DIVERSIFICAREA ȘI 
AUTODIVERSIFICAREA  
 
Suport de curs 
Dr. Ana Purel  
medic specialist pediatru  
consultant în lactație IBCLC  
 
   

 
 

Cum știm că bebelușul este pregătit pentru a începe 

aventura diversificării?  

● Șade în funduleț singur sau cu un pic de sprijin- nu este o condiție obligatorie;  

● Duce obiectele cu precizie la gură;  
● Are mișcări de mestecare;  
● Scade reflexul de protruzie a limbii (adică mișcarea aceea a limbii prin care scoate afară 
tot ce ajunge accidental în guriță- este un reflex de apărare)  

 
Aceste semne le regăsim la copilul cu o dezvoltare în limite normale în jurul vârstei de 6 
luni.  

Reguli de bază  

1. Bebe va fi hrănit doar în șezut​, în scăunelul de masă sau în brațele părinților. Niciodată nu îi 
vom propune mâncare în timp ce e întins sau înclinat, deoarece există riscul să se înece.  
2. Niciodată nu lăsăm copilul nesupravegheat când are mâncare în față!  
3. Mare atenție la ​igiena depozitării și preparării alimentelor:​ nu vom utiliza același 
cârpător pentru a tăia și fructele, și carnea crudă sau nu depozităm în același loc 
(frigider) alimentele care vor fi consumate crud cu cele care necesită preparare 
termică. 
4. Preparăm și servim mâncare în recipiente și cu ustensile curate ​(spălate cu apă și 
detergent și clătite bine, apoi uscate); nu sterilizate, nu stropite cu dezinfectant!  
5. Nu reutilizăm mâncarea care a fost deja în castron/ borcan și pe care am atins-o cu 

Acest document aparține în totalitate autorului (Dr. Ana-Maria Purel) și nu poate fi multiplicat fără acordul său.
www.dozadepediatrie.ro FB: Doza de pediatrie
 lingurița ​ce a ajuns în gura copilului, deoarece e risc de contaminare cu bacterii. O 
mâncăm noi...sau tati. 
6. Înainte de a prepara alimentele ​ne spălăm pe mâini.​ Înainte de masă ne spălăm pe mâini, și 
pe noi, și pe bebe.  
7. Nu folosim mâncare veche sau care are miros/ gust/ aspect îndoielnic,​ oricât am fi de 
economi și zero waste.  
8. Nu folosim carne, lapte sau ouă în stare crudă ​(sushi, blue cheese, maioneză etc). 
9. Mare atenție la forma și dimensiunea alimentelor! ​Alimentele de tipul strugurilor, 
roșiilor cherry, alunelor, migdalelor etc, au forma și dimensiunea traheei și constituie 
un risc major de sufocare. Traheea copilului dvs are grosimea degetului dvs mic, tot 
ce are dimensiuni similare reprezintă un aliment riscant. Aceste alimente se 
administrează tăiate pe lung, mărunțite sub formă de unt/ cremă (arahide, migdale 
etc).  
10. Masa e masă, joaca e joacă​. Încercați să alocați un timp special pentru servirea mesei, 
nu când sunteți pe fugă. Având răbdare, îi veți accepta copilului momentele de joacă 
și curiozitate și nu veți recurge la distragere atenției pentru a-l determina să înghită.  
11. Între mese este nevoie de o pauză de 3 ore aproximativ ​(masă de solid și masă de lapte/ 
2 mese de solide; în rest, alăptarea va rămâne la cerere/ va primi laptele praf după orarul 
pe care îl avea anterior). Aceste lucru este valabil ​după ce ​avem o masă de solid 
completă, nu când abia am început introducerea unei mese; ​Nu ronțăim între mese ​și 
nu recurgem la crănțănele/ chiar fructe pentru a distrage atenția copilului.  
12. Nu forțăm copilul,​ nu îl ținem în scăunelul de masă dacă el plânge și e vizibil iritat de 
încercările noastre de a-i da de mâncare. Nu îndesăm mâncare în gura copilului. Așteptăm să 
se liniștească, îl luăm în brațe, ne jucăm și reîncercăm mai târziu. Mai ales la început, nu se 
întâmplă nimic dacă sărim peste o masă de solide.  
13. Be a locavore!​ Folosim cât mai des alimente provenite din zona noastră geografică, cât mai 
bio posibil; fructele și legumele exotice (banana, papaya, avocado etc) vor face parte din 
alimentație, dar mai rar (de 1-2 ori/ săptămână).  
14. Gătim cât mai des cu putință ​iar mâncarea gata preparată („borcănașele”) o folosim 
ocazional (de exp: când suntem în deplasare). Învățăm să citim etichetele de pe 
ambalaje, ne străduim să cumpărăm alimente stocate în sticlă cu lista de ingrediente cea 
mai scurtă, cu cei mai puțini aditivi și conservanți/ care să nu conțină deloc aditivi.  
15. We love fat! Nu utilizăm alimente degresate, ​oricât de rotofei ar fi bebe; nu facem cure 
de slabire la sugari; grăsimea ne ajută la dezvoltarea creierului. Încercăm ca la fiecare 
masă să utilizăm fie unt, fie ulei (de măsline/ rapiță/ floarea soarelui, presat la rece și 
din recipient de sticlă închisă la culoare dacă e posibil), fie smântână sau unt de nuci 
(alune, migdale, caju etc) pe care să le încorporăm în piureuri, terci, griș, brioșe, 
chiftele, etc. Iaurtul pe care îl alegem să aibă minim 3% grăsime.  

Acest document aparține în totalitate autorului (Dr. Ana-Maria Purel) și nu poate fi multiplicat fără acordul său.
www.dozadepediatrie.ro FB: Doza de pediatrie
 Ce facem în caz de înec/sufocare?  

Trebuie să știm că există o diferență între reflexul de greață (gag) și înec.  

A. Gag reflex ​e un reflex normal care demonstrează dezvoltarea neurologică adecvată a 

copilului, un reflex de apărare prin care, dacă alimentul trece de o anumită zonă de la nivelul 
mucoasei gurii și există riscul să astupe căile aeriene, corpul reacționează, mușchii se 
contractă pentru a scoate afară alimentele, uneori copilul poate chiar să verse. Acest reflex 
se manifestă indiferent de tipul de diversificare pe care îl adoptăm (clasică sau auto), trebuie 
să îl cunoaștem și să fim pregătiți pentru el. După ce copilul a scos bucățica buclucașă din 
guriță, respirăm puțin și totul revine la normal.  

B. ​Dacă într-adevăr se îneacă,​ avem 3 stadii:  

1. ​Tușește eficient​, e o tuse „cu zgomot”: îl lăsăm în funduleț, în scaun (nu îl ridicăm, e 
riscul ca noi să dislocăm bucățica) aplecat ușor în față și îl încurajăm verbal să tușească, nu îl 
batem pe spate. Dacă vedem bucățica buclucașă, pentru că este chiar la ieșirea din guriță, o 
scoatem noi, făcând o pensă între arătător și degetul mare. Dacă nu vedem bucățica, nu 
scormonim cu degetele, e posibil să o împingem noi mai tare.  

2. ​Dacă tusea este ineficientă/ nu se mai aude niciun sunet,​ acela e momentul în care îl 
batem pe spate, dar nu prietenește. Pentru tehnică și momentul de sunat la 112 vă invit să 
vizualizați acest video: ​https://www.youtube.com/watch?v=94j_xAhNR9s ​Youtube (CPR Kids - 
First Aid for the choking child or baby)  

3. ​Copil inconștient​ (moale, nu răspunde la stimuli, e albastru în jurul guriței): 112 + RCP  
(​https://www.youtube.com/watch?v=mr4wb7J-Wv8​( youtube:CPR Kids - CPR for babies 
aged 0-12 months.  
 
Indiferent dacă îi e greață sau începe să tușească eficient, îl vom lasa în scaun, în șezut, 
cu pieptul aplecat ușor în față, nu îl vom scutura, nu îl vom bate pe spate. Există riscul ca noi înșine să 
facem ca bucățica să o ia la vale.  

Chiar dacă ne e teamă să discutăm despre resuscitare și am vrea să nu fie niciodată nevoie de 
ea, nu putem preveni toate situațiile critice și cel mai bine este ca ele să ne prindă pregătiți. Pentru asta vă 

Acest document aparține în totalitate autorului (Dr. Ana-Maria Purel) și nu poate fi multiplicat fără acordul său.
www.dozadepediatrie.ro FB: Doza de pediatrie
recomand să mergeți la cursuri de prim ajutor pentru părinți!  

Tips & tricks:  

● Verificăm mereu gurița după ultima înghițitură și înainte de a ne ridica de la masă (nu 
introducem degetele în gurița copilului, ci o facem sub formă de joc, deschidem și noi 
gura, râdem, ca bebe să ne imite);  
● Îi dăm să bea 2-3 gurițe de apă la finalul mesei, pentru a-și clăti eventualele alimente 
rămase;  
● Mai ales la începutul diversificării, înainte de masa de solide îi putem da puțin să sugă/ o 
cantitate mica de lapte praf (20-30 ml) pentru ca, dacă se îneacă și vomită, laptele din 
stomac să poată „mătura” bucățica buclucașă.  
 
 

De bun simț  

● laptele rămâne baza în special între 6 și 9 luni; vom constata scădere evidentă a cantității 
de lapte/ 24 de ore abia în jur de 9 luni;  
● fiecare copil are ritmul lui, este bine să nu comparăm copiii între ei; tot timpul copiii 
vecinei vor fi mai mâncăcioși; 
● așa cum copiii au pusee de creștere (perioade în care fac achiziții în dezvoltare într-un timp 
foarte scurt... salturi, să zicem), la fel pot avea și pusee de mâncare (nu mănâncă mai nimic 
2-3 săptămâni și apoi „recuperează” în câteva zile);  
● nu este nevoie de dinți ca să mestece, pot mesteca și cu gingiile, după cum bine știu mamele 
care alăptează :)  
● când începem diversificarea, evităm momentele în care bebe e obosit, tare flămând sau 
morocănos;  
● în mod paradoxal, trebuie să fie ușor sătul pentru a avea răbdarea și disponibilitatea de a 
explora mâncare;  
● să nu luam refuzul ca pe ceva personal, încearcăm în altă zi, poate azi omul are o zi proastă...  
● să nu îi oferim doar ce îi place; facem o rotație a alimentelor, explorăm altele noi iar peste 
câteva zile încercăm să îi propunem din nou alimentul refuzat; dacă nu dorește nici așa, 
atunci încercăm să găsim un aliment înlocuitor care să aibă, cât de cât, aceleași proprietăți 
(de exp, poate nu îi plac piersicile, dar mănâncă cu plăcere caise sau nectarine). 
 
 
 
 

Acest document aparține în totalitate autorului (Dr. Ana-Maria Purel) și nu poate fi multiplicat fără acordul său.
www.dozadepediatrie.ro FB: Doza de pediatrie
  
 
 

Grupele de alimente  
Veți găsi alimentele clasificate în mai multe grupe și clasificările pot să difere:  

5 clase: legume, fructe, proteine (ou, carne, leguminoase), cereale, lactate;   

sau 

6 clase : legume, fructe, carne+ pește+ouă, cereale și alte legume ce conțin amidon, lactate, grăsimi 
(ulei, unt, nuci).  

Ce e cu adevărat important e să oferim copilului alimente din toate categoriile, să aibă zilnic parte 
de ​o sursă bogată în proteine și fier ​( carne sau ficat sau ou), ​o sursă de vitamina A ​(morcov, cartof 
dulce, gălbenuș de ou sau lactate cu conținut crescut în grăsime, legume verzi), să folosim cerealele 
(grâu, mălai, orez) sau alimentele bogate în amidon (cartoful) pentru energie, dar ele nu constituie 
singure o masă.  

Nu există recomandări clare despre alimentul cu care să începem diversificarea, însă se preferă să 
fie un aliment autohton, de exp, o legumă care crește la noi în țară. Nu s-a demonstrat că dacă 
începem cu fructele, copilul va refuza legumele.  

Este bine ca​ în prima lună de diversificare​ să introducem 4-5 legume,​ să nu întârziem 
introducerea surselor de fier (carne, ou, ficat) din cauza riscului mare de anemie după vârsta de 6 
luni în special la bebelușul alăptat, să introducem câteva fructe, glutenul, lactatele și să nu uităm să 
adăugăm cât se poate de des o sursă de grăsime (de exemplu: avocado, unt, ulei de măsline 
extravirgin).  

Cerealele 
- Au fost multă vreme preferate pentru începerea diversificării mai ales de la vârste 
mici; ele sunt o sursă de carbohidrați, deci folosesc în producerea energiei și a 
creșterii în greutate; 

Acest document aparține în totalitate autorului (Dr. Ana-Maria Purel) și nu poate fi multiplicat fără acordul său.
www.dozadepediatrie.ro FB: Doza de pediatrie
 - Există cerealele fortifiate speciale pentru bebeluși, care au în plus, adăugate de către 
producător vitamine și minerale (de exp fier); sunt cele simple, pe care le preparăm 
cu lapte/ apă, cele care conțin lapte praf, la care adăugăm doar apă fierbinte și 
unele variante au și fulgi de fructe uscate; este recomandat să citim cu atenție 
ingredientele și să evităm variantele care conțin zaharuri, altele decât cele conținute 
în mod natural de către fructul adăugat; avem posibilitatea ca la cele simple să 
adăugăm noi fructe; ele pot fi preparate și cu lapte matern; le putem folosi la una din 
mesele principale, sau să constituie o gustare împreună cu un fruct; 
- Cerealele simple pe care le găsim la alte raioane decât cele cu mâncare pentru 
bebeluși pot fi folosite în prepararea unor mese (de ex: mămăligă cu brânză, griș cu 
lapte, terci). 
 
De preferat  De folosit mai rar 

Cerealele integrale, făina integrală (grâu  Făina albă 

spelta, ovăz, mei, amarant, hrișcă etc )  Cerealele instant 
Quinoa 
 
- quinoa este de fapt, o sămânță, nu face parte din categoria cerealelor; este o sursă 
bună de proteine, minerale și vitamine din grupul B.  
 
 

Carnea și peștele 
- Este bine să găsim o sursă de carne cât mai sigură, de preferat să nu se fi folosit 
hormoni sau concentrate în creșterea animalelor; dacă este vorba de vită, să fie 
crescute pe pășune, dacă este vorba de pui, să fie crescuți la sol; 
- În primele luni de diversificare oferim carne de vită, de curcan, de pui și de iepure; 
alegem bucățile fără grăsime și le preparăm termic prin fierbere, coacere și mai 
puțin la abur (eventual dacă este folosită presiunea), pentru a fi evitat riscul 
infecțios; nu folosim răntașuri, prăjeli, nu oferim la început șnițele, chiftele prăjite;  
- În jur de 8-9 luni putem introduce peștele, însă mare atenție la oase; este de 
preferat să fie pește proaspăt și pentru început să evităm conservele; opțiuni: 
păstrăv, șalău, biban, somon; de evitat peștele greu de digerat de genul scrumbiei;  
- Dacă bebelușul nu preferă peștele sau nu aveți o sursă sigură de pește (cel de 
captură în detrimentul celui de crescătorie), se recomandă suplimentarea dietei cu 
ulei de pește (de exp ulei de cod- preparat special pentru copii); 
- Carnea de porc mai slabă se poate introduce către vârsta de 1 an; 
- Carnea de miel/ oaie/ capră sunt mai greu de digerat, se preferă amânarea 
introducerii lor până după vârsta de 2-3 ani; 
- Alegem micul dejun și prânzul pentru oferirea cărnii, iar la cină putem oferi pește (se 
digeră mai ușor și noaptea tubul digestiv se poate odihni) 
 

Acest document aparține în totalitate autorului (Dr. Ana-Maria Purel) și nu poate fi multiplicat fără acordul său.
www.dozadepediatrie.ro FB: Doza de pediatrie
Oul 
- Este un aliment prețios în alimentația copilului, sursă de colesterol, proteine, 
vitamine, fier; 
- Se preferă oul de găină/ prepeliță, cât de proaspăt posibil; 
- Se spală bine coaja, se fierbe 10 minute; 
- În primul an de viață evităm omleta sau oul prăjit (ochiul)- nu sunt suficient de 
preparate dpdv termic, dar omleta se poate pregăti la cultor; 
- Putem folosi ouăle la gătit/ copt: brioșe, chec, etc 
- Nu oferim copiilor maioneză sau creme cu ou crud; 
- Oferim ou de 2-3 ori/ săptămână; în zilele cu ou, mai ales în primele luni, nu mai 
este nevoie să oferim carne/ ficat.  
 

Lactatele 
- Oferim lactate grase (min 3%) de vacă sau de capră; 
- Sunt potrivite pentru început: iaurtul simplu (în care putem adăuga noi fructe, 
cereale, semințe râșnite), brânza de vaci, untul, smântâna, după un an telemeaua mai 
puțin sărată; cașcavalul are un procent mare de grăsime, se digeră mai greu, deci ar 
fi și el de introdus puțin mai târziu; 

Legumele, verdețuri, leguminoase  

● Deși nu este o greșeală majoră să introducem un aliment la o altă vârstă decât la cea 
recomandată, motivul pentru care acestea au fost așezate în categorii este ușurința 
cu care pot fi digerate sau dacă pot crea un disconfort. De exemplu, legumele de tipul 
morcovului, ardeiului, zucchini-ului se digeră ușor și se recomandă pentru începuturi, 
pe când roșiile și vinetele, din cauza acidității crescute, sunt recomandate mai târziu. 
La fel, gătirea poate face unele alimente mai ușor de tolerat, cum sunt ceapa și 
usturoiul. Dacă unul din alimente, deși ales corespunzător, pare să creeze disconfort 
(balonare, dureri de burtică, gaze excesive, scaun foarte acid), se recomandă ca acel 
aliment să fie scos din dietă 2-3 săptămâni sau mai mult și retestată toleranța după ce 
bebe mai crește puțin.  
● Leguminoasele este bine să fie lăsate la înmuiat/ chiar germinate înainte de a fi 
gătite, deoarece sunt mai ușor de digerat; ele constituie o sursă bună de proteine. 
Dacă alegeți să le germinați, mare atenție la condițiile de igienă!  
● Se recomandă să mâncăm zilnic verdețuri, dar dacă alegem spanac, acesta să nu fie 
consumat mai des de 2, maxim 3 ori pe săptămână, deoarece conține oxalați care, în 
cantitate mare, împiedică absorbția calciului. Nu uitați de rucola, valeriana, kale și alte 
salate.  

Acest document aparține în totalitate autorului (Dr. Ana-Maria Purel) și nu poate fi multiplicat fără acordul său.
www.dozadepediatrie.ro FB: Doza de pediatrie
 

 
6-7 luni  8-9 luni  10-12 luni  Peste 12 luni 

Cartof  Roșii  Vinete  Hrean 

Morcov  Roșii cherry  Linte  Ghimbir 
Pătrunjel  Praz  Năut  Ceapă crudă 
Păstârnac  Broccoli  Fasole boabe  Usturoi crud 
Țelină  Gulie  Varză 
Fasole verde  Sparanghel  Varză de Bruxelles 
Ardei gras  Cozi de 
Spanac  ceapă/usturoi verde 
Mazăre boabe  Rucola 
Zucchini  Salată 
Dovleac plăcintar  Valeriană 
Cartof dulce   
Sfeclă roșie   
Ceapă gătită 
Usturoi gătit 
 
 

Fructele & nucile 

● Deși pe vremuri începeam diversificarea cu suc de fructe, în ultimii ani se observă un 
consum excesiv de suc, chiar cel făcut în casă, așa că preferăm mâncarea fructului 
întreg, crud sau gătit termic (este mai ușor de digerat și mai dulce).  
● Dacă totuși optați pentru suc obținut în casă, cantitatea maximă pe zi nu ar trebui să 
depășească 150 ml; el ar fi, totuși, de evitat în primul an de viață;  
● Fructele uscate (curmale, smochine, merișoare, stafide) pot fi folosite ca îndulcitor la 
prepararea brioșelor, budincilor etc dar atenție la modul de conservare, să nu fie cu 
zahăr sau sulfiți!  
● Evitați compotul din comerț sau compotul conservat cu zahăr/ aspirină. Optați 
pentru compot făcut în casă, fără adaos de zahăr și consumat cât mai repede după 
preparare.  
● Pepenele roșu este o sursă bună de lichid în sezonul cald. După ce scoateți sâmburii, 
bebe poate să sugă zeama din bucățele. 
● Avocado și banana pot fi bază bună pentru diverse creme/ banana ca îndulcitor.  

Acest document aparține în totalitate autorului (Dr. Ana-Maria Purel) și nu poate fi multiplicat fără acordul său.
www.dozadepediatrie.ro FB: Doza de pediatrie
 ● Scoateți mereu sâmburii fructelor, fie că sunt mari (prune, caise) sau mici (struguri).  
● Nucile/ semințele pot fi râșnite și adăugate în iaurt, compot, cereale; mai pot fi 
folosite sub formă de unt, dar care, fiind mai înecăcios, e folosit la prepararea 
brioșelor sau combinat cu magiun/ reducție de fructe.  
 
 
 
6-8 luni  9-12 luni  Peste 12 luni 

Măr  Vișine  Citrice mai acre 

Pară  Zmeură  Cătină 
Gutui  Coacăze   Agrișe 
Banane  Mure  Măsline 
Avocado  Struguri (tăiați pe lung, fără 
Caise  sâmburi) 
Piersici  Pepene galben 
Nectarine  Pepene roșu 
Prune 
Cireșe 
Clementine 
Mandarine 
Mango  
Papaya 
 
 
Râșnite/ unt: 
 
Nuci 
Caju 
Arahide 
Alune de pădure 
Migdale 
Fistic 
 
Semințe de in, chia (nu 
trebui râșnite), susan, 
floarea soarelui, dovleac  
 
 

Acest document aparține în totalitate autorului (Dr. Ana-Maria Purel) și nu poate fi multiplicat fără acordul său.
www.dozadepediatrie.ro FB: Doza de pediatrie
Apa/ alte lichide  

- până la 6 luni/ până când începem diversificarea : doar lapte (matern sau formulă) 
- supa​: cât mai frecvent să fie de carne, nu doar de legume  
- apa ​- câteva gurițe mai ales după ce am oferit mâncăruri mai înecăcioase (banane, 
cereale integrale, brânză de vaci); dacă am oferit și supă, limităm consumul înainte 
sau imediat după masă, pentru a nu dilua sucurile gastrice responsabile de digestie; 
chiar dacă am putea calcula necesarul de apă/ 24 de ore, este mai util să ne ghidăm 
după semnele de sete ale copilșului și apa să fie disponibilă în preajma lui, mai ales în 
zilele călduroase; 
- sucurile de fructe​ (fructoză!!): cele din comert sunt de evitat complet; cele făcute în 
casă sunt de evitat în primul an de viață; în al doilea an se recomandă până la maxim 
150 ml/ zi, diluate cu apă și nu înainte de culcare; sunt de folosit imediat după 
preparare; 
- „laptele” vegetal​ nu e lapte, e suc de nuci; nu poate fi folosit ca substituent de lapte 
și îl putem administra ca atare după vârsta de 2 ani, valoarea lui nutritivă fiind mult 
prea mică pentru nevoile copilului; poate fi folosit ocazional (chiar excepțional) la 
prepararea terciurilor/ budincii; 
- ceaiul de plante​ e de evitat (încurcă absorbția fierului și a altor micronutrienți), 
eventual de folosit în cantități mici în anumite situații speciale (mentă în diaree, soc 
în răceli) sau dacă îi fac o plăcere deosebită copilului peste un an (ceaiul de fructe 
roșii/ măceșe are cantitate mare de Vitamina C); ceaiul verde, negru, alb, rooibos 
precum și „ceaiurile” din comerț sunt de evitat. Nu vom adăuga niciodată un 
îndulcitor; 
- lichidele le administrăm cu cană cu cioc, cană cu pai, cană 360, dar să avem curajul 
să trecem și spre pahar, pentru a fi sorbite.  

Modul de gătire  

● Este prudent ca pentru primele mese, fructele și legumele să fie oferite preparate 
termic, pentru a fi mai ușor de mărunțit și apoi de digerat. Dacă primele tentative au 
fost cu succes, se poate încerca oferirea de fructe crude. Totuși, la copiii cu reflux 
sau cu tendința de a face ușor eritem de scutec, încercăm să evităm fructele 
astringente crude; 
● Preferăm alimentele gătite la abur (păstrează nutrienții din legume), coapte (sunt 
mult mai gustoase) sau fierte (supa de carne e un aliment bogat în proteine și 
minerale); evităm prepararea prin prăjire (acum și în viață în general).  

Acest document aparține în totalitate autorului (Dr. Ana-Maria Purel) și nu poate fi multiplicat fără acordul său.
www.dozadepediatrie.ro FB: Doza de pediatrie
 Ritmul de introducere a alimentelor noi 
 
● Este prudent să introducem un singur aliment nou/ zi, de regulă în prima parte a 
zilei. Dacă introducem mai multe alimente și copilașul dezvoltă o reacție, va fi greu 
să știm care este alimentul responsabil. Această măsură poate fi luată și la 
autodiversificare: după ce am testat și am văzut toleranța la mai multe alimente, le 
putem oferi încât ele împreună să constituie o masă.  
● La copii cu ​ părinți/ frați mai mari cu teren atopic (alergii, astm, rinita sau 
conjunctivită alergică) sau la cei cu suspiciune/ diagnostic de alergie ​alimentele cu 
potențial alergizant​ vor fi introduse în cantitate mică (de exp: un sfert de gălbenuș 
de ou/ o linguriță de iaurt etc): se administrează un aliment într-o zi, se așteaptă 2 
zile pentru a urmări reacția, timp în care îi vom oferi alimente pe care deja le 
cunoaște și le tolerează. Dacă nu apar reacții, se vor mai face 2 încercări similare; se 
consideră că după 3 încercări în care nu a existat nicio reacție, copilul tolerează acel 
aliment. Din păcate, nu există o garanție că nu va dezvolta o alergie alimentară 
ulterior în viață.   

Alimentele cu potențial alergizant: 

● lactate  
● ou (în special albușul)  
● gluten (grâu, orz, secară, +/- ovăz)  
● pește și crustacee  
● arahide și nuci  
● căpșuni  
● soia  
● țelină  
● susan  

Acest document aparține în totalitate autorului (Dr. Ana-Maria Purel) și nu poate fi multiplicat fără acordul său.
www.dozadepediatrie.ro FB: Doza de pediatrie
 Alimente controversate  

➢ Mierea:​ se poate administra după vârsta de 1 an (sub un an risc de botulism), e un bun 

îndulcitor, atenție la alergicii la polen.  
➢ Laptele de vacă​: poate fi folosit pentru gătire (este mai bine să facem terciul/ grișul cu lapte 
decât cu apă); se poate administra ca atare după vârsta de 1 an, dar maxim 500 ml/ 24 de ore 
(risc de anemie); nu vom administra NICIODATĂ lapte crud, nepasteurizat; dacă avem lapte 
de la o sursă de la țară și care nu este pasteurizat, îl vom fierbe la foc mic cel puțin 10 minute, 
pentru a distruge germenii periculoși.  
➢ Sarea:​ nu adăugăm sare în mâncare când gătim până la vârsta de 2 ani, apoi sărăm treptat 
(totuși, regula este mult mai strictă până la vârsta de 1 an; apoi, puteți găti același tip de 
mâncare pentru toată familia, cu condiția să adăugați în toată mâncarea o cantitate mică de 
sare); este bine de evitat sarea extrafină și de folosit sarea de murături/ de mare/ de 
Himalaya; atenție la conținutul crescut de sare din telemea, măsline, mezeluri (oricum 
mezelurile sunt de evitat). După vârsta de 1 an copilul poate să consume alimente cu adaos 
de sare, cum este telemeaua, însă nu cea mai sărată posibilă. Dacă în mod excepțional 
copilul sub un an a mâncat ceva cu adaos de sare (de exp, pentru că ați fost într-o vizită), nu 
este o problemă, expunerea ​în mod cronic​ la sare nu este sănătoasă, deoarece suprasolicită 
rinichiul.  
➢ Glutenul:​ este proteina ce se regăsește în grâu, orz și secară; se recomandă 
introducerea lui între 6 și 8 luni pentru a avea un risc mai mic de boală celiacă.  
➢ Condimentele​:  piperul,  boiaua iute, chilli sunt de evitat la copilul mic, dar putem da gust 
mâncării  cu  ierburi:  oregano,  busuioc,  cimbru,  leuștean etc. Usturoiul și ceapa este bine 
să fie introduse după 7-8 luni și gătite în primă fază, pentru a le domoli iuțeala.  
➢ Cacaoa și ciocolata:​ agită, așa că e bine să le amânăm până după 2-3 ani și când începem, să 
dăm cantități mici.  
➢ Zahărul,  prăjelile,  mezelurile,  mâncarea  tip  fast-food,  mâncarea  semi-preparată  din 
comerț,  crănțănelele  din  pungi  foșnitoare: este bine să uităm de existența lor în primii ani 
de viață și când le folosim, sa fie rar și cu măsura.  
➢ Vegeta, cubulețele și margarina:​ nu reprezintă mâncare, nu le vom folosi niciodată. 
Putem folosi, în schimb, legume deshidratate fără adaos de sare sau arome. 

La ce să ne mai așteptăm 
Scaunul își va modifica aspectul și consistența: la început vom regăsi frecvent 
mâncarea nedigerată; cu cât cantitatea de mâncare solidă crește, crește și cantitatea și 
posibil și frecvența scaunului; 

Acest document aparține în totalitate autorului (Dr. Ana-Maria Purel) și nu poate fi multiplicat fără acordul său.
www.dozadepediatrie.ro FB: Doza de pediatrie
 Bubițe în jurul gurii: în special la alimentele mai acide; ele nu sunt un semn de 
alergie; 
Balonare, disconfort: în funcție de ce a mâncat și cum tolerează anumite alimente.  

Situațiile speciale 
 

 
 
 
 
 

Diversificarea clasică 
 
- Cel puțin teoretic, știm că un stomac de copilaș după vârsta de 6 luni are capacitate 
de aprox. 200 ml; astfel spunem ca o masă ar cam trebui, în timp, să ajungă la acest 
volum; totuși, nu este recomandat ca la copilul sănătos să cântărim mâncarea, ci mai 
degrabă să ne ghidăm după semnele de foame și sațietate;  
- se începe prin înlocuirea unei mese (se alege ora la care copilul este de regulă în cea mai 
bună formă a lui), adăugând treptat următoarele mese după modelul: între 6 și 7 luni 
prânzul, în următoarele 1-2 luni micul dejun și cina, astfel încât, până la 8-9 luni să aibă 
cele 3 mese principale introduse- din nou, este un model teoretic; este foarte posibil ca 

Acest document aparține în totalitate autorului (Dr. Ana-Maria Purel) și nu poate fi multiplicat fără acordul său.
www.dozadepediatrie.ro FB: Doza de pediatrie
 ritmul copilului să fie mai accelerat și el să accepte mai repede introducerea meselor; 
- În funcție de copil, putem avea regulat gustări sau acestea să fie mai degrabă o ocazie și 
nu o regulă;  
- Alimentele se administrează pasate: supă + blender pt piure la 6-7 luni / pasat cu furculița 
la 9-10 luni / bucățele spre un an- din nou, în funcție de copil; 
- Atenție! Este important să nu ratăm momentul de trecere de la pasarea cu blenderul la cea 
cu furculița ( în jurul vârstei de 9 luni oferim copilului mâncare cu furculița și vedem cum 
se descurcă; dacă tolerează bucățelele mai mari, vom continua așa, nu mai revenim la 
blender)- este treapta spre bucăți mari;  
- noi suntem cei care îi dăm copilului de mâncare cu o linguriță  
- Inițial masa de solide, completată ulterior de lapte (la început mănâncă 2-3 lingurițe și 
restul lapte, după câteva zile ajunge la 50 ml de solide, apoi se completează cu mai puțin 
lapte și tot așa, până când, în câteva săptămâni - 2-4, depinde de copil, masa va avea doar 
alimente solide și nu mai e nevoie să suplimentăm cu lapte; același model în adoptăm și pt 
următoarele mese);  
- este bine ca la supa clară de legume să adăugăm puțin ulei presat la rece, după ce a fiert; la 
fel, să adăugăm la piureul de legume puțin unt (1⁄2- 1 linguriță); pentru a obține o 
supă-cremă/ un piure mai lichid, putem adăuga fie supă, fie lapte matern/ formulă/ lapte 
de vacă pasteurizat și gras- minim 3,5%, mai ales dacă bebe nu pare să fie încântat la început 
de unt sau ulei; 
 
Exemplu concret (este varianta cea mai prudentă, care, însă, nu este necesară decât dacă 
este o opțiune proprie):  
 

➢ Ziua 1: câteva lingurițe de supa clară de legume (ex: morcov+ rădăcină de pătrunjel + cartof), 
apoi completăm cu lapte;  
➢ Ziua 2-3: creștem cantitatea de supă clară din aceleași legume cu câteva lingurițe;  
➢ Ziua 4-5: supă din legumele folosite până acum+ morcovul/ cartoful din supă făcut piure => 
un piure mai lichid, din care dăm câteva lingurițe; observăm reacțiile lui bebe: dacă îi place ce 
îi propunem, putem continua, dacă nu, ne putem întoarce la supa clară;  
➢ Ziua 6-7: adăugăm la supă o altă legumă ( de exp: ardei/ zucchini/ fasole verde) pe care nu o 
pasăm deocamdată+ felul 2: 3-5 lingurițe de piure obținut din legumele folosite în zilele 1-4  
➢ Ziua 8-9: supă clară de legume și carne (de obicei de pui) + felul 2: piureul cu legumele din 
supă; 
➢ Ziua 10-11: felul 1: supă, felul 2: piure de legume+ carnea din supă pasată (la început o lingură, 
apoi creștem treptat la 2 linguri către ziua 14);  
➢ Ziua 12-13: se cresc treptat cantitățile de supă și felul 2;  
➢ Ziua 14: se poate adăuga o legumă nouă în supă + ce s-a folosit în zilele 12-13;  
➢ Ziua 15: leguma din ziua 14 se poate pasa în piure + ce s-a folosit în zilele 12-13 și se începe 
creșterea cantității de carne;  
➢ Dacă totul merge conform planului, în acest moment masa ar avea în jur de 50 ml supă + 50 
ml piure + 20-30g carne +/- lapte dacă mai dorește  
➢ Ziua 16- la fel ca în ziua 15;  
➢ Ziua 17- la piureul de legume se poate adăuga fie un sfert de gălbenuș de ou (oul proaspăt, 

Acest document aparține în totalitate autorului (Dr. Ana-Maria Purel) și nu poate fi multiplicat fără acordul său.
www.dozadepediatrie.ro FB: Doza de pediatrie
 spălat înainte de a-l pune la fiert și fiert în aceeași zi timp de 10 minute) sau o bucățică de 
ficat de pui fiert bine, fără a mai adăuga carne  
➢ Ziua 18- la fel ca în ziua 17  
➢ Ziua 19. Putem crește cantitatea de ou la jumătate de gălbenuș/ creștem cantitatea de ficat 
de pui  
➢ Ziua 20: adăugăm o legumă nouă în supă și oferim la felul 2 fie carne, fie ficat, fie ou (ce am 
ales în zilele anterioare)  
➢ Dacă alegem ficatul de pui timp de 2-3 zile, apoi testăm leguma nouă, o zi în supă, a doua zi 
pasată, după alte 2 zile de meniu identic putem introduce oul. Întâi un sfert, apoi o jumătate.  
➢ Astfel încât să avem într-o săptămână de 3-4 ori cărniță, de 2-3 ori ou și 1-2 ori ficat, toate 
sunt importante pentru aportul de fier, atât de necesar la această vârstă.  
➢ Până la 7 luni folosim diferite combinații de legume+ carne/ ou/ ficat 
din cele testate deja.  

În practică, la copilul care nu are risc de alergii și care tolerează bine alimentele, se poate 
accelera ritmul sau se poate începe direct cu piureul dintr-o legumă, urmând ca în zilele 
următoare să se adauge alte legume, apoi carnea, oul. Nu este obligatoriu ca toate mesele 
de prânz să aibă 2 feluri, deși este bine să oferim și supă, și felul 2, atât pentru digestie, 
continutul de apă (pentru a evita constipația) și aportul de nutrienți, cât și pentru 
acomodarea la obiceiurile familiei/ culturii.  

Autodiversificarea  

Bebe descoperă, își ia singur alimentele în funcție de nevoi; noi îi punem la dispoziție 
mâncare de calitate sub formă de bucățele adaptate capacității lui de a le lua în mânuță.  
Blender-ul nu a existat dintotdeauna iar piureurile la borcănel nu sunt normă în toată 
lumea!  

Avantaje  

● Este prilej de învățare și joacă, bebe poate să aleagă în funcție de culori și de texturi; - 
Dezvoltă motricitatea și simțul tactil;  
● Dezvoltă masticația;  
● Bebe se oprește când simte că e sătul, nu trebuie să mănânce tot din castron, lucru care 
scade riscul de obezitate;  
● Mâncarea pasirată ocupă mai puțin volum față de bucățele și există riscul ca bebe să 
mănânce mai mult decât i-am oferi dacă ar fi să îi dăm bucățele, lucru care crește din nou 

Acest document aparține în totalitate autorului (Dr. Ana-Maria Purel) și nu poate fi multiplicat fără acordul său.
www.dozadepediatrie.ro FB: Doza de pediatrie
 riscul de obezitate;  
● Bebe experimentează gusturi brute, originale, nu combinații în piure;  
● Bebe experimentează gusturi și texturi diferite, nu doar textura de piure;  
● Șansele ca bebe să se alăture meselor din familie sunt mai mari; dacă nu adăugați sare sau 
zahăr în mâncare, puteți găti pt toată familia, eventual adăugați în porția adultului.  

Dezavantaje  

● Deranjul major 
● Este o modalitate de hrănire mai atipică pentru cultura noastră.  

➢ Nu s-a demonstrat că ar exista un risc mai mare de sufocare, dacă părintele este corect 
informat, oferă alimente sigure, adaptate vârstei și știe ce are de făcut în caz de gag/ înec. 
➢ Nu s-a demonstrat că ar exista un risc mai mare de carențe, dacă oferim alimente diverse 
și bogate în nutrienți.  

Principii:  

➢ Începem cu mese scurte; dacă reușește să stea singur în funduleț 10 min, ne mulțumim 
cu atât pentru început;  
➢ Dacă pare interesat dar încă nu e pregătit, îl putem așeza la masă cu noi și să îi oferim 
vesela cu care ulterior va mânca (din plastic/ lemn), pentru a-l familiariza cu conceptul 
de masă;  
➢ Nu introducem noi mâncare în gurița lui, bebe e cel care își introduce singur mâncarea 
pe care noi i-o propunem;  
➢ Vom alege bucățele de dimeniuni și texturi adaptate vârstei (vezi mai jos);  
➢ Vom verifica mereu gurița la finalul mesei pt a ne asigura că nu a mai rămas nicio 
bucățică; 
➢ Înainte de fiecare masă (cu maxim 30 de minute înainte) bebe va primi puțin lapte (de 
mamă/ formulă) pentru ca, dacă se îneacă și varsă, laptele din stomac să „măture” 
alimentul aspirat; 
➢ Putem începe cu o singură masă/ zi sau cu 2-3, nu are importanță- în funcție de 
disponibilitate și dispoziția lui bebe;  
➢ Respectăm mereu semnele de sațietate și nu forțăm copilul (se joacă cu farfuria, cu 
mâncarea, începe să se agite și să nu mai aibă răbdare);  
➢ Vom oferi 4 din cele 6 grupe de alimente la fiecare masă și minim 3 culori (verde, galben, 
roșu, portocaliu, bej/ alb )  
 

Acest document aparține în totalitate autorului (Dr. Ana-Maria Purel) și nu poate fi multiplicat fără acordul său.
www.dozadepediatrie.ro FB: Doza de pediatrie
 

Alegerea alimentelor  

Alimente „nesigure” și alternativa lor: 

➢ Toate alimentele de forma și dimensiunea traheei (diametru cât degetul nostru mic)-  
● migdale, alune, nuci etc- ​se râșnesc/ se fac unt  
● struguri, roșii cherry- ​se taie în sferturi pe lungime​;  
● afinele, coacăzele- ​se taie/ se presează ​de părinte între arătător și degetul mare 

  
➢ Alimente friabile din care s-ar putea detașa o bucățică și copilul să se înece cu ea (măr 
sau pară tare, legume crude de tipul morcovului, țelinei, pătrunjelului, castravetelui)- 
se aleg pere zemoase, foarte coapte/ fructele și legumele se coc în cuptor sau se 
gătesc la abur/ se dau pe răzătoare  
 
➢ Cât timp bebe nu are dinți, i se poate da un măr/ bucată de morcov crude la „molfăit”, mai 
ales dacă îl dor gingiile, dar din momentul în care iese primul dinte, acest lucru este total 
contraindicat.  
 
➢ Alimentele „granuloase” tip orez, carne tocată, couscous, chiftele- risc de înec/ au prea 
multe bucățele și copilul le scuipă- ​nu se folosesc în primele luni, ci abia către vârsta de un 
an  
 

➢ Alimente filamentoase tip spaghetti- ​se amână introducerea, se aleg alte paste sau se 
taie mai mărunt  

 
➢ Alimente care se lipesc de cerul gurii:  
● salate, frunze de pătrunjel- ​se dau după ce masticația e bine instalată (în jur de 
12 luni)  
● coji de fructe (piersică, prună, pară)- ​fructele se oferă coapte bine și se curăță de 
coajă​; la citrice ​îndepărtăm pielița albă​/ la început oferim un sfert de portocală/ 
clementină din care să sugă zeama, scoatem sâmburii  
● miez de pâine- ​oferim coajă  
● unt de nuci- nu se dă cu lingurița, ci se ​tartinează pe pâine sau se adaugă în 
brioșe/ chec  

Acest document aparține în totalitate autorului (Dr. Ana-Maria Purel) și nu poate fi multiplicat fără acordul său.
www.dozadepediatrie.ro FB: Doza de pediatrie
  

Adaptarea dimensiunilor alimentelor la vârstă și abilități  

● ​6-7 luni ​(prinde cu ambele mâini sau în pumn): alimente suficient de mari încât să le prindă în pumn 
și să mai rămână afară pt a fi băgat în guriță: finger food, crestături pentru a le face mai antiaderente;  
● ​7-8 luni ​(prinde cu 2-3 degete): alimente de dimensiunea unei mingi de golf (4-4.5 cm diametru) sau 
tăiate cuburi mai mari (de aprox. 4 cm);  
● ​8-9 luni ​(prinde obiecte mai mici între degetul mare și arătător): oferim alimente din categoria sigură 
dar de toate dimensiunile.  
 
Tips& tricks 
● Folosiți timpul petrecut la masă pentru a învăța cuvinte noi, numiți legumele, fructele, 
culorile, animalele, vorbiți despre gusturi exemplificând cu alimentele pe care bebe le are în 
față la momentul respectiv.  
● Lăudați și încurajați copilul pentru reușitele sale.  
● Năutul, lintea, quinoa pot fi mai ușor de digerat dacă, înainte de gătire, le lăsăm la înmuiat 
peste noapte sau chiar le lăsăm să germineze (atenție, germinatul poate contamina 
alimentele dacă nu este făcut cu grijă!)  
Rețete 
 
Paté de casă  Brânză de vaci  Cremă de brânză 
2-3 ficăței de pui fierți bine și  la 500 ml de lapte de vacă, după ce a dat în  2 linguri de brânză de vaci 
pasați în blender/ cu furculița,  clocot, se adaugă fie 1⁄2 lămâie stoarsă/ 2  se amestecă cu o lingură 
la care se adaugă o linguriță de  linguri de iaurt grecesc gras 3-10% / 4-5  de smântână/ iaurt grecesc 
unt sau una de ulei de măsline  tablete de calciu lactic 500 mg sfărâmate  10% sau unt, la care se 
și ierburi pentru aromă  și se amestecă în timp ce e la foc mic.   adaugă fie condimente, fie 
- Poate fi folosit pe  Se va separa brânzica de zer, după care le  fructe pasate/ bucățele, în 
soldățeii de pâine la  vom scurge printr-un tifon curat; vom lăsa  funcție de vârstă și 
micul dejun sau ca ​dip  brânzica la strecurat și o vom folosi în  preferințe. 
sauce​ pentru alimentele  aceeași zi.   
tip finger food.  Nu uitați, dacă este lapte nepasteurizat, 
  acesta trebuie fiert 10 minute înainte la foc 
mic. 
 

 
 

Să vă fie de folos! :) 

Acest document aparține în totalitate autorului (Dr. Ana-Maria Purel) și nu poate fi multiplicat fără acordul său.
www.dozadepediatrie.ro FB: Doza de pediatrie