au si e"ect de stimulare a
lactatiei)# o mentiune importanta este ceaiul babGdrin1(dar si altele) care are in compozitie
za$ar si care nu ar trebui administrate bebelusilor, deoarece aduc calorii goale!(prin za$arurile
adaugate) si pot duce la diminuarea cantitatii de lapte, -eaiurile se pot administra pe durata
intregii zile, insa intotdeauna "olosind lingurita(in special la cei alaptati) si neindulcite,+ub nici
o "orma sa nu administrati medicamente cu e"ect sedativ de tipul 3omergan doar pentru a linsiti
copilul#
pe langa aceste metode empirice! exista si asa numitele medicamente simptomatice pe care
ar trebui sa le administrati doar la indicatia si in dozele recomandate de medicul de "amilie sau
pediatru# se gasesc sub di"erite denumiri comerciale(.n"acol, @spumisan, +ab +implex,etc)#
unele au la baza simeticona(,spumisan,5absimple-,Infacol)# exista si un supliment
enzimatic1Colief3 care contine lactaza, o enzima ce auta la digestia lactozei(za$arul! din
lapte), contibuind ast"el la o mai buna digestie si la diminuarea semni"icativa a discon"ortului
abdominal# uneori este util Debridatul(trimebutina), un medicament care actioneaza asupra
musc$ilor tubului digestiv# la acestea se adauga diverse produse pe baza de plante sub di"erite
"orme de prezentare(ceaiuri, siropele, etc)# nu este indicat sa le administrati "ara sa va s"atuiti cu
medicul curant si, in niciun caz sa le asociati, multe dintre ele continand aceeasi substanta
activa(simeticona),
:n aspect deosebit de important este calmul mamei care in"luenteaza decisiv starea bebelusului, acesta
preluand starile de spirit ale mamei(nervozitate, agitatie, neliniste), conducand ast"el la aparitia unui
cerc vicios,
-u un regim de viata normal care sa includa un orar de masa adecvat, plimbari in aer liber, baita de
seara, se poate trece cu usurinta peste aceste colici abdominale, pregatind mama pentru un nou episod !
dureros! din viata omuletului, eruptia dentara(articol detaliat),
Ce este febraE
=ebra este poate cel mai "recvent motiv pentru care parintii se adreseaza camerei de garda si cabinetelor
medicale, ?rebuie de la inceput inteles ca nu este o boala ci un simptom, o parte a unei a"ectiuni care, la
copii cel mai "recvent e reprezentata de o in"ectie ( virala sau bacteriana)# este un semn ce arata ca
organismul lupta impotriva unei in"ectii iar in aceasta lupta se genereaza caldura( termoliza) in exces ce
aunge la nivelul capului si membrelor de unde este eliminata prin piele,Ha copii valorile temperaturii
sunt de obicei mult crescute, ceea ce-i alarmeaza in plus pe parinti,
De ce apare febraE
( este o reactie de raspuns a organismului care apare in urmatoarele situatii
infectii > virale sau bacterine cu di"erite localizari 5 respiratorii, digestive, urinare, osteo
-articulare, ale sistemului nervos, etc,# acestea sunt cazurile cele mai "recvente de "ebra la copii,
!ebra in sine nu reprezinta o indicatie de instituire a tratamentului antibiotic#
boli infecto > contagioase5 !aricela, rubeola, ru/eola, oreion ( mai rar in ultima vreme datorita
introducerii vaccinarii), etc#exista doua in"ectii destul de "recvente care din pacate deseori sunt
diagnosticate gresit5 roseola infantum "recvent diagnosticata ca si rubeola si, boala %gura)
mana)picior% interpretata ca si varicela#
tumori, leucemii, a"ectiuni neurologice, endocrine, metabolice, boli in"lamatorii ale tesutului
conunctiv ( artrita idiopatica uvenila, lupus eritematos sistemic, etc,), in"arct, arsuri, interventii
c$irurgicale, reactii alergice#
iatrogena 1 medicala3 ( ex5 dupa adminstrarea vaccinurilor#
insolatie ( obligatoriu sa poarte palariuta de soare si sa-i proteati pielea cu creme cu "actor de
protectie mare ( 35-50) si sa evitati expunerea la soare in intervalul &0,00-&7,00 pe timp de vara#
febra de sete ( copii prea ! in"o"oliti! , in camere supraincalzite, insu"icient $idratati,
Cum masuram temperaturaE
Ha sugari se masoara in general intrarectal desi in prezent sunt multe termometre ce permit
determinarea temperaturii la nivelul "runtii, pavilioanelor auriculare, +e considera ca un sugar are "ebra
atunci cand temperatura intrarectala depaseste 3'-# destul de util, cel putin in prima "aza este si testul
atingerii cu o sensibilitate de *5 %# nu se recomanda ca si metoda de urmarire a temperaturii mai ales
daca va veti adresa unui medic, caruia ii este necesara o ! istorie! a evolutiei "ebrei, @ste "oarte
important atunci cand copilasul dumneavoastra are temperatura sa o determinati, pentru a sti cu
exactitate care au "ost valorile acesteia, precum si evolutia sub tratamentul antitermic,
.n prezent nu se mai recomnda termometrele cu mercur datorita riscului de accidente# la sugari si copii
mici ( &-3 ani) se recomanda masurarea intrarectala a temperaturii# dupa varsta de 3 ani se poate
recurge la termometrele ! de urec$e! sau la metoda clasica de masurare la nivelul axilei,
?rebuie stiut "aptul ca, in cursul zilei temperatura corpului variaza, inregistrand valori mai mari in
cursul serii( uneori di"erenta de temperatura poate "i si de &- intre valorile matinale, respetiv cele
vesperale),
Ce anunta febraE
/e cele mai multe ori anunta o in"ectie la nivel respirator ( adenoidita, rinofaringita, amigdalite,
otite,etc) dar sa nu va mire "aptul ca alte simptome ( nasuc in"undat, secretii nazale, tuse, di"erite eruptii
la nivelul pielii) pot sa apara abia dupa 2-3 zile, 4cesta este motivul pentru care de multe ori un bebelus
este examinat de medic si acesta nu identi"ica nici o cauza a cresterii temperaturii,
4lte simptome de ! acompaniament!5
inapetenta, apatie, somnolenta/agitatie, irascibilitate#
adinamie, astenie# "acies palid, incercanat#
eruptii cutanate#
dureri de cap(ce"alee), dureri musculare, articulare#
+unt si a"ectiuni ce evolueaza ! surd! adica cu persistenta "ebrei timp de cateva zile "ara alta
simptomatologie ( in aceste cazuri se impune un consult medical de specialitate)5
infectiile urinare #
rueola, rubeola, varicela, etc#
otita medie#
rar ( in"ectii grave de tipul meningitei,
.n timpul "ebrei apar si alte reactii din partea organismului 5
bataile inimii sunt mai rapide(ta$icardie)#
respiratia este mult accelerata#
transpiratii, "rison#
"acies ! vultuos! ( rosu intens, cu buze uscate,
Cand anuntam mediculE
.n principiu orice crestere a temperaturii ar trebui sa constituie un imperativ pentru o vizita la medic,
mai ales daca e vorba despre copii sub un an sau daca "ebra e insotita de modi"icarea starii genearle,
varsaturi, diaree, di"icultati de respiratie,
&, daca e vorba de un bebelus sub % luni care prezinta temperatura peste 3'-# nu-i administrati nici un
"el de antitermice pana nu luati legatura cu medicul# sunt medicamente care pot provoca grave e"ecte
secundare daca se admnistreaza in doze mai mari# la copii toate dozele de medicamente sunt calculate
in "unctie de greutate( acesta este motivul pentru care doi copilasi de aceeasi varsta dar cu greutati
di"erite, vor primi doze di"erite de medicamente)#
2, daca "ebra e insotita de alterarea starii generale, somnolenta, frison sau nu raspunde la
administarea de antitermice ( paracetamol, ibupro"en, algocalmin)#
3,daca se produce o crestere brusca a temperaturii peste %$ ,7C este un motiv sa va prezentati la
camera de garda intrucat necesita examinare de specialitate,
=oarte des am intalnit in practica interpetarea cresterii temepraturii pe seama eruptiei dentare, intarziind
ast"el prezentarea la medic si tratarea dupa urec$e!# intr-adevar eruptia dentara constituie o cauza de
crestere a temperaturii insa "recvent valorile se incadreaza intre %:-%2C, interval denumit
subfebrilitate si niciodata peste 3',5-B de aceea, ori de cate ori apare o crestere a temperaturii,
mai ales in primul an de viata trebuie sa va adresati medicului, "ebra cauzata de aparitia dintisorilor
"iind practic un diagnostic de excludere (se elimina, de catre medic, in urma consultului medical alte
cauze ce ar putea determina cresterea temeperaturii),
Ha valori ale "ebrei care depasesc 3' - pot sa apara asa numitele con!ulsii febrile care sunt secundare
unei $iperexcitabilitati a creierului determinata de cresterea temperaturii# au o componenta genetica
importanta ( riscul de a prezenta aceste convulsii "ebrile este mai mare la copilasii ai caror parinti, "rati
au avut asemenea episoade), Convulsiile febrile reprezinta o urgenta medicala...
Cum tratam febraE
&, /aca este vorba de bebelus mic, sub 3 luni nu adminstrati nici un "el de medicament decat la
indicatia medicului# sunt medicamente care pot determina e"ecte adverse severe de tipul sangerarilor la
nivelul stomacului sau a"ectari ale "icatului,Orice crestere a temepraturii la un bebelus sub % luni
constituie un imperativ pentru un consult medical.
2, 0entru copilasii peste 3 luni "oarte e"icienta este terapia alternativa cu paracetamol ( 0anadol,
@"eralgan, -alpol, supozitoare cu 0aracetamol) si ibuprofen ( >uro"en, .balgin, .bugesic, 6arco"en)
insa aceasta trebuie adminstrata doar la indicatia medicului si in dozele prescrise de acesta ( nu
adminsitrati aceleasi doze de la o in"ectie la alta intrucat se calculeaza in "unctie de greutatea copilului
si s-ar putea sa "ie ine"icinete)#"recvent medicul va indica un tratament alternativ cu antitermice# este
important sa respectati dozele recomandate de medic si durata de administrare# spun asta deoarece in
practica "recvent m-am con"runtat cu situatii in care medicatia era intrerupta de catre parinti in
momentul cand copilasul nu mai prezenta "ebra cu reaparitia acesteia datorita duratei insu"iciente de
administrare,
>u voi insista asupra dozelor si ritmului de administrare deoarece acest site nu constituie o modalitate
de autodiagnostic si autotratament si nu poate inlocui sub nicio forma un consult medical.
3, 4erisiti camera# temperatuta optima &'-&;-#
%, >u-l in"o"oliti, nu-l acoperiti cu paturi, nu-i puneti caciulita in cap#
5, /ati-i sa bea cat de multe lic$ide ( apa, ceai, sucuri de "ructe, supe) in cantitati mici si dese pentru a
preveni des$idratarea#
7, 0uteti sa-i "aceti o baita cu apa calduta ( 3*-) sau o baie racita progresiv (se "oloseste apa la
temperatura uzuala si apoi se raceste cu &-2 grade prin adaugarea de apa rece)# nu-i aplicatii frectii cu
alcool deoarece exista riscul absobtiei la nivelul pielii sau in$alarii vaporilor de alcool#se pot aplica
comprese reci (pe "runte, la nivelul talpilor) sau se pot "ace impac$etari (un prosop ud cu care se
inveleste copilasul si care se sc$imba in momentul in care s-a incalzit!)#
*, >u-l duceti in coletivitate daca are "ebra,
Nu administrati copiilor sub ) ani 95'IRIN9 deoarece poate sa apara o boala rara dar grava
1 5indrom Re;e3
.n general dupa administrarea antitermicelor "ebra incepe sa scada dupa aproximativ 30 ( %5 minute#
sunt totusi situatii in care apare o crestere brusca a temperaturii ( ! criza "ebrila! ) cand, e bine sa va
adresati unui medic,
.n cadrul unei in"ectii, "ebra persista pana la distrugerea ! cauzei! ( bacterii sau virusuri)# ast"el va
persita mai mult in in"ectiile virale, comparativ cu cele bacteriene in care, se reduce in primele 37-%'
ore de la instituirea tratamentului antibiotic,
9dministrarea de antibiotice intr-o infectie virala nu scade durata infectiei si nu previne
suprainfectia bacteriana.
@ste important sa reusiti scaderea temperaturii insa acesta este doar un prim pas pentru ca, asa cum
spuneam "ebra apare in cadrul anumitor boli, motiv pentru care e necesar un consult medical pentru a
stabili diagnosticul si a administra daca se impune si alta medicatie,
-onstipatia este din ce in ce mai "recventa atat la sugari cat mai ales la copilasii mai mari, consecinta
de cele mai multe ori a unei alimentatii dezec$ilibrate , sarace in "ibre alimentare, in "ructe si legume,
?ot printre cauzele "recvente se situeaza si excesul de lapte, mai ales dupa varsta de 7 luni, 6ai rar este
vorba despre anumite boli organice (mal"ormatii, a"ectiuni endocrine, metabolice, etc) care au un
rasunet asupra intregului organism cu semne si simptome sugestive,
Ce este constipatiaE
@liminarea rara si di"icila, dureroasa a unor scaune de consistenta crescuta pe o durata ce depasete 2
saptamani cu repercursiuni locale ("isuri anale, sangerari, etc) dar si generale (dureri abdominale,
indispozitie, etc),
0rintre cei mai "recventi factori favorizanti se numara 5
antecedente "amiliale de constipatie#
erori in regimul alimentar#
"actori psi$o-a"ectivi si socio-educativi,
Care sunt cauzele constipatieiE
+unt doua categorii5 prima, cea mai "recventa, asa numita constipatie "unctionala care nu are la baza o
boala ci se datoreaza dietei si eventualelor circumstante de ordin psi$ic care impiedeca de"ecatia ("rica
de durere, teama de a "i certat, rusinea "ata de educatoare/ingriitoare, etc), 4 doua categorie, mult mai
rara, este cea a constipatiei secundare unor a"ectiuni (boli) ale tubului digestiv, ale sistemului nervos,
precum si unor boli endocrine si metabolice, 2oi insista initial asupra constipatiei secundare, urmand a
detalia pe larg "orma cea mai "recventa si anume constipatia "unctionala,
9. Constipatia organica+
0rimul scaun al nou-nascutului se numeste $012#I' si se elimina imediat dupa nastere sau in
urmatoarele 2%-37 ore# acesta are o culoare neagra/verzuie iar momentul eliminarii sale are o mare
importanta in cazurile de constipatie precoce, aparuta in primele zile/saptamani dupa nastere,
>eeliminarea sa se datoreaza unor mal"ormatii ano-rectale (imper"oratie anala, stenoza anala, terato-
sacroccigian) si impune supraveg$ere de urgenta intr-o sectie specializata,
4st"el, cele mai "recvente cauze de constipatie organica sunt5
bolile gastrointestinale+
- mal"ormatii 5 ( imper"oratie, stenoza anala#
- boala Birsc$sprung ( megacolon congenital)#
- alergia la proteinele din laptele de vaca'
- mucoviscidoza sau "ibroza c$istica, cea mai "recventa boala genetica (se poate mani"esta de la nastere
prin intarziere in eliminarea meconiului sau poate sa apara in evolutie, in "unctie de "orma clinica su
severitatea acesteia)#
- boli autoimune ( sclerodermie, lupus eritematos sistemic), mai rare la copil#
anomalii neuro-musculare
- distro"ii musculare ( /uc$enne, 8ec1er,etc)#
- paralizii cerebrale, mal"ormatii, traumatisme ale maduvei spinarii#
- neuro"ibromatoza#
- sindrom /oJn ( prin $ipotonia musc$ilor abdominali asociata cu
retard psi$omotor)#
boli endocrino > metabolice
- $ipotiroidism ( congenital/dobandit)#
- $iperparatiroidism#
- diabet za$arat#
C categorie aparte o reprezinta constipatia secundara unor terapii medicamentoase, de aceea este "oarte
important sa precizati medicului medicamentele administrate pentru a se putea orienta mai rapid asupra
cauzei constipatiei, 4s insista in special asupra tratamentului cu Fier si 3itamina 4 (de multe ori
prescrise "ara o documentare precisa) doar pe baza unor criterii clinice insu"iciente insa pentru
diagnosticul de 4nemie, respectiv 0ahitism
Cauze de constipatie la nou nascut +
imper"oratie anala, stenoza anala (nu exista ori"iu anal sau acesta este extrem de stans ast"el
incat materiile "ecale nu pot "i eliminate)#
atrezie ileala/colica (absenta ileonului, o portiune a intestinului subtirea sau a colonului)#
compresiune asupra rectului exercitata de cele mai multe ori de o "ormatiune tumorala (teratom
sacrococcigian) care reduce calibrul rectului si determina ast"el aparitia constipatiei#
<. Constipatia functionala 1 non organica, habituala3
. Constipatia la sugari+
.n primul an de viata numarul, aspectul si consistenta scaunelor variaza considerabil in "unctie de
modul de alimentare, su"erind modi"icari maore cand se produce tranzitia de la laptele de mama la
"ormulele de lapte pra", respectiv la introducerea laptelui de vaca# de asemenea diversi"icarea
alimentatiei, precum si trecerea de la alimentele pasate la cele maruntite! reprezinta un moment
important care modi"ica deopotriva numarul, aspectul si consistenta scaunelor,
<ebelusii alaptati, mai ales in primele luni prezinta scaune aproape dupa "iecare masa, scaune moi, cu
aspect apatos! si, cu toate acestea au un ritm de dezvoltare corespunzator# pe masura ce cresc, scade si
numarul scaunelor, uneori la 2-3 pe saptamana cu mentiunea ca, sunt scaune moi, care nu sunt emise cu
di"icultate si care nu sunt insotite de balonarea abdomenului, agitatie, plans, indispozitie, @ste
important de mentionat "aptul ca, in primele luni, e"ortul depus in momentul de"ecatiei si exteriorizat
prin inrosirea "etei, plans sau c$iar ridicarea picioruselor nu semni"ica durere, de cele mai multe ori
scaunul emis "iind moale si apos,
:n bebelus alaptat poate avea 5-* scaune pe zi, la "el cum poate avea un scaun la 5-* zile, 4tata timp
cat consistenta scaunului este normala, nu administrati medicamente si nu folositi stimularea
mecanica(supozitor/termometru), .n ast"el de situatii se intervine asupra alimentatiei mamei, consumul
de pere, prune, 1iJi, suc proaspat de mar, prune, magiun de prune, miere, "ulgi de ovaz asociat cu un
consum corespunzator de lic$ide rezolva! "recvent situatia, @ste disponibil un produs pe piata,
lactoza(Bumana 6ilc$zuc1er, @delJeiss) care se poate administra atat mamei cat si copilasului,
.n cazul bebelusilor ce primesc "ormule de lapte pra", in caz de incetinire a tranzitului intestinal, se
poate sc$imba "ormula de lapte, cu una destinata special celor cu tranzit intestinal incetinit, >u
sc$imbati "ormula de lapte pra" decat dupa ce v-ati s"atuit cu medicul pediatru,
4lte probleme pot sa apara prin introducerea precoce a unor alimente, in special banana, carto"i,
morcovi, cereale "orti"iate cu =ier sau prin renuntarea la alaptat si administrarea unei "ormule de lapte
pra",
=oarte important este momentul diversi"icarii, precum si tipul de aliment care se introduce, la "iecare
bebelus acesta "acandu-se individualizat in "unctie de curba de crestere, de tipul alimentatiei lactate
precum si in "unctie de numarul, aspectul si consistenta scaunelor, 0entru copilasii cu un tranzit
intestinal normal se aplica regulile generale ale diversificarii, pe cand in cazul celor cu tranzit intestinal
incetinit (constipatie) se introduc sucuri sau piureuri de "ructe ( mar, para, pruna) menite sa re"aca
motilitatea normala a intestinului# aceste alimente se recomanda strict la recomandarea medicului
pediatruEEE
Cauze de constipatie la sugari +
erorile din alimentatie (cele mai "recvente) care pot "i usor combatute respectand regulile unei
alimentatii ec$ilibrate care sa o"ere toate principiile nutritive#
mecanice ( si acestea "oarte "recvente si, din pacate de multe ori indicate de medic# aceste
manevre de stimulare cum ar "i utilizarea termometrului, respectiv a supozitoareleor cu glicerina
sunt "oarte nocive deoarece in timp pot altera motilitatea globala a intestinului si totodata pot
determina leziuni ale "ibrelor musculare ce alcatuiesc s"incterul anal, raspunzatoare pe mai
tarziu de aparitia encoprezisului ( pierderi involuntare de materii "ecale la copilasii care au
dobandit controlul s"incterian)#
botulism - prin consum de alimente conservate nu numai miere de albine#
hipotiroidism ( exista si alte simptome asociate5 $ipotonie musculara, protruzia limbii, retard
psi$o-motor#
stenoza hipertrofica de pilor - o a"ectiune ce necesita de cele mai multe ori intreventie
c$irurgicala si a carei mani"estare cardinala consta in varsaturi in et, la &5-30 minute dupa masa
cu stagnare in greutate sau c$iar curba ponderala descendenta#
into-icatie cu Vitamina D ( se suspecteaza la un bebelus care primeste cantitati mari de
2itamina /, in doze terapeutice nu pro"ilactice#
mucoviscidoza 1 fibroza chistica3 ( exista si alte semne asociate, in primul rand un retard de
crestere si eventual in"ectii respiratorii recidivante# sugestiv este eliminare tardiva a
meconiuluiIpeste %' ore de la nastere,
). Constipatia la copii peste an
-auzele de constipatie din perioada de sugar, se regasesc si la copilasii mai mari, de departe cea mai
"recventa "orma de constipatie "iind cea cronica habituala in relatie directa cu alimentatia# la aceasta
contribuie insa si suprimarea voluntara ( in timpul ocului, la gradinita sau la scoala)# un rol deosebit
de important il au manevrele mecanice de stimulare! din perioada de sugar care uneori determina
incetinirea tranzitului intestinal , eventual c$iar distrugerea "ibrelor musculare de la nivelul anusului,
6ai rar este vorba despre constipatie pe "ond psi$ologic 5
impunerea olitei#
pedepse corporale, certuri atunci cand se intampla! accidente! in perioada in care controlul
s"incterian nu este pe deplin instalat,
5imptome asociate constipatiei +
dureri abdominale mai accentuate dupa mancare , ceea ce conduce la scaderea apetitului,
senzatie de satietate precoce#
iritabilitate#
encoprezis (eliminare involuntara de materii "ecale) cu consecinte in primul rand de natura
psi$ologica, cu izolarea, stigmatizarea copilului mai ales daca "recventeaza o colectivitate#
Complicatiile constipatiei +
fisuri anale cu sangerare rectala, cu agravarea constipatiei prin "rica de de"ecare! datorita
durerii# de asemenea prin sangerari repetate ( $emoragii oculte) determina aparitia anemiei care
necesita suplimentare cu "ier, cu agravarea constipatiei , stiut "iind "aptul ca administrarea
"ierului incetineste tranzitul intestinal#
abcese perianale datorita "isurilor existente si contaminarii acestora#
encoprezis ( printre altele "avorizeaza aparitia in"ectiilor urinare repetate#
prolaps rectal prin prolabarea ( iesirea) mucoasei anale spre exterior#
hemoroizi.
Cum se trateaza constipatiaE
.n privinta tratamentului ma voi re"eri strict la constipatia $abituala, constipatia secundara "iind
rezolvata! prin indepartarea/ tratarea a"ectiunii principale ,
-ea mai buna metoda de tratament este prevenirea care se poate realiza extrem de usor daca sunt
respectate cateva reguli generale in privinta alimentatiei 5
alaptare exclusiva pana la 7 luni#
diversi"icare corecta incepand cu varsta de 7 luni cu introducere treptata a "ructelor si
legumelor#
evitarea manevrelor mecanice de stimulare! de tipul termomentrului, respectiv supozitoarelor
cu glicerina#
prezenta in alimentatie a tuturor principiilor alimentare cu evitarea "ainoaselor si a dulciurilor
concentrate##
cresterea aportului de "ibre prin consum de "ructe si legume ( orientativ cantitatea de fibre4zi M
varsta copilului 1 ani3 N 73B
consum crescut de lic$ide ( de evitat insa bauturile carbogazoase),
?ratamentul constipatiei este unul complex, de lunga durata avand ca si obiectiv obtinerea si mai
important mentinerea unui tranzit intestinal normal, -a si principii generale trebuiesc amintite5
&, alimentatie corectaB
2, e-ercitiu fizic ( in cazul bebelusului "oarte e"icient este masaul burticii in sensul acelor de
ceasornic)#
3, educarea refe-ului de defecatie ( inlaturarea temerilor, rusinilor!)# "oarte important in
momentul "olosirii olieti este ca timpul petrecut! sa nu depaseasca 5, maxim &0 minute#
%, tratament psihologic ( pentru copilasii mai mari la care este prezenta teama de de"ecatie
datorita unor accidente sau unor a"ectiuni locale care in$iba ast"el de"ecatia#
5, tratament medicamentos - de multe ori asociat cu dieta si activitatea "izica, mai ales in
"ormele mai severe unde nu se obtine normalizarea tranzitului intestinal numai prin corectarea
alimentatiei,
6edicamente utilizate in cazul constipatiei la copii5
+unt mai multe clase de medicamente utilizate, in "unctie de varsta copilului, de reusita, respectiv
esecul celorlalte metode, !oarte important sa nu administrati aceste medicamente decat la sfatul
medicului pediatru.
1u administrati ceaiuri la2ative copiilor
.n situatiile severe in care materiile "ecale sunt retinute in intestin, se recomanda curatarea! colonului
prin "olosirea de clisme si apoi instituirea unui regim dietetic si a unui tratament medicamentos,
.n urma cu cativa ani "oarte "olosit era uleiul de parafina ( &ml pentru "iecare 1g) care insa este
contraindicat la sugari datorita riscului de aspiratie pulmonara# totodata in$iba absorbtia unor vitamine
( liposolubile) 5 4, /, @,A,
3ezultate bune se obtin prin asocierea Debridat (&ml pentru "iecare 1g cu &5 minute inainte de masa)
cu 'robiotice ( 8iotics, @co"lorina, Hinex,etc), eventual administrare de "agneziu 1fiole buvabile3 .n
cazurile mai rezistente se administreaza lactuloza 1Duphalac3 de pre"erinta in doza unica, pana la
normalizarea consistentei, numarului si aspectului scaunelor,
C terapie din ce in ce mai "olosita de pediatri in cazurile de constipatie prin $ipomotilitate ( incetinirea
contractiilor musculaturii intestinale si implicit a tranzitului intestinal) este ,RI0RO"ICIN9 in doze
mult mai mici ( &/%- &/') decat cele administrate in in"ectii (in care se utilizeaza datorita proprietatilor
antimicrobiene)# din pacate multi parinti sunt reticenti la acesta terapie in ciuda recomandarii ei de
catre pediatri,
+ubliniez inca o data importanta prezentarii la medic atunci cand exista tulburari ale tranzitului,
singurul in masura sa stabileasca daca constipatia este una $abituala sau, dimpotriva secundara unor
alte a"ectiuni, /e asemenea este "oarte important sa nu administrati copiilor medicamente dupa
urec$e! c$iar daca acestea au avut rezultat in cazul altor copilasi cu probleme similare,
-onstipatia $abituala este "oarte "recventa iar tratamentul ei, "ie ca este igieno-dietetic, "ie ca este
medicamentos necesita o durata lunga de timp pentru a conduce la normalizarea si, mai important
mentinerea unui tranzit intestinal normal,
/ermatita atopica este o boala ce apare cu precadere in primele luni de viata insa sunt si cazuri care
debuteaza mai tarziu, dupa varsta de 2-3 anisori sau c$iar mai tarziu, .n ultimii ani s-a inregistrat o
crestere a cazurilor de dermatita atopica printre bebelusi "ara a se putea stabili cu certitudine cauzele
acestei cresteri, 4"ecteaza &-)&8 din populatia pediatrica, peste 50% din cazuri debuteaza in primul
an de viata (cu precadere in primele %-5 luni), iar un procent semni"icativ se amelioreaza pe masura ce
bebelusul creste, ast"el incat spre pubertate doar un numar redus de copii mai prezinta simptome ale
dermatitei atopice, -ei la care boala se mani"esta si dupa varsta de &0 ani prezinta si alte a"ectiuni
alergice 5 rinita, conunctivita, astm bronsic,
Ce este dermatita atopicaE
/ermatita atopica este prin de"initie o boala inflamatorie cronica (evolutie oscilanta cu perioade de
acutizare alternand cu perioade de remisie) a pielii care are ca si mani"estari principale prezenta unor
leziuni rosiatice la nivelul pielii, leziuni care provoaca un prurit intens (mancarime) responsabil de
mani"estarile clinice 5 scarpinare, iritabilitate cu un risc crescut de suprain"ectie a leziunilor respective#
de asemenea pielea este uscata,
-uvantul dermatita inseamna inflamatie a pielii iar atopia este de"inita ca si o susceptibilitate
genetica crescuta a unui individ de a dezvolta in cursul vietii una sau mai multe a"ectiuni alergice
(conunctivita, rinita, astm bronsic), .mportant de speci"icat este "aptul ca dermatita atopica nu este o
boala contagioasa, copilasii cu dermatita atopica putand "i incadrati in colectivitate ( crese, gradinite),
4"ecteaza mai "recvent sexul "eminin iar numarul cazurilor este de departe mai crescut in mediul urban
si in tarile dezvoltate ( secundar poluarii si "actorilor de mediu),
De ce apareE
-auzele care determina aparitia bolii nu sunt in intregime elucidate, dermatita atopica "iind considerata
o boala multifactoriala, in aparitia careia au un rol important "actorii genetici, "actorii de mediu,
precum si "actorii care contribuie la declansarea, respectiv accentuarea bolii,
. !actorii genetici+
- peste *0 % din cei cu dermatita atopica au in "amilie (parinti, bunici, "rati, surori) cazuri de a"ectiuni
alergice ( dermatita atopica, rinite alergice, conunctivite, astm bronsic)# studiile au demonstrat ca
exista mai multe gene ( anormale) care se asociaza cu aceasta susceptibilitate crescuta de a dezvolta
boala, in prezenta unor "actori declansatori, "avorizanti,
). 9nomalii imonologice cu alterarea barierei cutanate 5 sunt inca studii care se e"ectueaza in acest
sens, suspicionandu-se o alterare a metabolismului lipidelor ( grasimilor) la nivel cutanat# aceasta
ipoteza este usti"icata si de ameliorarea vizibila a leziunilor atunci cand se "olosesc lotiuni emoliente,
grase,
%. !actori de mediu+
-onsiderati de departe cei mai importanti, "iind cei care declanseaza si intretin boala# se pare ca tot ei
sunt responsabili si de cresterea "recventei cazurilor de dermatita atopica si aici trebuie mentionate in
primul rand sc$imbarile din mediul inconurator si stilul de viata, 4cesti "actori determina o
sensibilizare crescuta ( hiperreactivitate cutanata) la nivelul pielii, responsabila de mani"estarile
clinice ale bolii,
-ei mai importanti "actori sunt5
umiditatea scazuta
supraincalzire ( temperatura in casa prea mare, imbracamintea prea groasa sau stramta, bai cu
apa "ierbinte)
contact cu animale, polen, acarienii din pra"ul de casa,mucegai, pene, puf
produse de curatare pe baza de clor, detergenti si sapunuri agresive
$aine din lana si fibre sintetice ( atentie si la $ainele din bumbac insa colorate)
produse de curatare a $ainelor ( detergenti, agenti de inalbire, balsam de rufe3
to-ine produse de anumite bacterii care se gasesc la nivelul pielii
alimente alergenice 5 lapte de vaca, oua, "ructe de padure, capsuni, peste, "ructe de mare, nuci,
ara$ide, alune, rosii, citrice, ciocolata
agitatia din ur, nervozitatea mamei si a celor din antura
expunere constanta la fumul de tigara("umat pasiv)


Cum se manifestaE
6ani"estarile clinice si localizarea leziunilor di"era in "unctie de varsta la care apare dermatita atopica,
/e alt"el cea mai "recventa clasi"icare a dermatitei atopice are la baza momentul aparitiei acesteia,
descriindu-se 3 "orme principale5 forma infantila ( cea mai "recventa cu debut in primii doi ani de
viata, cel mai "recvent in primele luni), forma copilului mic ( intre 2 si &2 ani) si forma
adolescentului4adultului(dupa varsta de &2 ani), .ndi"erent de "orma de mani"estare si de varsta la care
apare in centrul a"ectiunii sta pruritul(mancarimea) responsabil de cercul vicios caracteristic
dermatitei5 prurit-mancarime-scarpinare-intretinerea si agravarea leziunilor,


. !orma infantila 1 &-) ani3+

- debutul este "recvent in primele luni de viata ( var"ul incidentei "iind la s"arsitul celei de-a doua luni si
inceputul celei de-a treia luni de viata)#
-prezenta leziunile exudative ( umede) sub "orma unor papulo-vezicule, zemuinde (placarde, pete rosii,
slab delimitate acoperite cu mici vezicule care se usuca si cad) pe un "ond aspru al tegumentelor#
-piele aspra, lipsita de elasticitate#
-localizarea este tipica a"ectand in special "ata (scalpul-pielea capului, obraii-pometii, fruntea si
regiunea din spatele urec$ilor) dar si suprafetele de e-tensie ale membrelor (cot, genunc$i)# sunt
insa si "orme in care localizarea este atipica de exemplu a"ectand zona din spatele genunc$iului ( zona
poplitee)# mai rar leziunile apar la nivelul trunc$iului#
-prurit intens, responsabil de agitatia, iritabilitatea bebelusului# acesta se accentueaza noaptea
determinand treziri "recvente din somn, insomnie care duce la iritabilitate, indispozitie#
-leziunile de grata#( apar in urma scarpinatului) sunt caracteristice la varste putin mai mari (in general
peste %-5 luni) cand bebelusul dobandeste abilitatea de a-si "olosi manutele pentru a se scarpina# aceste
leziuni sunt "oarte periculoase, existand sanse mari de aparitie a suprain"ectiei ( cu virusi, bacterii sau
c$iar ciuperci)#
-nu exista "ebra, apetitul copilasului nu este in"luentat,
=oarte important de subliniat ca, dermatitat atopica nu este acelasi lucru cu intoleranta la proteinele
din laptele de !aca ( detalii+, desi proteinele din laptele de vaca pot constitui un "actor declansator si de
intretinere a mani"estarilor clinice,
+imptomele pot sa se amelioreze spectaculos ( "ie spontan, "ie sub in"luenta tratamentului) sau
dimpotriva se pot accentua sub actiunea "actorilor "avorizanti ( caldura excesiva, alimente noi
introduse, bai "ierbinti, etc), /in acest motiv unul din pasii "oarte importanti in tratamentul dermatiei
atopice este identificarea factorilor ce favorizeaza accentuarea leziunilor si, pe cat posibil
indepartarea acestora, /in acest motiv si diversi"icarea in cazul copilasilor cu dermatita atopica este
mai laborioasa, alimentele trebuind a "i introduse cu mare precautie cu pastrarea unui interval liber mai
mare intre doua alimente noi ( ideal cel putin *2 de ore),
). !orma copilului mic 1 intre ) si ) ani3+
- este de cele mai multe ori o continuare a "ormei in"antile, insa cu un aspect si cu o distributie
modi"icata a leziunilor, desi ca si element central persisita pruritul ( mancarimea) #




-"recvent pielea devine ingrosata, lic$eni"icata iar leziunile sunt cu precadere la nivelul liniilor de "lexie
(genunc$i, cot, glezne) dar si la nivelul gatului si c$iar la nivel "acial unde cu precadere sunt a"ectate
pleoapele si regiunea din urul oc$ilor ( eritem, edem in urul oc$ilor)# leziunile sunt sub "orma unor
papule uscate, pe un "ond eritematos ( roseata), indurat, ingrosat# se produc descumari ale pileii, "isuri
sau c$iar "ormarea de cruste sau solzi, precum si cicatrici sau zone $iperpigmentate secundare
scarpinatului cronic,
- sunt posibile si alte mani"estari alergice 5 rinite, conunctivite, astm bronsic
%. !orma adolescentului4adultului+
- dispozitia leziunilor este la nivelul "etei, in special la nivelul pleopelor si in urul gurii dar si la nivelul
zonelor de "lexie ( cot, genunc$i,etc)#
-leziunile sunt reprezentate de pete, placarde uscate, ingrosate (lic$eni"icate), $iperpigmentate cu
descumari si "isurari "recvente#
-de cele mai multe ori este prezneta si o alta a"ectiune alergica ( rinita, conunctivita, astm bronsic)#
Cum se diagnosticheazaE
/e cele mai multe ori este un diagnostic clinic, "ara e"ectuarea de analize, bazat pe distributia si
aspectul leziunilor si pe excluderea altor a"ectiuni dermatologice, /e aceea este "oarte importanta
colaborarea pediatru-dermatolog sau c$iar alergolog pentru un diagnostic corect si un tratament care sa
asigure o evolutie cu cat mai putine recaderi,
+unt doua categorii de criterii care se "olosesc pentru diagnosticul dermatiei ( sunt necesare 3 criterii
maore si cel putin un criteriu minor)5
93 Criterii "a#ore+
antecedente in "amilie de 4?C0.@
leziuni tipice de dermatita localizate la nivelul "etei sau pe supra"etele de extensie
prezenta leziunilor de grata (secundare scarpinatului)
<3 Criterii"inore+
cruste la nivelul scalpului (pielea paroasa a capului)
"isuri retroauriculare ( in spatele urec$ilor)
accentuare peri"oliculara (in urul "irelor de par)
>u exista un mar1er de laborator speci"ic pentru diagnostic desi sunt analize care pot sugera prezenta
unor mani"estari alergice# cel mai "recvent se detrmina eozinofilele si Ig, totale, respectiv specifice#
acestea din urma sunt utile pentru identi"icarea "actorilor declansatori sau agravanti (ex5 .g@ speci"ice
pt capsuni, ou, etc)# .g@ speci"ice sunt de "apt niste anticorpi (produsi de organism in urma contactului
cu o substanta straina, pe care organsimul o percepe ca si nociva) care sunt implicati in aceste reactii
alergice si care actioneaza ca niste mediatori intre sistemul imunitar si "actorii de mediu,
Ce complicatii pot sa aparaE
-ele mai "recvente complicatii care pot sa apara sunt infectiile "recvent "avorizate de scarpinare si de
aparitia de leziuni sangerande care constituie o poarta de intrare pentru diversi microbi# un aspect
esential al tratamentului il constituie impiedecarea acestui prurit (scarpinare) si prevenirea pe cat
posibil a acestor in"ectii ( taierea periodica a ung$iilor, masuri de igiena riguroase in special la nivelul
manutelor, respectiv ung$iilor),
bacteriene + stafilococ, streptococ
virale5 herpes simple-, molluscum contagiosum, veruci vulgare
"ungice (ciuperci)5 candida
6ai rar poate "i vorba de instalarea unor cicatrici permanente secundare unui tratament insu"icient la
care se adauga efectele adverse ale medicatiei (de multe ori bazata pe cortizon) precum si afectarea
curbei de crestere printr-un regim restrictiv secundar exacerbarilor dermatitei in contextul
administrarii di"eritelor alimente( ex5 banane, citrice, capsuni, lapte, ou, etc)
Care este tratamentulE
=iind vorba despre o boala cronica tratamentul nu vizeaza vindecarea bolii ci ameliorarea pana la
disparitie a leziunilor,@ste "oarte important educarea si in"ormarea parintilor cu privire la caracterul
cronic al bolii la posibilitatea unei evolutii oscilante cu ameliorari spectaculoase alternand cu recaderi,
Obiective +
identi"icarea si evitarea "actorilor declansatori
reducerea pruritului(mancarimii)- anti$istaminice(antialergice)
suprimarea in"lamatiei(corticoterapia)
re"acerea barierei cutanate ( unguente emoliente, grase
"asuri generale+
alaptare exclusiva pana la varsta de 7 luni
evitarea supraincalzirii camerei# umidi"icarea aerului
"olosirea $ainutelor din bumbac de culoare alba# acestea trebuie sa nu "ie "oarte stramte, sa "ie
spalate cu un detergent balnd, "ara inalbitori, "ara balsam cu clatiri suplimentare
inlaturarea pra"ului, mucegaiului# aerisire "recventa a camerei
evitarea bailor lungi si cu apa "ierbinte- una pe zi, cu temepratura de 3*-, cu durata de maxim
&0 minute# dupa baie nu se sterge, se aplica direct unguentul emolient pentru a sec$estra!apa la
nivelul pielii
e"ectuarea vaccinarilor doar in a"ara puseelor
0ratament local +
se "oloseste zilnic, alegandu-se (la s"atul medicului) un emolient pentru utilizare continua, c$iar
si in a"ara puseelor de minim 2 ori pe zi#
Corticoterapia+
sta la baza reducerii in"lamatiei in situatiile de exacerbare a leziunilor
se "oloseste strict la recomandarea medicului
sunt mai multe clase de substante in "unctie de potenta ( nu voi detalia denumirile comerciale,
tratamentul cu unguente creme sau solutii pe baza de cortizon trebuie administrat doar la
indicatia medicului ( pediatru/dermatolog/alergolog+,
9ntibioticele+
se aplica local, tot la indicatia medicului atunci cand sunt semne de suprain"ectie bacteriana
0ratament sistemic 1 oral3+
. 9ntihistaminice+
fac parte din tratamentul de baza, pe termen lung al dermatitei
se recomanda pentru calmarea pruritului(mancarimii), acesta "iind cel care intretine cersul
vicios din dermatita
sunt doua categorii de anti$istaminice 5 o categorie ce are ca si e"ecte secundare somnolenta si
care se prescriu in cazul in care somnul este alterat din cauza bolii si o alta categorie care nu are
e"ecte sedative
alegerea anti$istaminicului se "ace de catre medicul pediatru/dermatolog/alergolg
). Corticoterapia+
se administreaza doar in cazuri severe care nu raspund la tratamentele locale
%. 9ntibioticele+
se administreaza atunci cand exista suprain"ectie bacteriana si cand unguentele cu antibiotice nu
sunt su"iciente pentru controlul bolii
,volutie
.n general evolutia este buna, avand desigur la baza caracterul cronic al bolii, +ub tratament corect
leziunile se amelioreaza spectaculos, existand desigur posibilitatea reaparitiei acestora in conditiile
actiunii "actorilor "avorizanti,
9/I",N090I9 'R,5CO/9RI/OR 1%-:9NI3
0rescolarii sau gradinarii! cum imi place mie sa-i alint pe copilasii cu varsta curpinsa intre 3 si *
anisori au nevoie de o alimentatie diversa care sa includa toate principiile alimentare deoarece la
aceasta varsta principala lor activitate este oaca care presupune "oarte multa miscare si in consecinta
au nevoie de multa energie , 6ai mult, daca practica si un sport in cadru organizat mesele trebuie sa "ie
consistente si adaptate pentru a sustine ritmul de crestere si c$eltuielile suplimentare de energie, /e
asemenea alimentatia trebuie sa contribuie la cresterea capacitatii de aparare impotriva in"ectiilor, atat
de "recvente o data cu intrarea in colectivitate,
4limentatia in primii ani de viata reprezinta o ! "undatie! durabila pentru deprinderea unor obiceiuri
alimentare sanatoase si pentru un ritm de crestere corespunzator in anii ce urmeaza,
Ha "el de importante sunt obiceiurile din "amilie acestea in"luentand in mod considerabil
comportamentul alimentar al copiilor, /in pacate, s-a constatat in ultima vreme ca, aceste deprinderi
sanatoase dispar dupa varsta de %-5 ani, parintii nemaiacordand o asa mare importanta nutritiei, iar
pana la aparitia problemelor de greutate mai este doar un pas, /e aceea este "oarte important sa-i
invatati de mici sa manance santatos, sa nu abandonati niciodata aceste obiceiuri si, mai presus sa "iti
un exemplu prin propriul comportament alimentar,
.ncepand cu varsta de 3 ani este recomandata trecerea la obiceiurile alimentare din "amilie cu conditia
ca acestea sa respecte un orar regulat al meselor si sa evite alimentele nesanatoase , in special cele care
su"era o prelucrare industriala (semipreparate, conserve, mezeluri, a"umaturi, etc), @ste important si
procesul termic de preparare in continuare ne"iind recomandate praelile, rantasurile, excesul de grasimi
de origine animala,
.n medie intre 3 si * ani necesarul de calorii este de 2&-$& =cal4=g corp4zi, necesar care se adapteaza in
"unctie de varsta, sex si bineinteles activitatea "izica mai ales daca este una sustinuta, 4st"el la 3 ani au
nevoie in medie de %&&=cal4zi, 7&&=cal la % anisori, *&& =cal la 5 ani, pentru ca la * ani nevoia de
calorii sa creasca la 2&& =cal4zi. 4cestea sunt niste valori orientative, nu trebuie sa aungeti sa
cantariti alimentele si sa calculati caloriile # atata timp cat un copil este activ, se dezvolta bine din punct
de vedere psi$ic si motor iar cresterea in inaltime si greutate respecta curba! corespunzatoare varstei
si sexului, inseamna ca necesarul ii este asigurat si nu este nevoie sa-l indopati! cu suplimente
alimentare pentru a-i creste po"ta de mancare,
/upa varsta de 3 ani ritmul de crestere nu mai este unul continuu, ci in salturi, explicand ast"el apetitul
variabil corelat cu perioadele de stagnare, respectiv de crestere, 4st"el daca copilul nu creste in greutate
cateva luni nu trebuie sa va ingrioreze, cu siguranta va urma o perioada de crestere accelerata,

4sa cum spuneam, trebuie sa existe un ec$ilibru intre 'roteine, (lucide ( $idrati de carbon) si /ipide
( grasimi), precum si un aport corespunzator de Fibre ( articol detaliat), Vitamine ( articol detaliat) si
"inerale 1 calciu, fosfor, fier, zinc, magneziu, seleniu, etc3



. 'RO0,IN,/,+
rol esential in procesul de crestere si dezvoltare reprezentand suportul material al vietii#
ar trebui sa reprezinte 6-*8 din totalul de calorii, & gram de proteine "urnizand prin ardere!
%,& 1cal#
:&8 din totalul de proteine ar trebui sa "ie de origine animala(carne pui,curcan, iepure, vita,
curcan,musc$iulet de porc,"icat de pui/vita, ou,lactate), restul de %& 8 provenind din
vegetale(cereale, legume, "ructe)#
prin descompunerea! lor in organism se elibereaza aminoacizi# exista 30 de aminoacizi dintre
acestia ' "iind esentiali( adica nu pot "i produsi de organism ci trebuie adusi direct din
alimentatie)#
cele cu valoare biologica mare(! de calitate!) sunt proteinele de origine animala ( lapte, oua,
carne), acesta "iind si motivul pentru care alimentatia vegetariana nu este indicata copiilor#
a3carnea+
pui, curcan, peste, iepure, vita, "icat de pui/vita, musc$iulet de porc(o data pe saptamana) ( 6&-
*& g zilnic#
poate "i o"erita la masa de pranz sau cina ( daca este re"uzata poate "i camu"lata! sub "orma de
perisoare, c$i"tele, tarte, budinci, placinte)#
trebuie evitata administrarea sub "orma de snitele, c$i"tele, procesul termic de praire in ulei
"iind unul nesanatos cu acumulare excesiva de grasimi in detrimentul altor nutrienti#
mezelurile , pate-ul din conserva nu constituie substituienti ai carnii# aceste produse nu ar
trebui sa se regaseasca in meniul copiilor"
b3ouale+
alimente indispensabile in regimul unui copil ( recomandabil de ) -% ori 4saptamana), de
gaina, consumate intotdeauna proaspete si su"icient preparate termic#
pot "i utilizate si ouale de prepelita insa niciodata consumate crude ci preparate termic#
c3lactatele+
laptele trebuie sa se regaseasca zilnic in alimentatia gradinarilor! insa acesta nu trebuie sa
depaseasca 6&&-7&& ml4zi # se poate "olosi laptele de vaca (&,5-&,'%) sau laptele de capra# sursa
de provenienta trebuie sa "ie una sigura, care sa respecte conditiile igienico-sanitare#
iaurt natural (2-%%), branza de vaci, telemea de vaca/capra, urda, cas dulce de vaca/oaie,
smantana(&5-20%),unt# se pot prepara diverse creme de branza prin adaugarea de smantana,
iaurt, verdeata ( le imita "oarte bine pe cele existente in comert insa sunt mult mai sanatoase si
nu contin aditivi)#
branza topita margarina iaurtul cu fructe nu sunt indicate in alimentatia copiilor.
1)* ml lapte +1 iaurt+,*g branza de vaci cu samantana+-* g branza de vaci'
). (/@CID,/, 1 hidratii de carbon sau zaharurile3
au un important rol energetic si structural(creierul, inima, celulele sangvine, musc$ii nu pot
"unctiona in absenta lor), cele mai importante "iind cele complexe de tipul amidonului din
cereale(grau, porumb,orz, ovaz, secara, orez), leguminoase, carto"i, banane, urmand apoi
lactoza, "ructoza si galactoza# za$arul nu trebuie sa depaseasca &5-20 g/zi#
ideal reprezinta 7&-778 din totalul de calorii, & gram de glucide "urnizand prin ardere! %,&
1cal#
in medie sunt necesare )&&-)6& g4zi, de mare utilitate "iind $idratii de carbon cu absorbtie
lenta(mentin un nivel constant al glicemiei) de tipul celor care exista in cereale/derivate de
cereale, legume, "ructe#
a3cerealele+
painea trebuie inclusa in alimentatia celor mici, de pre"erat cea obtinuta din "aina integrala
( painea neagra) in cantitate de &20-&%0 g/zi#
orezul, grisul, pastele(mai ales cele integrale)# de asemenea exista o mare varietate de cereale
pe piata ideale pentru micul deun sau pentru o gustare mai consistenta( mei, orz,
ovaz,$risca,Uuinoa,amarant$etc)# cerealele sub forma de fulgi, "oarte apreciate de copii pot
constitui alaturi de un produs lactat un mic deun consistent si sanatos care sa "urnizeze
su"icienta energie pana la masa de pranz#
nu sunt recomandate cerealele indulcite, care au adaugat mult za$ar, arome, aditivi#
b3dulciurile+
"oarte apreciate de toti copilasii, constituie un real pericol daca sunt o"erite in exces# se creeaza
asa numita dependenta de dulce care in timp se accentueaza, si inter"era cu aportul caloric si cu
ceilalti nutrienti deosebit de importanti pentru ec$ilibrul nutritional#
ciocolata, napolitanele, sucurile (acidulate/neacidulate), acadelele, bomboanele, etc- sunt usor
asimilate, dau o senzatie de bine insa inter"era cu apetitul si nu sunt recomandate# "oarte mare
atentie la sucurile de "ructe din comert acestea continand o cantitate "oarte mare de za$ar# in
general se recomanda praiturile de casa 5 c$ec, praitura cu "ructe , cozonac, branzoici,etc,
siropul de artar, cel de curmale, smoc$inele, curmalele, prunele uscate pot "i "olosite la
indulcirea diverselor preparate#
c3fructele+
in general nu exista restrictii doar in cazul celor cu antecedente alergice la care trebuie evitate
"ructele cu potential alergenic crescut( capsuni, "ructe de padure, etc)# o mare atentie trebuie
acordata in continuare semintelor ( alune, nuci, migdale) in special datorita pericolului de
inecare/aspiratie# pot "i servite proaspete (salate de "ructe, bucatele de "ructe,piureuri, sucuri)
sau sub "orma de compoturi, incorporate in tarte, praituri,
se recomanda ca si desert dupa masa de pranz sau ca si componenta (integrala/partiala) a
gustarilor dintre mese,
d3legumele+
preparate sau crude trebuie neaparat sa existe in meniul zilnic al copiilor, incercand o cat mai
mare diversitate#
se pot "olosi orice "el de legume (radacinoase, salata, spanac, brocoli, conopida, carto", s"ecla,
varza, gulii, "asole verde/galbena, mazare, "asole uscata, linte,dovlecel, rosii, ardei, vinete,
ciuperci,etc),

%. /I'ID,/, ( grasimile)5
"oarte importante in alimentatia copiilor, avand un rol esential in crestere si dezvoltare dar mai
ales in maturarea sistemului nervos, dezvoltarea creierului, precum si in absorbtia unor
vitamine ( vitaminele liposolubile5 2it 4,/,@,A), asta pe langa rolul energetic, & gram de lipide
"urnizand prin ardere! ;,& 1cal#
trebuie sa reprezinte 35-%0% din ratia calorica, *5% de origine animala(unt, smantana, etc),
restul de origine vegetala(ulei, oleaginoase, etc)#
exista 3 categorii de grasimi, saturate, monosaturate si polinesaturate5
a3grasimile saturate+
provin din carne, lapte, smantana, unt si trebuie "olosite cu precautie, evitand carnea grasa,
slanina, untura, mezelurile#
se recomanda indepartarea grasimii vizibile ( slanina), respectiv a grasimii subcutanate ( pielea)
de la carnea de pasare#
laptele, smantana trebuie sa aiba un continut mediu in grasimi, niciodata nu se va administra
unui copil normoponderal lapte sau iaurt dietetic#
untul este indispensabil si contine cantitati importante de vitamina 4 si / insa consumat ca
atare ( pe o "elie de paine, incorporat in piureuri, adaugat la o salata) nu "olosit la praeli,
#u inlocuiti untul cu margarina, este unul din cele mai nesanatoase produse "olosite in alimentatia
copiilor,
b3grasimile mononesaturate+
uleiul de masline al carui rol bene"ic este stiut de toata lumea trebuie sa "aca parte din regimul
unui copil insa sa nu depaseasca &-2 linguri/zi# poate "i adaugat la prepararea salatelor,
piureurilor de legume deoarece contine o multitudine de acizi grasi esentiali ( acizi grasi de care
organismul are mare nevoie insa pe care nu-i poate sintetiza, procurandu-i doar din alimentatie)#
c) grasimile polinesaturate+
pestele este un reprezentat de seama al acestei categorii si asta in primul rand datorita
continutului mare de acizi grasi omega *# este vorba despre pestele gras (somon, somn,
sardine, ton, macrou) care poate "i inclus in dieta piticilor c$iar si de 2-3 ori pe saptamana# pe
langa continutul de acizi grasi, are si o mare cantitate de fosfor, precum si un continut ridicat de
vitamine ( /, 4, grupul vitaminelor 8), C"eriti deci copiilor cat mai mult peste si renunati la
suplimentele cu acizi omega 3 exitente pe piata care nu inlocuiesc un regim variat#
uleiul de floarea soarelui ( poate "i utilizat la prepararea mancarii , desi ideal ar "i sa optati
pentru cel de masline# mancarea celor mici nu trebuie preparata prin praire, mult mai indicate
"iind "ierberea, prepararea la abur, cuptor, gratar#
Necesarul de lichide +
>evoia de lic$ide este si ea variabila, cuprinsa intre :&-&&ml4=gcorp4zi, in "unctie de varsta, sex si
bineinteles corelata cu activitatea "izica,.n general aceasta nevoie este acoperita prin consumul de
"ructe si legume, supe, lapte, sucuri de "ructe,ast"el incat apa ca atare este consumata in cantitati mai
mici, @ste important sa o"eriti apa copiilor (ideal slab mineralizata) mai ales intre mese, in cantitati mici
(50-&00ml),
4st"el, practic, meniul unui copil intre 3 si * ani se bazeaza pe 5 mese inegale ( mic de#un -7-)&
5, gustarea ( 10)165, pranzul ( *6)705 , gustarea ) ( 10)165, cina-&6)805 care trebuie sa
includa toate cele 5 grupe de alimente5
grupa . 5 lactate - pentru proteine, calciu, "os"or, grasimi ( untul, smantana)#
grupa .. 5 carne, peste, organe, oua ( "urnizeaza proteine de calitate "iind si o sursa
considerabila de "ier cu o biodisponibilitate net superioara "ierului continut in vegetale#
grupa ... 5 grasimi de origine animala ( carne, peste, unt,etc) si vegetala ( ulei masline, "loarea
soarelui) necesare pentru aportul de acizi grasi#
grupa .2 5 cereale ( grau, secara, porumb, orz, ovaz) pentru aportul de glucide la care se adauga
vitaminele , proteinele si procentul crescut de "ibre alimentare#
grupa2 5 fructele ( &50-200 g/zi) si legumele ( 200-300 g/zi) 5 crude sau preparate termic
pentru aportul de vitamine, minerale si "ibre alimentare# daca re"uza legumele acestea pot "i
camu"late! sub "orma de supe creme, piureuri, rulade, budinci, c$i"telute(pregatite pe gratar
sau in cuptor),
.deal ar "i ca toate aceste grupe de alimente sa se regaseasca zilnic in meniul unui copilas, distribuite in
cadrul celor 5 mese, =oarte important este si modul in care-i serviti mancareaIaceasta trebuie sa arate
apetisant, sa-i starneasca curiozitatea de a gusta# de asemenea le "ace placere sa se serveasca, sa
manance singuri si trebuie sa-i incuraati in aceasta directie pentru ca servitul mesei sa "ie o bucurie
pentru ei, alt"el riscati sa trans"ormati totul intr-un eveniment neplacut cu re"uzuri , plansete si multa
truda din partea dumneavoastra,
Ha un copil sanatos nu trebuie impusa o cantitate "ixa , apetitul si pre"erintele lui vor determina
consumul zilnic, 4petitul este variabil de la o zi la alta, puternic in"luentat de programul zilnic si de
obiceiurile alimentare ale "amiliei de aceea rolul parintilor este unul esential, puterea exemplului "iind
deosebit de importanta pentru ca cei mici sa dobandeasca obiceiuri alimentare sanatoase,
Ce trebuie evitatE
mezelurile, conservele de carne, peste, pate#
a"umaturi in exces, preparate de carne praite in ulei#
margarina, branza topita, cremele de branza, samantana(din comert)#
excesul de dulciuri si gustari sarate (stic1suri, snac1suri, biscuiti sarati, c$ipsuri, grisine, etc)#
rontaielile intre mese, consumul de lic$ide dulci intre mese (sucuri, limonade, ceaiuri indulcite)#
exista o interdictie clara in ceea ce priveste "olosirea biberonului,
'ractic+
mic de#un 5
a) 200-250 ml lapte cu o "elie de paine cu unt, pasta de branza, unt ) dulceata de casa, pate de casa,
miere# cacao instant nu ar trebui adaugata laptelui, aceasta putand "i inlocuita cu succes de pudra de
roscove, cicoare, malt#
b) lapte cu cereale#
c) 200-250 ml lapte) omleta ( dintr-un ou) ) o "elie paine#
gustarea 5
a) "ructe proaspete ( &00-&50 g) ( "eliute sau piure de "ructe# daca re"uza "ructele ca atare se poate o"eri
un "res$ (portocale, mere, pere, s"ecla, telina, morcov, etc)#
b) iaurt natural ( &00-&50 g) cu "ructe, cereale adaugate#
c) branza de vaci cu "ructe /biscuiti/piscoturi#
pranz+
supa de legume, carne de pui, vita, perisoare ( din pui, vita), galuste de gris, paste ( taietei) (
&00-&50ml#
carne ( pui, vita, peste, "icat) ( 70-*0 g sau & oua "iert incorporat in piureul de legume sau alt tip
de garnitura ( orez, paste, mamaliguta, su"leu de conopida, carto"i, spanac, musaca, tarte,
placinta cu carne, legume, etc) ( &00-&50 g ,servite alaturi si bucatele de legume crude 5 rosie,
castravete, ardei gras, salata verde, ridic$i, etc,
desert ( optional)5 cateva bucati dintr-un "ruct, compot de "ructe, tarta cu "ructe, c$ec , etc,
gustarea )+
a) "ructe proaspete ( &00-&50 g) ( "eliute sau sub "orma de compot sau suc proaspat de "ructe# se pot
adauga cativa biscuiti#
b) iaurt natural ( &00-&50 g) cu "ructe, cereale adaugate#
c) branza de vaci cu "ructe /biscuiti/piscoturi#
cina5
a) mamaliga cu branza si smantana ( &20 -&50 g ) lapte 200ml#
b) budinca de macaroane/orez)branza ) 200 ml lapte#
c) cereale cu lapte/gris cu lapte ) 200 ml lapte#
Cele mai frecvente greseli+
excesul de lapte
abandonarea produselor proaspete
excesul de proteine ( printr-un consum exagerat de carne) si glucide ( in special bauturile
dulciIcarbogasoase/necarbogazoase)
rontaielile intre mese, indulcirea sucurilor de "ructe
"olosirea din ce in ce mai des a alimentelor de tip "ast-"ood c$iar si la varste mici
impunerea meselor, uneori c$iar "ortarea copilului aceasta putand duce in timp la anorexie
psi$ogena (din ce in ce mai "recventa )
5faturi practice+
respectati orarul meselor#
mesele ar trebui luate in "amilie, nu in "ata televizorului sau in timpul unor activitati ( de
exemplu "oarte multi copii mananca in timp ce se oaca)#
portiile sa "ie mici, adaptate varstei, apetisante si atractive#
nu-i o"eriti alternative daca re"uza una din mese si nici rontaieli pana la masa urmatoare#
"olosisti sistemul de recompensa ( ex5! mergem la masa ca apoi sa putem merge in parc la
oaca!, etc), nu cel de santa ( ex5 daca nu mananci tot nu-ti mai cumpar ucaria!, etc#
o"eriti-i in "amilie exemple de alimentatie sanatoasa# daca sunt interesati lasati-i sa participe la
cumparaturi, explicandu-le de ce sunt necesare alimentele pe care le cumparati# sau lasati-i sa va
aute in bucatarie la prepararea si servirea mancarii,
=imoza este o a"ectiune tipic masculina care a declansat si cu siguranta va declansa in continuare
controverse atat printre medici cat mai ales printre parinti, /in acest motiv am si ales acest articol
pentru a expune cateva detalii si mai ales cateva recomandari toate izvorate din dorinta de a nu mai
pricinui su"erinta copiilor care de multe ori sunt supusi unor decalotari "ortate cu consecinte nu tocmai
placute, 4m vazut multe recomandari periculoase pentru sanatatea copiilor, si, tin sa precizez ca acest
articol are la baza recomandarile 4sociatiei 4mericane de 0ediatrie precum si a altor institutii
prestigioase din @uropa,
-ontroversele deriva si din ambiguitatea de"initiei, cuvantul "imoza "iind utilzat atat pentru a de"ini o
stare "iziologica (normala) in primii ani de viata ai unui baietel cat si o stare patologica (boala) care
apare cu predilectie la copilasii mai mari si la adulti iar in unele cazuri ("oarte rar) si la copilasii sub 3
ani, de multe ori consecinta a unor in"ectii (balanite) sau c$iar a unor decalotari "ortate,
Ce este fimozaE
@ste de"inita ca o incapacitate de retractare (decalotare) a preputului de pe glandul penian, 6aoritatea
baietilor se nasc cu aceasta incapacitate, situatie in care vorbim de !I"OC9 !ICIO/O(IC9# este
vorba de niste adeziuni congenitale care pe masura ce copilasul creste se desprind ast"el incat in urul
varstei de & anisor la peste 7&8 din copilasi se poate e"ectua decalotarea "ara su"erinta si "ara leziuni
suplimentare# la varsta de 5 anisori decalotarea este posibila la peste $&8 din baieti# sunt situatii rare
cand decalotarea devine posibila abia la pubertate cand, sub in"luenta $ormonilor sexuali creste
dimensiunea peniana si atunci se poate retracta preputul in intregime,
!I"OC9 '90O/O(IC9 reprezinta o boala caracterizata tot printr-o incapacitate de decalotare a
preputului, insa care se di"erentiaza net de "imoza "iziologica prin prezenta unei benzi albicioase,
rigide ("ibrozare, ingrosare) care determina in"lamatii, durere si care reprezinta o sursa de in"ectii atat
la acest nivel cat si la nivelul cailor urinare, 8enzile "ibroase care apar sunt secundare leziunilor
produse prin decalotare "ortata (rani care se vindeca cu cicatrici si care ast"el impiedeca alunecarea
preputului pe gland) sau se datoreaza unor in"ectii la nivelul organelor genitale (balanita),
+ingurul care poate di"erentia "imoza "iziologica de cea patologica este medicul pediatru sau c$irurgul
pediatru,
Cum se manifestaE
!imoza fiziologica nu are niciun "el de mani"estare singurul aspect care se observa este un preput
stramt care abia lasa sa se vada ori"iciul uretral,
Nu e-ista durere, inflamatie, inrosire si nici dureri in cazul erectiilor spontane care pot sa apara inca
din perioada de sugar. Nu sunt prezente infectii urinare.
6ai mult, sub preput se pot acumula mici depozite albicioase (+6@D64) care de asemenea nu sunt
insotite de niciun alt simptom# in cazul in care apar ast"el de depozite este indicat sa nu "ortati
decalotarea pentru indepartarea lor# sunt unguente prescrise de medic care auta la indepartarea acestor
depuneri,
+unt situatii cand in timpul urinarii, se "ormeaza un! balonas! mai ales atunci cand etul urinar este
"oarte puternic# si aceasta situatie este considerata normala, atata timp cat nu apar si alte simpome,
=imoza "iziologica nu necesita niciun "el de tratament atata timp cat nu exista si alte simptome asociate,
@ste su"icienta toaleta zilnica cu apa calda si sapun, /aca apare durere, inrosire, um"lare sau exista
in"ectii urinare trebuie un consult de specialitate# de asemenea daca la varsta de 7 ani nu exista semne
de retractibilitate a preputului este bine sa cereti parerea unui c$irurg pediatric,
Nu se recomanda decalotarea fortata a penisului sugarului sau copilului mic.
'rin decalotare fortata se pot produce fisuri, inflamatii, aderente, feriti-va copilasii de complicatii
inutile...
Cand fimoza fiziologica devine patologicaE
+unt situatii rare in care pe langa incapacitatea de retractare se asociaza si alte simpome, situatie in care
se impune un tratament corespunzator,
4st"el, prezenta5
durerilor (spontane, la atingere, in timpul erectiilor spontane sau la urinare)#
inflamatiei, eritemului(roseata) la nivel penian#
infectiilor urinareB
modificarilor de #et urinar ( et urinar slab, intrerupt)#
impune un consult medical pentru un diagnostic corect si un tratament adecvat,
Cum se trateaza fimoza patologicaE
4tunci cand intr-adevar este vorba de "imoza adevarata! exista un tratament conservator (bazat pe
unguente) si unul c$irurgical, e"ectuat de obicei sub anestezie generala, .n nici un caz nu se intervine
"ara anestezie, urmarile care pot sa apara "iind dintre cele mai neplacute ( inrosirea, um"larea penisului,
usturimi la urinare, dureri cumplite, etc),
tratamentul conservator este de prima intentie daca situatia nu impune de urgenta e"ectuarea
unei interventii c$irurgicale si are la baza administrarea de ungunete, "ie pe baza de cortizon, "ie
in combinatie cu un antibiotic mai ales cand se asociaza si o in"ectie locala# durata este in medie
de %-7 saptamani si are mari sanse se reusita# la s"arsitul tratamentului se reevalueaza situatia iar
daca este necesar se va interveni c$irurgical#
tratamentul chirurgical5 este ultima solutie, aleasa doar atunci cand celelalte masuri nu au dat
rezultat# recuperarea este rapida dupa interventie,
'9R9!I"OC9
3eprezinta de cele mai multe ori complicatia care apare atunci cand se decaloteaza "ortat penisul iar
preputul ramane blocat si nu mai poate "i adus in pozitie normala, -onstituie o urgenta medicala daca
preputul nu poate "i adus in pozitia initiala de aceea este imperios necesar sa mereti la medic# in prima
"aza se pot aplica comprese reci si se poate incerca readucerea preputului dar, daca nu se reuseste,
trebuie apelat la autor de specialitate deoarece blocarea preputului obstructioneaza circulatia sangelui
la acest nivel si se poate aunge la probleme "oarte grave,
5faturi practice+
toaleta zilnica cu apa calda si sapun, "ara a trage de preput#este su"icienta spalarea pe exterior,
zilnic ori de cate ori este nevoie, mai ales dupa emisia de scaun#
evitarea servetelelor umede deoarece acestea pot produce iritatii la acest nivel# vor "i "olosite
doar in cazurile in care nu exista apa si sapun la indemana#
preputul nu va "i "ortat niciodata#
spalarea sub preput se va "ace doar atunci cand mobillitatea acestuia permite decalotarea
"ireasca "ara a provoca discon"ort sau durere#
daca baietii incep sa se oace cu organele genitale (lucru absolut "iresc), uneori c$iar sa traga de
preput nu-i impiedecati deoarce acest lucru "aciliteaza alunecarea preputului pe gland
determinand intr-un "inal decalotarea "ara probleme# la "el se intampla si in cazul erectiilor
spontane (si ele "iresti c$iar din perioada de sugar),
4m ales acest subiect pentru ca reprezinta una din cele mai "recvente probleme cu care ma con"runt,+e
pare ca toata lumea cunoaste un copil care a !trebuit! operat datorita unui preput ingustat, cunoscut de
asemenea ca fimoza,-and oamenii aud aceste intamplari, maoritatea nu pun la indoiala validitatea
dignosticului si tratamentului si il accepta pur si simplu ca si !ceea ce trebuie "acut!,+e poate ca atat de
multi baietei sa se nasca cu un asemenea de"ect sau exista o epidemie a interpretarii gresite a
diagnosticului raspandita atat de larg printre mediciF
.n acest articol, voi trece in revista dezvoltarea firesca a organului genital masculin si voi explica de
ce diagnosticul de "imoza la copii este aproape in totalitate gresit,.n plus, voi sublinia ce reprezinta cu
adevarat "imoza , tratamentul adecvat si de ce medicii sunt atat de con"uzi, ca sa nu "olosesc alt termen,
.n primele luni si ani de viata preputul este intim aderent de glandul(capul) penisului,?esutul in sine
este "ibros si dens la aceasta varsta, continand o retea de "ibre musculare#desc$iderea preputului
"unctioneaza ca un s"incter si se relaxeaza doar pentru a permite evacuarea urinei,4ceasta com"ormatie
are cateva "unctii importante5
prote#eaza penisul a"lat in dezvoltare de materiile "ecale, bacterii si alti patogeni
daunatori,4cest lucru este important mai ales in perioada "olosirii scutecelor cand bebelusul este
mereu expus la propriile materii "ecale(@-coli si alte bacterii/virusuri daunatoare)#
prote#eaza glandul si impiedica desensibilizarea si 1eratinizarea sa#
asigura protectie impotriva infectiilor de tract urinar,
0e masura ce copilul creste, preputul se va separa de gland,4cest lucru poate dura ani de zile pentru
unii baietei iar pentru altii avem impresia ca separarea preputului de gland se produce brusc,.n timpul
sau dupa procesul de separare, pot sa apara conglomerate da celule epiteliale descuamate(moarte) sub
"orma de smegma,4ceste conglomerate de celule moarte auta la separarea preputului de gland,Nu este
necesar a se incerca indepartarea smegmei situata intre gland si preput,+e va elimina de la sine in
timp prin ori"iciul ingustat,-$iar daca preputul s-a di"erentiat complet de gland aceasta nu inseamna ca
decalotarea este posibila,/ecalotarea este o "unctie separata servind actului sexual,
/ecalotarea permite preputului sa glisese peste glandul penisului,Dlisarea stimuleaza terminatiile
nervoase atat de la nivelul preputului, cat si de la nivelul glandului,0entru ca decalotarea sa aiba loc,
preputul trebuie sa se "i separat complet de gland si desc$iderea acestuia sa se "i largit pentru a permite
alunecarea din nou peste gland,-um se largeste desc$iderea preputuluiF.n timpul copilariei si in
adolescenta exista descarcari $ormonale,0e masura ce nivelul $ormonilor creste, tesutul dens "ibros de
la nivelul preputului este inlocuit cu un tesut mai elastic,Cdata cu trecerea timpului si pe masura ce se
dezvolta, un baietel va incepe sa-si exploreze organele genitale si tesutul elastic va permite largirea
ori"iciului preputial,4ceasta se poate intampla la orice varsta dar este rara la baietii sub 2-3 ani,/e "apt,
doar la 7&8 din baietii cu varsta pana la 7 ani se poate retracta preputul,-eilalti 50% vor avea un
preput retractabil intre varsta de 7 ani pana la inc$eierea pubertatii,
Deci, de ce atata zarva pe seama decalotariiE
@i bine, multi parinti se tem ca daca penisul baietelului lor nu se decaloteaza,
acesta va "ace in"ectii,4ceasta teama provine din dezim"ormarea data de catre medicii lor si din gria
pentru lipsa de igiena,.n primul rand, parintii trebuie sa stie ca nu este deloc necesar sa toaleteze zona
aflata sub preput,-um am mentionat mai sus, smegma produsa nu este decat o colectie de celule
epiteliale moarte, ne"iind daunatore si ne"avorizand cresterea bacteriilor.Incercarea de a toaleta
preputul unui baietel prepubertar este echi!alentul toaletarii !aginului unei fetite""""@ste totalmente
"ara bene"icii, dimpotriva este daunator,/ecalotarea prematura permite inocularea de germeni
daunatori, perturba "lora naturala, creeaza tesut cicatricial, "ibros, deterioreaza structurile implicate si
poate duce la complicatii pe termen lung,.n al doilea rand, parintii trebuie sa stie ca decalotarea
glandului nu reprezinta o functie necesara in copilarie,/ecalotarea este destinata exclusiv relatiilor
sexuale,
+ingura "unctie a penisului in copilarie este mictiunea(eliminarea urinei),-u alte cuvinte, daca un baitel
urineaza, atunci penisul sau "ace exact ce trebuie sa "aca,
!9/5@/ DI9(NO50IC
-and un medic diagnostic$eaza un baietel cu "imoza este pentru ca el/ea nu cunoaste dezvoltarea
normala a preputului,.n primul rand, pentru a diagnostica acesta boala, medicul va trebui "ie sa incerce
decalotareaglandului, "ie sa incuraeze micul pacient sa o "aca,4cest lucru reprezinta un FN@, N@!
urias din motivele enumerate mai sus,.n al doilea rand nu exsita o data de expirare in ceea ce priveste
dezvoltarea preputului retractabil,=iecare baietel este unic in ceea ce priveste momentul separarii
preputului de penis si largirii ori"iciului preputial,4sa cum "iecare "etita va avea prima menstruatie la
momentul potrivit, "iecare baietel va avea un preput retractabil la momentul potrivit,/eorece $ormonii
oaca un rol important in modi"icarea compozitiei tesutului preputial, nu este anormal daca procesul nu
este complet pana la terminarea pubertatii,Cdata ce preputul unui adolescent devine retractabil, el isi
poate decalota cu usurinta glandul la dus, toaleta cu apa si readuce preputul peste gland,6aoritatea
barbatilor "ac asta natural in timpul manipularii organului genital in timpul dusului,.n cazul in care
preputul unui baiat devine retractabil inainte de pubertate acesta nu este nevoit sa toaleteze sub preput ,
decat daca doreste,.n cazul in care un adolescent nu are preputul retractabil , nu exista motive de
ingriorare in ceea ce priveste toaleta locala,+a nu uitam ca preputul poate deveni retractabil doar la
s"arsitul pubertatii,
!I"OC9 9D,V9R909
=imoza adevarata apare cand un barbat postpubertar nu isi poate decalota glandul sau aunge sa nu il
poata decalota si simte discom"ort in timpul actului sexual,:n mic procenta de barbati au un gland
care nu se decaloteaza niciodata,4ceasta poate "i o varianta anatomica normala atata timp cat nu
a"ecteaza activitatea sexuala,/aca exista repercursiuni asupra vietii sexuale, atunci trebuie apelat la
tratamentul conservator,;0% din barbati cu aceasta conditie rara isi pot corecta problema prin aplicatii
de creme cu steroizi si exercitii de largire a ori"iciului preputial,8arbatii trebuie sa se ingrioreze daca
un medic ii propune circumcizia sau debridarea dorsala inaintea testarii tratamentului conservator,
",DICI CON!@CI 4 I(NOR9N0I
/e ce sunt medicii con"uzi sau ignoranti in ceea ce priveste dezvoltarea normala a preputuluiF ,4ceasta
intrebare are cateva raspunsuri,.n primul rand, daca aruncam o privire asupra recomandarilor
99'(4merican 4cademG o" 0ediatrics), abia in &;;0 acesta a avertizat asupra daunelor produse de
catre decalotarea "ortata a glandului penian si a subliniat mecanismele dezvoltarii preputului( sunt 22
de ani de atunci),.nainte de acesta avertizare, era larg raspandita convingerea ca parintii trebuie sa
decaloteze "ortat glandul pentru toaleta,4ceste obiceiuri, care din pacate le noi exista din plin, au dus la
multe complicatii care au necesitat circumcizii ce puteau "i evitate,.n al doilea rand, s-a e"ectuat un
studiu preliminar pe 300 de baietei pentru a determina varsta medie la care glandul se poate
decalota,+tudiul a concluzionat ca maoritatea baietilor au un preput retractabil pana la varsta de 3
ani,4cest studiu depasit a intiparit o data de expirare in mintea medicilor,:n studiu recent pe mii de
baietei a concluzionat ca , de "apt, doar 7&8 din baieti au un preput retractabil pana la varsta de *
ani,6ulti medici, ne"iind la curent cu studiile recente, lucreaza dupa in"ormatiile gresite din studiile
vec$i,.n al treilea rand, dezvoltarea preputului nu este predata in scolile de medicina,>u exista nici o
discutie despre structura preputului, cum se modi"ica de-a lungul copilariei si depre rolul protector si
senzorial,.n esenta, singurul lucru pe care il invata studentii la medicina e cum se rezeca preputul,:nii
studenti la medicina invata despre "imoza dar nu stiu ca diagnosticul se aplica doar la adulti si ca
preputul copiilor e proiectat sa "ie ingustat,
5faturi pentru parinti+
nu va grabiti sa decalotati glandul penian al baietelului dumneavoastra,/aca ati "acut-o pentru
ca v-au recomandat medicii sau prietenii atunci nu renuntati la decalotare acum,=isurile
tegumentare s-au produs dea si "ibroza s-a accentuat,/aca nu continuati decalotarea atunci se
va produce asa numita !imoza cicatriciala care mai devreme sau mai tarziu va trebui
operata,+-ar putea ca bietelul sa numai accepte decalotarea din pricina durerii,>u-l mai necaiti
si consultati un chirurg pediatruB
trebuie sa constientizati ca mai devreme sau mai tarziu glandul se va decalota#
exista baietei cu $ipertro"ie de preput (preput marit) in care stagneaza urina inainte de a "i
eliminata , "avorizand in"ectiile,9ceasta conditie e posibil sa necesite interventie
chirurgicala...
daca baieteii prezinta in"lamatii "recvente ale preputului si al glandului, asa zisele balano-
postite, "ara ca decalotarea sa "i avut loc , s-ar putea de asemenea sa "ie nevoie de interventie
c$irurgicala,
C9/CI@/ IN 9/I",N090I9 CO'II/OR
=ebruarG &', 20&2 admin *2 -omments

4m ales acest subiect pornind atat de la sugestiile multor mamici cat si de la situatiile pe care le
intalnesc tot mai des si anume acelea de a inlocui o alimentatie ec$ilibrata cu administrarea de
suplimente de minerale si vitamine,
-alciul este unul dintre mineralele indispensabile organsimului incepand de la nastere si pana la
batranete, asigurand impreuna cu "os"orul rezistenta oaselor si dintilor dar si contractia celulelor
musculare precum si transmiterea impulsurilor nervoase,
-antitatea de calciu din organsim precum si doza zilnica necesara di"era "oarte mult in "unctie de
varsta# spre exemplu, nou-nascutul are aproximativ 30 g de calciu in cea mai mare parte incorporat in
oase, pe cand la adult aunge la o cantitate de &-&,5 1g de calciu ( peste ;;% este concentrat in oase),
"iind ast"el cel mai bine reprezentat element mineral, 4nual in ur de 20% din calciul existent in
organism este inlocuit,
Care sunt rolurile calciului in organsim+
contribuie impreuna cu "os"orul la formarea si consolidarea oaselor si dintilor sub actiunea
directa a !itaminei 4 "ara de care absorbtia calciului nu se poate realiza# pentru un rezultat
optim trebuie sa existe un raport de 2 la & intre calciu si "os"or,
contractia intregului sistem muscular, inclusiv a inimii, creste ritmul cardiac si prin aceasta
asigura oxigenarea optima a tuturor tesuturilor, impreuna cu magneziul un alt mineral deosebit
de important#
transmiterea impulsurilor nervoase, contribuind ast"el la buna "unctionare a sistemului
nervos#
cresterea capacitatii de aparare a organismului (creste capacitatea antimicrobiana a
leucocitelorVglobulele albe)#
participare activa la unele procese metabolice, favorizand inclusiv absorbtia fierului si a
vitaminei <)#
scaderea intensitatii manifestarilor alergice#
contribuie la procesul de coagulare prin activarea "ibrinei,
Necesarul de calciu+
cea mai mare nevoie de calciu este in primii ani de viata atunci cand ritmul de crestere este
"oarte accelerat iar pentru soliditatea oaselor si dintilor este nevoie de un aport su"icient de
calciu, de pre"erinta provenit din alimentatie si nu din suplimente#
in primele * luni necesarul ()7&mg 4zi) este asigurat de laptele de mama care-i o"era
bebelusului toti nutrientii necesari# in cazurile in care alaptarea nu este posibila formulele de
lapte praf sunt solutia viabila, "iind imbogatite cu calciu si vitamina / in doze corespunzatoare
# nu uitati de Vitamina D, absolut necesara pentru absorbtia calciului, indi"erent de tipul de
lapte administrat#
dupa varsta de * luni pe langa lapte sunt si alte alimente bogate in calciu care se o"era
bebelusului (iaurt, branza de vaci, galbenus de ou, legume verzi, peste, etc), ast"el incat in
maoritatea cazurilor necesarul este acoperit prin alimentatie si nu sunt necesare suplimentele de
calciu# acestea pot "i necesar a "i administrate atunci cand cantitatea de lapte per 2% de ore este
sub %00 ml iar restul alimentelor bogate in calciu sunt slab reprezentate sau absente#
intre si % ani, necesarul este in ur de 7&& mg zilnic, cantitate relativ usor de acoperit avand in
vedere ca 860 ml lapte furnizeaza *00 mg calciu# de aceea si la aceasta varsta se recomanda
%00-500 ml de lapte zilnic, pe langa alte produse lactate(iaurt, branza de vaci, telemea,etc)#
intre 6 si 2 ani, cantitatea de calciu creste la 2&& mg pe zi, usor de "urnizat daca alimentatia este
ec$ilibrata# atentie la bauturile carbogazoase, la cacaoa adaugata in lapte care scad absorbtia
de calciu c$iar daca aportul a "ost unul corespunzator#
peste varsta de $ ani, necesarul se apropie de cel al adultului, respectiv %&& mg zilnicB aceasta
perioada este deosebit de importanta, cele mai mari carente in alimentatie se inregistreza dupa
debutul pubertatii cand alimentatia adolescentilor este $aotica, bazata pe un orar neregulat al
meselor si cu dezec$ilibre maore intre principalele grupe de alimente, alaturi de un consum
crescut de bauturi carbogazoase,uneori c$iar consum de ca"ea, alcool, tutun, @ste perioada in
care se realizeaza iarasi un salt important in inaltime, iar organismul are nevoie de resurse
pentru a-si continua cresterea si dezvoltarea,
9bsorbtia calciului+
are loc in intestinul subtire sub directa actiune a vitaminei D, "ara de care, c$iar in contextul
unui aport optim de calciu, necesarul zilnic nu poate "i asigurat, "ie ca este vorba despre calciul
provenit din alimentatie "ie de cel din suplimente, /oar o cantitate mica, in general )&-6&8
din calciul ingerat se absoarbe, cantitate care depinde pe de o parte de interactiunea cu alti
compusi proveniti din alimentatie (care pot creste sau dimpotriva pot scadea aceasta absorbtie)
iar pe de alta parte de "actori metabolici (de"icit de vitamina /, boli digestive, a"ectiuni
endocrine, etc)#
din intestin calciul aunge in sange, unde sub in"luenta a numerosi "actori concentratia sa este
mentinuta in limite normale c$iar daca aportul este unul insu"icient# acest aspect este datorat
actiunii a doi $ormoni '0? (parat$ormonul) si calcitonina care prin actiunile lor "ura! calciu
din os si dinti pentru a-l transporta! in sange unde este nevoie de o concentratie standard,
constanta,
Cresterea absorbtiei de calciu este determinata de 5
3itamina 4 A 1 magneziu.
regimuri bogate in proteine (de origine atat animala cat si vegetala)#
lactoza (za$arul! din lapte)#
aciditatea gastrica.
5caderea absorbtiei de calciu este determinata de 5
oxalati( panac, s"ecla rosie, cacao, ciocolata, ca"ea)#
fitati(cereale, soia, linte, alune, nuci, migdale)#
fibrele !egetale.
bauturile carbogazoase.
excesul de grasimi.
5urse de calciu+
-ele mai improtante surse de calciu sunt reprezentate de lapte si derivatele din lapte insa sunt si alte
alimente bogate in calciu care pot inlocui cu succes produsele lactate mai ales in cazul copiilor cu
intoleranta la proteinele din laptele de !aca sau in cazul celor mo"turosi!,

laptele de mama - nu contine "oarte mult calciu (mai putin decat laptele de vaca) insa raportul
intre calciu si "os"or este unul optim, o"erind tot necesarul de calciu de care are nevoie
bebeusul cel putin in primele 7 luni pana la inceperea diversi"icarii#
formulele de lapte praf , indi"erent de "irma producatoare o"era si ele concentratii optime de
calciu#
produse lactate (branza, iaurt, sana, c$e"ir, telemea, cascaval,unt)#
peste(ton, somon, sardine), ouaB
soia, lapte de soia, branza to"u#
legume verzi (brocoli, salata, spanac, varza 8ruxelles)#
fasole alba, fasole rosie, mazareB
alune, nuci, migdale, seminte de floarea soarelui, susanB
citrice.
.n concluzie as putea spune ca o alimentatie ec$ilibrata, indi"erent de varsta care contine zilnic %00-
500 ml de lapte pe langa alte produse lactate(branza, iaurt) o"era necesarul zilnic de calciu pentru o
dezvoltare armonioasa, "ara a "i necesare suplimentari cu calciu sau alte minerale care din pacate sunt
recomandate tot mai des, "ara a tine cont de posibilele reactii adverse care pot sa apara atunci cand
cantitatile administrate sunt peste nevoile organismului,
!I,R@/ IN 9/I",N090I9 CO'II/OR
6arc$ 0%, 20&2 admin 73 -omments
=ierul este un mineral indispensabil in organsim, asigurand dezvoltarea si buna
"unctionare a acestuia, cu atat mai mult cu cat este vorba despre un organism in crestere care are
nevoie de cantitati sporite de "ier pentru a reusi sa transporte oxigenul de la nivelul plamanilor la toate
celulele din organism,
-antitatea de "ier din organism este variabila, in "unctie de varsta,ast"el la nastere este de
aproximativ )7&-%&&mg, cantitate su"icienta pana la varsta de 7 luni, pentru ca la varsta de adult sa
aunga la %,7 > 6 grame.
3ezervele de "ier de la nastere aung pana in urul varstei de %- 7 luni dupa care, "ierul necesar pentru
cresterea si dezvoltarea bebelusului depinde de sursele alimentare, /e aceea este importanta
diversi"icarea alimentatiei si evitarea excesului de lapte, in special a laptelui de vaca care este
contraindicat in primul an de viata, Haptele de mama contine o cantitate redusa de "ier dar cu o
absorbtie "oarte buna iar "ormulele de lapte pra" sunt imbogatite cu "ier in proportii variabile ( 0,*-0,;
mg "ier/&00 ml pentru "ormulele de inceput, respectiv 0,* ( 0,&% mg "ier/&00 ml pentru "ormulele de
continuare) , Haptele de vaca are o cantitate minima de "ier si nu se recomanda in alimentatia copilului
in primul an, 0rematurii si bebelusii proveniti din sarcini gemelare nu au aceste depozite de "ier ast"el
incat in cazul lor este necesara administrarea pro"ilactica de "ier cu atat mai mult cu cat, au un ritm de
crestere "oarte alert ( comparabil cu cel din viata intrauterina),
Care sunt rolurile fierului in organismE
intra in compozitia $emoglobinei cea care transporta oxigenul de la plamani catre toate celulele
din organism#
constituient important al mioglobinei, cea care intra in structura "ibrelor musculare
( musculatura sc$eletica, inima)#
important rol in dezvoltarea imunitatii si in asigurarea unei rezistente crescute impotriva
in"ectiilor#
rol energetic existand in compozitia unor enzime,
-antitatea recomandata de "ier pentru o crestere armonioasa este de 5
- mg fier/zi pana la varsta de 7 luni
10 mg fier/zi de la 7 la &2 luni
,)10mg/zi intre &-3 ani
10)18 mg/zi intre % si ; ani
18)16mg/zi peste &0 ani in cazul baietilor
17)19mg/zi in cazul "etitelor de peste &0 ani
De ce apare deficitul de fierE
cauza cea mai "recventa este reprezentata de o alimentatie saraca in alimente bogate in "ier#
tulburari in absorbtia intestinala a "ierului (sindrom de malabsorbtie)#
pierderi de sange ($emoragii, menstruatia sau asa numitele $emoragii oculte in care se pierd
constant cantitati mici de sange cel mai "recvent in caz de gastrita/ulcer dar si alte a"ectiuni in
special de natura digestiva)
Care sunt sursele alimentare bogate in fierE
"icat pui, vita, carne de pui, vita, curcan,galbenus de ou, peste(ton, somon),sardine,stridii, scoici#
spanac, brocoli, mazare(ideal preparate la abur pentru a retine cat mai mult din cantitatea de
"ier), "asole rosie, linte,s"ecla, rosii#
"ructe uscate smoc$ine, caise, sta"ide,prune#
paine integrala, cereale(grau, germeni de grau, porumb, mei, orez ,in special cel brun#
branza to"u,
?rebuie mentionat ca doar o cantitate mica de "ier se absoarbe din alimente, ast"el, spre exemplu doar
-)8 din fierul continut in spanac se absoarbe, pe cand "ierul continut in carne se absoarbe in
proportie de &-)&8,
4bsorbtia "ierului e in"luentata si de alti "actori5 vitamina C ( portocale, 1iJi, lamai, grape"ruit,
avocado) creste absorbtia fierului, aceeasi in"luenta avand-o si Vitamina 9 si cuprul continut in
unele alimente,
.n sc$imb fitatii ( continuti in cerealele integrale), fosfatii ( componenta a bauturilor
carbogazoase), oxalatii ( prezenti in ciocolata, spanac) si polifenolii tanina( componente ale
ceaiurilor) scad dramatic absorbtia de "ier c$iar in contextul unui aport crescut,
3egula de baza pentru preintampinarea de"icitului latent de "ier si a anemiei prin lipsa de "ier este
reprezentata de o alimentatie ec$ilibrata la orice varsta si bineinteles o diversi"icare corecta in
perioada de bebelus care constituie piatra de temelie pentru viitoarele obiceiuri alimentare5
alaptare exclusiva pana la 7 luni#
evitarea introducerii laptelui de vaca inainte de & an# ideal alaptare sau alimentatie cu "ormule
de lapte pra" pana la 2 ani#
limitarea consumului de lapte odata cu diversi"icarea meselor ( la &0 luni maxim 500-
700ml/zi)#
meniu bogat in alimente de origine animala ( "icat, carne pui, vita, peste, galbenus de ou)
asociate cu legume, "ructe ( datorita continutului crescut de 2itamina - care potenteaza
absorbtia "ierului)#
surse alternative de "ier (spanac, brocoli, "asole, s"ecla, mei, orez brun, etc) atunci cand
produsele de origine animala nu sunt acceptate de copii sau exista contraindicatii de a le
administra,
Dieta vegetariana nu este potrivita unui organsim in crestere, cu atat mai mult unui sugar....
Care sunt semnele deficitului de fierE
paloarea 1 tegumente palide3 mai evidenta la nivelul ung$iilor si palmelor# nu se aprecieaza in
"unctie de culoarea lobului urec$ii ( mai ales la sugar deoarece datorita excesului de morcovi
din alimentatie poate sa apara o $iperpigmentare, o coloratie in portocaliu , asa
numita carotenodermie in termeni medicali)# de asemenea buzele si mucoasa bucala sunt
palide#
astenie, adinamie ( copilul devine apatic, mo"turos, plangacois, mereu indispus),oboseala
(scade capacitatea atat de e"ort "izic cat si intelectual)#
susceptibilitate crescuta la infectii, "ierul avand un rol important in "unctionarea optima a
sistemului imunitar# se creeaza ast"el un cerc vicios, in"ectiile repetate agravand de"icitul de "ier,
rezervele de "ier neapucand sa se constituie#
inapetanta , consecinta "iind o curba ponderala nesatis"acatoare, c$iar stationara#
tahicardie ( accelerarea batailor inimii), uneori c$iar su"lu sistolic ( un zgomot! suplimentar
perceput atunci cand medicul asculta inima copilasului cu stetoscopul), /e multe ori in practica
prezenta su"lului sistolic duce la diagnosticarea anemiei, celelalte semne si simptome "iind
minore sau c$iar absente#
extremitati reci (mainile si picioarele sunt in permanenta reci, indi"erent de anotimp)#
la copilasii de varsta scolara apare o diminuare a capacitatii de concentrare si atentie cu
a"ectarea per"ormantelor scolare#
mai rar sunt prezente la copii cheilita angulara ( leziuni situate la nivelul ung$iului "ormat de
buza superioara cu cea in"erioara) , unghii fragile, casante.
.n cazul in care se suspicineaza un de"icit de "ier, se impune e"ectuarea unor analize suplimentare
pentru a obiectiva scaderea "ierului din sange, -el mai "recvent este vorba despre $emoleucograma,
sideremie("ierul din sange), "eritina("ierul din depozite), reticulocite(globule rosii tinere care arata
"aptul ca organismul raspunde! la tratament),
=oarte important de precizat ca, "ierul din sange reprezinta aproximativ 0,&% din cantiatea totala de
"ier, restul regasindu-se in componenta $emoglobinei (75%), a mioglobinei(%-5%), dar si sub "orma de
depozite la nivelul maduvei spinarii, in splina si "icat(&5-30% din cantitatea de "ier),
Cum se trateazaE
?ratamentul este simplu, odata diagnosticat de"icitul de "ier, acesta trebuie corectat prin administrare
suplimentara de fier pentru a normaliza "ierul seric dar si pentru a re"ace depozitele de "ier din
organism, 4ceasta inseamna ca tratamentul este de lunga durata, in medie 2-% luni,
+unt mai multe tipuri de preparate ce contin "ier, nu voi insista asupra lor, medicul curant "iind in
masura sa stabileasca doza, modul de administrare si durata terapiei,
,fecte secundare ale tratamentului+
dureri abdominale, greturi
tulburari ale tranzitului intestinal ( diaree/constipatie), colorarea in negru a scaunului
0ratament profilactic+
este recomandat in primul rand in cazul prematurilor si gemenilor dar sunt si alte categorii de
copilasi care bene"iciaza de acest tratament pro"ilactic ( incidente la nastere, traumatisme cu
pierderi de sange, $emoragii materne, etc)
"recvent este recomandat din maternitate de catre medicul neonatolog care cunoste cel mai bine
circumstantele nasterii si eventualii "actori care ar putea determina aparitia anemiei
CON50I'90I9
Nune 07, 20&& admin 30; -omments

-onstipatia este din ce in ce mai "recventa atat la sugari cat mai ales la copilasii mai mari, consecinta
de cele mai multe ori a unei alimentatii dezec$ilibrate , sarace in "ibre alimentare, in "ructe si legume,
?ot printre cauzele "recvente se situeaza si excesul de lapte, mai ales dupa varsta de 7 luni, 6ai rar este
vorba despre anumite boli organice (mal"ormatii, a"ectiuni endocrine, metabolice, etc) care au un
rasunet asupra intregului organism cu semne si simptome sugestive,
Ce este constipatiaE
@liminarea rara si di"icila, dureroasa a unor scaune de consistenta crescuta pe o durata ce depasete 2
saptamani cu repercursiuni locale ("isuri anale, sangerari, etc) dar si generale (dureri abdominale,
indispozitie, etc),
0rintre cei mai "recventi factori favorizanti se numara 5
antecedente "amiliale de constipatie#
erori in regimul alimentar#
"actori psi$o-a"ectivi si socio-educativi,
Care sunt cauzele constipatieiE
+unt doua categorii5 prima, cea mai "recventa, asa numita constipatie "unctionala care nu are la baza o
boala ci se datoreaza dietei si eventualelor circumstante de ordin psi$ic care impiedeca de"ecatia ("rica
de durere, teama de a "i certat, rusinea "ata de educatoare/ingriitoare, etc), 4 doua categorie, mult mai
rara, este cea a constipatiei secundare unor a"ectiuni (boli) ale tubului digestiv, ale sistemului nervos,
precum si unor boli endocrine si metabolice, 2oi insista initial asupra constipatiei secundare, urmand a
detalia pe larg "orma cea mai "recventa si anume constipatia "unctionala,
9. Constipatia organica+
0rimul scaun al nou-nascutului se numeste $012#I' si se elimina imediat dupa nastere sau in
urmatoarele 2%-37 ore# acesta are o culoare neagra/verzuie iar momentul eliminarii sale are o mare
importanta in cazurile de constipatie precoce, aparuta in primele zile/saptamani dupa nastere,
>eeliminarea sa se datoreaza unor mal"ormatii ano-rectale (imper"oratie anala, stenoza anala, terato-
sacroccigian) si impune supraveg$ere de urgenta intr-o sectie specializata,
4st"el, cele mai "recvente cauze de constipatie organica sunt5
bolile gastrointestinale+
- mal"ormatii 5 ( imper"oratie, stenoza anala#
- boala Birsc$sprung ( megacolon congenital)#
- alergia la proteinele din laptele de vaca'
- mucoviscidoza sau "ibroza c$istica, cea mai "recventa boala genetica (se poate mani"esta de la nastere
prin intarziere in eliminarea meconiului sau poate sa apara in evolutie, in "unctie de "orma clinica su
severitatea acesteia)#
- boli autoimune ( sclerodermie, lupus eritematos sistemic), mai rare la copil#
anomalii neuro-musculare
- distro"ii musculare ( /uc$enne, 8ec1er,etc)#
- paralizii cerebrale, mal"ormatii, traumatisme ale maduvei spinarii#
- neuro"ibromatoza#
- sindrom /oJn ( prin $ipotonia musc$ilor abdominali asociata cu
retard psi$omotor)#
boli endocrino > metabolice
- $ipotiroidism ( congenital/dobandit)#
- $iperparatiroidism#
- diabet za$arat#
C categorie aparte o reprezinta constipatia secundara unor terapii medicamentoase, de aceea este "oarte
important sa precizati medicului medicamentele administrate pentru a se putea orienta mai rapid asupra
cauzei constipatiei, 4s insista in special asupra tratamentului cu Fier si 3itamina 4 (de multe ori
prescrise "ara o documentare precisa) doar pe baza unor criterii clinice insu"iciente insa pentru
diagnosticul de 4nemie, respectiv 0ahitism
Cauze de constipatie la nou nascut +
imper"oratie anala, stenoza anala (nu exista ori"iu anal sau acesta este extrem de stans ast"el
incat materiile "ecale nu pot "i eliminate)#
atrezie ileala/colica (absenta ileonului, o portiune a intestinului subtirea sau a colonului)#
compresiune asupra rectului exercitata de cele mai multe ori de o "ormatiune tumorala (teratom
sacrococcigian) care reduce calibrul rectului si determina ast"el aparitia constipatiei#
<. Constipatia functionala 1 non organica, habituala3
. Constipatia la sugari+
.n primul an de viata numarul, aspectul si consistenta scaunelor variaza considerabil in "unctie de
modul de alimentare, su"erind modi"icari maore cand se produce tranzitia de la laptele de mama la
"ormulele de lapte pra", respectiv la introducerea laptelui de vaca# de asemenea diversi"icarea
alimentatiei, precum si trecerea de la alimentele pasate la cele maruntite! reprezinta un moment
important care modi"ica deopotriva numarul, aspectul si consistenta scaunelor,
<ebelusii alaptati, mai ales in primele luni prezinta scaune aproape dupa "iecare masa, scaune moi, cu
aspect apatos! si, cu toate acestea au un ritm de dezvoltare corespunzator# pe masura ce cresc, scade si
numarul scaunelor, uneori la 2-3 pe saptamana cu mentiunea ca, sunt scaune moi, care nu sunt emise cu
di"icultate si care nu sunt insotite de balonarea abdomenului, agitatie, plans, indispozitie, @ste
important de mentionat "aptul ca, in primele luni, e"ortul depus in momentul de"ecatiei si exteriorizat
prin inrosirea "etei, plans sau c$iar ridicarea picioruselor nu semni"ica durere, de cele mai multe ori
scaunul emis "iind moale si apos,
:n bebelus alaptat poate avea 5-* scaune pe zi, la "el cum poate avea un scaun la 5-* zile, 4tata timp
cat consistenta scaunului este normala, nu administrati medicamente si nu folositi stimularea
mecanica(supozitor/termometru), .n ast"el de situatii se intervine asupra alimentatiei mamei, consumul
de pere, prune, 1iJi, suc proaspat de mar, prune, magiun de prune, miere, "ulgi de ovaz asociat cu un
consum corespunzator de lic$ide rezolva! "recvent situatia, @ste disponibil un produs pe piata,
lactoza(Bumana 6ilc$zuc1er, @delJeiss) care se poate administra atat mamei cat si copilasului,
.n cazul bebelusilor ce primesc "ormule de lapte pra", in caz de incetinire a tranzitului intestinal, se
poate sc$imba "ormula de lapte, cu una destinata special celor cu tranzit intestinal incetinit, >u
sc$imbati "ormula de lapte pra" decat dupa ce v-ati s"atuit cu medicul pediatru,
4lte probleme pot sa apara prin introducerea precoce a unor alimente, in special banana, carto"i,
morcovi, cereale "orti"iate cu =ier sau prin renuntarea la alaptat si administrarea unei "ormule de lapte
pra",
=oarte important este momentul diversi"icarii, precum si tipul de aliment care se introduce, la "iecare
bebelus acesta "acandu-se individualizat in "unctie de curba de crestere, de tipul alimentatiei lactate
precum si in "unctie de numarul, aspectul si consistenta scaunelor, 0entru copilasii cu un tranzit
intestinal normal se aplica regulile generale ale diversificarii, pe cand in cazul celor cu tranzit intestinal
incetinit (constipatie) se introduc sucuri sau piureuri de "ructe ( mar, para, pruna) menite sa re"aca
motilitatea normala a intestinului# aceste alimente se recomanda strict la recomandarea medicului
pediatruEEE
Cauze de constipatie la sugari +
erorile din alimentatie (cele mai "recvente) care pot "i usor combatute respectand regulile unei
alimentatii ec$ilibrate care sa o"ere toate principiile nutritive#
mecanice ( si acestea "oarte "recvente si, din pacate de multe ori indicate de medic# aceste
manevre de stimulare cum ar "i utilizarea termometrului, respectiv a supozitoareleor cu glicerina
sunt "oarte nocive deoarece in timp pot altera motilitatea globala a intestinului si totodata pot
determina leziuni ale "ibrelor musculare ce alcatuiesc s"incterul anal, raspunzatoare pe mai
tarziu de aparitia encoprezisului ( pierderi involuntare de materii "ecale la copilasii care au
dobandit controlul s"incterian)#
botulism - prin consum de alimente conservate nu numai miere de albine#
hipotiroidism ( exista si alte simptome asociate5 $ipotonie musculara, protruzia limbii, retard
psi$o-motor#
stenoza hipertrofica de pilor - o a"ectiune ce necesita de cele mai multe ori intreventie
c$irurgicala si a carei mani"estare cardinala consta in varsaturi in et, la &5-30 minute dupa masa
cu stagnare in greutate sau c$iar curba ponderala descendenta#
into-icatie cu Vitamina D ( se suspecteaza la un bebelus care primeste cantitati mari de
2itamina /, in doze terapeutice nu pro"ilactice#
mucoviscidoza 1 fibroza chistica3 ( exista si alte semne asociate, in primul rand un retard de
crestere si eventual in"ectii respiratorii recidivante# sugestiv este eliminare tardiva a
meconiuluiIpeste %' ore de la nastere,
). Constipatia la copii peste an
-auzele de constipatie din perioada de sugar, se regasesc si la copilasii mai mari, de departe cea mai
"recventa "orma de constipatie "iind cea cronica habituala in relatie directa cu alimentatia# la aceasta
contribuie insa si suprimarea voluntara ( in timpul ocului, la gradinita sau la scoala)# un rol deosebit
de important il au manevrele mecanice de stimulare! din perioada de sugar care uneori determina
incetinirea tranzitului intestinal , eventual c$iar distrugerea "ibrelor musculare de la nivelul anusului,
6ai rar este vorba despre constipatie pe "ond psi$ologic 5
impunerea olitei#
pedepse corporale, certuri atunci cand se intampla! accidente! in perioada in care controlul
s"incterian nu este pe deplin instalat,
5imptome asociate constipatiei +
dureri abdominale mai accentuate dupa mancare , ceea ce conduce la scaderea apetitului,
senzatie de satietate precoce#
iritabilitate#
encoprezis (eliminare involuntara de materii "ecale) cu consecinte in primul rand de natura
psi$ologica, cu izolarea, stigmatizarea copilului mai ales daca "recventeaza o colectivitate#
Complicatiile constipatiei +
fisuri anale cu sangerare rectala, cu agravarea constipatiei prin "rica de de"ecare! datorita
durerii# de asemenea prin sangerari repetate ( $emoragii oculte) determina aparitia anemiei care
necesita suplimentare cu "ier, cu agravarea constipatiei , stiut "iind "aptul ca administrarea
"ierului incetineste tranzitul intestinal#
abcese perianale datorita "isurilor existente si contaminarii acestora#
encoprezis ( printre altele "avorizeaza aparitia in"ectiilor urinare repetate#
prolaps rectal prin prolabarea ( iesirea) mucoasei anale spre exterior#
hemoroizi.
Cum se trateaza constipatiaE
.n privinta tratamentului ma voi re"eri strict la constipatia $abituala, constipatia secundara "iind
rezolvata! prin indepartarea/ tratarea a"ectiunii principale ,
-ea mai buna metoda de tratament este prevenirea care se poate realiza extrem de usor daca sunt
respectate cateva reguli generale in privinta alimentatiei 5
alaptare exclusiva pana la 7 luni#
diversi"icare corecta incepand cu varsta de 7 luni cu introducere treptata a "ructelor si
legumelor#
evitarea manevrelor mecanice de stimulare! de tipul termomentrului, respectiv supozitoarelor
cu glicerina#
prezenta in alimentatie a tuturor principiilor alimentare cu evitarea "ainoaselor si a dulciurilor
concentrate##
cresterea aportului de "ibre prin consum de "ructe si legume ( orientativ cantitatea de fibre4zi M
varsta copilului 1 ani3 N 73B
consum crescut de lic$ide ( de evitat insa bauturile carbogazoase),
?ratamentul constipatiei este unul complex, de lunga durata avand ca si obiectiv obtinerea si mai
important mentinerea unui tranzit intestinal normal, -a si principii generale trebuiesc amintite5
&, alimentatie corectaB
2, e-ercitiu fizic ( in cazul bebelusului "oarte e"icient este masaul burticii in sensul acelor de
ceasornic)#
3, educarea refe-ului de defecatie ( inlaturarea temerilor, rusinilor!)# "oarte important in
momentul "olosirii olieti este ca timpul petrecut! sa nu depaseasca 5, maxim &0 minute#
%, tratament psihologic ( pentru copilasii mai mari la care este prezenta teama de de"ecatie
datorita unor accidente sau unor a"ectiuni locale care in$iba ast"el de"ecatia#
5, tratament medicamentos - de multe ori asociat cu dieta si activitatea "izica, mai ales in
"ormele mai severe unde nu se obtine normalizarea tranzitului intestinal numai prin corectarea
alimentatiei,
6edicamente utilizate in cazul constipatiei la copii5
+unt mai multe clase de medicamente utilizate, in "unctie de varsta copilului, de reusita, respectiv
esecul celorlalte metode, !oarte important sa nu administrati aceste medicamente decat la sfatul
medicului pediatru.
1u administrati ceaiuri la2ative copiilor
.n situatiile severe in care materiile "ecale sunt retinute in intestin, se recomanda curatarea! colonului
prin "olosirea de clisme si apoi instituirea unui regim dietetic si a unui tratament medicamentos,
.n urma cu cativa ani "oarte "olosit era uleiul de parafina ( &ml pentru "iecare 1g) care insa este
contraindicat la sugari datorita riscului de aspiratie pulmonara# totodata in$iba absorbtia unor vitamine
( liposolubile) 5 4, /, @,A,
3ezultate bune se obtin prin asocierea Debridat (&ml pentru "iecare 1g cu &5 minute inainte de masa)
cu 'robiotice ( 8iotics, @co"lorina, Hinex,etc), eventual administrare de "agneziu 1fiole buvabile3 .n
cazurile mai rezistente se administreaza lactuloza 1Duphalac3 de pre"erinta in doza unica, pana la
normalizarea consistentei, numarului si aspectului scaunelor,
C terapie din ce in ce mai "olosita de pediatri in cazurile de constipatie prin $ipomotilitate ( incetinirea
contractiilor musculaturii intestinale si implicit a tranzitului intestinal) este ,RI0RO"ICIN9 in doze
mult mai mici ( &/%- &/') decat cele administrate in in"ectii (in care se utilizeaza datorita proprietatilor
antimicrobiene)# din pacate multi parinti sunt reticenti la acesta terapie in ciuda recomandarii ei de
catre pediatri,
+ubliniez inca o data importanta prezentarii la medic atunci cand exista tulburari ale tranzitului,
singurul in masura sa stabileasca daca constipatia este una $abituala sau, dimpotriva secundara unor
alte a"ectiuni, /e asemenea este "oarte important sa nu administrati copiilor medicamente dupa
urec$e! c$iar daca acestea au avut rezultat in cazul altor copilasi cu probleme similare,
-onstipatia $abituala este "oarte "recventa iar tratamentul ei, "ie ca este igieno-dietetic, "ie ca este
medicamentos necesita o durata lunga de timp pentru a conduce la normalizarea si, mai important
mentinerea unui tranzit intestinal normal,
9limentatia corecta a copiilor
(eneralitati
+us
3egimul alimentar corect al copiilor este cel care "urnizeza o cantitate adecvata de nutrienti,
in proportii corespunzatoare si care este per"ect adaptat etapei de dezvoltare in care se
incadreaza copilul, C alimentatie sanatoasa si adecvata necesitatilor organismului este c$eia
asigurarii unei cresteri si dezvoltari armonioase somatice, dar si psi$ice, emotionale si a"ective, /ieta
potrivita are un rol determinant in imbunatatirea calitatii vietii, mentinerea unei bune stari de sanatate si
cresterea duratei medii de viata,
Cuprins articol
&, Deneralitati
2, /ieta nou-nascutilor si sugarilor sub % luni
3, /ieta sugarilor intre %-7 luni
%, /ieta sugarilor intre 7-' luni
5, /ieta sugarilor intre '-&2 luni
7, /ieta copilului de & an
*, 3ecomandari pentru sugari
', /ieta copiilor mari
;, /e retinutE
Dieta nou-nascutilor si sugarilor sub 6 luni
+us
.n primele %-7 luni de viata, specialistii recomanda ca dieta sugarilor sa "ie bazata in special (daca nu
c$iar in exclusivitate) pe laptele matern (sugarul $ranit prin alaptare la san) sau pe "ormule de lapte
suplimentate cu nutrienti care sa se adapteze nevoilor si capacitatii de utilizare a organismului lor, .n
cazul sugarilor $raniti la san, alaptatul se "ace "ie la cerere (bebelusii plang sau devin nelinistiti cand le
este "oame), "ie o data la 2-% ore (de '-&2 ori/zi), 0ana in luna % de viata post-natala, sugarul isi va
reduce treptat numarul de alaptari la %-7/zi, insa, in ansamblu, cantitatea de lapte pe care o va consuma
va creste, +ugarii alimentati cu "ormule de lapte vor "i $raniti de 7-' ori/zi, incepand cu 70-&50 de
grame de produs la "iecare masa (realizand un total de %'0-&050 grame de-a lungul zilei), -a si in cazul
bebelusilor alimentati la san, si cei $raniti arti"icial isi vor reduce treptat numarul de mese, crescand
insa cantitatea consumata de "iecare data la aproximativ &'0-2%0 de grame,
5pecialistii recomanda hranirea bebelusilor cu lapte matern, acesta, ca si procesul de alaptare in
sine, avand anumite beneficii, atat pentru copil, cat si pentru mama, printre care+
- asigurarea unei proportii si diversitati ideale de nutrienti (carbo$idrati, lipide, proteine)#
- este usor de digerat si poate "i asimilat in intregime de organismul bebelusilor#
- promoveaza "unctia sistemului imun, ast"el sugarii dezvolta mai rara in"ectii precum5 otitele, raceala,
gripa, care, daca apar, vor "i mai putin severe#
- sugarul alaptat are mai putine sanse sa devina supraponderal sau obez,
4limentele solide si semisolide pot "i introduse in alimentatia sugarului incepand din luna %, insa
parintii trebuie sa "ie precauti in legatura cu tipul acestora, >u este recomandata introducerea timpurie
in dieta a mierii, deoarece exista riscul ca aceasta sa contina spori ai unor microorganisme ce pot
determina aparitia botulismului, boala cu consecinte severe, pe care sistemul imun al sugarului nu o
poate combate in mod e"icient, /e asemenea, dieta sugarului trebuie sa "ie riguros controlata in ceea ce
priveste continutul in sare, deoarece rinic$iul sau nu este capabil inca sa regleze ec$ilibrul $idrosalin al
organismului, 9a$arul nu trebuie nici el introdus de la aceasta varsta, "iind de pre"erat ca maoritatea
glucidelor sa "ie de provenienta vegetala, si anume din "ructe,
6ama trebuie sa acorde o atentie deosebita alimentatiei, atat in ceea ce priveste numarul de alaptari, cat
si cantitatea da lapte consumata la "iecare supt, @xista situatii in care copilul nu se $raneste
corespunzator pe parcursul zilei, sau este subponderal, si trebuie trezit in timpul noptii pentru a "i
alimentat, 0arintii sunt s"atuiti sa duca bebelusul periodic la control medical, pentru a se putea aprecia
in mod obiectiv dezvoltarea sa, cresterea in greutate si talia, .n cazul in care sugarul nu ia in greutate si
devine subponderal pentru varsta sa, medicul poate recomanda mamei un anumit regim alimentar ce
poate include diverse suplimente nutritive, in "unctie de necesitati, sau cresterea "recventei alaptarilor,
prin trezirea nocturna,
Object 2
Dieta sugarilor intre 6-* luni
+us
.ntre %-7 luni, un sugar sanatos si euponderal ar trebui sa consume intre '50-&350 de grame de "ormule
de lapte, 4ceasta este varsta la care se "ace, de obicei, trecerea de la dieta bazata pe lapte matern sau pe
"ormule "orti"iate, la cea diversi"icata, +ub % luni nu este indicata introducerea solidelor in alimentatie
deoarece copilul se poate c$iar as"ixia mecanic cu ele, ne"iind capabil inca sa realizeze o deglutitie
normala, /e asemenea, nici ec$ipamentul enzimatic digestiv nu este pregatit pentru degradarea si
absorbtia acestui tip de alimente,
+pecialistii se g$ideaza dupa anumite criterii legate de dezvoltarea "izica a copilului in aceste % luni
atunci cand recomanda diversi"icarea dietei, printre care5
- dublarea greutatii de la nastere#
- capacitatea de a-si mentine capul si gatul in pozitie verticala, "ara autor, de a se ridica autat, de a da
semne de satietate intorcand capul de la san/biberon, sau prin re"uzul de a desc$ide gura#
- copilul incepe sa mani"este interes "ata de alimentatia celorlalti membri ai "amiliei,
Ha inceput, parintii pot incerca $ranirea bebelusului cu cereale speciale, cu suplimente de "ier,
combinate cu lapte matern sau "ormulele consumate anterior, -onsistenta acestui amestec poate "i
crescuta treptat, pe masura ce copilul devine capabil sa isi controleze corect si e"icient deglutitia,
4ceasta combinatie poate "i o"erita de 2 ori/zi, insa in cantitati mici care sa "ie alcatuite din &-2 linguri
de cereale uscate, 0e masura ce copilul se obisnuieste, aceasta cantitate poate "i crescuta la 3-% linguri
de cereale, +pecialistii insista ca de la aceasta varsta $ranirea sa se "aca "olosind lingurita, .n cazul in
care exista indicatii speciale, cum ar "i boala de re"lux gastroeso"agian, si numai la recomandarea
speciala a medicului, se poate incerca $ranirea "olosind biberonul, /upa ce copilul s-a adaptat noului
regim si consuma cereale in mod curent, se pot introduce si alte produse "orti"iate cu "ier, 6edicii
recomanda parintilor introducerea unui singur tip de cereale pe saptamana, ast"el incat sa poata urmari
daca sugarul prezinta intoleranta digestiva la acesta sau dezvolta reactii alergice,
0e parcursul perioadei de initiere in alimentatia solida se mai pot introduce si sucuri de "ructe cu
vitamina - (acestea pot "i date copilului dintr-un pa$ar de mici dimensiuni),
9lte alimente pe care pediatrii le recomanda sunt+ branza de vaci in combinatie cu orez pasat sau
piure de legume (dupa varsta de 5 luni), galbenus de ou "iert tare (>: si albusul, acesta avand potential
alergic),
Dieta sugarilor intre *-2 luni
+us
/e la varsta de 7-' luni sugarul devine capabil sa mestece alimentele, sa stea "ara spriin, sa prinda si sa
apuce diverse lucruri in mana,
.n aceasta perioada se recomanda mentinerea in dieta a laptelui matern sau a "ormulelor de lapte,
administrate de 3-5 ori/ zi, -onsumul lor se va diminua treptat, pe masura ce alimentele solide vor
deveni maoritare in dieta,
/e la 7 luni se pot introduce in alimentatia zilnica "ructe si legume pasate, 4cestea trebuie integrate
treptat in dieta, lasand copilului o perioada de 2-3 zile in care sa se obisnuiasca cu ele, timp in care
parintii pot urmari modul in care raspunde organismul micutului la acestea (aparitia unor simptome
digestive, alergice), 0rintre primele legume care pot "i consumate si care se pare ca sunt si agreate de
maoritatea sugarilor se a"la5 mazarea, morcovii, carto"ii, dovleceii, s"ecla, "asolea, iar dintre "ructe5
banane, piersici, pere, caise, pepeni,
/upa varsta de 7 luni "ructele, legumele (dar si cerealele) trebuie incluse in dieta deoarece, prin
continutul ridicat in glucide aduc nutrienti si un important surplus de calorii,
@xista dieteticieni care recomanda introducerea unor cantitati mici de legume inaintea "ructelor,
deoarece considera ca invers copilul nu ar mai aprecia gustul lor ca "iind la "el de atragator ca al
"ructelor, -antitatea initiala de "ructe si legume este de 2-3 linguri/portie, a cate % portii/zi, .n timp ce
se urmareste reactia copilului la "ructele si legumele din alimentatie se veri"ica in acelasi timp si
parametrii de greutate si dezvoltare psi$o-somatica, -antitatea poate sa varieze intre 2 linguri si 2 cesti
de vegetale pasate, .n timp se poate creste si consistenta e"ectiva a alimentelor, acest lucru depinzand
de tolerabilitatea digestiva,
-opilul poate "i incuraat sa se autoalimenteze (sub stricta supraveg$ere a unui adult), punandu-i in
mana mici cantitati din diverse alimente, ?otusi, se recomanda evitarea5 "eliilor de mere, strugurilor,
a"inelor, alunelor, semintelor, popcornului, legumelor dure negatite, "ulgilor de cereale uscate,
bomboanelor tari si rotunde, untului de ara$ide, carnaciorilor, deoarece toate aceste produse, precum si
cele asemanatoare lor ca "orma si consistenta pot cauza as"ixia mecanica a sugarului,
+e recomanda evitarea alimentelor prea sarate sau prea dulci, +ugarul poate "i lasat sa manance singur
legume moi gatite, "ructe spalate si curatate de coaa, de tipul bananelor, piersicilor, mici bucati de
gra$am, biscuiti, paste,
?ot in aceasta perioada se pot introduce in regim alimente ce promoveaza cresterea sanatoasa a dintilor,
cum ar "i painea praita, biscuitii nesarati sau covrigeii, +pre luna a '-a bebelusul poate incerca si
carnea de pui sau peste, "iarta si tocata, initial cate 30 de grame/zi, de % ori/saptamana, 4lte
recomandari alimentare includ5 consumul de "icat de pasare (dupa 7 luni), de iaurt de casa cu biscuiti
(se recomanda evitarea iaurturilor cu "ructe),
Dieta sugarilor intre 2-) luni
+us
/e la aceasta varsta copilul poate dea sa se autoalimenteze sau sa utilizeze un pa$ar, daca este autat,
iar dupa &0 luni este capabil sa mestece corect si sa ing$ita alimente moi, incepe sa "oloseasca lingurita,
.n ceea ce priveste dieta, aceasta poate contine in continuare lapte matern sau "ormule de lapte (de 3-%
ori/zi), -arnea, principala sursa de proteine si "ier, poate "i introdusa in cantitati crescande, sub "orma
"iarta, pasata sau tocata marunt, .n cazul sugarului alimentat la san, carnea poate deveni parte de baza a
regimului alimentar de la varsta de ' luni (se considera ca pana la aceasta varsta sugarul are depozite
su"iciente de "ier, apoi impunandu-se aportul exogen din surse animale si vegetale), -a si in cazul
legumelor, "ructelor, cerealelor, este indicata introducerea unui singur sortiment de carne pe saptamana,
in portii de cate 3-% linguri, sub "orma tocata sau de carnaciori taiati in "elii cat mai subtiri, Ha '-; luni
se poate adauga in dieta si ciorba de perisoare,
0ortiile de legume si "ructe pot "i crescute la 3-% linguri, de cate % ori/zi, iar dupa ; luni copilul poate
incerca smantana, branza, mamaliguta,
Cul integral (albus si galbenus) se introduce in dieta doar dupa primul an, datorita riscului de aparitie al
alergiilor,
0ana la varsta de & an, maoritatea copiilor au abandonat utilizarea biberonului (daca acesta este inca
"olosit, ar trebui sa "ie doar pentru apa), /upa ; luni, "ructele si legumele pot "i diversi"icate prin
introducerea de 1iJi, spanac, ardei gras, salata verde, marar, patrunel,
+pecialistii recomanda evitarea unor "ructe precum zmeura, "ragi, capsuni (datorita potentialului
alergic) dar si excesului de mere, pere sau prune, datorita riscului crescut de aparitie al diareei,
Dieta copilului de an
+us
/upa ce copilul a implinit un an, laptele matern sau "ormulele de lapte pot "i inlocuite cu lapte integral,
>u se recomanda inca "olosirea laptelui degresat sau semidegresat (cu procent de 2% grasime) pana
cand copilul nu implineste varsta de 2 ani, deoarece organismul sau are nevoie de caloriile "urnizate de
bogatul continut lipidic al laptelui, Haptele integral nu reprezinta o optiune sanatoasa pentru dieta
copilului sub & an (sugar), specialistii demonstrand ca introducerea lui in dieta determina atat o
citopenie sangvina (cu scaderea numarului de $ematii, trombocite, leucocite), cat si un risc crescut de a
dezvolta diabet za$arat in copilarie, -onsumul excesiv de lapte de vaca este de evitat deoarece are un
continut scazut in nutrienti si prin cantitatea mica de "ier pe care o aduce in organism, predispune la
aparitia anemiei, 8ranza "acuta in casa si iaurtul pot "i introduse in cantitati mici in dieta pe parcursul
dezvoltarii copilului,
Ha varsta de & an maoritatea nutrientilor ar trebui sa provina din carne, "ructe, legume, paine, cereale si
lactate, in special lapte integral, /iversi"icarea regimului este menita sa asigure necesarul de vitamine
si minerale al organismului,
/upa varsta de &-&,5 ani, ritmul dezvoltarii nu mai este "el de accelerat ca in perioada de sugar, insa se
mentine in continuare crescut (greutatea copilului nu se va mai dubla insa, ca pana la aceasta varsta),
>evoile nutritionale la varsta de &,5 ani scad raportat la supra"ata corporala, insa nu si la c$eltuiala
energetica, +pre deosebire de sugar, copilul de & an are o activitate "izica mai intensa pe masura ce
devine capabil sa mearga si sa exploreze mediul din ur, C caracteristica a acestei perioade este
reprezentata de numarul relativ crescut al meselor, %-7/zi, care sunt insa reduse cantitativ (copilul
mananca putin si des),
Recomandari pentru sugari
+us
0rintre recomandarile "acute de specialisti parintilor, se numara5
- evitarea diversi"icarii dietei prea devreme (sub % luni), prin introducerea alimentelor solide, deoarece
poate determina o crestere in greutate mai mare decat este normal varstei#
- introducerea de alimente noi treptat, de pre"erat unul la cateva zile, in intervalul acesta urmarindu-se
aparitia unor reactii alergice sau de intoleranta digestiva (urticarii, varsaturi, diaree)#
- evitarea $ranirii cu alimente semisolide sau de consistenta mai crescuta "olosind un biberon#
- in cazul in care copilul nu pare sa agreeze noile alimente, parintii sunt s"atuiti sa nu insiste pentru
moment si sa incerce introducerea acestora ceva mai tarziu,
Igiena alimentatiei sugarului
- bebelusul poate "i $ranit direct dintr-un borcanel daca se "oloseste intregul continut al acestuia# in caz
contrar este indicata utilizarea unei "ar"urii pentru a preveni contaminarea continutului cu bacterii
enterice
- recipientele in care se depoziteaza mancarea copilului trebuie sa "ie inc$ise etans si depozitate in
"rigider nu mai mult de 2 zile#
- bebelusul trebuie $ranit cu o lingurita numai a lui si adaptata marimii sale#
- daca sugarul trebuie adormit utilizand un biberon, se recomanda ca acesta sa nu contina lapte, sucuri
de "ructe sau alte bauturi dulci, ci doar apa plata# parintii ar trebui sa incerce sa il dezobisnuiasca de
biberon deoarece acesta a"ecteaza dezvoltarea normala a dintilor
- se insista pe evitarea alimentelor cu potential as"ixiant,
5faturi utile
- intre mese se recomanda consumul de apa#
- nu se recomanda $ranirea copilului cu dulciuri sau cu bauturi indulcite deoarece ii vor strica apetitul
si ii vor a"ecta dentitia#
- se recomanda evitarea "olosirii in exces a sarii, za$arului, condimentelor sau aditivilor alimentari in
exces in mancarurile pregatite pentru bebelusi#
- produsele bazate pe ca"eina ar trebui evitate (deci, "ara ceaiuri tari, ciocolata, cacao, ca"ea)#
- exista si cazuri in care bebelusii sunt nelinistiti pentru ca au nevoie de atentie mai mult decat de
mancare, situatie in care parintii sunt s"atuiti sa petreaca mai mult timp in compania lor,
Dieta copiilor mari
+us
/ieta copiilor are un rol determinant in ceea ce priveste starea de sanatate, re"lectata prin cresterea si
dezvoltarea armonioasa si con"orma varstei, @a trebuie sa se adapteze in permanenta nevoilor calorice
ale organismului copilului si adolescentului,
C dieta ec$ilibrata este bazata pe toate principiile alimentare din piramida alimentelor, un copil putand
avea acelasi meniu ca si un adult, insa in cazul lui di"era cantitatea de alimente consumata, precum si
numarul de portii,
/upa varsta de 2 ani medicii impun restrictii din punct de vedere al continutului in lipide care ar trebui
aduse in dieta, C dieta $ipercalorica poate asocia inca de la aceasta varsta un risc crescut de aparitie al
obezitatii, cu toate riscurile pe care aceasta le implica5 tulburari metabolice (inclusiv de metabolism
glucidic, cu aparitia rezistentei peri"erice la insulina si dezvoltarea diabetului za$arat), tulburari cardio-
circulatorii,
.n cazul in care copilul locuieste intr-o zona cu apa saraca in "luor, medicul trebuie sa suplimenteze
dieta cu acest oligoelement important in dezvoltarea normala a dentitiei, C dieta cat mai variata, care
reuneste toate principiile alimentare (cereale, legume, "ructe, carne, lactate) are si rolul de a preveni
aparitia sindroamelor pluricarentiale, +pecialistii insista ca toti nutrientii esentiali unei dezvoltari
armonioase sa aiba provenienta alimentara si sa nu "ie administrati sub "orma de suplimente vitaminice
"armaceutice, /esi medicii nu recomanda administrarea unor ast"el de suplimente in mod regulat unui
copil per"ect sanatos, nici nu interzic parintilor acest lucru,
C dieta nesanatoasa poate expune copilul unor carente polivitaminice sau minerale grave, cel mai
"recvent "iind in cantitati insu"iciente nevoilor vitamina -, vitamina 4, vitamina 87, acidul "olic,
calciul si "ierul,
-onsumul in cantitati limitate de produse lactate va determina un aport insu"icient de calciu, ceea ce va
a"ecta direct procesul de crestere si mineralizarea osoasa, >evoia de calciu a organismului se modi"ica
pe parcursul cresterii, ast"el5 este de %00 mg/zi la 5 luni, de 700 mg/zi la &2 luni, '00 mg/zi intre &-&0
ani si de &200 mg/zi la varste peste && ani, 4limente bogate in calciu sunt laptele degresat, iaurtul si
branza, 8ranza reprezinta si o sursa importanta de vitamina 4, sodiu si in cantitati mici, de vitamina 8,
4lte produse precum brocoli, legumele gatite sau somonul (cu oase) au un important continut in -alciu,
insa copiii sunt greu de convins sa le consume,
.n ceea ce priveste necesarul de "ier al organismului, acesta depinde de varsta, sex, rata de crestere si
dezvoltare, depozitele minerale preexistente dar si de capacitatea de absorbtie a tractului digestiv,
=etele, in perioada adolescentei vor avea nevoi mai crescute de "ier datorita pierderilor pe cale
menstruala, +urse importante de "ier sunt carnea, pestele, cerealele, spanacul, mazarea si "asolea uscata,
De retinut.
+us
0iramida alimentara a "ost creata de specialisti cu scopul de a orienta individul spre o dieta cat mai
ec$ilibrata si sanatoasa, :tilizand recomandarile incluse in aceasta se pot realiza regimuri continand
produse variate, bogate in nutrienti in concentratii optime, "ara a destabiliza alimentatia prin surplusuri
de calorii, lipide (in special grasimi saturate si colesterol), za$ar, sare,
9limentele sunt aran#ate in piramida, de la baza spre varf, in functie de cantitatea ce trebuie
consumata zilnic, astfel+
- la baza sunt cerealele integrale ("aina de grau integrala, "ulgi de ovaz, orez brun) si cereale ra"inate
(paine alba, orez decorticat)# acestea sunt produse bogate in "ibre, "ier si multe din vitaminele
complexului 8 (tiamina, niacina, acid "olic)# se recomanda consumul a 7-&& portii/zi (o portie putand
contine o "elie de paine, un bol mic cu cereale, &00 grame de orez gatit)#
- urmeaza "ructele si legumele (sunt recomandate 2-5 portii/zi), importanta lor
"iind data de continutul in "ibre, vitamina -, acid "olic, potasiu#
- grupa proteinelor contine carne, peste, oua, legume uscate - acestea asigura un
aport important de "ier si zinc, pe langa bogatul continut in proteine# se
recomanda 2-3 portii a cate *0-&00 grame/zi# pe aceeasi treapta ca importanta
sunt plasate produsele lactate (lapte integral, semi sau complet degresat,
branzeturi, iaurturi), deserturile pe baza de lapte (ing$etata, budinci)# datorita
continutului in calciu, potasiu, vitamina /, se recomanda consumul a minim 3
portii/zi (mai crescut in cazul copiilor, adolescentilor si "emeilor ce alapteaza)#
- la var"ul piramidei se a"la uleiurile, grasimile si dulciurile5 ele reprezinta cel
mai mic procent de alimente din dieta si trebuie consumate ocazional deoarece
aduc multe calorii, in detrimentul substantelor nutritive, pe care le contin in
cantitati reduse, .n aceasta categorie sunt incluse uleiurile vegetale, margarina,
smantana, za$arul, bauturile carbogazoase si deserturile,
0rima paginaW
0roteinele5 mit si realitate
'roteinele+ mit si realitate
0roteinele au "ost denumite asa de catre 6ulder, in
anul &'3', 4ceasta denumire provine din limba greaca
si inseamna Xa "i pe primul loc!, /r, Hiebig, un "aimos c$imist german din secolul al .P-lea, a crezut
ca, deoarece musc$ii sunt alcatuiti in principal din proteine, acestea trebuie sa "ie X$rana! musc$ilor, @l
a emis o teza care in"luenteaza si acum gandirea populara, si anume ca "orta si energia musculara
depind de cantitatea de proteina consumata, /r, -arl 2oit, un elev de-al lui Hiebig, a promovat ideile
acestuia, recomandand o alimentatie "oarte bogata in proteine, aproximativ &20 g pe zi, cantitate
consumata de minerii studiati de el, 4ceste idei au intretinut pana astazi o ingriorare obsesiva in
legatura cu insu"icienta consumului de proteine,
-e sunt proteinele si la ce auta eleF
0roteinele sunt molecule mari, alcatuite din aminoacizi, .n organism, exista 22 de aminoacizi din a
caror combinatie rezulta o varietate in"inita de proteine, /intre acestia, ; aminoacizi nu pot "i sintetizati
de organism, "iind produsi doar de plante, @i se numesc aminoacizi esentiali si trebuie sa se gaseasca in
mod obligatoriu in dieta, 0roteina consumata nu poate "i absorbita in sange ca atare, de aceea este
des"acuta de acizi si enzimele digestive in aminoacizii componenti, si doar ei sunt absorbiti in sange,
-are este rolul proteinelor in organismF
0roteinele au in principal un rol structural, adica sunt un "el de caramizi "olosite la constructia celulei, a
tesuturilor si a organelor, 0roteinele sunt "olosite si in sinteza anticorpilor si a enzimelor, intra in
alcatuirea unor $ormoni sintetizati, de exemplu in $ipo"iza sau in pancreas, au rol in transportul
di"eritelor minerale, vitamine sau al altor substante in sange,
/e cata proteina avem nevoieF
/r, -$ittenden a testat soldati in conditii "izice variate ( iarna si vara, la munca si in conditii de odi$na
( si a concluzionat ca este nevoie de o cantitate surprinzator de mica de proteine, adica de %0-70 g pe
zi, ceea ce inseamna mai putin de umatate din Xstandardul lui 2oit! de &20 g, .n &;&3, dr, Bind$ede a
con"irmat ca %0 g de proteina sunt su"iciente, insa este interesant de remarcat "aptul ca proteina
provenea aproape in exclusivitate din carto"i, ?oate acestea au determinat guvernul +tatelor :nite sa
recomande nu mai mult de 57 g de proteine pe zi la barbati si %% g pe zi la "emei (aproximativ 0,'-& g
pe 1ilogram corp), 0roteinele de origine vegetala pot "i "olosite la "el de bine de catre organism, /ieta
ovo-lacto-vegetariana are din abundenta proteine, iar pentru vegetarienii totali, combinatii de cereale cu
leguminoase, nuci, legume si "ructe "urnizeaza o cantitate su"icienta de proteine,
4devarul despre proteine
/esi Hiebig si 2oit au "ost oameni de stiinta "aimosi, totusi ideile lor "alse si ne"ondate stiinti"ic au
in"luentat negativ alimentatia oamenilor de pe tot globul, -redinta ca cineva trebuie sa manance carne
pentru a satis"ace necesarul de proteine este inca sustinuta, din ignoranta, de multi,
-ercetarile medicale au demonstrat clar ca5
4, 3atia zilnica de proteine necesara este "oarte mica si poate "i obtinuta cu usurinta dintr-o alimentatie
simpla si obisnuita,
8, =orta musculara nu depinde de cantitatea de proteine ingerate, pentru ca nu proteinele sunt
Xcombustibilul! pentru musc$i, ci glucoza si grasimile,
-, 0roteinele de origine animala aduc probleme serioase si scad longevitatea,
@"ectul consumului excesiv de proteine
:n regim prea bogat in proteine scade durata vietii si stimuleaza dezvoltarea si maturizarea sexuala
precoce, a"ecteaza "unctia rinic$iului, creste riscul de osteoporoza prin accelerarea eliminarii de calciu,
creste necesarul de vitamina 8&2, creste riscul de litiaza renala, creste colesterolul sangvin
(independent de e"ectul grasimilor), a"ecteaza cresterea copiilor (rinic$i si "icat supradimensionate),
"avorizeaza pierderea zincului din organism,
Osteoporoza
(eneralitati
+us
2ezi galerie "oto
=iind o boala osoasa care demineralizeaza osul, "ragilizandu-l, osteoporoza detine un
record absolut5 este cea mai importanta cauza de "racturi la persoanele de peste 50 de ani,
"iind vinovata de aproape '0% din totalul lor, 2a puteti imagina ce urmeaza de aici5 durere, spitalizare,
interventii c$irurgicale, posibile complicatii si o lunga perioada de recuperare, c$eltuieli s,a,m,d, 0entru
a preveni toate aceste neaunsuri, ne putem pune intrebarea logica5 ce putem "ace pentru a nu aunge
aiciF -um putem evita sau trata osteoporozaF
De la normal la patologic
+us
.nainte de a porni in cautarea raspunsurilor la aceste intrebari, ar "i bine sa stim care sunt "actorii care
in"luenteaza sanatatea osului,
.n mod obisnuit, osul se gaseste intr-o permanenta activitate de resorbtie si "ormare, dupa 30-35 de ani
densitatea osoasa incepand sa scada, Ha "emei, pierderea osoasa se accelereaza dupa menopauza, cand
scade dramatic secretia de $ormoni estrogeni si progesteron, care au un rol protector,
@xista $ormoni care accelereaza remodelarea ($ormonul paratiroidian, tiroxina, vitamina /, $ormonul
de crestere) si altii care o diminueaza (calcitonina, estrogenii),
Bormonii nu sunt insa totul, 4lti "actori precum rasa, "actorii genetici, alimentatia, exercitiul "izic si
modul de viata sunt "oarte importanti in ceea ce priveste rata pierderii osoase in menopauza
c$irurgicala sau naturala, =umatul, alcoolismul, sedentarismul si obezitatea sunt "actori care sporesc
riscul de osteoporoza,
6enopauza, rasa si "actorii genetici "iind inevitabili, domeniul in care putem interveni este stilul de
viata prin invatarea unor comportamente care s-au dovedit a "i utile prevenirii si ameliorarii
osteoporozei,
Object 3
Cuprins articol
&, Deneralitati
2, /e la normal la patologic
3, -um diagnosticam osteoporozaF
%, 4limentatie antiosteoporoza
5, @xpunerea la soare
7, ?ratament medicamentos
*, @xercitiul "izic si osteoporoza
Cum diagnosticam osteoporozaE
+us
-ea mai buna metoda de diagnosticare a osteoporozei in momentul de "ata este osteodensitometria prin
absorbimetrie cu raze P, 6asoara indici speci"ici, scorul ? "iind cel mai important, /iagnosticul de
osteoporoza se pune cand scorul ? este mai mic sau egal cu 2,5, iar de osteopenie ( cand acest scor se
gaseste intre -& si -2,5,
9limentatie antiosteoporoza
+us
4sigurarea unui aport de calciu normal este "oarte importanta in prevenirea osteoporozei, .n lipsa
calciului, $ormonul paratiroidian va actiona asupra oaselor pentru a mentine o concentratie constanta a
calciului in sange, demineralizandu-le,
Haptele si produsele lactate sunt o sursa bogata de calciu, dar nu cea mai buna, =iind bogate in proteine,
contribuie la cresterea aciditatii sangelui, ceea ce "orteaza calciul sub "orma de bicarbonat sa iasa din os
pentru neutralizarea aciditatii, 0rin colesterolul continut, contribuie la aparitia unor problemelor cardio-
si neurovasculare pe termen lung, 0e de alta parte, laptele degresat este destul de greu absorbabil,
C sursa "ara risc de calciu o constituie vegetalele, cerealele integrale, semintele de susan, mac, nucile,
soia, lintea, legumele cu "runze, to"u,
/e evitat ar "i bauturile carbogazoase, produsele bogate in "os"ati precum branza topita, care cresc
riscul demineralizarii osoase, +uplimentele de calciu pot "i recomandate cand alimentatia este saraca,
,-punerea la soare
+us
+ub in"luenta razelor ultraviolete, pielea poate produce provitamina /, 4ceasta vitamina este mai
departe trans"ormata in vitamina / activa in "icat si rinic$i, 3olul ei este de a creste absorbtia calciului
la nivelul intestinului, de a reduce eliminarea calciului in urina si de a-l "ixa in oase, 0entru a asigura
necesarul zilnic de vitamina / este su"icienta o expunere de &5 minute a pielii "etei si mainilor de 3-%
ori/saptamana in intervalul martie-octombrie, .n perioada noiembrie-"ebruarie, aportul din aceasta
vitamina va "i asigurat din suplimente vitaminice,
0ratament medicamentos
+us
6ai multe medicamente sunt capabile sa scada resorbtia osoasa si c$iar sa stimuleze productia de os
nou la persoanele cu osteoporoza, /in grupul celor care scad resorbtia amintim calciul, estrogenii,
calcitonina, bi"os"onatii (=osamax, 4ctonel, 8onviva), modulatorii recaptarii selective a estrogenului
(@vista), 6edicamente osteo"ormatoare sunt vitamina /, $ormonul paratiroidian (?eriparatide),
ranelatul de strontiu (0rotelos), 0e baza studiior, cele mai e"iciente in reducerea riscului de "ractura par
a "i ranelatul de strontiu, bi"os"onatii si parat$ormonul ("oarte scump insa),
,-ercitiul fizic si osteoporoza
+us
@xercitiul "izic este o componenta importanta a pro"ilaxiei si tratamentului, 6arele adevar este ca,
pentru a "i mentinut, osul trebuie sa "ie solicitat, @xista numeroase studii care arata ca nivelul de
incarcare a osului in"luenteaza pozitiv cresterea si remodelarea osoasa,
0entru persoanele care inca nu su"era de osteoporoza, sunt indicate sporturile de impact si exercitiile cu
purtare de greutate, 4st"el, alergarea, basc$etul, tenisul, voleiul, gimnastica aerobica, badmintonul,
sc$iatul sunt "oarte indicate, 6ai puteti lua in considerare urcatul scarilor, urcatul pe munte, exercitiile
cu greutati,
@"icienta exercitiilor este mai buna atunci cand sunt repetate cu regularitate (zilnicE), de durata scurta si
su"icient de intense pentru a produce tensiune la nivelul osului,
0entru pacientii dea a"ectati de osteoporoza, exercitiile Xde impact! sunt contraindicate datorita
cresterii riscului de "ractura si tasare, ?otusi exercitiile supraveg$eate, usor rezistive, progresive, pot
creste densitatea minerala c$iar si la pacientii osteoporotici, 6ersul pe os timp de %5 de minute de trei
ori pe saptamana sau 30 de minute zilnic este "oarte indicat pentru mentinerea densitatii minerale a
membrelor in"erioare si bazinului, /esi nu sunt osteogenetice, inotul si ciclismul pot "i indicate pentru
mentinerea in "orma si dezvoltarea "ortei musculare,
:n loc special trebuie o"erit evitarii pozitiilor care accentueaza ci"oza si acelor exercitii care pot
preveni de"ormarea coloanei vertebrale, precum si celor care pot dezvolta ec$ilibrul si coordonarea,
,-ercitiile de e-tensie a coloanei vertebrale se asociaza cu o scadere a riscului de cadere si
fractura, indiferent daca se iau sau nu medicamente. Care sunt acesteaE
&, /in pozitia intins pe spate, cu genunc$ii "lectati la ;0, se pot executa miscari de dute-vino ale
bratelor intinse deasupra capului, care coboara apoi in pozitie intinsa, perpendicular pe axul corpului,
2, /in aceeasi pozitie culcat, cu coatele la ;0 si bratele perpendiculare pe axul corpului, exercitii de
rotatie a umerilor prin balansarea in os si in sus a antebratelor,
3, /in pozitia sezut pe un scaun cu spatar, exercitii de extensie a bratelor,
%, /in aceeasi pozitie sezand, cu coatele "lectate, exercitii de impingere a coatelor in spate,
5, ?ot din sezut, cu mainile la cea"a, exercitii de extensie si impingere a coatelor in spate,
7, /in pozitia intins pe burta cu o perna sub abdomen, exercitii de ridicare a umerilor, cu extensia
bratelor in lungul corpului,
*, .n pozitia Xin patru labe!, cu spatele relaxat, exercitii de ridicare alternativa a bratelor si membrelor
in"erioare la orizontala,
4numite amenaari in casa sunt utile5 montati balustrade la scari si manere de care sa va puteti prinde la
baie, etaere care sa nu "ie prea inalte, acoperiti podeaua alunecoasa cu moc$eta, mascati cablurile
electrice sau de tele"on,
0revenirea "racturilor ( cea mai de temut complicatie a osteoporozei ( e posibila,
Digestie grea E <alonare E 9flJ cum sJ combini
corect alimentele
.ntr-o lume ideala, in care omul isi cunoaste corpul, comunica cu planeta pe care locuieste, in mod
natural si simplu, acest articol ar "i redundant, /ar maoritatea oamenilor nu sunt acolo, si au nevoie de
un pic de g$idare, 6aoritatea oamenilor, inclusiv noi, nu stiu cum sa isi "oloseasca corpurile intr-un
mod in care sa le aduca maxim de bene"icii 5), -ei care inca se con"unda cu corpul, si cred ca doar asta
sunt, ar trebui sa se mai gandeasca putin la acest lucru, /aca ei ar "i corpul ar stii clar ce ii doare si de
ce, ar stii cum "unctioneaza si de ce in "iecare moment,
-u cat mananci mai multa $rana naturala cruda, cu atat simturile tale devin mai bune si poti intelege
atunci cum sa combini alimentele in mod per"ect, -$iar si dupa miros poti intelege daca ceva se
potriveste cu altceva 5),/ar aceste simturi se recupereaza in timp si cu multa vointa si determinare in a
"ace asta, /in "ericire corpul isi revine mai rapid decat se strica , alt"el multi nu am mai "i aici acum E
>ici o alta activitate nu consuma mai multa energie din corp precum digestia, .magineaza-ti ca poti
alerga %0 de Am sau merge la concursul Jorld strongest man! si nu va consuma atat de multa energie
precum o masa cu de toate, Cbservati ca de multe ori dupa ce "aceti sport sau e"ort, in mod corect, aveti
energie si sunteti "res$ si prezenti, .n sc$imb dupa o masa grea si cu combinatii proaste, va vine sa
mergeti la culcare,
8alonarea, crampele stomacale, senzatie de arsura in piept si oboseala pot veni de la proasta combinare
a alimentelor in cadrul unei mese, 4limente di"erite au di"erite durate de digestie si di"erite metode de
a "i digerate si absorbite de organism, de aceea ideal ar "i sa nu amestecam nimic, ci sa mancam "iecare
aliment singur, "ara a-l amesteca cu altceva,
>ici un animal in natura nu isi amesteca mancarea, in a"ara de primate (din care "acem parte si noi)
care mai amesteca "runzele verzi cu "ructele pe care le mananca,
+unt cateva reguli simple de combinare ale alimentelor, pe care le voi dezvolta mai pe larg in
continuare, /esi exista si exceptii de la regula, maoritatea se aplica, -el mai bine este sa va ascultati
propriul organism si sa vedeti cu ce combinatie va simtiti bine, /ar acest lucru nu este valabil pentru
toata lumea insa, pentru ca multi oameni nu mai simt ce le "ace bine si ce nu, avand corpul "oarte
intoxicat,
&, !ructele se mananca pe stomacul gol
=ructele sunt $rana ideala a omului, continand toti nutrientii necesari unui corp sanatos si plin de
energie, @le contin mai mult de *0 % apa, ca si corpul uman in stare buna, si sunt alimentul cel mai
usor digerabil, =ructele coapte au proportia ideala de acid alcalin (20 % acid cu
'0 % alcalin ) ,
=ructele stau in stomac maxim 30 de minute, unele c$iar mai putin de atat, +ucul de "ructe este si mai
usor digerabil si el sta in stomac si mai putin de 30 de minute, &0-20 min de obicei,
2a recomand sa mancati "ructele pe stomacul gol, inainte de orice alt aliment, nu dupa masa, asa cum
sunt multi obisnuiti, 4tunci cand mancati "ructe, imediat dupa un alt aliment mai greu, acestea vor zace
in stomac 2-3-% ore , cat ii ia celuilalt aliment sa se digere, +tomacul nostru digera in trepte, dupa
ordinea in care mancam alimentele, de aceea "ructele vor sta la coada dupa celelalte alimente, -and
stau in stomac mai mult de 30 de minute, ele vor incepe sa "ermenteze si toti nutrientii lor nu vor mai
putea "i absorbiti corect, =ermentatia duce la balonare si crampe stomacale,
6arul este un "ruct extraordinar, "oarte bun la detoxi"ierea corpului, dar "ermenteaza "oarte rapid, daca
sta in stomac mai multe de cateva zeci de minute, >u invinuiti bietul mar de balonarea dumneavoastra,
mai bine va intrebati ce ati combinat gresit, 4celasi lucru se intampla si cu alte "ructe,
/aca ati luat masa acum, ganditi-va cat timp sta in stomac, si doar dupa ce stomacul este gol, puteti
manca "ructe, 4cest lucru poate dura pana la %-5 ore, in "unctie de ce ati mancat,
Ha cei care mananca crudivor peste *0%, combinarea alimentelor este mai leera si mai naturala, 4cesti
oameni pot "ace cateva exceptii in modul de combinare al alimentelor pentru ca isi cunsoc si simt mai
bine corpul, /e exemplu combinatia de "ructe cu nuci inmuiate bine , este tolerata de multi oameni,
/e asemenea "ructele se pot combina bine in sucuri si smoot$ie-uri cu "runzele verzi precum 5
patrunel, spanac, marar, busuioc, salata verde, Ha sucuri se poate combina asa, pentru ca totul se
trans"orma in lic$id si este mai usor de absorbit,
0uteti combina cateva bucatele de "ructe si in salate compuse doar din "runze verzi, -antitatea de "ructe
din aceste salate este de obicei "oarte mica, mai mult de gust, si poate "i tolerata bine,
Ha sucuri extrase cu extractorul de suc, se pot "ace si combinatii de "ructe si radacinoase, pentru ca
partea greu de digerat a radacinoasei nu se consuma in acest caz,
). 'epenii mananca-i singuri pe stomacul gol
0epenii sunt si ei "ructe, si tot ce scrie mai sus se aplica si in cazul lor, cu cateva exceptii, @i se digera
mult mai rapid decat maoritatea "ructelor avand o concentratie "oarte mare de apa , si anume Y ;0 %,
@i stau doar &0-&5 minute maxim in stomac E /e aceea pepenii nu se pot consuma impreuna cu "runze
verzi, cum am vazut mai sus la "ructe, +ingura combinatie ar putea "i in cadrul aceleiasi categorii ,
adica combinatii intre mai multe tipuri de pepeni,
%. /egumele care contin amidon si cerealele nu se combina cu alimentele bogate in proteine
Hegumele care contin amidon sunt 5 "asolea de toate "elurile, lintea, carto"ul, nautul, dovleacul,
-erealele sunt 5 orezul, $risca, Uuinoa, amarant$, grau, porumb , secara, ovaz etc,
4limente bogate in proteine 5 lapte, orice tip de carne, peste (nu inteleg de ce unii oameni considera ca
pestele nu este carne), oua, 0roteina este o grupare de aminoacizi legati intre ei, >ucile nu contin
proteine , ci aminoacizi simpli si de aceea sunt mai usor de digerat,
0entru digerarea legumelor si cerealelor este nevoie de enzime care actioneaza intr-un mediu alcalin al
stomacului, pe cand pentru digerarea alimentelor enumerate mai sus din categoria proteinicelor, este
necesara eliberarea acidului clor$idric in stomac, 4cidul clor$idric va inactiva enzimele alcaline si
ast"el legumele si cerealele tinute mult in stomac pot intra in "ermentatie si putre"actie,
6. 9pa nu se bea dupa sau imediat inaintea mesei
>u se bea apa niciodata in timpul sau dupa masa, pentru cL dilueazL sucurile gastrice si ast"el intarzie
sau c$iar in$iba digestia, ?oate celelalte lic$ide se consuma inaintea mancarurilor solide, pentru a nu
a"ecta negativ digestia,
7. /egumele fara amidon se pot combina cu aproape orice
2erdeturile si legumele care nu contin amidon, sau contin "oarte putin, se pot combina cu cereale si
produsele din proteine complexe,
2erdeturi 5 patrunel, leustean, marar, spanac, 1ale, salata verde, mangold, orice "el de vlastari,
Hegume si radacinoase 5 telina, morcov, rosie, castravete, vanata, ardei, brocolli, conopida, varza,
zuc$ini, ceapa, usturoi, andive, s"ecla, gulie, ridic$ie, mazare verde, ceapa, praz,
*. Ciupercile
-iupercile nu sunt legume, "ac parte din clasa "ungilor ( organisme care traiesc pe copaci, "runze
moarte etc, 0uteti combina ciupercile "oarte bine cu legumele "ara amidon si
verdeturile, .mpreuna cu legumele mai grele, precum carto"ul sau "asolea, nu "ac o combinatie buna si
se digera mai greoi,
-iupercile se pot combina si cu semintele usoare precum dovleac, "loarea soarelui, in si in salate alaturi
de putine nuci maruntite, @le sunt denumite si carnea vegetala si sunt "olosite cu placere de maoritatea
veganilor, 0roteinele din ciuperci sunt continute Kn celule cu membrana bogata Kn celuloza si c$itina
care este greu de digerat, /e aceea se aseamana cu alimentele bogate in proteine precum carnea,
-iupercile care sunt crescute pe copaci, sau pe sol, pe "runze moarte descompun si curata padurea de
toxine, /in cele mentionate anterior se desprinde concluzia ca ciupercile pot "i si prieteni, dar si
dusmani de moarte ai omului, Crice ciuperca poate "i toxica intr-un anume grad, @le trans"orma aceste
toxine in lucruri bune de utilizat, de aceea trebuie sa stii cand sa le culegi si pe care sa le culegi 5)
-iupercile "ermenteaza si se oxideaza rapid, de aceea este de pre"erat sa le mancati la scurt timp dupa
ce le cumparati, .ar daca le gatiti, sa nu pastrati mancarea mai mult de 2 zile,
:. Nucile si semintele
>ucile si semintele sunt alimente condensate si grele, de aceea trebuiesc "olosite cu masura, -ontin
multe grasimi esentiale si multi aminoacizi esentiali in stare simpla, @le
toni"ieaza organele si auta la constructia corpului, >ucile in special, pot auta pe cei slabi sa creasca in
greutate, daca au absorbtia buna si nu au alte probleme de digestie,
>ucile si semintele se combina bine cu legumele "ara amidon si cu "ructele uscate, .ntr-o salata in care
s-au "olosit nuci, sau un dressing de nuci, este de pre"erat sa nu se mai "oloseasca si ulei, deoarece
nucile contin uleiuri naturale, >ucile si semintele se combina mai bine cu legumele crude decat cu cele
gatite,
>ucile si semintele inmuiate sau germinate, au proprietati putin sc$imbate, /e exemplu nucile isi
micsoreaza cantitatea de grasimi, devin cremoase si mai usor de digerat, /in aceasta cauza multi
tolereaza combinatia de nuci inmuiate si "ructe din dulciurile crude 5),
:nturile de nuci nu se mananca intinse pe paine obisnuita, @ste o combinatie destul de grea si di"icil de
digerat, /aca vreti sa mancati cereale cu nuci, "olositi "ulgi de cereale inmuiati in apa, desi puteti avea
probleme si cu aceasta combinatie,
2. /actatele
4nimalele nu dau lapte din placere si consideratie pentru specia umana, Haptele este mancarea ideala
pentru puii lor, per"ect creata pentru specia respectiva, 0entru a da lapte , ca orice alta "emela de pe
0amant, "emela vaca, oaie sau capra trebuie sa "ie insarcinata si sa aibe copii, 4ccentuez inca odata
propozitiile de mai sus E 4tunci cand puiul(din orice specie inclusiv umana) bea lapte, el nu mananca
altceva, nu il combina cu nimic, si organismul sau este adaptat pentru a bea lapte si al digera si utiliza
corect, 0uiul bea lapte direct de la mama sa, iar laptele nu vine in contact cu aerul nici o clipa,
Haptele animal contine o cantitate mare de proteine si $ormoni de crestere, ce "ace un pui de animal sa
creasca "oarte mult in scurt timp, comparativ cu un copil uman, in primele luni de la nastere, /upa un
anumit numar de luni, la animale mai putin, la om mai multe (2-3 ani), organismul nu mai are nevoie
de acest tip de $rana "iindca si-a de"initivat cresterea initiala, adaptarea la aceasta lume, /e aceea multi
oameni au intoleranta la lactoza, organismul nu mai secreta enzimele necesare digerarii de lapte, pentru
ca laptele nu mai este necesar dezvoltarii lui, Hactatele contin si o substanta asemanatoare mor"inei,
care provoaca dependenta la adulti si linisteste copilul cand este mic,
Haptele si branza ar trebui consumate singure, pentru cei care inca le consuma, si de pre"erinta crude,
0rodusele lactate procesate sunt "oarte greu de digerat si provoaca multe probleme in organism,
/eci daca vreti sa mancati produse lactate, mancati-le singure la o masa, nu le combinati cu nimic,
$. In functie de concentratia alimentelor este bine sa tinem seama de urmatoarele
Crdinea in care mancam preparatele conteaza, pentru ca stomacul nostru digera $rana in trepte, /e
aceea veti avea o digestie mai usoara daca veti tine cont si de complexitatea alimentelor si de ordinea in
care le mancati,
Crdinea este urmatoarea 5 sucuri din "ructe, sucuri din legume, "ructe, legume, legume gatite la aburi
sau cuptor, nuci, seminte, cereale, lapte ) oua ) carne, alte alimente "oarte procesate,
Durata digestiei alimentelor +
& > 7 min. 5 apa
7 > %& min. 5 sucuri din legume si "ructe crude, maoritatea "ructelor in sare cruda
6& min. > ).7 ore 5 legumele crude, verdeturi, germeni si vlLstari in stare cruda, avocado,
legume gatite
.7 > 6 ore+ ulei, cereale, "asole, naut, linte, carto"i, legume amidonoase
) > 6 ore5 nuci, seminte crude
6 > & ore sau mai mult5 diverse tipuri de carne, peste, crustacee, lactate procesate
?ineti cont de "aptul ca toate alimentele in starea lor naturala cruda se digera mai usor, deci durata lor
de digestie este mai mica decat cea a alimentelor gatite al "oc, /e aceea si intervalele de prezentate
sunt puse mai largi, pentru a include si alimente gatite si alimente crude,
Hegumele si "ructele "ermenteaza pe cand produsele din carne, lactate, oua intra in putre"actie, daca
stau prea mult in organism, =ermentatia provoaca balonare, crampe si poate creste aciditatea corpului,
iar putre"actia intoxica organismul si provoaca lezarea celulelor si distrugera lor, Danditi-va cum
miroase ceva putrezit I ee, asa miroase si corpul vostru cand aveti putre"actie in corp, si nici nu va
dati seama de acest miros,
Cantitatea de mancare necesara corpului uman
-u cat veti manca mai multe alimente in stare cruda, cu atat veti avea nevoie de mai putina cantitate de
mancare, .n loc sa mancam pentru cantitate, mancam pentru calitate, -u cat calitatea $ranei este mai
ridicata, cu atat ai nevoie de mai putin, 0entru cei care mananca in mod traditional!, acest "apt este
"oarte ciudatI dar de "apt este atat de simplu de inteles,
4limentele naturale in stare cruda au mai multi nutrienti (vitamine, aminoacizi, grasimi bune, enzime),
usor absorbabile, usor utilizabile si recunoscute de catre organism, Crganismul recunoaste structurile
simple si stie ce sa "aca cu ele, dar cu cele complexe are mai mult de "urca, Crganismul nostru stie sa
"oloseasca aminoacizii dar trebuie sa descompuna proteinele (lanturi de aminoacizi), stie sa "oloseasca
za$arurile simple ("ructoza si glucoza) dar trebuie sa descompuna amidonul si za$arurile complexe,
?oate aceste procese de descompunere se "ac cu pierdere de energie si cu produsi secundari toxici,
@ste normal sa te saturi mai rapid daca organismul primeste nutrienti de calitate inalta, in numar mare,
nu mai este nevoie sa c$eltuiasca energie pentru a descompune structuri si nici sa se lupte cu compusii
toxici rezultati in urma acestor procese,
Brana gatita la "oc care isi pierde nutrientii, cu *0 % cel putin, si "ace legaturi toxice intre moleculele
sale, 4st"el corpul are nevoie de mai multa $rana gatita , pentru a primi o cantitate su"icienta de
nutrienti, .ar daca mananci tesuturi de animale moarte, ai nevoie de o cantitate si mai mare de mancare
pentru a satis"ace corpul, pentru a avea macar o cantitate minima de nutrienti necesari la "unctionarea
organismului, 6ulti oameni mananca din ce in ce mai mult, cu cat trece timpul, pentru ca in corp se
instaleaza o "oame cronica de nutrienti, iar organele au slabiciuni din cauza toxicitatii E
9lte cauze pentru problemele de digestie
C alta cauza a problemelor de digestie este tranzitul greu si lent, 8olul alimentar trebuie sa se miste
corect in interiorul intestinelor, daca nu se misca, ci mai degraba stagneaza, poate "ermenta si putrezi si
de aici apar multe probleme,
/aca vreti sa intelegeti ce "el de alimente nu digera corect corpul vostru puteti "ace urmatorul exercitiu,
/esi puteti "ace acest exercitiu si "ara a tine post, veti simti mult mai bine daca tineti un post negru,
doar cu apa, de cateva zile, macar 2-3, 4poi introduceti treptat alimente din "iecare tip, mancandu-le
singure, pe stomacul gol, /e exemplu incepeti cu un suc din "ructe pe stomacul gol, apoi vedeti cum va
simtiti dupa el si notati pe o "oaie, 4steptati sa se goleasca stomacul si apoi mancati "ructe intregi si
vedeti iarasi cum va simtiti, 4poi "aceti acelasi lucru cu vegetale "ara amidon crude, vegetale cu
amidon crude, nuci si seminte crude, avocado si uleiuri, legume "ara amidon gatite, legume cu amidon
gatite, cereale si produse din carne, >otati cum va simtiti daca le mancati "ara a le combina intre ele,
/upa acest lucru incercati si combinatii intre alimente si iarasi notati cum va simtiti,
/upa acest experiment puteti recunoaste cateva probleme ast"el ( la mod general si simplist ),
daca aveti probleme dupa "ructe si legume atunci puteti avea probleme cu digestia za$arurilor,
deci cu pancreasul,
daca aveti probleme dupa ce mancati alimente grase, precum nuci, avocado, masline si lactate
grase atunci puteti avea probleme cu digestia grasimilor e"ectuata cu autorul "icatului
daca aveti probleme in a digera $rana cu aport mare de proteine complexe, precum carne,
lactate, oua, $rana procesata excesiv (inclusiv legume, nuci gatite) puteti avea probleme cu
sucurile gastrice, deci cu stomacul
daca aveti tranzitul intestinal greoi, probleme de "ermentatie si putre"actie inseamna ca nu
eliminati complet deseurile rezultate in urma digestiei, si aveti probleme in intestine si colon
:n g$id vizual de combinare alimente gasiti in acest articol D$id combinare alimente Kn bucLtaria
veganL "LrL "oc ,
+urse articol 5
Hi"e =orce ( 8rian 3, -lement, Bippocrates .nstitute
?$e raJ "ood detox diet ( >atalia 3ose
+a traim sanatos "ara toxine ( 3obert 6orse
'aIi spre o alimentaLie naturalJ > '95@/
@xista atatea carti, doctori si oameni care incearca sa te convinga de "aptul ca ceea ce spun ei este
corect sau ca numai asa cum spun ei poti sc$imba ceva, dar pana la urma ce sa "aca un om con"uz de
atatea in"ormatii , de multe ori contradictorii F >e a"undam in in"ormatii si credem ca sc$imbam ceva,
dar de "apt nu "acem decat sa urmam, "ara sa intelegem, ideile altor oameni care povestesc din
experienta sau tot din cartile altora, >u vad cum poti "ace o sc$imbare,reala si durabila, urmand mot-a-
mot pe altii, C sc$imbare reala este realizata atunci cand intelegi ce "aci, pentru ce il "aci, cum si mai
ales de ce, +a "ie o alegere proprie de sc$imbare, inteleasa corect si apoi experimentata "ara nici un "el
de retinere si obligatie, 4tunci cand exista obligatie, retinere si impotrivire, inseamna ca mai ai de
inteles, mai ai de cautat, mai ai de invatat, .mpulsul de sc$imbare trebuie sa vina din interiorul "iintei
tale, si sa "ie sincer,
0rimul pas spre o sc$imbare in stilul de viata al "iecaruia, este sc$imbarea modului de gandire si de
desc$idere mentala, /aca nu iti permiti sc$imbarea si nu esti $otarat ( atunci nu exista o sansa sa o "aci
vreodata, :nii oameni propovaduiesc o sc$imbare brusca, dar o sc$imbare brusca, "ara intelegerea ei
totala, provoaca su"erinta, nu va aduce bene"icii complete si nu va rezista in timp, 0oate "i bene"ica
pentru cei "oarte bolnavi, dar pentru a o pastra si urma in continuare vor trebui sa aunga la o intelegere
mai pro"unda a acesteia,
/in experienta noastra, o sc$imbare treptata si naturala, este un mod "ara su"erinta si "ara c$in, /aca nu
ai probleme mari de sanatate poti "ace asta leer si "ara graba, >u va exista obligatie si impotrivire
atunci cand exista intelegere,
-artile scrise de oameni care traiesc asa, discutii cu oameni care au "ost unde esti tu acum, sunt un
autor demn de luat in seama, -artile merita sa "ie citite, dar nu crezute ca un zombi, ci intelese din
punctul tau de vedere din acest moment, .ntotdeauna vei gasi intr-o carte, sau o discutie, exact ce ai
nevoie in acel moment ca sa mergi mai departe, .a ce iti trebuie si mergi, >u te stresa daca nu esti de
acord cu tot, nici nu trebuie sa "ii, nu tot ce scrie sau se spune se aplica "iecarui om si nu tot ce scrie
este adevarat sau complet, /aca va mai trebui sa mai inveti ceva din acea carte, te vei intoarce in mod
natural sa o recitesti, =iecare C6 este unicat, si corpul sau este la "el, -ei ce au scris carti, au scris din
experienta lor, bazata pe credintele si limitarile lor, bazata pe cunostintele din acea vreme, bazat pe
educatia lor si de modul lor personal de a gandi si trai, 4sta include si pe oamenii de stiinta, si ei vad
lucrurile bazat pe aceleasi considerente de mai sus, -a de exemplu, pana acum ceva ani nici nu se
cunostea importanta enzimelor, pentru ca nimeni nu le Zvedea[, nu le lua in considerare, .n orice cursul
oricarui experiment stiinti"ic ,se "ac multe aproximari si simpli"icari, pentru a imparti o problema mai
mare in probleme mai mici si a putea "i gasita o solutie care sa "ie inteleasa la nivelul actual de
intelegere, +unt convinsa ca mai sunt o extrem de multe de cunoscut si de cercetat, de accea este de
dorit de o minte desc$isa,
0entru a "ace pasul este nevoie de o $otarare "erma a ta, 0entru a lua aceasta $otarare te poti auta prin
citirea a tot ce prinzi despre acel subiect, in acest caz ( alimentatie, si prin discutia cu oameni care
traiesc asa cum iti doresti si tu sa "aci, .nternetul este un mare autor in aceasta vreme, in"ormatia dorita
poate aunge la tine "oarte usor, 0oti gasi multe carti online (asa cum sunt si la noi pe blog in pagina de
bibliogra"ie), de asemenea exista si multe articole, "orumuri unde sa discuti cu oameni care vor acelasi
lucru ca si tine, magazine de unde poti lua cele de care ai nevoie in tipul sc$imbarii de alimentatie,
=rica,obisnuinta si dezin"ormarea sunt principalele motive pentru care oamenii staruie si le este teama
de sc$imbare, /ezin"ormarea se poate remedia destul de simplu, insa po"tele "ata de mancarurile si
viata actuala, "ricile, cat si obisnuinta de a gandi si trai intr-un anume "el sunt mai greu de sc$imbat,
0o"tele se remediaza prin $otarare si intelegere a sc$imbarii, Cbisnuinta se sc$imba atunci cand devii
constient ca nu mai este nevoie de ea, Cbisnuinta este atunci cand "aci ceva si nu stii ca il "aci, -and
stii ca il "aci si stii e"ectele sale ( nu mai este o obisnuinta, ci o alegere, /e exemplu 5 stii ca un salam
contine resturi de produse animale, diverse c$imicale si ca nu aduce nici o valoare corpului tau, dar tot
il mananci Ispunand ca esti obisnuit, iti place gustul si ce mai conteaza, Cbisnuinta de care se
vorbeste, este de "apt o dependenta de a "ace acel ceva, o legatura intre tine si acel lucru/aliment, care
este atat de puternica incat nu poti decide sa o elimini, -rezi ca ai su"eri daca "aci asta, sau iti impui o
limita, -rezi ca acel aliment este o alegere viabila de mancare si merita sa "aca parte din corpul tau,
6ulti spun 5 bine dar trebuie sa ai un ec$ilibru, pentru ca extremele nu sunt bune, +unt de acord cu asta,
dar depinde de "iecare cum considera aceste extreme, care sunt valorile de plecare 5 minim si maxim,
0entru ca de exemplu ai putea sa mananci si pamant, sau roci, sau eu stiu ce gaze sau animale ciudate
I dar nu o "aci, pentru ca nu sunt cuprinse in intervalul tau, din anumite motive, Ha noi se mananca
vaca, dar pentru indieni este un animal proteat si sacru ,la noi nu se mananca pisici, dar c$inezii nu au
nici o problema cu asta etc,
C dieta ec$ilibrata este o dieta care iti aduce toti nutrientii necesari "unctionarii organismului tau, intr-o
"orma usor absorbabila si usor utilizabila,
@u nu am vazut sc$imbarea de alimentatie ca o limitare, in nici un caz, de "apt este o extindere
considerabila, =elurile de mancare pe care le poti "ace din legume, "ructe, seminte, superalimente sunt
atat de variate incat poti manca di"erit in "iecare zi toata viata ta si tot nu ai experimentat toate
combinatiile si gusturile posibile 5), /e exemplu din pozitia de unde sunt acum dieta conventionala!
este extrem de saraca si limitata, din orice punct de vedere,
:nii oameni aung la acest stil de viata prin "orta si de nevoie, pentru ca sunt "oarte bolnavi, /upa ce isi
revin, spun multumesc si se intorc din nou la stilul anterior de viata, 6ulti au observat ca dupa ce s-au
intors la stilul anterior de viata s-a reintors si boala, /ieta vegana poate auta pe oricine la remedierea
unei a"ectiuni, dar stilul de viata este altceva, nu se bazeaza doar pe alimentatie, >u toti pot aborda
acest stil si sa il sustina total, pentru ca este posibil ca acest stil sa nu "ie sustenabil pentru ei pe toate
planurile "izic, emotional si psi$ic, +i c$iar daca la inceput se pot simti bine,in timp pot vedea
neaunsuri si "aptul ca nu se mai simt asa de bine, /aca asta se intampla "a ceea ce te "ace sa te simti
bine, nu te lua dupa nimeni, poate nu este cazul sa "aci o asemenea sc$imbare si nu te auta in acest
moment, calea ta este alta si asta nu este de comparat cu nimic, -alea "iecaruia este unica si nu se pune
in discutie,
Cel mai important lucru de facut este sa preiei responsabilitatea
asupra vietii tale in totalitate, sa devii independent. NU UITA, ESTE
VIATA TA, nu a altuia, de aceea incepe sa iei decizii pentru tine.Fa
ceea ce crezi tu, nu ceea ce spune x,y, fa pentru ca tu vrei 100% si
pentru ca intelegi. Tu esti stapan 100% pe corpul tau, este
responsabilitatea ta cum il mentii, nu a doctorului, a farmaciilor, a
prietenilor sau a parintilor.Corpul tau nu face nimic fara acordul
tau, fara comanda(constienta sau inconstienta data de tine. !aca dai
vina pe alte persoane,pe situatie sau pe societatea in care traiesti,
pentru cum te comporti tu cu corpul tau, da"ti seama ca ai de ales
mereu. #ocietatea din ziua de astazi ne invata sa fim nea$utorati,
sclavii propriilor nevoi, pofte, placeri, sentimente de vina si
rusine, sentimente de frica% atat de tare incat simtim ca nu avem de
ales. !ar nu este asa, tu esti cel care decide pentru tine, este
viata ta.
Intotdeauna ai de ales, puterea de schimbare este la tine !
Cateva carti4idei care pot a#uta la inceput +
&, +eria -edrii sunatori ai 3usiei de 2, 6egre, .n ea sunt "oarte multe semnale de constientizare si
multe s"aturi practice de viata si alimentatie naturala, @ste o poveste despre o "emeie vedica care
traia in padurile din +iberia, singura intr-o poienita, >u conteaza daca este adevarata sau nu
povestea, dar in"ormatiile si starea care ti-o da cand citesti nu ai cum sa le negi,
2, -artea 5 :n tratat pentru alimentatia naturala a C6-ului ( /r, 6arian 0arasc$iv -laudius
3, =ilmulete si documentare despre nutritie, sau modul de trai de astazi, +unt "t multe, am sa mai
adun in sectiunea video pe parcurs, dar le gasiti si pe alte site-uri,
%, -autati in"ormatii despre cum "unctioneaza corpul uman, despre digestie, absorbtia de nutrienti,
despre cum este compus corpul, organele interne etc, 0uteti gasi si pe internet sau in carti de
medicina, >oi avem carti de medicina, -atalin urmand "acultatea de medicina, /ar sunt greu de
urmarit si exprimarea e grea, iar multe se contrazic de la o carte la alta, /ar o baza exista
oricum, lucrurile simple si logice, @xista cativa doctori sau oameni din cercetare si stiinta, care
au inceput sa studieze aceste lucruri mai in amanunt si cu o minte desc$isa, :nul din ei este
8ruce Hipton 5 >oua biologie, unde mintea si materia se intalnesc, Hinus 0auling, Noana
8udJing, /r Derson si de la noi /3, 6arian 0arasc$iv -laudius etc,
5, =iti atent si urmariti cum va simtiti dupa ce mancati, cat de bine dormiti, starea pielii, a parului
si a ung$iilor, cat de rapida este digestia si eliminarea din organismul vostru a di"eritelor
mancaruri, Cbservati-va si "amiliarizati-va mai mult cu corpul vostru,, Cbservati-va po"tele si
obisnuintele pe care le aveti, .ncepeti sa puneti intrebarea de ce pentru orice "aceti (de ce "ac
asta F, de ce le am(po"te, obisnuinta) F, la ce imi trebuie si de ce F, de ce se intampla asta F) si sa
gasiti raspunsurile,
0e masura ce sunteti interesati de acest subiect, vor apare si alti oameni interesati, veti "i uimiti de cate
in"omatii exista si de numarul de oameni care isi doresc sa se cunoasca, sa se re-cunoasca,
/aca luati $otararea , puteti "ace sc$imbarea, -ititi mai departe urmatorul pas 5 04+:H 2,
'aIi spre o alimentaLie naturalJ > '95@/ )
0osted on noiembrie &&, 20&& bG retetecugust
7 comentarii
-ititi pasul anterior 5 04+:H &,
4cum ca ne-am $otarat ( sa trecem la treaba 5), la actiune, 4vem mai multe in"ormatii si o noua lume s-
a desc$is in "ata noastra, o lume de care nu stiam pana acum, 0uteti "i surprinsi ( noi am "ost) de cat de
multe nu cunoasteti, si cat de multe alte alimente exista de care nici nu ati
auzit,
Idei de lucruri de cautat4citit4observat
&, -autati sa intelegeti ce sunt toxinele din alimentele pe care le mancati si ce inseamna ele pentru
corpul vostru, 4sta include 5 @-uri , c$imicale adaugate in par"um,sampon,sapunuri, toate
cosmeticele, in bauturile cumparate (sucuri,acoolice) si ce e"ecte au asupra organismului uman,
2, -autati despre boli si cum apar ele, cauza lor, C sa "iti surprinsi aici sa a"lati ca in nici o carte de
medicina, pentru nici o boala, nu se stie cauza, +e trateaza doar simptomele, dar nu se trateaza
cauza, 4sta il "ace pe bolnav sa depinda de doctorul sau si de medicamente, -autati si cititi
despre medicamente si ce sunt ele de "apt, cititi despre e"ectul placebo si puterea gandului
uman,
3, -autati sa intelegeti cum sunt "acute anumite produse 5 de exemplu mezelurile si margarinele,
%, -autati in"ormatii despre za$ar(cititi despre za$ar in articolele 5 9a$arul(.) 5 un drog de care nu
stim si 9a$arul(..) 5 un drog de care nu stim ), lactate (cititi mai multe despre lactate in
articolele 5 -alciul Si produsele lactate si +urse vegetale de calciu), "ainuri albe modul de
preparare al acestora si e"ectele lor (mai multe in articolele 5 -um se "abrica "aina neagra )
5, Cbservati pe corpul vostru e"ectele toxicitatii, 6aoritatea oamenilor sunt intr-o stare de
toxicitate cronica, dar nu isi dau seama, 6ai os voi enumera cateva simptome de toxicicate si
aciditate a corpului,
7, -autati si a"lati ce inseamna ec$ilibrul acido-bazic al corpului , -ititi mai multe in articolul
@c$ilibrul acido-bazic,
*, -autati si invatati despre digestia carnii, (mai multe in"ormatii despre carne gasiti in acest
articol 5 /e ce nu mai mRncLm carneF si in sectiunea 2./@C a blogului )
', Cbservati pe corpul vostru e"ectele des$idratarii si gasiti legatura intre acest lucru si modul de
alimentatie (un articol inrudit 5 6itul celor 2H de apa pe zi )
;, .ntelege un lucru 5 corpul tau se regenereaza complet la "iecare * ani ( la "iecare * ani ai un nou
corp, /e ce ar trebui sa "ie de o calitate mai proasta decat cel anterior, -e se intampla de
provoaca degenerarea celulelor si multiplicarea lor incorecta F
6ulte din cele de mai sus sunt scrise si in cartile recomandate la 0asul &,
5imptome de to-icitate +
&, acnee, psoriazis, alunite multe, eczeme, descuamare pronuntata a pielii, culoare mai inc$isa si
terna a pielii decat e normal pt omul respectiv, 0ielea este si un organ de eliminare , printre alte
"unctii ale sale, /aca ai cosuri sau eczeme este un semn ca organismul vrea sa scape de toxine si
ti le pune in "ata la propriu ( adica pe "ata 5), 4lunitele sunt niste mici tumorete care au strans in
ele toxine pe care corpul nu a reusit sa le elimine, ast"el le-a adunat intr-un loc, ca un mic
depozit sau dulap,
2, par "riabil si tern,caderea excesiva a parului, par alb timpuriu, ?oxicitatea determinL pLrul Si
oc$ii sL KSi piardL strLlucirea lor naturalL, 0arul cade masiv, in mod special, atunci cand corpul
este intoxicat cu metale grele,
3, oc$i incercanati si neclari cu vinisoare rosii vizibile, Cc$ii ar trebui sa "ie stralucitori, clari si cu
cristalinul alb,Cc$ii KncercLnaTi sunt un +@6> al suprasolicitLrii "icatului, al "uncTionLrii
de"ectuoase a rinic$ilor, al des$idratLrii, al congestiei lim"atice Si al toxicitLTii sistemice,
+c$imbarea modului de viaTL Si a dietei pot elimina acest +@6> al KmbLtrRnirii premature,
%, somn neodi$nitor, cand te trezesti esti mai obosit decat atunci cand te-ai culcat, .n timp ce
dormi corpul incearca sa se odi$neasca dar si sa elimine si sa se curete de toxine, /aca are o
munca prea mare de "acut in curatarea lui atunci nu se va odi$ni corespunzator,
5, minte incetosata si bulversata, greutate in gandire si oboseala pronuntata
7, obosesti rapid si "izic si psi$ic
*, respiratie urat mirositoare, mai ales dimineata dupa somn, ?oxinele eliminate de "icat in ciclul
de eliminare al corpului (care are loc intre orele 0% si &2) se depun pe limba si o imbraca intr-
un un strat lipicios urat mirositor, Dazele si mirosurile date de toxinele eliminate prin
transpiratie,respiratie dupa ciclul de eliminare se simt pregnant dupa somn,
', traspiratie urat mirositoare si abundenta, ?ranspiratia are rol de a raci corpul dar si de a elimina
toxinele din el, /aca miroase atunci este clar ca ceva urat a iesit din corp,
;, urinare rara si inc$isa la culoare, urat mirositoare,in"ectii dese ale tractului urinar, :rina ar
trebui sa "ie clara si cat mai spre culoarea apei si cu un miros de abia sesizabil
&0,raceli de tot "elul, 3aceala este si ea un mod de dezintoxicare al corpului, in care se incearca
eliminarea si distrugerea din corp a toxinelor sau agentilor invadatori, /e ce sunt mai multe
iarna F Crganismul uman si-a pierdut adaptabilitatea la temperatura, iar in timpul iernii
alimentatia este "oarte saraca in nutrienti ( mancarea "oarte procesata si vec$e "iind cea utilizata
"ecvent,
&&,indigestie, limba galbena sau alba, balonare, 4limentele nedigerate putrezesc Kn intestine, devin
un mediu "ertil pentru paraziTi, genereazL obezitate, produc gaze urRt mirositoare Si provoacL
probleme ale colonului, precum colita, diverticulita, sindromul intestinelor iritate, apendicita, Si
c$iar cancerul, artrita, diabetul sau problemele cardiovasculare,
&2,constipatie, diaree, -onstipatia si diareea sunt cam acelasi lucru, 4mbele sunt provocate de o
mancare mult prea des$idratata si plina de deseuri, /iareea este o reactie a corpului la
constipatie, bolul alimentar se inunda cu apa ( luata din corp ) in speranta eliminarii sale,
&3,sinusuri in"undate, stranut si tusit "recvent, probleme de respiratie, 6ucoasele naturale ale
corpului din plamani, sinusuri, urec$i, oc$i se ingroasa si se maresc exagerat de mult atunci
cand organismul devine toxic, @le incearca sa inglobeze toxinele si sa le scoata in a"ara
corpului,
&%,probleme cu urec$ile, in"ectii "recvente, urec$i care curg si provoaca mancarime,
&5,greutate excesiva, obezitate, +traturile de grasime nu sunt altceva decat straturi in care se depun
toxinele pentru a sta cat mai departe de organele principale, @ste un loc pe care corpul l-a gasit
ca alternativa buna, pentru ca nu mai are timp si resurse sa le elimine,"iind suprasolicitat, @xista
si straturi bune de grasime, cu rol de protectie, dar acelea nu sunt mari si sunt "erme, ca la
bebelusi,
&7,maini si picioare reci , 6embrele reci indica o dereglare in "unctionarea tiroidei (cea care
adapteaza corpul la temperatura), dar si un bloca al venelor cu grasimi si toxine,
Ha nastere corpul uman este alcatuit din cel putin '0% apa, 0e masura ce inaintam in varsta procentul
scade si organismul se usuca la propriu, Ha batranete poate aunge sub 50%, 6aoritatea mancarurilor
care le mancam astazi sunt uscate complet din cauza temperaturii "olosite la prepararea lor,
5imptome de deshidratare +
&, ameteala, paloare a "etei
2, lipsa po"tei de mancare si aparitia unei senzatii de greata
3, dureri de cap similar cu ceea ce este experimentat Kn timpul unei ma$mureala
%, crampe musculare, incetosare a vederii
5, scLderea tensiunii arteriale
7, letargie sau somnolenTL extremL
*, insomnie
', constipatie
;, aciditate
&0,obezitate
&&,reumatism
&2,imbatranire prematura
&3,piele uscata, ten tern si decolorat, ten ridat
&%,gurL uscatL, sete
>oi le-am avut cam pe toate, in di"erite stadii,
4cum voi "ace 2 liste, una cu alimente de eliminat(sau de micsorat cantitatea) si alta cu cele de adaugat,
0entru a "ace o tranzitie mai usoara, adaugati cat mai multe alimente de calitate mai buna, -u timpul, in
mod natural, le veti pre"era pe acestea si veti manca mai putine din celelalte cu care erati obisnuit, /e
asemena invatati mai multe despre alimentele de eliminat si de ce au auns ele in aceasta categorie 5),
>u este nevoie sa le eliminati de tot in aceasta "aza, ci sa incepeti sa le controlati si sa vedeti care sunt
e"ectele lor asupra voastra, -alitatea alimentelor conteaza , nu cantitatea, >e-am invatat sa mancam
mult cantitativ pentru ca $rana "olosita nu mai are nutrienti, +i atunci, intr-o disperare a corpului de a
gasi multi nutrienti, cere o crestere a cantitatii,
Ce sa elimini, sau sa micsorezi cantitatea, din modul de alimentatie zilnic +
"cdonalds,D!C si alte fast, cheap food. 4ceste alimente! nu sunt $rana, >u $ranesc corpul
cu nimic, nu ii aduc nici o valoare, decat umplu intestinele de deseuri pana la re"uz si atat,
zaharul rafinat alb sau brun =iind o substanta produsa c$imic, c$iar si cel brun, nu are e"ecte
bene"ice asupra corpului si creeaza dependenta, 6ai multe in articolul amintit mai sus,
margarinele. 6argarina a "ost imbogatita cu tot soiul de coloranti, aromatizanti, vitamine
sintetice si trans"ormata, ast"el, intr-un produs devenit "oarte toxic din cauza proceselor de
$idrogenare si apoi de inter-esteri"icare, Drasimile sintetice nu pot "i arse de organism, se
depun pe membrana celulelor sistemului imunitar si il paralizeaza prin depozitarea in tesuturi,
.nima, creierul si circulatia sangelui ar "i ast"el puternic a"ectate,
toate mezelurile, fara discutie . 6ezelurile sunt "acute din resturi de carne ne"olosita din
industria carnii ) ramasite neutilizabile cum ar "i mate, anus, ciocuri, g$iare, piele, grasimi cu
duiumul ) arome, conservanti, coloranti,
slanina,sunculita,#umari, grasimi animale. >u conteaza daca sunt "acute in casa sau nu, sunt
grasimi pure, ?oxinele sunt mai concentrate Kn grLsimile animale decRt Kn Tesuturile slabe,
carnea de porc ,de vita. /upa gradul de toxicitate sunt cele mai in"estate la ora actuala din
carnurile utilizate "recvent,
toate legumele conservate cu zahar, dulceturile facute cu zahar
toti inlocuitorii de zahar si produsele loO-fat. .nlocuitorii sunt tot substante "abricate c$imic
la "el de daunatoare si "ara valoare,
sarea de bucatarie . +area de bucatarie sau >a-l este o c$imicala "acuta industrial,
des$idrateaza corpul si streseaza tesuturile, mareste tensiunea arteriala, +enzaTia de sete dupL
masL indicL o des$idratare, o alimentaTie prea sLratL,sau tensiuni la nivelul adrenalelor /
pancreasului,
fainurile albe de tot felul. -a orice element neintegral, "ainurile albe sunt produse "oarte
procesate, .n cursul producerii lor se elimina partile cele mai bune din boabele "olosite
(germenul, invelisul si inca o parte din corpul bobului) si ce ramane este doar amidon si o
cantitate mare de glucide, =aina alba este "oarte saraca din punct de vedere nutritiv, prin
procesare se elimina aproape complet vitaminele, mineralele si aminoacizii,
dulciurile procesate e-cesiv (ciocolata, praituri de la supermar1eturi si "ast
"ooduri,cornulete,biscuitei,napolitane etc), -ontin multe substante adaugate care sunt "oarte
mult prelucrate ( coloranti,aditivi,arome ) lactate pra" si alte pra"uri, Cdata ce veti manca
dulciuri "acute in casa veti observa ca di"erenta de calitate este "oarte mare,
orezul alb si alte cereale incomplete (care nu sunt cu bob intreg, integrale), Crezul neintegral
nu mai are invelisul sau si germenul care contin o mare parte din nutrienti, /e asemenea ceea ce
ramane contine prea multe glucide, 8obul incoplet de orez nu isi aduce toate bene"iciile si nu
contine toti nutrientii necesari pentru a "i absorbit corect,
toate sosurile cu multe chimicale si e-uri 1=etchup, mustar, sosuri bechamel etc3
bauturile carbo-gazoase. 8auturile carbogazoase sunt non-alcoolice, "iind preparate din apa,
ca"eina si un agent aromatizat, @xista totusi posibilitatea ca si in aceste bauturi sa se gaseasca
suc de "ructe sau alcool ( sub 0,5% din volumul total pentru ca bautura sa "ie incadrata in
sectorul bauturilor non-alcoolice, .n aceste bauturi nu exista componente nutritive (vitamine sau
minerale), marea maoritatea "iind preparate din apa "iltrata si za$aruri ra"inate,-onsumul zilnic
a 330 ml bauturi carbogazoase se traduce prin cresterea in greutate cu 500 g intr-o singura luna,
.ndi"erent de compania producatoare, bauturile carbogazoase au un pB acid de 2,5&, adica
aproximativ acelasi ca si otetul din vin, dar continutul de za$ar masc$eaza nivelul ridicat al
aciditatii, /in intregul sistem digestiv (de la gura pana la rect) numai stomacul rezista intr-un
mediu acid cu pB-ul 2,0, .nainte sa aunga in stomac, bauturile carbogazoase trec prin celelalte
organe ale sistemului digestiv, provocand ast"el un mediu anormal de acid,
4cidul "os"oric din bauturile carbogazoase concureaza cu acidul clor$idric din stomac, a"ectand
"unctiile acestuia, ast"el, alimentele raman nedigerate si apar probleme precum5 indigestia, gaze
intestinale, balonarea,
sucurile din comert pline cu zahar sau inlocuitori, arome si coloranti. -$iar daca scrie
natural pe el sau "res$, poate sa nu "ie asa,-omerciantii pot scrie natural sau "res$ pe sticla si
pentru un procent minim de 5 % de suc natural, sau daca provine din suc concentrat de "ructe
indoit cu altceva, 9a$Lrul din bLuturile rLcoritoare neutralizeazL ionii minerali din organism, iar
Kndulcitoarele arti"iciale precum aspartamul distruge "icatul,
fructele confiate (sunt "acute in baie de za$ar)
medicamentele si tot felul de tablete de slabit sau potiuni magice. 4ntibioticele, aspirina Si
celelalte medicamente reprezintL "orme de c$imioterapie, ?oate medicamentele modi"icL
"uncTiile corpului, \n po"ida rezultatelor lor aparent pozitive pe termen scurt, e"ectul lor pe
termen lung asupra corpului este unul dezastruos, /incolo de propaganda "LcutL de companiile
"armaceutice, nici un medicament nu este sigur,48+CH:? ?C4?@ au e"ecte secundare,
6edicamentele sunt prezentate publicului la "el ca Si necesitatea clorurLrii apei potabile din
marile oraSe sau a "olosirii substanTelor toxice Kn agriculturL, \n traducere, aceastL prezentare ar
suna ast"el5X/acL bene"iciile depLSesc riscurile, medicamentul poate "i prescris!,
6edicamentele a"ecteazL activitatea "icatului Si suprasolicitL rinic$ii, @le lezeazL ne"ronii
rinic$ilor (acele "iltre care puri"icL sRngele), 6edicamentele distrug $epatocitele "icatului, acele
celule "undamentale care realizeazL mii de reacTii bioc$imice care ne permit sL rLmRnem Kn
viaTL Si sL ne pLstrLm starea de sLnLtate, =olosirea Kn cantitLTi mari sau pe perioade lungi a unor
medicamente de sintezL, Kn special antibiotice Si pilule cu acTiune $ormonalL determinL stocarea
unor substanTe c$imice, greu de eliminat, mai ales la nivelul colonului,
iaurturile cu fructe, 4u multi coloranti si arome, iar "ructele sunt vai de ele
uleiurile rafinate(cele care nu sunt prin presare la rece), si uleiurile "acute din samburi sau
resturi de masline
tot ce contine coloranti, conservanti artificiali, arome
alcool, @ste una din cele mai acidi"iante substante,
Ce sa adaugi in alimentatia ta zilnica +
mai multe salate din legume crude de tot felul. 4dauga si legumele care nu erau prea "olosite
pana acum, >oi de exemplu nu "oloseam gulia, radacina de patrunel, pastarnacul , ridic$ea
neagra etc,
fructe variate. 6ananca-le pe stomacul gol pentru a bene"icia la maxim de energia si nutrientii
lor,
miere cruda organica, dar "ara excese
linte si naut , -and am descoperit lintea am ramas masca , nu intelegeam cu oamenii nu
mananca "recvent asa ceva, @ste atat de bunaaaa E ?ata mi-a spus ca el mancase cand era micI
pai si eu EF @u de ce nu FE
fainuri integrale, paine din "aina integrala
orez integral
paste din faina integrala
ciocolata cu grad mare de cacao (cel putin *0%), dar nu exagerati cu ea
smoothiuri si sucuri proaspete din "ructe "acute de tine in casa, 4ici o sa "ie un ras"at si deliciu
total E
condimente variate, +i aici este un mare bum, cand a"lii cate condimente nu ai gustat vreodata
si ce combinatii delicioase poti "ace, -at de buna poate "i o salata banala de rosii cu cateva
condimente bine alese
incearca algele, +-ar putea sa nu iti placa la inceput dar persista si gaseste un mod de a le
prepara care sa iti placa
sare de mare sau sare grunoasa romaneasca sau sare roz de BimalaGa
carnea pe care o mancati sa "ie dintr-o sursa organica
toate tipurile de fasole, exista "asole de mai multe tipuri,culori si sunt "oarte bune
uleiuri presate la rece
nuci si seminte crude
fructe uscate fara zahar
mancati dulciuri care seamana mai mult cu cele facute in casa
ceaiuri "ara arome si coloranti
0entru a incepe detoxi"ierea corpului trebuie sa tinem seama si de alte aspecte precum cosmeticele pe
care le "olosim, detergentii si produsele din casa cu care spalam si dezin"ectam, sapunurile, apa pe care
o bem,
'roduse de evitat +
&, cosmeticele uzuale pline de parabeni,conservanti,c$imicale
2, produsele de curatat care de multe ori sunt toxice, @ste si semnul ?CP.- pe sticla
3, apa de la robinet
'roduse care le inlocuiesc pe cele de mai sus+
&, cosmetice organice si cat mai naturale, "ormate din uleiuri naturale, unturi de nuci si extracte de
"lori, "ructe si ierburi,
2, produsele de curatat organice
3, apa "iltrata sau energizata, apa din sticla cu putine minerale anorganice
9lte propuneri de luat in seama, care a#uta si sustin schimbarea dorita de alimentatie, sunt +
incearca mai multe tipuri de sport si alege unul care iti place mai mult si practica-l macar odata
pe saptamana timp de 2-3 ore, 4i atatea de ales, o"erta este variata
incearca masaul si sauna, +auna este un mod e"icient de curatare a pielii si organismului de
toxinele acumulate
iesi si "a plimbari in parc sau stai pe iarba
invata sa nu iti mai "ie rusine de tine si sa spui nu, sa re"uzi "rumos
ai mai multa incredere in "ortele tale
citeste si carti de dezvoltare personala, de psi$ologia comportamentului uman
0entru a trece de acest pas este nevoie sa eliminam in proportie de cel putin '5% din alimentele
colorate cu rosu din lista de mai sus, iar celelalte sa le reducem cat putem si sa invatam despre ele, 0oti
incepe cu cateva din ele si treptat sa le adaugi si pe celelalte pe lista de alimente eliminate,
>u va "i decat o sc$imbare in alimentatie, va "i si o sc$imbare in relatia ta cu mancarea si cu cei din ur,
Ha acest pas maoritatea oamenilor inteleg de ce alimentele din lista neagra ar trebui evitate, dar nu
gasesc cura si vointa sa o "aca, 2ei gasi multi oameni circumspecti la adresa ta, altii care te vor vedea
mai ciudat, altii care vor sa te convinga ca nu are sens ce "aci si mai bine renunti, altii care te iau in ras
destul de urat, si altii care o sa te sacaie in continuu cu multe intrebari, >u renunta la ce ti-ai propus,
c$iar daca ai caderi si mai gusti din eu stiu ce, adu-ti aminte de scopul tau si de "aptul ca tu alegi, tu
decizi pentru tine, indi"erent de orice se intampla si orice parere au ceilalti,
-and am luat $otararea sa "acem aceasta sc$imbare, starea corpurilor noastre era precara si oboseala
devenise cronica, ne-am spus Bai sa experimentam si sa vedem ce se intamplaE /aca nu ne convine,
putem oricand sa ne intoarcem inapoi,!,
0entru noi a "ost di"icil la inceput, mai ales cu parintii nostrii, /e "iecare data cand mergeam la parintii
nostrii, se punea masa ca la o petrecere, gateau pentru noi inainte sa venim si ne asteptau "ara sa
manance, 4preciez acest gest, pentru ca stiu ca il "ac din dragoste si pentru ca asa inteleg ei sa si-o
exprime, /ar pentru noi incepea sa "ie problematic I ne era rusine sa re"uzam, si ne mai era si un pic
de po"ta, pentru ca era "acut de ei si era mult mai curat gatit, >e era greu sa ne sustinem punctul de
vedere, pentru ca inca invatam, de accea nu vorbeam prea multe despre ce vroiam sa "acem, 4mandoi
avem parinti care cresc animale in curte si eram invatati cu acest tip de carne si preparatele asociate
(>u este leguma ca porcul!), /ar la acest pas a "ost usor, pentru ca le spuneam sa ne "aca ceva cu pui
sau un peste, si rezolvam "ara explicatii, Ha praituri si dulceturi au "ost cateva intrebari, pentru ca nu
stiau cum sa "aca preparate "ara za$ar si li se parea greu sa inteleaga "aptul ca asa ceva este posibil,
6ult succes si vointa, sa ne vedem la pasul urmator 5 04+:H 3,
'aIi spre o alimentaLie naturalJ > 'asul %
0osted on decembrie 7, 20&& bG retetecugust
% comentarii
-ititi si pasul anterior 5 04+:H 2 ,
.n s"arsit am inceput sa "acem ceva si pentru noi 5), /esi pare greu si avem multa rezistenta inaintea
noastra, din partea noastra in primul rand, suntem curaosi si mergem mai departe,
6ai tineti minte ce v-am rugat sa eliminati la 0asul 2 ca sa aungeti aici F @$ acum va trebui sa le
scoateti de tot din sc$ema de alimentatie uzuala, /aca mai scapati un pic pe langa, nu-i bai, dar sa stiti
si sa mentineti in gand care este scopul,
@liminarea produselor din za$ar cred ca a "ost o adevarata provocare si va "i in continuare, dar
mentineti sc$imbarea si veti vedea ca rezultatele vor aparea, 9a$arul si produsele a"erente dau
dependenta, c$iar daca nu va dati seama de prima data, acum sigur veti intelege, >oi am renuntat la
za$ar inlocuindu-l cu miere sau alt indulcitor, >u trebuie exagerat nici cu mierea, dar este mai usor de
eliminat za$arul in acest mod, >u trebuie creata o alta dependenta, pentru noi mierea nu a creat
dependenta, in primul rand ca nu poti manca c$iar asa de mult, si poti micsora cantitatea "oarte usor pe
zi ce trece "ara sa simti vreo di"icultate,
Idei de luat in seama la acest pas +
invatati cum se combina alimentele, ast"el veti minimiza e"ectele nedorite ale proastei
combinari, -ititi articolul -ombinarea corecta a alimentelor
cautati si intelegeti ce sunt produsele din lapte, ce inseamna ele pentru corpul uman si ce e"ecte
au acestea, mai multe detalii decat la pasul anterior
intelegeti "aptul ca organismul va incepe sa se detoxi"ice si asta nu este mereu placut
cauta si intelege ce este energia radiata de alimente si cum o poti "olosi, -iteste mai mult in
acest articol >ivelul de energie al alimentelor,
cauta si intelege cum gandul uman modi"ica structura $ranei, incearca niste exercitii practice
usoare , 0oti citi cateva idei despre acest lucru in articolul @motiile in"luenteaza gustul ,
cauta si intelege legatura omului cu natura si rolul omului in interiorul acestul sistem planetar,
0oti citi mai multe in articolul Hegatura sacra C6->atura,
invata mai multe despre po"te si observa singur cum te comporti "ata de anumite alimente, 6ai
multe despre aceste lucruri in articolele 0o"ta sau /ependenta , /aca nu ma simt rau dupa ce
mananc, inseamna ca imi "ace bine F ,
invata mai multe despre actul de a manca si cum ar trebui realizat el si de ce, 6ai multe in
articolul -e se intampla dupa ce mancam F
invata sa "aci salate satioase si gustoase, ast"el incat o salata sa iti aunga la o masa
a"la de unde poti lua cateva legume sau ingrediente mai bune din care sa iti prepari ceva simplu
pentru servici
nu te mai lasa in"luentat de colegii de servici sau parinti cu privire la alimentatie, nici ei nu stiu
mai multe decat tine
daca ai probleme cu greutatea si vrei sa ameliorezi situatia mai rapid, incearca o cura cu sucuri
de legume si "ructe pe o perioada mai lunga (cel putin o saptamana sau doua) impreuna cu o
ingriire atenta a pielii ca sa nu ramana urme de vergeturi,
cauta in"ormatii despre semintele germinate si vlastari si la ce sunt ele bune
invatati sa nu mai gatiti in mod excesiv, micsorati "recventa praitului pe timp indelungat, a
gratarului pe ar si a alimentelor a"umate, Ha gratar alimentele se umplu de "oarte mult "um, "um
care contine multe substante ce nu au ce cauta in corp(ca de ex benspiren), 8oabele sau
semintele de orice tip pot "i inmuiate inainte, si apoi "ierte mai putin timp sau preparate la aburi,
ca sa isi pastreze mai multe proprietati, .n mancarurile care le "aceti in mod normal, puteti
adauga mai multe legume crude, in loc sa le "ierbeti sau sa le coaceti,
9limente de eliminat 4 micsorat cantitatea +
orice fel de carne 1orice pasare, peste, vanat3
iaurturi si smantanile procesate e-cesiv
branzeturile cu mucegai si cele procesate e-cesiv
laptele si produsele lactate superprocesate, cu valabilitate mare, care stau cu lunile pe
rafturi
cascavalurile afumate si e-tra procesate
fainurile albe
sucurile din comert pline cu zahar sau inlocuitori, arome si coloranti.
alcool
tot ceea ce contine zahar
bauturile carbo-gazoase
alimentele care contin multe e-uri si c$imicale, arome, conservanti, coloranti
medicamentele
"ructele con"iate
cosmeticele procesate si detergentii "olositi pentru casa
Ce sa adaugi in alimentatia ta +
avocado si "ructe exotice, Hasati-le intr-o punga de carton sa se coaca, daca le luati mai
necoapte, /ar sa nu le uitati acolo 5))
"ructe de mare
branzeturi si lapte din surse auto$tone, "ara coloranti si arome
branza de capra
cascaval nea"umat din surse auto$tone "ara continut prea mare in grasimi
"ursecuri si dulciuri "acute in casa sau din surse auto$tone
smantana si iaurt de calitate buna, din surse organice romanesti
oua din surse organice
mananca o salata mare la masa principala a zilei, intotdeauna salata prima data si apoi restul de
mancare, C poti asezona cu nuci, "ructe de mare, branzeturi, sosuri din legume si condimente,
Ha inceput iti va "i greu sa crezi ca aceste legume te pot satura sau ca pot micsora volumul de
mancare care iti trebuie de obicei, dar exact asta vor "ace cu timpul, -auta cateva retete care sa
iti placa sau experimenteaza singur toate condimentele si combinarile acestora ast"el incat sa
"aci ceva care sa iti placa,
vlastari si seminte germinate
4cest pas "iind un pic mai di"icil il puteti realiza in 2 etape 5
&, eliminati carnea de pasare ( pui , curcan, rata ), puteti manca peste si "ructe de mare
2, eliminati carnea de peste
0entru a trece de acest pas trebuie sa scoateti din dieta voastra '5% ( ;0 % alimentele subliniate din
lista de mai sus, iar celelalte sa le micsorati cantitatea sau sa le inlocuiti cu cele din lista de adaugat,
-arnea de porc si celelalte alimentele subliniate din lista de la 0asul & trebuiesc eliminate &00%,
0ractic dupa acest pas aveti o dieta ovo-lacto-vegetariana, 0uteti ramane la acest nivel destul de mult,
unii au stat asa c$iar si o viata intreaga, depinde de "iecare ce doreste sa obtina si unde vrea sa aunga,
/aca va tineti de treaba puteti experimenta blande reactii de detoxi"iere precum 5
secretie nazala abundenta, seamana cu cele avute in timpul unei raceli, dar nu sunt dureroase
sau incomode, nu au culoare urata si sunt mai apoase
tuse cu expectoratie de mucus laptos/apos, "ara alte simptome de raceala sau gripa
iritatii pe piele, roseata care dispare dupa cateva zile
oc$i care curg "ara alte simptome de raceala sau gripa
ameteli sau dezec$ilibrari, din cauza detoxi"ierii "icatului
dureri blande de cap care dispar rapid
cateva cosuri aparute pe ici pe colo, asta daca nu aveati inainte cosuri si acnee (atunci se poate
ameliora conditia)
-ateva reguli "oarte simple de combinatii corecte ale mancarii 5
incepeti cu cele care se digera mai usor, si treptat aungeti la preparatele mai complexe, /e
exemplu incepeti cu o salata, apoi o supa si apoi o mancarica de carto"i,
"ructele mancati-le ca o masa separata, cu 30 min, ( &$ inaintea unei mese sau cu 3-% ore dupa ce
ati terminat o masa
nu mancati carbo$idrati cu proteine ca de exemplu 5 paine cu carto"i, carto"i cu carne, paine cu
orez etc,
vegetalele crude se combina cu orice
mestecati bine 5) 6ancarea nemestecata bine aunge aproximativ la "el in intestine, nu se
descompune de tot in stomac, cum credeam eu demult,
6ai multe despre combinatiile corecte gasiti in D$idul de combinare alimente,
0entru ca sunt pe lista de eliminat sa vorbim un pic si despre medicamente, 6edicamentele sunt
amestecuri c$imice care incearca sa amelioreze sau sa elimine e"ectele unei boli, @le nu ataca si nu
elimina cauza bolii, deci nu rezolva problema ci o ascund, +unt utile si bune in cazuri de urgenta, in
care c$iar nu mai stii ce sa "aci si viata omului este in balanta, 6ai multe detalii despre medicamente
gasiti articolul 6edicamentele!, 0uteti incerca sa vedeti cum este intr-o raceala sau gripa sa nu mai
luati medicamente, iar in sc$imb sa "olositi alte remedii naturale, +-ar putea sa va simtiti mai rau si sa
aveti mai multe dureri, asta pentru ca remediile naturale nu ascund simptomele sub pres, /ar dupa mai
multe raceli trecute cu remedii naturale, lucrurile se amelioreaza si simtomele sunt mai blande, -ititi
mai multe in articolul 3emedii naturale pentru tratarea sau prevenirea racelii si gripei,
/upa ce renuntati la produsele din carne veti "i surprinsi si de alte sc$imbari in modul de "unctionare al
organismului, Dustul se va sc$imba, de "apt se va sensibiliza mai mult, ast"el incat veti simti gusturi
mai subtile si veti suporta si gusturile mai tari, /aca nu simtiti dea imediat cand mancarea este putin
alterata, acum veti incepe sa simtiti din ce in ce mai rapid si mai clar, Crganismul va incepe sa aiba un
metabolism mai rapid, si sa elimine mai rapid mancarea consumata din sistem, 2eti simti mai bine
consecintele combinatiilor proaste de mancare cu care erati obisnuiti,
-and mananci cu multa carne, lapte, oua, ai tendinta sa mananci "oarte mult cantitativ, 0e langa acest
lucru, nu mai poti simti corect gustul mancarii, si atunci cand mananci nu mesteci ci mai degraba o
arunci repede pe gat, 4ceasta tendinta , de a da pe gat rapid, este din ce in ce mai evidenta cand incepi
sa iti sc$imbi modul de a te $rani, si modul de viata implicit, .ncepi sa iti pui intrebari, de ce vreau sa
aunga mancarea cat mai repede in stomac, "ara sa o simt si sa ma bucur de savoarea ei, "ara sa o
mestec corect F /e ce vreau din ce ce in ce mai mult sa mananc, pana imi umplu stomacul F -e este
po"ta si de ce o am F
-and incepi sa cunosti mai multe si sa te in"ormezi mai bine, poti sa ai tendinta sa vrei sa inveti si pe
altii, sa le critici "elul de a manca si "elul de a gandi,"elul de a se comporta, .ncepusem sa caut cat mai
multa in"ormatie, din ce in ce mai multa si "luxul crestea pe zi ce trece, /e "iecare data gaseam lucruri
simple, pe care le intuisem de multe ori, dar se contraziceau cu in"ormatiile general acceptate, -and
mergeam la servici si vedeam oamenii cum mananca, si cum se simt dupa, si cum se tot intreaba dar de
ce ma doare aia sau ailalta, imi venea sa le vorbesc agresiv si dur, /oream sa reactionez asa dur, pentru
ca nu eram sigura pe ce "ac, desi vedeam pe mine rezultatele, 6ai tarziu mi-am dat seama ca de "apt
imi doream acceptare si intelegere de la ceilalti, aprobare ca ceea ce "ac este o1, /e ce F 0entru ca nu
aveam destula incredere in "ortele mele si in experienta si intuitia mea, inca 5) , /ar si acest aspect se
modeleaza in timp, cu cat te desc$izi mai mult catre viata si cunoastere, cu cat inveti si te asculti mai
mult pe tine insuti,2ocea interioara, inteligenta interioara pe care ai avut-o mereu, devine mai
puternica si o poti asculta daca ai mintea clara, neobosita, eliberata de atasamente, >u este nevoie sa
incerci sa inveti pe cineva, ci doar sa "ii tu insuti, -ei care doresc sa se sc$imbe, se vor sc$imba, cu
"orta sau agresivitatea nu se rezolva nimic,
/upa ce am "acut acest pas, rezistenta aparent exterioara a inceput sa creasca, 0arintii se revoltau, toti
intrebau de ce "acem asta, ca nu are sens, radeau si ne luau peste picior, -ele mai enervante mi se
pareau glumele "ara sens pe care le auzeam mereu, ca o banda de pate"on vec$e de milenii 5 /aca o
viata am, atunci macar in asta sa mananc orice, sa am orice viciu, orice po"ta E!, C viata am si pe asta
sa nu o beau si sa o g$i"tui F!, 0ana la urma tot mor, asa ca sa mananc cat mai pot E! , @u vreau sa
mor, asa ca ce rost are sa mananc sanatos F!, /e ce sa mananc sanatos, ca sa "iu "rumos in sicriu F!,
-e rost are sa lungesc viata, daca tot aung in rai si e mai bine F ! etc, sunt "oarte multeee, >u cred ca
ar spun e acelasi lucru pusi in situatia sa treaca pragul sau sa "ie
bolnavi, /ar toate aceste lucruri, aceste suturi si respingeri, au avut si un scop "oarte util, ne-au intarit
increderea si vointa, au grabit "luxul de in"ormatii cautate si intelegerea acestora, =iecare are experienta
lui in viata, nu este nici una mai preos de alta, si nu merita sa traiesti dupa un tipar, dupa experientele
care le-au avut stramosii nostri sau altii inaintea lor, -e rost are sa ai aceeasi experienta F, de aceea
suntem di"eriti ca sa avem experiente di"erite, =iecare lucru are un rost si aduce o valoare in viata ta,
daca esti capabil sa o vezi, 0oti invata sa respecti si sa apreciezi experienta "iecaruia asa cum este si
asta iti va aduce pace si liniste in su"let, .ncepi sa vezi pe "iecare om cu iubire si cu o mai mare
intelegere, incepi sa vezi si sa intelegi si plantele cu o mai mare recunostinta si apreciere, -omunicarea
cu plantele si animalele este posibila atunci cand nu le mai privesti ca pe un dusman, sau ca pe ceva de
omorat, 4cestea simt gandul tau de agresivitate si te trateaza ca atare, /aca ai animalute pe langa casa
ta, poti "ace un experiment simplu 5 mediteaza si intra intr-o stare de iubire, recunostinta, pace, liniste
"ata de tot universul ( animalutele vor veni langa tine si vor sta cuminti in preama ta, -and mintea si
simturile iti sunt clare, linistite, "ara con"licte, toate "iintele din urul tau simt asta si se comporta cu tine
intr-un mod dragastos si gentil, -el mai simplu se vede asta cu animalele din urul casei,
0as cu pas ne apropiem mai mult de natura, de plante si intelegem mai multe din "unctionarea corpului
nostru, >atura, planeta este mereu dispusa sa ne primeasca inapoi, cu mare dragoste si blandete, pe
noi, cei desavarsiti, si sa ne reluam locul cuvenit de C6, >oi inca nu ne dam seama ce su"let
extraordinar are ?erra, care permite si sustine viata atator alte su"lete, cu mare iubire, devotament si
recunostinta "ata de viata insasi, 6ereu ma emotionez cand ma uit la "ilmuletele de mai os, sau altele
asemanatoare, cat de micute sunt corpurile noastre "ata de maretia planetei, +i totusi si organismul
nostru este la "el de desavarsit, si il putem aduce si "olosi la potentialul maxim,
Nivelul de energie al vieLii din alimente
0osted on decembrie 23, 20&& bG retetecugust
:n comentariu
.n ultimele decenii, cei de la .nstitutul Bippocrates au "acut cercetari in ceea ce priveste "recventa
electrica a alimentelor si ce e"ect are incarcarea electrica
asupra celulelor sanatoase, /e la milocul anilor [*0, cei de la .nstitutul Bippocrates au studiat si
masurat nivelul de energie din di"erite alimente,
/e ce iarba de grau, ierburile comestibile si "ructele tropicale sunt in topul listei alimentelor care
con"era printre cele mai inalte cantitati de energie F 0entru ca ele au la dispozitie lumina solara in
proportie mai mare si, ast"el, energia vietii din ele este mai mare, 2iata pe pamant este determinata de
soare, @nergia solara este captata de plante sub "orma de raze :2, 6ai os se a"la o lista cu alimentele
cele mai bogate in energie datatoare de viata!, Hista a "ost intocmita pe baza radiatiilor pe care le
contin si le emit alimentele, 4limentele care au o radiatie mai mare au celulele capabile sa captureze si
sa mentina o cantitate mai mare lumina solara,
9limente de 7 stele PPPPP
0ip de aliment ,-emple
4lge de apa dulce alge albastre-verzi, c$lorella
=ructe tropicale
(coapte,organice)
mango, papaGa, ananas, banane, "ruct stea
0lante, vlastari
$risca vlastari, mazare, "loarea soarelui vlastari,vlastari de carto" dulce,
iarba de grau
2egetale de mare arame, dulse, $ii1i, nori, 1elp
.erburi comestibile cicoare, papadie, patlagina, iarba grasa
9limente de 6 stele PPPP
0ip de aliment ,-emple
8oabe usor de digerat "asole adzu1i germinata, "asole mung germinata
>uca de cocos, verde pulpa de cocos proaspata
=lori comestibile crizantema,tranda"ir, liliac, cLlTunaS
=ructe suculente, coapte organice, energie inalta citrice, 1iJi, pepene, nectarine, piersici, prune, rodie
6asline coapte, neprocesate -
2lastari si germeni lucerna, broccoli, c$ia, tri"oi, usturoi, ceapa, ridic$e
9limente de % stele PPP
0ip de aliment ,-emple
=ructe, crescute pe craca coacaze, struguri, rosii
-ereale, germinate cel putin 2
zile
toate
>uci toate
2arza acra varza alba, verde si rosie
+eminte germinate in, canepa, dovleac, susan, "loarea soarelui
2egetale
(verzi,galbene,portocalii,visini
i, rosii si albe)
s"ecla, broccoli, varza bruxelles, varza, morcovi, conopida, telina,
porumb, castravete,usturoi, ceapa, mazare, ardei, dovleac, "asole verde,
carto"i dulci
2egetale des$idratate
arpagic, usturoi, ierburi aromatice (oregano, rozmarin, busuioc,
cimbru), ceapa, ardei dulce
2egetale cu "runze verzi
toate "runzele verzi organice crescute in curte sau "erme si mancate in 2
saptamani de la recoltare
9limente de ) stele PP
0ip de aliment ,-emple
8oabele germinate toate varietatile
=ructe crescute in tarile nordice mere, cirese, pere, "ructele de padure (a"ine, zmeura, mure etc)
-iuperci crude maita1e, reis$i, s$iita1e
3adacinoase
ridic$e, Gucca, brusture, telina, icama, pastarnac, radacina
patrunel, gulie
0reparatele din cereale crude
des$idratate
paine, cerele, c$ipsuri, crusta de pizza, crac1ersi
9limente de stea P
0ip de aliment ,-emple
-astane crude -
0reparate din cereale des$idratate si
depozitate de mai bine de 30 de zile
paine, crac1ersi
Hegume des$idratate toate tipurile de boabe
>uci si seminte des$idratate
migdale, nuci brazilia, in, alune de padure, canepa, nuci pecan,
muguri pin, "istic, seminte dovleac, susan, seminte "loarea
soarelui, nuci romanesti
3adacinoase des$idratate morcovi, icama, carto"i dulci, s"ecla
/ressing pentru salate crude,
preparate in blender
toate exceptand cele continand otet si ulei
4sta nu inseamna ca ar trebui sa mancam numai alimente din categoria 5 stele, "iecare aliment are
valoarea lui, /e exemplu "ructele de padure sunt alimente "oarte valoroase continand un numar mare de
antioxidanti,
4limentele de 5 stele indica valori nutritive mari si o "recventa electrica mai puternica, mai putine stele
indica o vitalitate mai scazuta, -$iar si la cele mai mici nivele, mancarea procesata termic nu este
mentionata, pentru ca ea nu este masurabila, -ercetarile au aratat ca alimentele gatite nu contin sau
emit energie radianta, /e asemenea produsele lactate si carnea nu contin radiatie, ambele absorbind
energie din corp cand sunt consumate,
C alta clasi"icare a alimentelor, pe baza lungimii de unda a energiei electro magnetice este urmatoarea,
0entru a intelege mai bine care dintre alimente sunt esentiale Kn regenerare si vitalizare, va propun sa
analizam energia electromagnetica a diverselor tipuri de alimente, Hungimea de unda aradiatiei
electromagnetice se exprima Kn unitati de
masura care se numesc angstromi, -u cat numarul de angstromi corespunzator unui aliment este mai
mare, cu
atat este mai ridicata valoarea energetica a alimentului respectiv, -and consumam "ructe sau legume
proaspat culese din natura, adica le mancam "ara a le supune unor procese de preparare la "oc sau de
prelucrare, intreaga energie electromagnetica ridicata, prezenta in acele alimente, va "i trans"erata
organismului, pana la nivel celular,
,nergia hranei benefice
=ructe proaspete ( Kntre '000 Si &0000 de angstromi
Hegume proaspete, Kn stare crudL ( Kntre '000 Si ;000 de angstromi
Hapte(proaspLt, neprelucrat), numai pentru copii sub doi ani ( ' 500 de angstromi
Hegume (preparate la "oc) ( Kntre %000 Si 7500 de angstromi
,nergia hranei nocive
Hapte (pasteurizat) ( 2 000 de angstromi
8ranza ( & '00 de angstromi
=aina alba ra"inata ( & 500 de angstromi
Carne preparata > & angstromi
=recventele electrice la nivelul organismului
Cameni (medie) ( 7 500 de angstromi
8olnavi de cancer (medie) ( % '*5 de angstromi
2egetalele preparate termic contin, de obicei, 50 % energie datatoare de viata si 50 % energie ce
consuma sau absoarbe energia, -u cat mai putin sunt gatite, cu atat procentul de energie datatoare de
viata ramane mai mare, /e exemplu daca le calim 2-3 minute la "oc mic, isi vor pastra mai mult din
proprietatile lor,precum si din culoare, "orma si gust, /ar daca le "ierbem & ora, nu prea mai ramane
ceva de ele, 0rodusele animale, "iind dea moarte, nu mai au pic de energie datatoare de viata, -and
animalul moare energia (sensul acesteia) se sc$ima si devine energie care absoarbe si descompune, asta
pentru a continua procesul natural de descompunere al corpului in elemente de baza,
.n timp ce alimentele vegetale gatite nu scad energia corpului , dar nici nu o cresc, produsele de origine
animala consuma cantitati mari din energia organismului uman,
4sadar, cei care consuma o cantitate mica de produse animale, au mai putine incidente de boala, .n
timp ce, aceia care consuma cantitati mari de produse animale au cele mai multe probleme de sanatate,
+urse 5
+a traim "ara toxine ( 3obert 6orse
'Jtrun#elul
0osted on "ebruarie %, 20&2 bG retetecugust
% comentarii
0atrunelul este o planta bianuala aromatica (petroselium $ortense) din "amilia :mbeli"ere, 2arietatile
cel mai cultivate in @uropa sunt patrunelul comun sau neted cu "runze mici si aromate, patrunelul de
>eapole, cu "runze mari si tulpina groasa si patrunelul cret, cu "runzele crete,
0atrunelul este originar din @uropa meridionala si orientala si din 4sia 6ica, @giptenii il "oloseau ca
deodorant, 0atrunelul poate "i considerat verdeata sanatatii! sau aliment-medicament! pentru ca de
la el se "oloseste totul5 radacina, "runzele si semintele, @ste bine sa il avem permanent in "rigider, "ie
vara, "ie iarna, proaspat, 0astrat la lumina, se oxideaza repede,
0atrunelul proaspat (&00 g) contine5 apa ( ',3 g# proteine, 3,* g# lipide ( 0,7 g# "ibre alimentare ( 5,7
g# "ier ( %,2 mg# calciu ( 220 mg# sodium ( 20 mg# potasiu ( 7*0 mg# "os"or ( *5 mg# vitamina - &70
mg (lamaia contine &00 mg# este de % ori mai bogat in vitamina - decat portocala si varzaE)# acid "olic
( &2; ]g# vitamine 87, @, /, 4ceste date sunt aproximative, doar pentru orientareIeu nu le-am
masurat,
'roprietati
stimuleaza sistemul nervos
vermi"uge, antiseptice
vasodilatatoare
anticancerigene
antialgic, antiin"lamator
antianemice
antira$itice,antiscorbutice, antixero"talmice
antitoxice
regenereaza capilarele sangvine
auta in diabet si in atonia vezicii biliare
<eneficii
in $ipertensiunea arteriala, "runzele au e"ect vasodilatator, regland ast"el "unctia sistemului
circulator
mentine starea de sanatate a vaselor si capilarelor, prevenind ateroscleroza
"iind diuretic, continand apiol si antrenand eliminarea acidului uric, are e"ect depurativ asupra
sangelui, "iind ast"el util in tratarea gutei, anemiei si reumatismului
mentine "unctionarea normala a adrenalelor si tiroidei
este un antiseptic nu numai al sangelui, ci si al intestinelor,exercitand si o actiune de combatere
a oxiurilor
auta in tratarea acneei, eczemelor, tenului seboreic si pistruilor
previne starile de astenie, oboseala, surmena "izic si intelectual
este indicat in ra$itism si tuberculoza
auta in prevenirea $erniilor
auta in prevenirea cancerului , in special prin aminoacidul $istidina
in astm, "avorizeaza "luidizarea si eliminarea secretiilor bronsice
in$iba secretia de $istamine, care poate declansa alergii
stimuleaza "ibrele musculare netede (intestinale, urinare, biliare, uterine)
are e"ecte antiimbatranire, "iind antioxidant
regleaza menstruatia si indeparteaza durerile provocate de aceasta
in"rumuseteaza parul, 0antrunelul poate "i utilizat cu succes in compozitia mastilor pentru par,
acesta "iind de 7 ori mai puternic decat ginsengul,
2indeca in"lamatiile rinic$ilor, regleaza debitul de urina si elimina durerile provocate la urinare
sau prostata, in"ectiile urinare (cistite)
3adacina are o actiune diuretica puternica, "iind "olosita in tratarea litiazelor,
0atrunelul poate "i consumat si sub "orma de suc pur obtinut cu storcatorul electric,
+e pun "runzele in storcator si apa cat sa le cuprinda, +e paseaza totul pana devine o pasta,
4ceasta pasta se poate bea ca atare sau se bea "iltrata, @ste recomandat ca sucul sa se bea imediat ce a
"ost preparat, .n nici un caz nu se tine in "rigider mai mult de cinci ore, +e bea zilnic sucul obtinut dintr-
o legatura de patrunel pre"erabil inainte de a manca, -ura dureaza doua saptamani,
0entru cei care vor sa "aca o cura de suc de patrunel, pentru dobandirea unei stari generale bune, doza
este de 30-70 ml pe zi, in combinatie cu morcov,
.n"uzia de "runze de patrunel (& lingurita / & cana de apa) auta in intoxicatiile cu tutun si alcool, Ha "el
auta decoctul de radacina de patrunel (2 radacini "ierte 5 minute in & cana apa, apoi in"uzate 5
minute),
4uta in a"ectiuni oculare, mai ales daca se bea suc de patrunel, morcov, telina si andive,
0entru $idropizie (edeme), reumatism, litiaza urinara, oligurie, tulburari de ciclu, prostata, boli de
stomac se poate consuma acest decoct 5 din 50 g radacina, seminte sau "runze la & l de apa, timp de 5
minute, apoi se in"uzeaza &5 minute, +e consuma 2 cesti mici pe zi, inaintea meselor, ing$itindu-se si
mestecandu-se incet, cate putin,
"Jrarul
0osted on ianuarie 2', 20&2 bG retetecugust
+crie un comentariu
"Jrarul (Anethum graveolens) este o plantL anualL, cu viatL scurtL, nativL din sudul @uropei si sud-
vestul si centrul 4siei, @ste singura specie a genului Anethum, desi clasi"icatL de unii botanisti Kn relatie
cu genul Peucedanum ca Peucedanum graveolens (H,) -,8,-lar1e, +e spune ca era "olosit in @vul
6ediu pentru a alunga spiritele rele, Ha romani, mararul este un simbol al vitalitatii, @"ectele bene"ice
ale mararului au "ost mentionate Si Kn "armacopeea egiptean^ de acum 5000 de ani,
6Lrarul este o plantL care rezistL la temperaturi scLzute, @a se seamLnL toamna sau primLvara "oarte
devreme, direct Kn sol, la o adRncime de 2(3 cm, >ecesitL umiditate mai ales Kn timpul germinLrii
semintelor,3ecoltarea "runzelor verzi poate Kncepe cRnd plantele au &0(&2 cm KnLltime,
'roprietati nutritive
=runzele si semintele mararului au mult ulei volatil, bogat in anetol, carvona, vitamina 4,-, 8&, 82,
83, @, 00, acid "olic, caroten, saruri minerale, "ier, potasiu, calciu, "os"or, mangan, magneziu, cupru,
"lavonoide, "itoncide, 4cest ulei volatil este "olosit atat in industria alimentara cat si in cosmetica,
<eneficii
.n igiena orala, mararul are rolul de a improspata respiratia si a elimina in"ectiile de la nivelul
gurii, 0oate "i "olosit dupa "iecare masa, pentru o improspatare e"icienta a cavitatii bucale,
are e"ect diuretic, expectorant, laxativ, auta la calmarea durerilor in colici intestinale (in special
in"uzia cu seminte)
diminueaza meteorismul abdominal (balonari)
mararul are actiune antimicrobiana, deci este un bun dezin"ectant intern, "olosit cu succes si in
tratarea dizenteriei
stimuleaza activitatea bilei
=iind o "oarte buna sursa de "ibre, mararul auta la reducerea colesterolului din sange, 4uta, de
asemenea, la normalizarea presiunii sangelui, datorita continutului ridicat de potasiu, prevenind
ast"el in"arctul sau atacul de cord,
+timuleaza "unctia renala, 0atru linguri de suc proaspat de marar luate zilnic timp de doua
saptamani previne si combate calculii, cistitele si in"ectiile renale,
8ene"ic sistemului nervos, 6ararul este un puternic tonic "izic si psi$ic, combate depresia si
readuce bucuria de a trai,
=orti"ica sistemul osos, +emintele de marar au o mare concentratie de calciu , -alciul este
necesar in mentinerea ec$ililbrului acido-bazic din organism, toni"ierea musc$ilor si sustinerea
calitatii oaselor si tesuturilor,
6ararul contine "lavonoide , substante cu actiune asemanatoare estrogenului ( $ormoni
"eminini), numite "itoestrogeni , -ercetatorii spun ca aceste substante din marar ec$ilibreaza
nivelul $ormonilor "eminini,
/e aceea , consumul regulat de marar este recomandat in sindromul premenstrual ( dureri in
sani si abdominale, nervozitate in perioada ciclului), stimularea lactatiei , menstre abundente,
Citricele Ii beneficiile lor
0osted on ianuarie &3, 20&3 bG retetecugust
2 comentarii
-red ca dea toata lumea stie ca citricele contin multa vitamina - , /ar $aideti sa vorbim cate putin
despre "iecare "ruct din categoria de citrice, .ndi"erent de "ruct, toate auta la curatarea corpului, la
miscarea lim"ei, la regenerarea tesuturilor si aduc energie mult dorita in corp,
'ortocalele
0ortocalele sunt originare din sudul 4siei, exista mai multe varietati ale "ructului si clasi"icate in dulci
si amare, prima "iind cea mai populara, 4u "ost aduse in @uropa in secolul &5 de catre italieni si
portug$ezi,
-ontin "itonutrienti esentiali pentru sanatatea intregului organism, -ontin $esperidina, un antioxidant
care imbunatateste "unctionarea vaselor de sange si scade riscul aparitiei bolilor de inima, 2itamina -
continuta are e"ect antiin"lamator si auta la prevenirea dar si tratarea artritei si astmului, 0entru
numerosii antioxidanti, portocala este un adevarat scut anticancer, care "ace minuni pentru sistemul
imunitar,
C singura portocala contine peste &*0 de "itonutrienti di"eriti, care nu numai ca in$iba "ormarea de
c$eaguri de sange, avand proprietati antitumorale, dar pot "i "olosite si impotriva alergiilor, @ste "ructul
ideal pentru combaterea cancerului bucal, de plaman, la san sau stomac, .n prezent, cercetatorii
americani studiaza modul in care consumul de portocale in"luenteaza activitatea cerebrala,
=ructul sau este bogat in vitamina 4, 8, - si calciu, -ontine sodiu, potasiu, magneziu, cupru, sul" si
clor, 0entru &00 grame de portocala, valorile se ridica la'*,7 % apa, 0,* % proteine, 0,2 % grasimi, 0,3
% minerale, 0,3 % "ibre, &0,; % carbo$idrati, 27 mg de calciu, 20 mg de "os"or, 0,3 mg de "ier si 30 mg
de vitamina -,
@"ectele sale curative se resimt in cazurile de "ebra, indigestie, constipatie, boli ale copilariei, probleme
cardiace, acnee sau a"ectiuni ale oaselor si dintiilor, la imbunatatirea calitatii spermei, la indepartarea
litiazei renale si la in"rumusetarea tenului, /easemenea, auta la cresterea longevitatii, iar sucul de
portocale amestecat cu o lingura de miere este un remediu e"icient in cazul tuberculozei, astmului,
raceali, bronsitei si altor stari de tuse cu expectorare di"icila,
-oaa de portocala este "olosita pentru curatarea apelor poluate, deoarece aceasta poate elimina
resturile de vopseluri acide industriale din apa, proteand ast"el mediul inconurator, /easemenea coaa
si sucul de portocala, ca si de lamaie, este e"icienta in curatarea legumelor si "ructelor de substantele cu
care au "ost stropite, si la curatarea obiectelor de bucatarie,
( 2itamina -, cel mai puternic antioxidant, este responsabil de mentinerea "rumusetii pielii prin
protearea impotriva radicalilor liberi) ,
'ortocala rosie
4ceasta este un tip de portocala care se culege mai tarziu decat specia mentionata anterior, @a este
bogata in betacaroten si provitamina 4,
(rapefruit
Dre"ele s-au cultivat pentru prima oara in Namaica, in secolul &', strict in scopuri ornamentale, 6ai
tarziu, insa, s-au descoperit bene"iciile lor asupra organismului, -ontin "oarte multa vitamina - si
intaresc sistemul imunitar,
?ocmai de aceea sunt ideale in tratarea racelilor, 6ai mult, aceste "ructe au proprietati anticancer, dar
reduc si simptomele a"ectiunilor in"lamatorii, astmul sau reumatismul, -ercetatorii sunt de parere ca un
consum sustinut de gre"e c$iar poate prelungi viata, pentru ca scade riscul aparitiei bolilor
cardiovasculare si cancerului,
/amaile
Hamaile sunt "olosite in toata lumea atat in scopuri culinare, cat si ornamentale, >u se cunoaste exact
originea lor, dar specialistii cred ca este posibil ca prima oara sa se "i cultivat in .ndia, apoi in -$ina,
+unt importante surse de acid citric si previn cancerul,
=lavonoidele continute opresc raspandirea celulelor canceroase si au proprietati antibiotice, .n mai
multe regiuni din 4"rica, principala masa a zilei consta in lamai, pentru ca proteeaza impotriva $olerei,
+unt "oarte importante pentru prevenirea si dezvoltarea bolilor cardiovasculare si diabetului, 4u
proprietati diuretice si pot "i introduse cu succes in curele de slabire,
:leiul esential are proprietati astringente, antiseptice si calmante, 0oate "i "olosit pentru indepartarea
stresului, in"ectiilor, astmului, insomniilor si complicatiilor stomacale, dar este si un autor de nadede
in ingriirea persoanala,
-ontin licopen, un antioxidant puternic cu proprietati antitumorale, 0otrivit studiilor cercetatorilor
americani, dintre toate "ructele, gre"ele au cele mai importante proprietati antioxidante, ?ocmai de
aceea un consum regulat poate stopa evolutia aterosclerozei si poate normaliza colesterolul in doar 30
de zile,
/ime
Himele (lamaile verzi) se "olosesc pentru a o"eri un gust acru si aromat, +unt "oarte aromate si puternice
si pot "i "olosite atat in mancare cat si in retetele naturiste pentru in"rumusetare si ingriire,
+unt ideale pentru tratarea dereglarilor digestive (in special constipatia), +unt bogate in "ibre, care au
proprietatea de a normaliza valoarea colesterolului, 6ai mult, un consum regulat de lamai verzi poate
incetini capacitatea organismului de a absorbi za$arul din alimentatie, tocmai de aceea pot "i introduse
inclusiv in alimentatia diabeticilor de tip ..,
6ai contin si vitamina A, esentiala pentru subtierea sangelui si imbunatatirea circulatiei, dar si a
a"ectiunilor cardiovasculare, 4uta inclusiv la protearea structurii osoase si previn "racturile sau c$iar
osteoporoza, 4ntioxidantii continuti auta la "ormarea celulelor rosii si materialului celular si sunt
recomandate "emeilor insarcinate, in special in primul trimestru, pentru protearea "atului,
'omelo
0omelo este un "ruct bogat in 5 vitaminele 4, vitamine din complexul 8, -, /, @ si A , minerale
precum magneziu, sodiu, potasiu, litiu, calciu, acid "olic, "ibre si antioxidanti, -onsumat zilnic sau de
cateva ori pe saptamana, pomelo 5
- combate astenia si oboseala
- previn cancerul, anemia si ateroscleroza
- imbunatateste digestia, si prin stimularea peristaltismului intestinal, datorita continutului de "ibre,
previne constipatia
- combate caderea parului prin vitaminizarea radacinii "irului de par
- curata dintii si previne aparitia cariilor
- .n uz extern este util pe zonele cu piele aspra, des$idratata, avand e"ecte de regenerare si intinerire, +e
aplica suc de pomelo proaspat pe respectivele zone cutanate si nu se clateste,
@ste un bun stimulator al sistemului imunitar, vitamina - autand la cresterea rezistentei organismului
in cazul virusilor si bacteriilor,
@ste deasemenea stimulator al secretiilor digestive, bun tonic, antiseptic, bun detoxi"iant si
diuretic, 4uta la scaderea e"ectului acidi"iant al unor alimente, la scaderea colesterolului si la absortia
"ierului in organism,
Drabeste vindecarea ranilor, a $iper"unctiilor tiroidiene, diabetului za$arat, incetineste procesul de
arteroscleroza prin reducerea colesterolului, reduce riscul aparitiei cataractei, incetineste procesul de
imbatranire si creste rezistenta organismului, intareste oasele si dintii, reduce stresul si oboseala,
"andarina
.n cazul mandarinei, vitamina - nu este la "el de prezenta ca la celelate citrice mentionate, @a contine
insa o doza su"icienta care o"era provitamina 4, vitamina 8, calciu si potasiu,
- sunt indicate in $ipercolesterolemie
- cresc rezistenta impotriva in"ectiilor si imbunatatesc sistemul imunitar
- 4u proprietati antioxidante si detoxi"iante
- 4u proprietati anticanceroase
- .mbunatatesc "unctiile digestive
- +unt "olosite in tratamentele cosmetice pentru tenul gras sau sensibil ori iritat, .ar uleiul de mandarin
este utilizat in tratamentele tonice pentru piele, dar si in aromaterapie,
Clementina
-lementinele sunt bogate in vitamina -, potasiu si "ibre,
- contin vitamina 4, autand la imbunatatirea vederii, ca mai toate "ructele de culoare portocalie
- sunt "olositoare in caz de alergii si sensibilitati
- sustin activitatea cerebrala
- curata pielea, clementinele "iind "olosite in mastile naturale cosmetice, =iind bogate in vitamina -, 4
si @, clementinele auta la re"acerea structurii colagenice a pielii, luptand impotriva ridurilor si
vergeturilor si totodata re"ac elasticitatea pielii, redandu-i aspectul tanar,
- reduc stresul,
,chilibrul acido > bazic
0osted on noiembrie 20, 20&& bG retetecugust
3 comentarii
0B -ul reprezinta con"orm de"initiei logaritmul cu semn sc$imbat al concentratiei ionilor de
$idrogen!, 4lt"el spus, concentratia ionilor de $idrogen se exprima in valoarea p$-ului in mod
logaritmic 5 cu cat concentratia protonilor e mai crescuta, cu generarea unei aciditati marcate, cu atat
valoarea p$-ului scade, si invers, /e aceea o "ormulare "ereasca ( a celui preocupat de propria sanatate
si de re"acerea ei prin alimentatia naturala ( se re"era la re"acerea p$-ului!, adica la readucerea
acestuia la parametrii normali, alaturi de ceilalti parametrii "undamentali organici, care se re"ac prin
$rana naturala,
2aloarea acestui parametru este clar evidentiata de $omeostazia organismului 5 *,35, .ar daca
neutralitatea recunoscuta a organismului este *,00 este evident ca valoarea *,35 se situeaza in un
domeniul usor alcalin, +ituarea peste aceasta valoarea se numeste alcaloza, in timp ce situarea sub
valoarea aceasta se numeste acidoza, 4lcalinitatea excesiva a mediului cauzeaza de asemenea
probleme, ca si acidoza,
3elatia dintre acid si baza este cunati"icata stiinti"ic pe o scara de la & la &% cunoscuta ca 0B!, 0e
aceasta scara * inseamna mediu sau neutru, sub * inseamna acid si peste * reprezinta un mediu
alcalin,.n sange este nevoie de 20 de ori mai mult mediu bazic pentru a neutraliza o cantitate data de
acid, deci este mai usor de mentinut decat de recastigat ec$ilibrul, 4sa cum temperatura noastra trebuie
mentinuta la 37,5 asa si 0B-ul sangelui trebuie mentinut la *,35, /i"eritele portiuni ale corpului au
di"erite valori ale p$-ului, de exemplu in intestinul gros mediul este usor acid, si urina este usor acida
iar saliva are un p$ neregulat, ?oate mecanismele de reglare ale organismului (respiratie, circulatie,
digestie) lucreaza pentru mentinerea raportului acido-bazic, -orpurile noastre nu pot rezista
dezec$ilibrelor acide mari, .n stagii timpurii simptomele acidozei nu sunt "oarte intense si pot cuprinde
urmatoarele 5 dureri de cap, eruptii cutanate,alergii, raceli, gripe si probleme cu sinusurile, /aca p$-ul
tesuturilor se indreapta mai mult spre zona acida atunci organismul nu se mai oxigeneaza corect si
metabolismul celular inceteaza, 0e masura ce situatia scapa de sub control pot aparea alte probleme,
organele slabite incep sa cedeze, avand ca rezultat dis"unctiile glandelor tiroida,suprarenale si "icat,
4tunci cand metabolismul celular inceteaza, celulele mor ( adica sunteti morti,
4lcalinizarea mediului intern de "apt inseamna aducerea p$-ului la *,35 , .nteresant este cum
organismul a creat un sistem de protectie contra aciditatii dar nu si contra alcalinizarii excesive, caci
acidi"ierea mediului se mani"esta prin mult mai multe "enomene decat alcalinizarea,
+e pare ca acidi"ierea mediului este produsa atat prin "actori psi$o-emotionali si mentali (stres psi$ic)
dar si prin ingestia alimentelor acide 5 carne, c$imicale diverse, dar si totalitatea produselor animale sau
vegetale supuse tratamentelor termice (pasteurizare,"ierbere, coacerea, prairea etc),
+e stie ca sangele este compus din 20-30% acizi si *0-'0% baze sau substante alcaline, 4st"el ca,
alimentarea excesiva cu alimente preparate termic si pe baza de carne, aunge sa modi"ice dramatic
acest ec$ilibru, 4cest aspect este clar evidentiat in aparitia acidului lactic in bucata de carne, imediat
dupa "aza sacri"icarii animalului, .n acest "el se produce un puternic mediu acid, "avorizant al
proli"erarii bacteriilor de putre"actie, generatoare ale procesului de "ormare al acidului lactic ( acest
proces duce la un p$ de 5,% ,
/aca nu se extinde dupa maturare (dupa ce apare rigor mortis), inaintea congelarii carnii, autoliza,
generatoare a produsilor de putre"actie, se declanseaza in cascada in momentul decongelarii acesteia,
prin actiunea intensiva a bacteriilor stimulate de mediul acid, /in procesul de putre"actie dar si din
prepararea sa rezulta caracterul acidi"iant al carnii, transmis organismului ce ingurgiteaza acest
preparat, .ar acidi"ierea unui organism este unul din principalii "actori "avorizanti ai realizarii
proceselor degenerative, patologice,.nterrelatia dintre acidul bazic, acidoza si e"ectele acesteia este bine
explicata in lucrarea -itoprotectia si alimentatia! a pro", -onstantin /umitrescu,
-and se con"runta cu un aport mare de acid, sangele incepe sa extraga minerale alcaline din tesuturi
pentru compensare,@xista o "amilie de minerale potrivita pentru a neutralizarea sau detoxi"ierea de
acizi puternici, ca de exemplu 5 sodiu, potasiu, calciu si magneziu, :n organism sanatos mentine o
rezerva din aceste elemente pentru situatii de urgenta, /aca nu exista in rezerva sau din alimentatie,
aceste minerale sunt luate din alte parti precum 5 oase , musc$i, tendoane, 4cest lucru duce in mod
natural la carente si alte probleme a"erente, /aca solicitarea acida este prea mare pentru a "i
contracarata de sange, acidul este condus si stocat in tesuturi, 4poi sistemul lim"atic (imunitar) trebuie
sa neutralizeze ce poate ( si incearca sa se debaraseze de restul, /in pacate a se debarasa! inseamna a-
l trimite din nou in sange, creind un cerc vicios de a retrage mai multe minerale de baza de la "unctiile
lor obisnuite si stresand in plus "icatul si rinic$ii, 4cest dezec$ilibru in p$-ul sangelui duce la iritatie si
in"lamatie si pregateste terenul pentru boala,
-and reziduurile acide se acumuleaza in corp si intra in sange, sistemul va incercasa se debaraseze de
ele sub "orma lic$ida, prin plamani sau rinic$i, /aca sunt prea multe toxine ele sunt depozitate in
diverse sisteme organice, inclusiv inima,"icat,colon,pancreas sau inmagazinate in tesutul adipos
inclusiv in sani,solduri,coapse,abdomen,
0robleme obisnuite in $iperaciditate 5
greutate (0rintr-o maniera de"ensiva corpul creeaza celule adipoase pentru a depozita acizii
departe de organele noastre vitale in incercarea de a le protea, -and va veti $rani ast"el incat
corpul vostru sa aiba un p$ ec$ilibrat corpul nu va mai avea nevoie de aceste celule si va
elimina toxinele cu succes,)
oboseala (Cboseala este simptomul sau problema maora al unui organism $iperacid in"estat cu
microorganisme negative, 6icroorganismele duc la "ermentarea za$arului care alt"el noi l-am
"olosi pentru energie, si in acest proces degaa toxine,)
alergiile (?oxinele produse de microorganisme intr-un corp $iperacid lipsit de oxigen contribuie
semni"icativ la ceea ce in mod obisnuit sunt considerate simptomele de alergie,6icotoxinele
streseaza incontinuu sistemul imunitar ast"el incat se deregleaza si se suprasolicita),
tulburari de dispozitie si ale sistemului neurologic (depresia, atacuri de panica, irascibilitatea,
+06 agravat,paranoia, incompetenta mentala etc)
in"ectii urinare, dureri rectale, sterilitate, prostatita, congestii nazale
9m adaugat in aceasta pagina1in #osul paginii3 mai multe chart-uri in care arata alimentele in
functie de '?-ul lor.
2eti vedea ca se contrazic intre ele 5), >u trebuie sa va speriati de in"ormatiile de mai sus, ci doar sa le
stiti in caz ca aveti probleme, >ici un organism nu reactioneaza la "el, si acest 0B depinde de "oarte
multi "actori printre care 5 cum "unctioneaza digestia, cum se amesteca alimentele, cum se comporta
sucurile gastrice, cate enzime si ce calitate au ele, starea emotionala in care esti, starea mentala in care
esti, daca iti place sau nu alimentul, cum il mananci, in ce stare de sanatate se a"la corpul tau, ce grad
de aciditate ai in stomac si cum iti "unctioneaza "icatul, pancreasul etc, cum se secreta sucurile gastrice
in stomacul tau, gradul de toxicitate al corpului , cat de copt este "ructul/leguma, unde a crescut acel
"ruct/leguma, cat timp a trecut pana a auns la tine in mana, cum a "ost crescut si plantat acel aliment,
/e exemplu cand iau ananas de aici din 8ucuresti, in *0 % din cazuri simt ca este acid, /ar 4m mancat
ananas de la mama lui, cules in ziua respectiva si di"erenta este "oarte mare, 4nanasul era "oarte dulce
si nu era deloc acid,
.n "unctie de cat de coapte sunt legumele si "ructele, 0B-ul lor di"era, -and nu sunt coapte ele tind sa
"ie mai acide decat atunci cand sunt bine coapte,
Informa ii esen iale despre proteine
i aminoacizi
0osted on octombrie &;, 20&& bG retetecugust
2 comentarii
0roteinele sunt substante nutritive cu structura complexa, "iind alcatuite dintr-un numar variabil de
aminoacizi legati intre ei, inlantuiti ca un lant de lego,
6aoritatea aminoacizilor sunt sintetizati de organism atunci cand $rana nu ii contine si de accea se
numesc aminoacizi ne-esentiali, @xista ' ( ; (unele studii zic ' altele ;, iar altele 3) aminoacizi pe care
organismul nu ii poate sintetiza si trebuie adusi prin $rana, Hipsa oricarui aminoacid perturba sinteza
proteinelor care il contin in molecula,
0roteinele au rol plastic, participa la "ormarea si reinoirea celulelor, 0roteinele reprezinta &7-&* % din
greutatea unui om adult, 0roteinele intra in structura enzimelor si a unor alte substante active ce auta
proceselor metabolice, /in aminoacizi unele glande secreta $ormoni, 4minoacizi sunt ca niste bucatele
de lego , care auta la constructia altor structuri in organism precum membrana, celulara,
enzime,$ormoni, lantul 4/>, -arenta de proteine poate duce la tulburari de crestere, scaderea
rezistentei la in"ectii, anemie, edem, scadere a capacitatii "izice si psi$ice, 3atia proteica zilnica ar
trebui sa "ie egala cu cea existenta in laptele matern uman, si anume 2,5 % din totalul cantitatii de
mancare/ zi,
+intagma devenita axioma ! carnea este principala sursa a proteinelor de cea mai buna calitate! ( este
de "apt eronata,
.n privinta aspectului cantitativ, in"ormatiile o"iciale nutritionale spun "oarte clar 5 la &00gr de aliment
carnea are in medie &' gr de proteine ( intre &2-22gr) de calitate superioara, /e accea solicitarea
imperioasa de a ingurgita cu orice pret! carne usti"icata prin aportul de proteina animala
indispensabila!, apare realmente o "ortare, bazata, cel putin pe o de"ectuoasa cunoastere a alimentatie
corpului uman,
?ot proteine de calitate superioara se a"la si in plante in procenta c$iar mai spectaculos, de exemplu
soia sau "asole %0%, nuci &*%,
.n timp ce alimentele neprelucrate termic permit absorbtia in organism a aproape tuturor proteinelor
;'%, prin prelucrarea carnii se inumatateste aportul proteic , cu diminuarea corespunzatoare a
asimilarii acestora, /eci de la &' gr media/&00gr carne se aunge la ;gr / &00 gr si acestea sunt "t greu
asimilate de organism,
/r Ctto 8ruc1er in lucrarea /estinul din bucatarie! prezinta un studiu comparativ dintre procentul de
aminoacizi din musc$iul de vaca si zarzavaturi, /esi procentul de aminoacizi este mai mare in carnea
de vaca acestia au indice de utilizare biologica mult mai mica decat cele din zarzavaturi, /e aici
deducem ca proteinele din vegetale sunt mai bine asimilate si utilizate de corpul uman,
/e remarcat este si asemanarea raportului dintre proteine/lipide/glucide (&/2/%) din laptele matern uman
si cel existent in legume si "ructe, 6ic$el Aaren-_erner in cartea H[alimentation vivante! ara ca
problema proteinelor este pusa eronat, ca de "apt omul are nevoie de aminoacizi nu de proteine si ca in
plante acestia se gasesc ca atare , nu constituiti in proteine complexe si greu de digerat,! 4cest lucru
este de maxima importanta, deoarece se stie ca proteinele in procesul digestiv sunt descompuse mai
intai in aminoacizi si apoi absorbite, proces care reclama cel mai mare consum de energie din
organism,
/r BenrG 8ieler, in lucarea sa re"eritoare la puterea terapeutica a alimentelor naturale, speci"ica la un
moment dat 5 0utem invatat multe daca observam intelepciunea naturii in problema nevoii de proteine
a organismului, 2itelul se dezvolta "oarte bine cu laptele mamei-vaca bogat in proteine, .edul creste
mai incet cu laptele mamei sale, capra, -resterea sugarului este si mai lenta iar laptele mamei sale este
cel mai slab in proteine din toata specia mami"erelor, 0e masura ce omul avanseaza in varsta nevoile
sale de proteine devin nesemni"icative, cu exceptia cazurilor de ranire sau boala,!
.n anii [30 studii pe animale de laborator au inceput sa "urnizeze dovezi ca regimurile alimentare
$iperproteice accelereaza viteza cresterii si maturarii, dar reduc durata vietii considerabil,4st"el varsta
medie de maturare a scazut intre &'50-&;00 de la &*,5 ani la &&,; ani, +tudiile stiinti"ice moderne arata
ca de "apt un adult are nevoie doar de 20-30 gr proteine pe zi, Crganismul uman isi procura si
recicleaza "oarte e"icient proteinele proprii,
+e sustine "aptul ca proteinele animale ar "i absolut indispensabile dezvoltarii intelectuale si necesare
muncii intelectuale, 0otrivit acestor a"irmatii ar insemna ca animalele carnivore sunt mai intelectuale!
decat animalele erbivore si "rugivore, @ste greu de sustinut in acest sens ca e mai inteligent un tigru de
cat o maimutaIeste o idee "ara acoperire, -arnea nu are nimic de a "ace cu "orta musculara,6istretul
vegetarian este mai robust decat porcul care mananca orice, @le"antul, rinocerul, boul, calul se $ranesc
numai cu ierburi si vegetale, 4cele persoane care pretind ca pentru vigoarea lor corporala este necesara
carnea, sunt ca acei alcoolici care pretind ca raman "ara vitalitate "ara pa$arul lor de bautura,
-arnea este saraca in calciu si "os"or,0rin compozitia sa in care predomina anionii("os"or, sul",clor)
carnea este un produs acidi"iant si consumata in cantitati mari duce la acidoza corpului, 4ceste remarci
sunt intarite de di"erite studii ce vin in intampinarea acestor constatari , 4portul de proteine animale
"avorizeaza pierderile de calciu prin urina si indirect accelereaza evolutia osteoporozei, @xcesul de
proteine acumulat duce la dis"unctii renale dupa varsta de %0 ani, :n studiu care a comparat pierderile
de masa osoasa ala "emei dupa menopauza a constatat ca "emeile ovo-lacto-vegetariene au pierdut doar
umatate din masa osoasa perduta de "emeile omnivore, 4bsorbtia si retentia calciului este mai buna la
vegetarieni,
@n studiu interesant , biostructura spatiala a proteinelor si cum sunt absorbite acestea
@xita molecule H(levogire) si /(dextrogire) adica pot rota planul luminii polarizate in solutie catre
stanga (H) sau dreapta (/),
>imeni nu stie de ce suntem alcatuiti doar din proteine levogire(molecule H-aminoacizi) si nu
dextrogire, 4bsorbtia aminoacizilor se "ace prin mecanismul de transport activ,2iteza de absorbtie a
aminoacizilor H este mult mai mare decat a celor /, :oti aminoacizi din proteinele normale sunt ;)
aminoacizi. Aparitia aminoacizilor de factura 4 este specifica doar cancerelor. /r 3ada(&;*3) arata
ca dupa moartea celulelor moleculele levogire se trans"orma in molecule dextrogire, @ste bine cunoscut
ca cea mai mare parte de aminoacizi / este inutilizabila de organismul uman E ?rebuie subliniat "aptul
ca prin tratament termic aminoacizi H din plante se trans"orma in aminoacizi / (adica mor)I si de
amintit "aptul ca aminoacizii din carne sunt toti de natura /extrogira (animalul "iind dea mort),
6etabolismul uman este specializat sa lucreze cu molecule H , molecule vii,
4tunci cum de organismul uman creste si se dezvolta cu proteina carnata moarta F 3aspunsul este
simplu si complex, /e "apt aceasta intrebare nu "ace decat sa evidentieze "orta energetica ce exista in
corpul uman, .n interiorul organismului, acesta trans"orma moleculele / in molecule H prin
izomerizare (le da viata si energie), .n acest "el se explica si consumul enorm de energie si viata atunci
cand se consuma molecule moarte(de tip /), .> 4-@+ =@H =..>?4 :64>4 -C>+:64
0@364>@>?, la "iecare masa, @>@3D.@ 4 2.@?.. 0@>?3: 4 2.2.=.-4 6CH@-:H@H@
6C43?@ aduse prin $rana traditionala, /epinde de "iecare cat poate rezista sa "aca asta, si cat de
conectat este cu energia 2ietii,
5tudiu C?IN9
-el mai mare si detaliat studiu asupra nutritie "acut vreodata ( +tudiul -B.>4! demonstreaza in mod
categoric si "ara dubiu in"luenta proteinelor animale asupra metabolismului uman, >umeroase
experimente s-au "acut pe animale de laborator, in cadrul acestui studiu, care au aratat ca o dieta cu
proteina animala "avorizeaza aparitia tumorilor canceroase, 0e langa aceste exeprimente s-a "acut o
statistica "oarte detaliata a populatiei -$inei si a modului lor de viata si nutritie si cum a"ecteaza acesta
durata lor de viata si bolile avute, /espre acest studiu am sa scriu un articol separat, pentru ca este cel
mai important studiu "acut la ora actuala si are "oarte multe in"ormatii relevante,
'entru acest articol am scris din cartea F0ratat pentru alimentatia naturala a O"-uluiG- "arian
'araschiv Cludius si din 50@DI@/ C?IN9- Colin Campbell. Informatia este multa si foarte
detaliata de accea nu am cum sa scriu tot aici. Va recomand sa cititi aceste ) carti ca sa intelegeti
mai multe.
3n ultim citat din una din carti :
#oncluziile le trage fiecare prin meditatia pe urmatoarea optiune : alegem placerea gustativa a
meniului numit boala si batranete sau decidem initiala rigoare$urmata de o noua redescoperire a
gustului 4ietii prin alimentatia naturala(
-a si continuare la acest articol, despre proteine si sursele lor vegetale, puteti citi in articolul +urse
vegetale de proteine ,
2 documentare bune, despre carne si proteinele animale, gasiti in articolul =ilme documentare 5
=urculiTe Kn loc de cuTite! Si :n ec$ilibru delicat! ,
& paIi simpli Ii eficienLi pentru a-Li stapani
poftele .
0osted on septembrie &0, 20&2 bG retetecugust
:n comentariu
Pofta !a conduce pe !oi sau !oi conduceti pofta <
0o"tele sunt un motiv important din cauza caruia multe persoane nu reusesc sa "aca o sc$imbare de
alimentatie, -$iar daca stiu "oarte bine ca acea mancare delicioasa nu le "ace bine, ei tot nu pot
renunta, Hegatura pe care o au cu mancarea este mult mai solida decat cea pe care o au cu parintii sau
copii lor, Hegatura de acest gen este de "apt o legatura de dependenta care se creeaza din copilarie si
care nu poate "i rupta decat cu vointa proprie, 6ult mai repede un om renunta la viata sa, la sanatatea
si bunastarea corpului sau, la iubirea "amiliei sale decat la modul sau de a manca, 4ceste sentimente nu
se cunosc si nu se experimenteaza cu adevarat decat atunci cand doresti sa "aci o sc$imbare, doar atunci
iti poti da seama de cat de trainica este legatura ta cu mancarea din "ar"urie,
0o"ta si "oamea se con"unda de "oarte multe ori, de aici si con"uzia oamenilor care spun ca isi asculta
corpul! iar corpul le cere mici si bere!, 0o"ta apare ca o senzatie de urgenta de a manca, te c$inuie si
daca nu o satis"aci intri intr-o stare de enervare, iritare si c$iar dureri de tot "elul (dureri de cap, stomac
etc,), =oamea in sc$imb nu c$inuie, nu este urgenta si nu provoaca nici o durere, =oamea este o
senzatie subtila care este destul de greu perceputa de maoritatea oamenilor condusi de po"te, -orpul ar
alege, daca ar "i lasat , sa manance ceea ce ii aduce cel mai mare bene"iciu, nu ceea ce spune po"ta,
/aca iti este po"ta de ciocolata, dar un "ruct sau o verdeata nu iti "ace cu oc$iul si nu vrei sa le mananci
I atunci nu iti este "oame, /aca ti-ar "i "oame, si ai simti-o intradevar, nu ai mai "ace i"ose, te-ar
atrage "ructul si verdeata si te-ai bucura de ele, 6aoritatea po"telor sunt create emotional si mental, nu
"izic,
Deto-ifierea si pofta
.n cadrul detoxi"ierii emotionale intra si dezlegarea de po"te, care poate "i o experienta c$inuitoare, -ei
care "ac posturi cu apa sau cure de lic$ide stiu ca dupa un timp li se "ace o po"ta arzatoare de tot "elul
de bazaconii, pe care nu le-au mai mancat de ani de zile si de care nu mai simtisera vreo atractie, ?oate
acele po"te care vin in timpul unei cure, vin pentru ca tu sa le in"runti si sa le intelegi, 2in pentru ca tu
sa ai vointa sa le privesti detasat si sa te intrebi /e ce simt aceasta po"ta F -$iar imi este "oame sau
nu F -e sentimente imi provoaca aceasta po"ta F -e motive si amintiri imi trezeste aceasta po"ta F!,
0rin introspectie, atentie si detasare puteti rezolva multe din aceste po"te, 4tunci cand intelegeti care
este de "apt motivul po"tei, puteti simti o eliberare si c$iar o tristete, ca si cum ati pierdut ceva,
0ierderea se simte din cauza ruperii legaturilor emotionale de energia creata de motivul acelei po"te,
/ar de "apt nu pierdeti, ci redobanditi controlul asupra actiunilor voastre,
/upa mai multe stari in care am simtit po"te de tot "elul,
am observat ca multe din aceste po"te de mancare apar atunci cand nu imi este "oame de nimic, dar
creeaza o stare pe care o con"undam cu "oamea, 4ceasta stare este agresiva si animalica, simti sa te
repezi si sa mananci "oarte rapid acea mancare, sa o devorezi ca un animal care de abia a prins prada si
ii este "rica sa nu o piarda, +i c$iar daca te saturi momentan (pentru ca nu mai are loc in stomac), dupa
un timp scurt simti din nou acel imbold de a manca, de a devora ceva, .n timpul acelei stari, aproape ca
nu mai ai nici un control asupra actiunilor tale, pur si simplu mananci si nu iti dai seama ce "aci, .ar
dupa ce trece starea, te intrebi /ar ce m-a apucat de am "acut asta F , -u cat reusesti sa te observi
mai mult cu atat iti dai seama ca este o reactie automata, a"lata adanc in subconstient care te impinge sa
"aci asa ceva,
=oamea poate "i con"undata si cu simptomele de detoxi"iere, 4tunci cand prea multe toxine sunt
eliberate in sange apar senzatii de slabiciune si dureri in anumite locuri, 4cestea sunt de multe ori
con"undate cu senzatia de "oame, 6ancarea grea opreste aceste simptome si omul ramane cu impresia
ca i-a "ost "oame pentru ca acum se simte mai bine!,
/e "oarte multe ori mancam din amintiri, gustul real al mancarii nu il simtim ci doar avem amintirea
lui, 2eti vedea si aceasta di"erenta cand incepeti sa "iti din ce in ce mai constienti in timp ce luati masa,
0e langa motivele emotionale si mentale, care sunt principalele, exista si motive "izice pentru a pre"era
un anume gust sau preparat, 0uteti citi un articol in acest sens, despre po"ta de sarat -e KnseamnL po"ta
de ceva sLrat ,
& pasi simpli si eficienti pentru a stapani poftele
3 .nvata cum sa deosebesti po"ta de "oame si cum sa ampli"ici atentia si controlul "ata de actiunile tale,
)3 6ananca su"icienta $rana , pe care o consideri ca iti aduce bene"iciu in acel moment, ast"el incat sa
nu ai momente in care sa iti "ie "oarte "oame, 4tunci cand nu mananci su"icient po"tele pot "i greu de
suportat, -and pleci undeva ia cu tine cateva "ructe sau preparate "oarte usor de transportat,
%3 Bidrateaza-te corect cu apa pura continuta de "ructe si legume/verdeturi in stare cruda si apa curata,
pentru ca setea poate "i con"undata cu "oamea, Crice mod de a gati cu "oc/electricitate des$idrateaza
alimentele gatite si apoi pe tine, cand le consumi, :n copil abia nascut are corpul compus de mai mult
'0 % apa, dar un om a"lat la s"arsitul vietii de abia mai are 50 %,
63 /aca nu mai poti rezista po"tei, spune-ti urmatoarele 2oi gusta, dar voi "i "oarte atent(a) la ce simt
si cum ma comport E!, /upa ce ati terminat de mancat, observati si analizati din nou cum va simtiti,
care a "ost gustul si incercati sa a"lati motivul po"tei prin introspectie, 4cordati macar &0 minute, daca
veti lasa pe mai tarziu exista o sansa mare sa nu mai "aceti acest lucru si nici sa va aduceti aminte
corect, 0rimele dati cand veti "ace asta s-ar putea sa nu puteti "i atat de constienti si veti manca tot, dar
dupa ce "aceti acest lucru de mai multe ori veti cultiva atentia si auto-observarea si veti putea avea
stapanirea de sine sa va opriti rapid,
73 +c$imba modul de a lua masa, 6odul actual de a manca distrage "oarte mult de la actul propriu zis
de a manca, 0astrati liniste in camera unde mancati, asezati masa "rumos ast"el incat sa va simtiti
con"ortabil si nu vorbiti cu ceilalti in timp ce serviti, .n acele momente sunteti doar voi si ce aveti in
"ar"urie, este un moment intim de relationare cu $rana voastra, Cbservati si simtiti toate minutele pe
care le petreceti impreuna cu $rana voastra, 4st"el veti cultiva constienta si atentia, .n acest mod puteti
observa multe lucruri pe care alt"el nu le-ati observa 5 gustul real al mancarurilor, senzatiile pe care vi
le provoaca si relatia voastra "ata de aceste senzatii,
*3 Dasiti alternative sanatoase la po"tele pe care le aveti, .n loc de praitura de la co"etarie, mai bine
mancati un "ruct sau "aceti o praiura de casa cu ingrediente naturale crude,
:3 /iminuati aportul de grasimi (de orice "el) gatite, sare si condimente c$imice sau identic
naturale!, 4cestea provoaca destul de multa "oame si po"te,
23 /aca mancati de ceva timp preponderent crud, stiti ca atunci cand mancati gatit mai mult timp
incepe sa va "ie mai mult "oame din cauza lipsei nutrientilor si apei din alimentele gatite, dar si din
cauza amintirilor nerezolvate pe care le starnesc,
$3 2orbeste cu oameni care trec prin ceea ce treci tu, pentru sustinere si incuraare, 0oti alege si un
partener care sa te aute in momentele grele, 4tunci cand unuia dintre voi ii este po"ta si nu o poate
stapani, il suna pe celalalt si ii povesteste, iar celalalt ii o"era suport si intelegere ast"el incat sa treaca
peste acel moment, .ntra pe grupurile de pe "aceboo1 in care poti gasi sustinere, :nul dintre ele este
grupul "ondat de noi /etoxi"iere si viata noua!,
&3 3educeti stresul si momentele de iritare, .n aceste momente sunteti "oarte vulnerabili si puteti ceda
usor po"telor,
+ingura modalitate de a stapani po"tele este sa va recuperati controlul si responsabilitatea asupra
actiunilor pe care le "aceti, >imeni nu va poate auta in acest sens, depinde exclusiv de vointa
dumneavoastra de a invata si de a constientiza,
Cum sJ Kncepi sJ mHnci sJnJtos 9C@", Kn 2
pa i simpli
0osted on septembrie 3, 20&2 bG retetecugust
&& comentarii
+tiati ca va puteti imbunatati modul de a va $rani in acest moment, "ara a sc$imba mult in stilul
dumneavoastra de viata F +e pot "ace mici sc$imbari in modul de a gati si de a combina alimentele
ast"el incat sa va imbunatatiti starea zilnica, 4cest articol se adreseaza in special oamenilor care
mananca in mod traditional, omnivor dar si celor care mananca vegetarian sau vegan, Baideti sa
vedem care sunt acestea 5)
3 5chimbaLi modul de a gJti
0raitul in ulei si gatitul la microunde, gratarul pe "oc de carbune/lemne sunt cele mai nocive moduri de
a gati, /e ce F, explicam imediat, 0raitul indelungat in ulei, orice "el de ulei arde si creeaza substante
nocive corpului uman, iar "umul rezultat arderii intra in alimentele pe care apoi le mancati,
6icroundele sc$imba structura si gustul mancarii care devine nociva pentru organism, Dratarul pe "oc
de carbune/lemne este nociv pentru ca o parte din "umul care este eliminat prin arderea
carbunilor/lemnelor intra in alimentele gatite si apoi aunge in organismul nostru, =iertul indelungat
distruge structura legumelor si aproape toti nutrientii din ele,
4lternativa mai sanatoasa la praitul indelungat in ulei este gatitul timp "oarte scurt (&0-20 min depinde
de aliment) in stil Jo1, 4dica se pune in tigaia care are o "orma de Jo1, sau apropiata o lingura de ulei
si una de apa si se incalzeste la "oc mic, 4poi se gatesc alimentele cateva minute &0-&5, Hegumele
gatite ast"el sunt mai gustoase pentru ca nu isi pierd toti nutrientii si raman semi-crude, :leiul "iind
amestecat cu apa nu se arde atat de tare si nu creeaza "oarte multi compusi toxici, mai ales daca se
mentine temperatura de gatire scazuta,
4lternativa la gratar este tigaia gratar cu care se gateste pe "oc, ast"el nu mai exista acel "um care se
vede si pe mancarea care devina innegrita complet,
4lternativa la microunde este incalzitul intr-un aparat cu convectie, care incalzeste cu aer cald,
Datitul la cuptor este de pre"erat sa se "aca in vase acoperite pentru ca compusii degaati de arderea
gazului sa nu intre in mancare,
4numite legume precum ardei, broccoli, conopida, varza etc, pot "i doar oparite cateva secunde sau
minute in apa "ierbinte, +i acesta este un mod mai sanatos de a gati legumele, /aca alimentul trebuie
"iert mai mult, atunci "olositi timpul minim de "ierbere,
$odurile cele mai bune de a gati sunt =
gatitul in aburi
gatitul stil 5o6
oparitul pentru anumite legume
gatitul la cuptor in vase acoperite
gatitul la slo5"coo6er
Datitul la sloJ-coo1er se "ace pe timp indelungat la temperaturi scazute ast"el incat mai mult din
nutrientii alimentelor sunt pastrati, Crice "el de aliment poate "i gatit la sloJ-coo1er si este destul de
usor, /e exemplu 5 puneti o bucata de carne si cateva legume in apa dimineata cand plecati la servici, si
apoi cand va intoarceti (peste 7-'$) aveti mancarea gata, +loJ coo1erul este un aparat electric separat
pe care il puteti ac$izitiona, sau puteti "olosi o plita careia ii puteti seta temperatura si timpul de
pregatire,
)3 "odificaLi timpul de gJtire al alimentelor
/e obicei romanii gatesc alimentele timp indelungat, pana cand structura lor devine ca un terci 5/,
Hegumele nu trebuiesc gatite atat de mult pentru ca isi pierd aproape toate proprietatile bene"ice,
Datiti indelungat doar ceea ce trebuie gatit indelungat, ca de exemplu 5 "asolea, carnea si cerealele, /ar
legumele, verdeturile gatiti-le "oarte putin pana la deloc, .n loc sa gatiti si legumele cu tot cu carnea sau
"asolea, adaugatile cu &0 minute inainte de a opri "ocul, @ste o mare di"erenta in acest mod de a gati
prin pastrarea nutrientilor si gustul mancarurilor, +i orezul se gateste "oarte putin, ast"el incat sa nu
"ormeze acel mucilagiu lipicios, =amilia lintei se gateste si ea usor, doar pana cand se inmoaie bobul si
devine dulce, nu pana se des"ace complet si se "aramita cu totul,
6ulte din legume pot "i adaugate crude in mancare atunci cand aceasta s-a terminat de gatit pe "oc,
2erdeturile si condimentele este bine sa le adaugam dupa ce am terminat de gatit mancarea, .ar cand o
re-incalzim sa o "acem la temperaturi mici, /aca nu putem re-incalzi la temperaturi mici, atunci este de
pre"erat sa adaugam condimentele si verdeturile proaspat taiate doar in cantitatea pe care o mancam la
o masa, iar cand re-incalzim le adaugam din nou ( ast"el nu le vom gati,
4rdeii, rosiile si sucul de rosii, castravetii si alte legume si verdeturi pot "i adaugate crude in mancare,
dupa ce aceasta s-a terminat de gatit pe "oc, 4st"el mancarea va "i mai gustoasa, va contine mai multi
nutrienti, si va "i mai putin nociva corpului,
#oncluzie : 7atiti alimentele in timpul minim de gatire al acestora( Alimentele ce nu sunt comestibile
crude se gatesc pana cand devin comestibile$ nu mai mult de atat(
:n exemplu de mancaruri gatite usor, sau mancaruri semi-gatite sunt acestea 5
-arto"i la Jo1
6Rncare primLvLraticL de carto"i
Hegume Kn mLmLligL
+alata cu orez si legume
Crez cu legume Si muguri de pin
6ancare de dovlecei
%3 !olosiLi mai puLine uleiuri Ii grJsimi cHnd gJtiLi
/e obicei nu este nevoie de mult ulei sau grasimi pentru a gati, dar oamenii "olosesc mult mai mult
decat trebuie, =olositi catitatea minima necesara si gatiti-l cat mai putin posibil, 0rin gatire orice ulei
produce anumite substante nocive, @ste de pre"erat sa adugam uleiul la s"arsitul gatirii pe "oc al
mancarii, asta daca este posibil, =olositi uleiuri de calitate buna pe cat este posibil,
63 !olosiLi alimente integrale
.n loc de orez alb "olositi orez nedecorticat integral, in loc de "aina alba cautati produsele din "aina
integrala si produse realizate traditional pe vatra, >utrientii continuti di"era "oarte mult si gustul la "el,
>u exagerati cu "olosirea cerealelor, ele sunt un adaos la mancare nu masa principala, /e exemplu
mancam un preparat cu 2 "eliute de paine si nu o paine intreaga cu cateva legume,
73 ,liminaLi produsele super-procesate
4ceste produse nu sunt de "apt $rana pentru organism si elemente straine cu care organismul nostru nu
stie ce sa "aca, @xemple sunt urmatoarele 5 mezeluri, dulciuri precum praiturile de co"etarie si tot
"elul de ciocolata si bomboane, "ast-"ood si mancaruri semi-preparate din supermar1et-uri, pra"urile
energetice sau proteice, sucurile din comert, -el mai important de eliminat este sarea iodata, za$arul si
indulcitorii procesati si tot "elul de cuburi gustoase si pra"uri pentru gust gustos 5),
+area iodata poate "i inlocuita cu sare gema de salina sau sare de mare neiodata,
-el mai bun dulce pentru organismul uman este "ructul, >ici o praiturica sau produs "acut de om nu se
compara cu "ructul gata pregatit si daruit de natura, -elelalte pot "i evitate destul de usor daca sunteti
atenti la ce cumparati,
+ucul "acut in casa proaspat stors este de necomparat cu orice suc cumparat, :n storcator dureaza multi
ani, si investitia in el se amortizeaza repede,
*3 CombinaLi corect alimentele
4cest pas are o semni"icatie "oarte importanta, 2a poate scapa de multe probleme de digestie
de"ectuoasa, 2a rog sa cititi acest articol pentru mai multe detalii -ombinarea corectL a alimentelor,
.deal ar "i sa mancati un singuri aliment la o masa, sau daca asta nu se poate o singura categorie de
alimente la o masa, 0entru asta puteti studia regimul disociat care a autat pe multi oameni sa manance
mai sanatos,
:3 5chimbaLi proporLia Kn care folosiLi alimentele
/ea exista "oarte multe studii, experimente si dovezi ca prea multa carne, grasimi si lactate dauneaza
sanatatii, /e aceea puteti "ace urmatorul lucru 5 in loc sa "olositi un pui intreg pentru a "ace o ciorba si o
mancare, "olositi doar umatate din el si completati cu mai multe legume, -arnea o maruntiti in "asiute
mici si o raspanditi prin toata mancarea, ast"el "iecare va avea si putina carne, /upa un timp micsorati
iarasi cantitatea de carne la un s"ert de pui sau doar pieptul acestuia pe care la "el il maruntiti prin
mancare si/sau ciorba, 4st"el puteti mari usor procentul de legume pe care il serviti la o masa "ara sa
trebuiasca sa "aceti sc$imbari drastice sau sa eliminati de tot un aliment, .n loc sa "aceti mancare de pui
cu mazare "aceti mancare de mazare cu pui 5)) (asa cum o rugam mereu pe mama sa "aca),
Ha "el se "ace si cu laptele, micsorati cantitatea treptat, 0entru asta trebuie sa aveti vointa si determinare
dar totusi ceea ce "aceti "aceti pentru voi insiva si voi veti culege roadele E
#oncluzie : 8ariti cantitatea de legume si verdeturi si diminuati cantitatea de carne$ oua$ lapte(
Accentul in gatirea unui preparat se pune pe legume nu pe carne$ lapte si oua(
23 "odificaLi modul de a lua masa
+i acest aspect este "oarte important, Camenii astazi uita de ceea ce introduc in gura pentru ca se uita la
televizor sau vorbesc cu alti oameni, Huatul mesei a devenit un moment de vorba, taclale si distractie in
loc sa "ie un moment linistit de uniune cu $rana,
6estecati bine mancarea mai ales daca mancati carne, cereale si alte alimente lipsite de apa, 4cestea
trebuiesc maruntite "oarte bine inainte de a aunge in stomac alt"el corpul va lucra "oarte mult la
descompunerea lor si va c$eltui multa energie si apa, Cricum va c$eltui energie si apa, asa cum "ace
pentru toata mancarea care nu contine un nivel adecvat de apa si este gatita si greu de descompus,, dar
daca o mestecati bine c$eltuiala va "i putin mai mica, /easemenea daca mestecati bine veti manca mai
putin pentru ca senzatia de satietate va veni mai rapid, -and am inceput sa mananc mai mult crud ma
durea maxilarul din cauza mestecatului, asa mi-am dat seama ca atunci cand mancam normal! de abia
imi "oloseam dintii si musc$ii maxilarului pentru ca mancarea gatita mai mult se ing$ite rapid decat se
mesteca,
Cum sJ gJteIti crud Ii gustos
0osted on iulie 27, 20&2 bG retetecugust
7 comentarii
/e ce nu imi place mancarea cruda, de ce nu imi ies retetele gustoase si trebuie sa le arunc sau sa ma
c$inui sa le mananc F -um sa "ac sa inteleg si sa invat ast"el incat sa ma bucur de mancarea cruda F
4m observat ca multi oameni au probleme atunci cand "ac o reteta de tip vegan crud, pentru ca nu
reusesc sa o realizeze ast"el incat sa le placa, /upa cateva incercari esuate increderea este zdruncinata
si poti crede ca nu ai sa reusesti niciodata sau ca mancarea cruda nu e buna si nu ti se potriveste,
6ai os voi enumera cateva motive pentru care multi oameni nu reusesc sa simta gustul real al
alimentelor crude 5
?oata viata lor au mancat mancare cu multe stimulente, ca de exemplu 5 sare, uleiuri, za$ar,
potentiatori de gust asa cum sunt multe @-uri, ca"ea, tigari, alimente "oarte praite, ?oate
simturile se diminueaza ca "orta daca le suprasolicitam, @xact cum nu mai putem mirosi nimic
dupa ce am mirosit o gama intreaga de par"umuri, asa nu mai putem nici simti gustul corect
dupa "olosirea multor potentiatori de gust,
+u"era de probleme respiratorii si au sinusurile in"undate, limba acoperita, /aca nu putem
respira corect nu putem simti gustul, incercati sa mancati in timp ce va tineti de nas -Y veti
observa ca de abia mai simtiti gustul alimentelor pe care le mancati, /aca limba nu este curata
este clar ca nu putem simti gusturile corect,
4u "ixatii mentale care ii impiedica sa se bucure de alimentele crude 5)
4u mancat de multe ori legume "oarte "ierte, gatite destul de mult, care au un gust "oarte
diminuat si ast"el au impresia ca toata mancarea bazata pe vegetale si "ructe nu are gust,
Cum sa prepar o reteta cruda astfel incat sa imi placa E
+unt cateva idei "oarte simple pe care trebuie sa le iei in calcul, .n primul rand trebuie tinut seama ca
nici o reteta nu iese la "el, de "iecare data cand o prepari, .ngredientele sunt aproximate, nu pot "i "ixe
din cauza multor di"erente de calitate, marime si gust ale acestora,
>ici o leguma nu are acelasi gust, si aceeasi marime si grama, /aca scrie in reteta 3 ardei
galbeni, ramane la latitudinea dumneavoastra cat de mari sunt ardeii si ce calitate au,
Dusturile sunt di"erite, de aceea daca nu va place un anumit condiment din reteta, il omiteti sau
puneti mai putin decat scrie,
-alitatea ingredientelor conteaza mult, de aceea puteti obtine un alt gust decat cel care a creat
reteta,
Ha inceput veti dori sa creati un gust mai puternic preparatelor, pentru ca nu simtiti gustul atat
de bine, /e aceea puteti adauga si alte ingrediente care va auta in acel moment sa gasiti gustul
care sa va placa,
-ateodata conteaza si aparatele "olosite in procesul prepararii
4legeti retete simple pentru inceput, de exemplu salate "elurite, 0uteti gasi mai multe topping-
uri si sosuri pentru salate in acest articol +osuri Si topping-uri pentru salate,
+"aturi simple pentru imbunatatirea perceptiei gustului si a prepararii mancarurilor crude
Dusta legumele crude singure, de cateva ori pentru a simti mai bine gustul "iecaruia, /e
exemplu 5 la inceputul unei mese mananca o "ar"urie intreaga dintr-o anumita leguma, "ara alte
adaosuri,
Dusta legumele pe care inainte nu le mancai crude, pentru prima oara, "ara sa ai gandul ca nu
sunt bune 5), +unt sigura ca vei "i surprins pozitiv de gustul alimentelor crude,
Dusta si exploreaza condimentele si ierburile, singure mai intai, si apoi in combinatii "oarte
simple, ast"el incat sa iti dai seama ce condimente iti plac si cum sa le combini,
.erburile pot adauga un plus de gust unui preparat, /e exemplu 5 in loc de banala salata de rosii
cu ceapa, adaugati si condimente precum 5 scortisoara, lamaie, cumin sau ierburi italiene,
-ateva nuci rase deasupra unei salate pot satis"ace nevoia de un preparat mai greu,
0asi pentru a prepara o reteta pentru prima data
&, /aca sunt aproximari, de exemplu 3-% ardei, atunci alege daca pui 3 sau % si cat de mari sunt,
in "unctie de cat de mult iti plac ardeii si cat crezi tu ca se potriveste cu celelalte ingrediente,
2, -iteste condimentele adaugate, si decide daca le pastrezi pe toate sau unele dintre ele nu iti
plac,
3, >u amesteca totul deodata, taie toate ingredientele separat si punele in boluri separate,
%, /aca nu esti sigura ca ti-ar place asa cum scrie in reteta, ia o cantitate mica de ingrediente si "a
o proba adaugand condimentele si sosurile,
5, >u pune condimentele in cantitatile speci"icate in reteta ci adauga putin cate putin, gustand pe
parcurs, pana cand aungi la ceva care iti place,
7, >u pune toate ingredientele deodata, daca nu iti place atunci nu vei mai stii exact care
condiment te deraneaza, 4dauga pe rand cate putin din "iecare, pana aungi la un gust care sa te
satis"aca,
*, /aca ai pus toate condimentele in cantitatile speci"icate si tot nu iti place gustul, atunci mai
adauga alte ingrediente care iti plac sau mareste cantitatea din condimentele care ti-au placut
mai mult,
', >u uita sa gusti tot timpul, si sa ai entuziasm si placere cand prepari, +tarea ta de spirit
in"luenteaza mult gustul si calitatea alimentelor
/aca veti urma pasii, veti gresi de "oarte putine ori si mereu veti gasi un gust care sa va satis"aca
papilele gustative, 0reparatul alimentelor crude va deveni o relaxare si veti gasi idei de noi retete "oarte
usor, 6ulta incredere, cura si iubire va doresc E
+urse imagini 5 $ttp5//JJJ,raJ-living-"ood-success,com/colon-cleanse-diet,$tml,
De ce superalimente E Ce sunt superalimentele E
0osted on octombrie 2;, 20&& bG retetecugust
+crie un comentariu
/in ce in ce mai multi oameni incep sa treaca pe o alimentatie vegetariana si descopera tot mai multe
alimente, unele dintre ele cu proprietati de-a dreptul extraordinare,
@xista 3 grupe de alimente5
&, alimente de baza 5 "ructe, legume, nuci, seminte,alge, germeni,ierburi (cea de grau)

2, superalimente5 au mai mult de 2 proprietati unice, /e exemplu,goi, este o sursa completa de
proteine, stimulator imun de poliza$aride,are e"ect antiimbatranire, antioxidanti si contine peste
20 de minerale,
3, plante medicinale,
/intre aceste 3 categorii, superalimentele sunt cele mai importante, pentru ca oaca un dublu rol5 de
alimente de baza si de plante medicinale, @ste clasa cea mai potenta, superconcentrata si bogata in
nutrienti, +uperalimentele au capacitatea de a creste energia si "orta vitala a organismului, de a
imbunatati sanatatea, de a curata si alcaliniza corpul, @le contin si depasesc toata nevoia noastra de
proteine, vitamine, minerale, gliconutrienti, enzime, coenzime, antioxidanti, aminoacizi esentiali,
poliza$aride si acizi grasi esentiali ,
4limentele de baza sunt "oarte importante pentru dieta de zi cu zi, dar ele nu se compara cu densitatea
nutrientilor care se gasesc in superalimente, acestea din urma "iind complementare primei grupe pentru
o mai buna nutritie,
+uperalimentele din top &0 sunt 5
&, Doi
2, -acao
3, 6aca
%, 0rodusele de la albine (mierea, polenul, propolis)
5, +pirulina
7, 4lgele albastre-verzi
*, =itoplanctonul
', 4loe 2era
;, +emintele de canepa
&0,-ocosul si produsele din cocos
.n urmatoarele posturi voi scrie mai multe despre aceste superalimente,
+uperalimentele auta la tratarea si vindecarea unor boli mai mult sau mai putin grave cum ar "i 5
alergii, artrite, astm, ateroscleroza, oboseala cronica, toate tipurile de cancer, depresie, diabet tip& si 2,
eczeme, "ibromialgii, boli cardiovasculare, $epatite, $erpes, in"ectii B.2, insomnii, psoriazis, imunitate
scazuta, scleroza multipla, dereglari ale sistemului nervos, $ipoglicemie,
Cele mai bune surse de Calciu
0osted on septembrie 22, 20&& bG retetecugust
:n comentariu
0entru ca am tot primit intrebari de genul ?u de unde iti iei calciul FF /aca nu mananci lactate EF! ,
am "acut o lista de vegetale si continutul lor de calciu, 4st"el vedem di"erenta, care este destul de mare,
intre vegetale si produsele animale in continutul lor de calciu, 6ai este ceva "oarte important de
mentionat 5 pentru absorbtia calciului sunt necesare si alte substante, vitamine si minerale, ?oate in
natura sunt interconectate , si proportia optima pentru absorbtia calciului se a"la in vegetale, :n
ec$ilibru excelent al calciului la o dieta ne-lactata este usor atins deoarece ?C4?@ legumele si
verdeturile contin calciu, si combinatiile sunt mai mult decat adecvate, 4cest calciu se "ixeaza in oase,
spre deosebire de maoritatea celui provenit din produsele lactate super procesate sau luate de la
animale Kntr-o perioadL Kn care laptele nu este bun pentru om,
-alciul este un mineral "oarte abundent Kn corpul uman, i are mai multe utilizLri, Kn a"arL de
participarea la construc ia oaselor i a esuturilor, /e exemplu, calciul este "olosit Kn men inerea
ec$ilibrului acido-bazic Kn interiorul corpului, 4st"el, de "iecare datL cRnd Kn corp apare un
dezec$ilibru, spre acid, organismul KncearcL sL ec$ilibreze cu autorul mineralelor bazice, precum
calciul, 0entru a contracara e"ectele negative ale acizilor, calciul se extrage din esuturile sau oasele,
Knvecinate zonei cu probleme, /ar acest mod de a ec$ilibra balan a acido-bazicL poate provoca
dezavantae maore organismului, deoarece Kn timp duce la diminuarea calitL ii esuturilor i a oaselor,
0entru a preveni aceste e"ecte trebuie sL "im con tien i de cum ne alimentLm i cum ne trLim via a
pentru a men ine un ec$ilibru acid-bazL corect, C modalitate u oarL pentru a auta corpul sL "ixeze
calciul i sL men inL un ec$ilibru acid-bazL este sL introducem Kn dieta noastrL multe verde uri i
ierburi proaspete i organice (pe cRt posibil),
\n continuare gLsi i o listL generalL i una mai detaliatL cu vegetale i con inutul lor de calciu, 2e i "i
uimi i sL descoperi i cRt de mult calciu exista de "apt Kn toate vegetalele i semin ele, C curL de
remineralizare ar trebui sL con inL neapLrat vlLstari i germeni de toate "elurile ) verde uri i ierburi
proaspLt culese, precum i semin e mLcinate ca susanul,
Hegume cu "runze verzi precum spanac, broccoli, 1ale , patrunel , salata verde , 4cestea contin
cel putin &'0-2%0 mg de calciu la un castronel mic(cup), 6aoritatea legumelor cu "runze verzi
contin calciu, in poportii di"erite,
>uci si seminte , 6igdalele au 277 mg la &00 gr si semintele de susan au ;'; mg la &00 gr 5),
Hinte si "asole (boabe in general) , 4cestea au de la 3' mg pana la peste &00 mg pe castronel
mic (cup),
vlastari de toate "elurile si seminte germinate , C sursa "oarte buna de calciu sunt vlastarii de
broccoli si de "loarea soarelui,
9liment mg Calciu 4 Cantitate
-imbru uscat 2&32 mg / &00gr
8usuioc uscat 2&&3mg / &00gr
6ag$iran uscat &;;0mg / &00gr
6arar uscat &*'%mg / &00gr
0atrunel uscat &%7'mg / &00gr
+eminte de mac &%%'mg / &00gr
3ozmarin uscat &2'0mg / &00gr
+eminte de susan crude ;*5mg / &00gr
+eminte coriandru uscat *0;mg / &00gr
+eminte de in crude 255mg / &00gr
-eapa verde 2%0mg / &00gr
Aale 200mg / &00gr
:sturoi &'0mg / &00gr
>uci braziliene crude &70mg / &00gr
0atrunel &%0mg / &00gr
>asturel &20 mg / &00gr
+panac "runze &00 mg / &00gr
6igdale *5mg / &00gr
2arza de 8russels 57mg / &50gr
8roccoli "lorete, crud %*mg / &00gr
2arza alba, cruda %5mg / &00gr
+alata verde 37mg / &00gr
6azare verde germinata 37mg / &00gr
4l"a4l"a sprouts (lastari) 32mg / &00gr
-eapa uscata 30mg / &00gr
+eminte de linte germinate 25mg / &00gr
6ar crud 'mg / un mar
8anana cruda 7mg / o banana
-aisa cruda 5mg / o caisa
+pre comparatie, iata continutul in calciu in cateva alimente de origine animala( desi degeaba au daca
nu se poate absorbi corect )5
9liment mg Calciu 4 Cantitate
Hapte &23mg / &00gr
8ranza proaspata de vaca ;0mg / &00gr
Bering *%mg / &00gr
Ce KnseamnJ pofta de ceva sJrat
0osted on iulie 5, 20&2 bG retetecugust
* comentarii
+unt multe motive pentru a po"ti ceva sarat, si aici nu ma re"er la o leguma care are in mod natural
minerale, ci la sare adaugata in plus peste preparatele servite,
/aca aveti po"ta din cand in cand de sare adaugata in mancare, "olositi sare naturala de salina sau sare
de mare, +area "olosita in exces devine un stimulent al gustului de care te poti desparti cu greu, /aca
veti reusi sa mancati macar o saptamana ( doua "ara sare, veti vedea ca atunci cand veti adauga sare in
mancare nu veti mai simti nevoia sa puneti "oarte mult, sau nu veti mai simti nevoia sa puneti deloc,
4cest lucru se intampla daca nu aveti anumite probleme in organismul dumneavoastra,
0o"ta de sare se poate satis"ace si cu anumite condimente, care adauga preparatelor un plus de
minerale, :n alt lucru care l-am observat, la organismul meu, este ca sarea dizolvata in dressing-ul
unei salate sau sos este mai bine tolerata decat sarea mancata cat timp este inca tare si grunoasa,
0o"tele sunt un mod natural al organismului de a semnala de ce are nevoie, dar trebuie sa intelegi care
sunt po"tele reale si sa le deosebesti de adictii, atasamente mentale sau emotionale,
.n urmatoarele randuri vom prezenta cateva motive pentru care oamenii au po"ta de sare adaugata peste
mancaruri si le este greu sa se desparta de aceasta,
:nul din cele mai importante motive este o dieta "ormatoare de acizi si/sau o dieta saraca in minerale
si vitamine, 4limentele cele mai mari "ormatoare de acizi sunt carnea si lactatele, 0entru eliminarea
acizilor, diluarea lor si apararea organismului de ei se "olosesc mineralele corpului si apa,
/e "apt corpul tau are nevoie de minerale, nu de sare, ce contine preponderent sodiu si clor, -orpul tau
are nevoie de un complex de minerale si vitamine, care sa ii sustina toate "unctiile, 2erdeturile si
sucurile de verdeturi proaspete aduc un aport mare de nutrienti, si pot satis"ace aceasta dorinta de
minerale a corpului,
3 Hegumele proaspete pe care le consumati nu sunt de calitate buna si au continut mic de minerale
necesare corpului dumneavoastra, ?otusi si in aceste cazuri se poate evita sarea, adaugand anumite
condimente care au un continut mai mare in minerale,
)3 Dusturile dumneavoastra sunt denaturate din cauza cantitatii mari de sare, za$ar, ca"ea si a altor
stimulenti pe care i-ati ingerat pana acum, Dusturile se clari"ica si se redobandesc prin curatarea
sinusurilor, a tractului intestinal si prin renuntarea la dependenta mentala de stimulenti ai gustului,
/upa un timp de dieta curata veti simti mult mai bine gustul alimentelor si veti putea reduce treptat
cantitatea si "recventa "olosirii de sare sau alti stimulenti de gust, +area poate deveni o adictie serioasa,
cu cat mananci mai mult cu atat vrei mai mult,
%3 /es$idratarea corpului in exces duce la pierderea de minerale si de aici vine si po"ta de a manca
"oarte sarat,
63 +labiciuni ale glandelor suprarenale care au rol in absorbtia si utilizarea mineralelor, 4ceasta
slabiciune este de regula insotita de simtome precum oboseala accentuata, tensiune mica, greutate in a
"ace e"ort, di"icultate in a dormi si in activitati care implica mult stres, di"icultati in absorbtia de
carbo$idrati etc,
73 +labiciune a glandelor tiroide/paratiroide care au rol in absorbtia si utilizarea calciului, 4ceasta
slabiciune este de regula insotita cu predispozitie la a "ace vanatai usor, varice, prolaps-uri diverse,
caderea parului, ung$ii si piele de calitate in"erioara,
*3 /e"iciente de minerale din cauza dietelor de"icitare, -u cat mananci o dieta de"icitara in mineralele
de care ai nevoie, cu atat vei avea po"te mai mari de saruri, Crganismul mai poate avea nevoie de
minerale in cantitate mai mare, in timpul regenerarii si re"acerii tesuturilor, c$iar daca dieta este o dieta
cu aport bun de minerale,
:3 +upra-$idratarea, -and se bea prea multa apa se "orteaza corpul pentru a o elimina si ast"el se poate
pierde si o cantitate mai mare de minerale,
23 4numite medicamente pot provoca o po"ta de saruri din cauza actiunii lor in interiorul organismului,
4portul de minerale pe cale arti"iciala este problematic, din cauza ca mineralele se bat intre ele pentru a
"i absorbite, daca nu sunt in proportii ideale, /e exemplu daca se ia prea mult -alciu, atunci se va
elimina a"ara din corp 6agneziu etc, /e aceea se incuraeaza aportul pe cale naturala al mineralelor
prin legume, "ructe si verdeturi,