Pag 122

POSIBILE PROBLEME LA NAȘTEREA PROGRAMATĂ

Nașterea programată – fie prin inducerea travaliului, fie prin cezariana în pretravaliu –
este benefică pentru mamă și/sau făt în anumite împrejurări. Totuși, aceasta poate perturba în
mod semnificativ procesul menționat mai sus.
Posibile complicații la mamă în timpul ,, nașterii programate,, pot fi:
- Reducerea eficienței contracțiilor care poate duce la apariția riscului de inducere
nereușită a travaliului, nașterea instrumentală (inducerea nașterii) și hemoragia
postpartum (inducere, cezariană în pretravaliu).
- Reducerea, în pretravaliu, a activității vârfurilor de receptori de oxitocină și
prolactină la nivelul sânilor și creierului (studii efectuate pe animale) cu potențiale
probleme la alăptare, adaptarea maternă și atașamentul mamă-copil (la inducerea
nașterii, cezariană în pretravaliu).
Posibile complicații la făt, în timpul nașterii programate pot fi:
- Evoluția negativă a stării de sănătate a bebelușului, care includ afecțiuni cardiace
produse de catecolamină, cu un risc mare de hipoxie și suferință fetală (la nașterea
indusă).
- Risc crescut de a avea dificultăți de respirație, hipoglicemie și hipotermie datorat
lipsei de secreție în cantitate mare de catecolamină (cezariana în pretravaliu).
- Dezvoltarea redusă a creierului, a neuro-hormonilor și a altor sisteme de organe
(inducerea nașterii, cezariană în pretravaliu).
- Complicații pe termen lung la descendenți (studii efectuate pe animale), cel mai
probabil prin probleme la nivelul programării epigenetice (cezariană, plauzibil
relevante pentru inducerea nașterii).
Acestea sunt lacune de cunoștințe cruciale date de numărul mare de nașteri
programate.
OXITOCINA: FIZIOLOGIA NORMALĂ
Oxitocina este un hormon poternic reproductiv cu efecte răspândite la nivelul
creierului și corpul tuturor mamiferelor, de exemplu, facilitând ejacularea spermei. Oxitocina
reduce, de asemenea, stresul activând, la nivel central, sistemul nervos parasimpatic, care are
rol în calmare, relaționare, vindecare și creștere, și prin reducerea activității în sistemul
nervos simpatic, care reduce frica, stresul și hormonii de stres și crește socializarea.
Oxitocina are o durată scurtă de viață, dar efectele sale pot fi prelungite deoarece modulează
alți neuro-hormoni (neuromodulație).
În perioada perinatală, oxitocina stimulează travaliul, nașterea și tranziția postpartum
a mamei și a bebelușului prin:
- Oxitocina centrală este eliberată în fluxul sanguin matern, provocând contractii
uterine ritmice, ce includ cantitatea mare de oxitocină în travaliul prelungit care
ajută la împingerea fătului (reflexul Ferguson).
- Calmantele centrale și efectele analgezicelor la mame în travaliu și bebeluși în
perioada postpartum;
- O reacție pozitivă în sine a oxitocinei, în special la mame multipare, mărind și
accelerând efectele în timpul travaliului (studii pe animale)
- Adaptarea postpartum a mamei, reducând stresul și mărind socializarea și, ca un
prim avantaj, imprimarea plăcerii de a intra în contact cu bebelușul și de a îl
îngriji, deci, asigurarea supraviețuirii pe termen lung a bebelușului.
În perioada de pretravaliu crește cantitatea de receptori uterini de oxitocină (studii pe
oameni) și receptorii de oxitocină de la nivelul creierului și glandelor mamare (studii pe
animale) maximizează aceste efecte.
Câteva ore după nașterea fiziologică reprezintă o perioadă sensibilă, în care contactul
piele pe piele dintre mamă și bebeluș ating punctul culminant al activității oxitocinei.
Avantajele acestui proces pot include:
- Contracții mai puternice, ce pot reduce riscul de hemoragie postpartum;
- Reglarea în mod natural a temperaturii corpului nou-născutului prin vasodilatarea
pieptului mamei;
- Activarea legăturii biologice între mamă și copil prin intermediul hormonilor;
- Facilitarea declanșării alăptării, inclusiv prin reducerea stresului mamei și
bebelușului.
PRACTICI UZUALE DE ÎNGRIJIRE CARE POT INFLUENȚA FIZIOLOGIA
OXITOCINEI
Practici uzuale de îngrijire pot întrerupe aceste efecte benefice ale oxitocinei, dar și
altele, cu impact pe termen scurt și lung asupra mamei și bebelușului. În această privință
lipsesc studii de cercetare importante.
Dacă administrarea de oxitocină sintetică pentru inducerea nașterii sau creșterea
intensității travaliului este benefică în anumite circumstanțe, au fost descoperite și efecete
adverse asupra mamelor și bebelușilor. Se presupune că oxitocina sintetică administrată în
travaliu nu ajunge la creier în cantități semnificative și asltfe, nu induce efectele analgezice și
calmante. Totuși, atunci când oxitocina sintetică stimulează contracțiile, o serie de reacții
pozitive poate duce la eliberarea naturală de oxitocină, asigurând, astfel, următoarele
contracții, progresul travaliului și eliberarea continuă a oxitocinei.
Oxitocina sintetică poate avea un impact asupra oxitocinei materne și fiziologiei
acesteia. Posibile efecte sunt:
- Hiperstimularea uterină cu posibila apariție a hipoxiei fetale, necesitând
monitorizarea acestuia.
- Contracții mai puternice și creșterea durerii fără analgezice cu oxitocină;
- Supraexpunerea la oxitocina sintetică poate cauza desensibilizarea receptorilor de
oxitocină, contribuind la reducerea contractilității, expulzarea prelungită, nașterea
instrumentală și/sau postpartum hemoragia.
- Comportamente de întrerupere a alăptării nou-născutului, reducerea eliberării de
oxitocină odată cu alăptarea și posibila reducere a perioadei de alăptare.
Principii fiziologice, studii pe animale și dovezi umane în continuă evoluție
demonstrează că expunerea la oxitocină sintetică în perioada perinatală poate avea efecte pe
termen lung asupra descendenților. Deși lipsesc studii de înaltă calitate, mecanisme potențiale
includ:
- Efecte directe asupra neuro-hormonilor fătului datorate trasferului de oxitocină
sintetică în placentă;
- Efecte indirecte ale oxitocinei materne asupra creierului fătului;
- Efecte indirecte datorate hipoxiei;
- Interferențe cu mecanismele neuroprotectoare ale fătului (studii pe animale);
- Efecte negative ale oxitocinei sintetice asociată cu analgezice, cum ar fi
oxitocina, asupra fătului/nou-născutului;
- Efecte pe termen lung asupra porgramării sistemului hormonal al descendenților,
prin efecte epigenetice (studii pe animale);
- Efecte indirecte prin intreruperea sistemelor de oxitocină la mamă care au efect
asupra atașamentului, alăptării și/sau reglării reciproce.
Anestezia epidurală reduce oxitocina eliberată de mamă în travaliu, cel mai probabil
datorită amorțirii răspunsului senzorial care asigură eliberarea de oxitocină. Posibile
complicații includ:
- Încetinirea travaliului cu sporirea nevoii pentru oxitocină sintetică;
- Prelngirea expulzării cu mărirea apelării la nașterea asistată;
 - Întreruperea adaptării materne și atașamentului.
Acestea pot, de asemenea, să afecteze în mod negativ nou-născutul. În această
privință, lipsesc studii științifice de calitate.
Prin cezariană pre-travaliu, mamele și nou-născuții își întrerup pregătirea completă de
eliberare fiziologică a oxitocinei. Și, prin orice operație de cezariană, procesele complete de
eliberare a oxitocinei, inclusiv eliberarea de oxitocină în tralaviul prelungit și punctul
culminat de eliberare a oxitocinei după naștere, pot fi reduse sau absente. Efecte asupra
alăptării, adaptării materne și hemoragii postmartum au fost descoperite. Cezariana
programată efectuată după debutul fiziologic al tralaviului pot avea mai puține efecte adverse
decât cezariana pre-travaliu.
Separarea postpartum a mamelor și bebelușilor sănătoși poate avea impacturi negative
pe termen scurt și lung asupra sistemului de oxitocină, ce includ:
- Reducerea oxitocinei datorită lipsei de contact piele pe piele dintre mamă și
bebeluș, ce duce la creșterea stresului la nou-născut și a hormonilor de stres, a
hipoglicemiei și hipotermiei;
- Perturbarea începerii procesului de alăptare și succesul alăptării pe termen lung;
- Lipsurile în ceea ce privește hormonii materni și adaptarea, cu efecte pe termen
lung asupra atașamentului dintre mamă și copil.
În studiile efectuate pe animale, variațiile îngrijirii nou-născuților de către mamă
conduc la programarea epigenetică a sistemelor oxitocine ale descendenților, cu efecte
negative asupra rezistenței la stres a descentendilor și asupra îngrijirii materne a femeilor
descendente.
BETA – ENDORFINE: FIZIOLOGIE NORMALĂ
Beta-endorfinele sunt opioide endogene care posedă proprietăți analgezice și adaptive
la stres și durere. Beta-endorfinele activează, de asemenea, neurotransmițătorii și centrele de
plăcere, motivând comportamentele sociale și reproductive și susține funcția imună,
activitatea fizică și bună-starea psihologică.
Din perioada travaliului și până în perioada postpartum, beta-endofinele influențează
următoarele aspecte:
- Se presupune că analgezicele endogene în pre-travaliu cresc cantitatea de receptori
centrali (studii pe animale) și scad cantitatea de beta-endorfine pe măsură ce
travaliul progresează;
- O stare alterată de conștiență care poate fi utilă în diminuarea stresului și durerii
din timpul travaliului;
 - Neuroprotecția fătului împotriva hipoxiei (studii pe animale);
- Atingerea cantității maxime de beta-endorfine postpartum (cât și a cantității de
oxitocină) care pot facilita apariția stării de eurofie la mamă și pregăti sistemul de
recompense al creierului, îmtipărind plăcerea de a îngriji copilul;
- Recompensa și întărirea plăcerii de a alăpta, atât pentru mamă cât și pentru făt;
- Susținerea nou-născutului în procesul de tranziție postpartum, chiar prin
intermediul beta-endorfinelor din colostru.
Stresul în exces al mamei în perioada de travaliu poate provoca secreția în ecces de
beta-endorfine (suprafiziologic), care pot inhiba oxitocina și pot încetini travaliul (studii pe
animale). În schimb, niveluri prea mici de beta-endorfine (infrafiziologie) pot să nu reducă
suficient stresul și durerea sau să activeze plăcerea și recompensa postpartum. Nivelurile
optime de beta-endofine pentru a reduce stresul și durerea și pentru a asigura progresul
travaliului variază în rândul femeilor.
PRACTICI UZUALE DE ÎNGRIJIRE CARE POT INFLUENȚA FIZIOLOGIA
BETA-ENDORFINELOR
Femeile în travaliu pot experimenta stări de stres în exces în ceea ce privește
furnizorii de servicii medicale de sănătate sau mediile de naștere (de exemplu dacă nu sunt
familiare, liniștite, private) care pot crește cantitatea de beta-endorfine la nivele
suprafiziologice și pot încetini travaliul. (mecanismele de stres la femei nu sunt clare, dar pot
include cantitățile de oxitocină și/sau epinefrină șinorepinefrină.
Analgezicele utilizate în travaliu care reduc efectiv durerea vor reduce și cantitatea de
beta-endorfine produsă de mamă până la anumite valori. Acest lucru poate fi benefic dacă
stresul în exces împiedică travaliul. Totuși, cantitatea redusă de beta-endorfine, așa cum se
găsește în analgezicele epidurale, poate, de asemenea, să reducă, postpartum, activarea și
pregătirea sistemelor de recompensă, putând să aibă efecte negative asupra adaptării materne
și atașamentului față de nou-născut, fiind implicată, în acest aspect, și oxitocina.
La femeile care nasc prin cezariană pot să nu apară creșteri la nivelul receptorilor de
opioide în pre-travaliu (studii pe animale), în timpul travaliului, iar activarea postpartum a
sistemelor de recompensă poate să lipsească. Nou-născuții prin cezariană înregistrează nivele
mai scăzute de beta-endorfine la naștere decât bebelușii născuți natural, dar aceste valori pot
să crească după naștere și să faciliteze îndepărtarea stresului.
Separarea mamei de nou-născut în perioada imediată după nașterea fiziologică, atunci
când nivelele de beta-endorfine sunt ridicate poate interveni în activarea sistemelor de
recompensă pentru ambii. În studiile efectuate pe animale, separarea de scurtă durată repetată
a nou-născuților duce la efecte negative asupra sistemele opioide ale descendenților acestora,
cel mai probabil prin intermediul procesului epigenetic, cu efecte durabile asupra
sensibilității la durere și dependență.
EPINEFRINĂ-NOREPINEFRINĂ ȘI HORMONI DE STRES ASOCIAȚI:
FIZIOLOGIE NORMALĂ
Epinefrina (adrenalina) și norepinefrina (noradrenalina) mediază răspunsurile la
stresul de tipul ,, luptă sau fugi,,. Secreția de epinefrina-norepinefrina, atunci când este
perceput un pericol, a asigurat sentimentul de siguranță pentru femeile în travaliu aflate în
sălbăticie, de-a lungul evoluției umane, prin:
- Încetinirea sa oprirea travaliului, oferind, astfel, timp de a lupta sau a fugi;
- Redistribuirea sângelui la imină, plămâni și alte grupe de mușchi principale și
îndepărtându-l de uter și bebeluș pentru a maximiza acțiunile de luptă sau fugă.
Acest răspuns al epinefrinei-norepinefrinei, care se comportă ca un nivel instinctiv,
subcortical la toate mamiferele aflate în travaliu, poate să oprească travaliul când femeile nu
se simt calme, în siguranță și liniștite în travaliu. Totuși, dacă femeia în travaliu percepe stres
sau pericol în travaliul prelungit, creșterea nivelului de adrenalină/noradrenalină poate, în
mod paradoxal, să stimuleze contracțiile prin intermediul efectelor diferiților receptor. Acest
reflex de expulzare a fătului poate să aibă loc și pe fond psihologic, atunci când travaliul a
fost în mare parte neperturbat, determinând gravida să împingă, involuntar, cu putere și
eficiență fătul. Studii științifice referitoare la acest aspect nu au fost efectuate.
Pe lângă creșterile de epinefrină-norepinefrină maternă la perceperea stresului sau
pericolului, o creștere psihologică a nivelului de epinefrină la travaliile avansate a fost
observată la unele femei. Acest lucru ar putea fi benefic pentru procesul de travaliu datorită
creșterii producției de prostaglandină. Reacția pozitivă la stres (eustres) în timpul travaliului
crește, de asemenea, hormonul stresului (cortizolul) pe termen mediu de zece ori. Cortizol
poate să determine apariția contracțiilor, creșterea efectelor oxitocinei asupra adaptării
mamei și atașamentului și poate crește starea de spirit postpartum.
Pentru bebeluș, creșterile nivelului de peinefrină-norepinefrină în travaliul prelungit
pot semnifica adaptarea critică la hipoxia în travaliu și pot facilita tranziția nou-născutului
prin:
- Păstrarea fluxului sanguin la inimă și creier;
- Promovarea tranziției la viața extrauterină și adaptarea respirației, inclusiv
curățarea fluidului pulmonar;
- Promovarea termoreglării nou-născuților prin arderea grăsimilor brune;
 - Promovarea vigilenței și energiei nou-născuților prin începerea alăptării;
După naștere, nivelurile de epinefrină-norepinefrină scad considerabil la mamă și
bebeluș. Aceste scăderi promovează contracțiile uterine, care pot să limiteze sângerarea
mamei și să reducă consumul de energie a nou-născutului. Contacul piele pe piele călduros
și neîntrerupt poate fi important pentru facilitarea reducerii nivelurilor de epinefrină-
norepinefrină la nou-născuți.
PRACTICI UZUALE DE ÎNGRIJIRE CARE POT INFLUENȚA
EPINEFRINA-NOREPINEFRINA ȘI ALȚI HORMONI DE STRES
Aspecte privind îngrijirea sarcinii în prezent pot avea efecte negative neintenționate
(nocebo) prin creșterea stresului și anxietății mamei. Stresul și anxietatea în timpul sarcinii
pot crește cantitatea de hormoni de stres ai mamei, inclusiv epinefrina-norepinefrina și
cortizol, cu efecte negative pe termen lung asupra descendenților, inclusiv consecințe asupra
dezvoltării creierului și reacționarea la stres, așa cum a fost demonstrat în studiile pe oameni
și animale. Studiile sugerează că tehnicile de relaxare a mamei pot reduce stresul în timpul
sarcinii și efectele sale negative, dar studii științifice de calitate lipsesc în acest domeniu.
În travaliu, anxietatea sau situații în care femeia nu se simte confortabil, în siguranță
și liniștită pot provoca creșteri ale valorilor epinefrinei-norepinefrinei, care pot încetini sau
opri travaliul și pot reduce alimentarea cu sânge a fătului prin efectele epinefrinei-
norepinefrinei. Stresul poate, de asemenea, să încetinească travaliul prin reducerea de
oxitocină și/sau prin creșterea beta-endorfinelor.
Atenția la starea emoțională poate fi benefică pentru progresul travaliului. Nevoia
redusă pentru o intervenție în timpul travaliului asociată cu îngrijirile din partea moașei pot să
reflecte aceste efecte benefice. În mod contrar, multe practici comune de îngrijire a
bebelușului pot fi stresante pentru femeia în travaliu. Studii de înaltă calitate lipsesc în ceea
ce privește aspecte fiziologice ale stresului în timpul travaliului și metode de ameliorare a
acestuia.
Anestezia epidurală poate reduce durerea mamei și nivelurile de epinefrină, care ar fi
putut opri travaliul. Totuși, scăderea rapidă a epinefrinei poate contribui la apariția
hipotensiunii și la siperstimularea uterină. Mai frecvent, contracțiile se reduc în timp datorită
scăderii oxitocinei. Reducerea atât a oxitocinei, cât și a epinefrinei-noepinefrinei prin
anestezia epidurală pot contribui la expulzarea prelungită și la nașterea asistată. Epidurala nu
contribuie la aceasta și poate crește hipoxia fetală, stresul, producerea de hormoni de stres în
timpul travaliului și poate determina apariția riscului, la cezariană, de suferință fetală.
 Prin cezariană, atât la mamă, cât și la făt, pot să nu crească nivelul de epinefrină-
norepinefrină în travaliul prelungit și pot să fie mai puțin atenți la inițierea procesului de
alăptare, după naștere. Lipsa secreției de catecolamină la făt poate contribui semnificativ la
morbiditatea fătului după operația de cezariană și la alte probleme, cum ar fi dificultăți
respiratorii, hiportemie și somnolență care poate afecta capacitatea de răspuns la stres a nou-
născuților și copiilor.
Separarea mamelor și nou-născuților sănătoși este mai probabilă în cazul operațiilor
decezariană, ceea ce poate provoca stres pentru nou-născuți și creșterea nivelurilor
hormonilor de stres. Separarea timpurie poate fi, de asemenea, stresantă pentru mamă,
privind-o pe aceasta de oportunitatea de a reduce propriile niveluri de epienfrină-
norepinefrină și ale bebelușului prin contact piele pe piele cu acesta. În studiile realizate pe
animale, separările scurte repetate după naștere pot avea efecte negative asupra sistemului de
hormoni de stres al descendenților, cel mai probabil prin intermediul promgramării ADN-
ului, care pot avea efecte de durată asupra comortamentului depresiv al adulților și, de
asemenea, la fetițele nou-născute.
PROLACTINA: FIZIOLOGIE NORMALĂ
Prolactina este un hormon important în reproducere și în sintetizarea laptelui matern.
Prolactina adaptează fiziologia maternă și alăptarea, promovează adaptarea maternă și este un
hormon ce stimulează grija maternă și paternă la mamifere. În afara reproducerii, este un
hormon de stres și creștere.
Creșterea prolactinei materne de la începutul perioadei de graviditate poate avea
efecte de reducere a stresului care sunt benefice și pentru făt. Creșterea nivelului de
prolactină în ultimul trimestru al sarcinii stimulează formarea receptorilor de prolactină la
nivelul creierului și corpului grandei mamare (Studii pe animale). Aproape de termen,
producția de prolactină crește, de asemenea, și producția de mucoasă uterină (decidua) și
poate avea efecte și în timpul travaliului. Prolactica din lichidul amniotic, ce umple plămânii
fătului, poate să aibă efecte asupra dezvoltării sistemului respirator. Producția fetală de
prolactină crește aproape de debutul fiziologic al travaliului și poate stimla tranziția nou-
născutului.
Prolactina maternă scade, în mod paradoxal, pe măsură ce travaliul avansează (în
afara travaliului, stresul declanșează eliberarea de prolactină). Prolactina crește semnificativ
pe măsură ce nașterea se apropie, cel mai probabil datorită valorilor foarte ridicate ale beta-
endorfinelor și oxitocinei, ambele stimulând secreția de prolactină. În plus, prolactina
stimulează eliberarea de oxitocină, contribuind la atingerea valorilor maxime de oxitocină în
ultima parte a travaliului și la naștere.
Creșterile de prolactină postpartum, ce durează câteva ore după naștere, pot stimula
producția de lapte matern și adaptarea maternă. Valorile maxime ale prolactinei și
cortizolului, împreună cu alăptarea timpurie și frecventă, pot stimula formarea receptorilor de
prolactină, cu beneficii pentru producerea continuă a laptelui (teoria receptorilor de
prolactină). Nivelurile de prolactină eliberată în timpul alăptării timpurii au fost corelate cu
adaptarea maternă, ce include: reducerea anxietății, agresiune și tensiune musculară care ar
putea ajuta mamele să pună pe primul loc îngrijirea copilului.
PRACTICI UZUALE DE ÎNGRIJIRE CARE POT INFLUENȚA FIZIOLOGIA
PROLACTINEI
Studii științifice de calitate lipsesc în legătură cu posibilele efecte negative ale
practicilor de îngrijire maternă asupra fiziologiei prolactinei. Stresul în timpul travaliului
poate reduce, în mod paradoxal, secreția de prolactină, oferind nivele infrafiziologice în
timpul travaliului și nașterii și contribuind, probabil, la consecințele negative ale stresului din
travaliu asupra alăptării. Anesteziile epidurale ar putea cauza creșteri ale prolactinei în
timpul travaliului și scăderi ale acesteia după naștere, fără să se cunoască efectele. Inducerea
nașterii cu ajutorul oxitocinei sintetice mai avea, de asemenea, un efect fiziologic asupra
secreției de prolactină. Prostaglandinele pot inhiba prolactina și pot avea efecte negative
asupra procesului de alăptare.
Prin operația de cezariană, gravida poate să nu aibă o creștere a nivelului de prolactină
înaintea travaliului, în timpul travaliului sși/sau după naștere, ceea ce poate avea un impact
negativ asupra producerii laptelui și asupra adaptării materne. După operația de cezariană,
secreția de prolactină poate fi redusă sau absentă în cazul alăptării premature. Acești factori,
dar și alții pot contribui la reducerea procesului de alăptare după o operație de cezariană pre-
travaliu. După o operație de cezariană, nou-născuții pot să aibă nivele scăzute de prolactină
ce pot cauza dificultăți de respirație și scăderea temperaturii. Lipsa de secreție de
catecolamină poate contribui, de asemenea.
Separarea mamei de nou-născuții sănătoși, așa cum se întâmplă după operația de
cezariană, ar putea avea un efect negativ asupra nivelurilor de prolactină după naștere. Dacă
separarea intervine în declanșarea alăptării, întreruperea formării receptorilor de prolactină
poate avea un efect negativ asupra producției de lapte și procesului de alăptare.
 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Per total, dovezi consistente și coerente asupra aspectelor fiziologice și rezultatele
studiilor realizate pe oameni și animale demonstrează că fiziologia hormonală ereditară a
mamelor și bebelușilor (atunci când este promovată, susținută și protejată)are beneficii
semnificative pentru amândoi în perioada gravidității și, cel mai probabil, și în viitor prin
optimizarea travaliului și nașterii, tranziției nou-născuților, alăptării, adaptării materne și
legăturii mamă-fiu.
Există și unele beneficii suplimentare ale evitării potențialelor răniri în urma unor
intervenții inutile, ce includ posibile afecte adverse ale programării ADN-ului.
Din perspectiva fiziologiei hormonale, acestea sunt beneficii acumulate de-a lungul
unei perioade continue. Fiecare mamă și bebeluș pot beneficia de sprijin suplimentar în
perioada gravidității, cât mai sigur posibil, chiar și în timpul interveniilor la care sunt supuși.
Studiul fiziologiei hormonale oferă informații noi referitoare la analizarea
beneficiilor și riscurilor intervențiilor medicale și sugerează noi direcții de cercetare.
Prioritățile cercetărilor cuprind înțelegerea mai bună a numeroaselor aspecte ale intervențiilor
medicale asupra alăptării, adaptării mamei la noa viață, stării de spirit a gravidelor și alte
rezultate pe termen scurt, mediu și lung referitoare la sistemul hormonal.
Având în vedere incertitudinea și riscurile de rănire a mamelor și bebelușilor în timpul
intervențiilor la naștere, aplicarea Principiului de Precauție ar fi o alegere înțeleaptă. Un astfel
de standard ar implica:
- Verificarea riguroasă a avantajelor propuse în intervențiile medicale în
circunstanțe specifice înainte de a le realiza;
- Limitarea practicilor de rutină la nivelul celor dovedite a fi benefice pentru mame
și bebeluși sănătoși;
- Evitarea utilizării intervențiilor pentru interesul mamelor sau al furnizorilor de
servicii medicale și cadrelor medicale;
- Utilizarea, inițial, a unor metode mai puțin invazive pentru a aborda provocările și
avansarea la intervenții mai complicate doar când este necesar;
Un tabel din cadrul raportului rezumă efectele stabilite și potențiale ale practicilor de
îngrijire de maternitate abordate în raportul privind cele patru sisteme de hormoni.
Următoarele recomandări în ceea ce privește educarea, politica, practica și cercetarea
sunt extrase din sinteza prezentată aici. Recomandările privind tehnicile de îngrijire de mai
jos se pot aplica ori de câte ori este sigur să fie utilizate. Pentru a optimiza fiziologia
hormonală în sarcină sunt necesare:
 - Educarea tuturor cadrelor medicale de maternitate referitor la fiziologia
hormonală în starea de graviditate;
- Folosirea unor politici eficiente și a unor strategii de îmbunătățire a calității pentru
a favoriza accesul constant la nașterea fiziologică;
- Întărirea și creșterea accesului la modele de îngrijire cate promovează nașterea
naturală și limitarea utilizării intervențiilor medicale;
- Utilizarea unor strategii eficiente de implicare a pacienților pentru a informa
femeile despre nașterea naturală și pentru a le implica în aspectele referitoare la
îngrijirea lor;
- Oferirea de îngrijiri prenatale care să reducă stresul și anxietatea femeilor
însărcinate;
- Favorizarea debutului fiziologic al travaliului la termen;
- La nașterea în spital, să încurajeze intrarea în travaliu;
- Reducerea anxietății și stresului în timpul travaliului;
- Luarea de măsuri nefarmacologice utilizate în mod curent pentru ameliorarea
durerii și utilizarea de medicație analgezică cu moderație;
- Utilizarea de metode nefarmacologice pentru încurajarea progresului travaliului,
disponibile în mod obișnuit, și utilizarea de metode farmacologice cu moderație;
- Asigurarea de sprijin continuu în timpul travaliului;
- Încurajarea nașterii naturale spontane și evitarea operațiilor de cezariană inutile;
- Asigurarea contactului piele pe piele imediat după naștere și neîntrerupt dintre
mamă și nou-născut;
- Asigurarea procesului frecvent și neîntrerupt de alăptare după naștere;
- Identificarea și executarea unor studii de cercetare prioritare referitoare la
fiziologia hormonală la naștere și introducerea informațiilor descoperite în
îngrijirea medicală maternală.
DESPRE PARTENERIATUL NAȚIONAL PENTRU FEMEI ȘI FAMILII
Parteneriatul Național pentru Femei și Familii consideră că acțiunile sunt mai
evidente decât vorbele și, timp de patru decenii, a luptat pentru fiecare politică importantă
care a ajutat femeile și familiile.
Astăzi, promovăm drepturile și sănătatea nou-născuților, accesul la îngrijiri accesibile
și de calitate, corectitudine la locul de muncă și politici care ajută femeile și bărbații să
îndeplinească cererile de la serviciu și de acasă. Scopul nostru este crearea unei societăți care
este liberă, corectă și justă, în care nimeni nu trebuie să suporte discriminarea, în care toate
locurile de muncă sunt prietenoase și toate familiile beneficiază de asigurări medicale
accesibile și de calitate și de securitate economică reală.
Fondată în 1971 sub numele de Fundația Apărării Legale a Femeilor, Parteneriatul
Național pentru Femei și Familii este o organizație nonprofit, nepartizană, cu sediul în
Washington DC.
DESPRE PROGRAMELE ASOCIAȚIEI CHILDBIRTH CONNECTION
Fondată în 1918 ca și Asociația Centru de Maternitate, asociația ChildBirth
Connection a devenit un program de bază al Parteneriatului Național pentru Femei și Familii
în 2014. De-a lungul istoriei sale, asociația Birth Connection a creat strategii pentru a
promova îngrijiri medicale sigure, eficiente și bazate pe dovezi, pentru a îmbunătăți politica
de sănătate și calitatea acesteia și pentru a ajuta femeile să înțeleagă complexitatea sistemului
de sănătate și să ia decizii informate în legătură cu îngrijirea lor și a bebelușilor. Programele
asociației sunt utilizate ca o voce a nevoilor și intereselor femeilor însărcinate și famililor și
încearcă să îmbunătățească valoarea și calitatea serviciilor medicale de îngrijire prin
implicarea consumatorului și trasformarea sistemului de sănătate.
MULȚUMIRI
Am primit suport material foarte apreciat de la: asociația ChildBirth Connection,
Parteneriatul Național pentru Femei și Familii, Fundația Transformarea Nașterii, Lamaze
Internațional și DONA Internațional.
Act de renunțare. Informația oferită în acest document nu este concepută ca un
substitut pentru orientarea profesională a furnizorilor de maternitate calificați.
Modul III Promovarea unei nașteri naturale sigure și sănătoase
Obiective:
1. Discută despre ce înseamnă experiența nașterii și importanța amintirilor de la
naștere.
2. Descrie ,, povestea simplă a nașterii" și rolul celor patru hormoni de naștere
importanți (oxitocina, endorfine, catecolamina și prolactina) în timpul sarcinii,
travaliului și imediat după naștere.
3. Descrie felul în care Practica unei nașteri sănătoase #1: să lăsăm travaliul să
înceapă promovează o naștere naturală, sănătoasă și sigură.
4. Descrie felul în care Practica unei nașteri sănătoase #2: plimbarea, mișcarea și
schimbarea poziției în timpul travaliului promovează o naștere naturală, sănătoasă
și sigură.
5. Descrie felul în care Practica unei nașteri sănătoase #3: aducerea unei persoane
dragi, a unui prieten sau a moașei pentru sprijin permanent promovează o naștere
naturală, sănătoasă și sigură.
6. Descrie felul în care Practica unei nașteri sănătoase #4: evitarea intervențiilor
care nu sunt necesare din punct de vedere medical promovează o naștere naturală,
sănătoasă și sigură.
7. Descrie felul în care Practica unei nașteri sănătoase #5: evitarea nașterii stând pe
spate și urmărirea nevoii corpului de a împinge promovează o naștere naturală,
sănătoasă și sigură.
8. Descrie felul în care Practica unei nașteri sănătoase #6: nesepararea mamei și
copilului – este benefică pentru mamă, copil și alăptare promovează o naștere
naturală, sănătoasă și sigură.
9. Descrie complicațiile travaliului și nașterii care apar cel mai frecvent și descrie
îngrijirile eficiente ale femeilor la care apar aceste complicații.
 Obiectivul 1: Discută ce înseamnă experiența nașterii și importanța amintirilor
de la naștere
 Ce semnifică nașterea în viața unei femei
 Amintirile de la naștere
 Impactul nașterii în viața unei femei
 Satisfacția nașterii
 Influențe culturale
Bibliografie:
1. Lothian, J & DeVries. C., capitolul 7: Povestea simplă a nașterii în Ghidul oficial
Lamaze
2. Simkin, P. Whalley J. Keppler A., Durham J., Bolding A. (2010), capitolul 1: Ești
însărcinată! În Sarcina, nașterea și nou-născutul
3. McGrath K. (2007), A găsi calea, JPE, 16(2), 7 – 15, citește acest articol la pagina
167
4. McGrath K (2012), Curajul de a naște, JPE 221(2), 72-79, citește acest articol la
pagina 177
5. Hodnett E. D. (2002), Durerea și satisfcția femeilor la naștere: o analiză
sistematică, Jurnalul American de Obstetrică și Ginecologie, 186 (5), supliment,
S160-172, citește acest articol la pagina 185
6. Simkin P (2005), O zi pe care nu o vei uita niciodată – ziua în care ai născut
primul copil, Revista pentru părinți Lamaze, citește acest articol la pagina 199

Activități:
1. Discută cu femei care au avut o naștere naturală normală
2. Discută sau citește despre femei care:
a. ac parte dintr-o altă cultură
b. Au avut moașe
c. Au născut acasă
d. Au născut la spital
Compară aceste povești de la naștere cu cele pe care le auzi cel mai des de la femeile
din comunitatea ta.
3. Ține un jurnal despre creșterea și dezvoltarea ta ca și mămică. Include filosofia ta
despre naștere și ce opinii te-au influențat în gândirea ta. Înregistrează diferite
 aspecte despre naștere pe care le-ai observat în discuții, nașteri pe le-ai observat,
despre care ai citit știri, informații din canalele media, cum ar fi filme și emisiuni
TV.
4. Întreabă alte mămici în legătură cu nașterea lor:
a. Mame din generațiile trecute
b. Mame din aceeași generație cu tine
c. Analizează-ți propria experiență de la naștere
d. Include atitudinea ta vizavi de acest proces înainte de naștere, pregătirea
pentru naștere, povestea ta, factorii care au influențat pozitiv sau negativ
această experiență și impactul nașterii asupra vieții tale.
5. Observă și discută reacțiile tale referitoare la unul sau mai multe din următoarele
DVD/videoclipuri:
a. Ziua nașterii (2008)
b. Nașterea în poziția ghemuit (1979)
c. Miracole zilnice (2000)
www.lamazeinternational.org/p/cm/ld/fid=236
d. Afacerea de a naște (2012)
e. Nașterea orgasmică (2008)
f. Afacerea de a naște (2008).
"Naștera nu înseamnă numai a face copii. Nașterea înseamnă a deveni mamă – o
mamă capabilă, competentă și puternică care are încredere în ea și își cunoaște forța
interioară."
Barbara Katz Rotham
 Obiectivul 2: Descrie ,, povestea simplă a nașterii" și rolul celor patru hormoni
de naștere importanți (oxitocina, endorfine, catecolamina și prolactina) în timpul
sarcinii, travaliului și imediat după naștere
 Anatomia și fiziologia
 Rolul hormonilor la naștere
 Rolul durerii
 Stadiile și fazele travaliului
 Travalii spontane și prelungite
 Reacții fizice și emoționale
 Încredea femeilor.
Bibliografie:
1. Amis D., Green J. (2015), Secțiunea II: Nașterea în Cursul Lamaze
2. Lothian J., DeVries C. (2010), Capitolul 7: Povestea simplă a nașterii în Ghidul
oficial Lamaze
3. Simkin P., Whalley J., Keppler A., Durham J., Bolding A. (2010), Capitolul 9:
Când și cum începe travaliul, Capitolul 10: Durerile în travaliu și opțiuni pentru
diminuarea durerii, Capitolul 11: Tehnici de confort pentru diminuarea durerii și
progresul travaliului și Capitolul 12: Cum este cu adevărat nașterea în Sarcină,
naștere și nou-născutul
4. Colegiul American de Obstreticieni și Ginecologi și Societatea pentru Medicina
Materno-Fetală (2014), Consensul de îngrijire obstetrică: prevenirea în siguranță
a primei operații de cezariană. Obstetrică și ginecologie 123 (3), 639 – 711.
www.acog.org/-/media/Obstetric-Care-Consensus-
Series/oc001,pdf?dmc=1&ts=20151129T081527392
5. Buckley, S. J. (2015), Rezumat referitor la Fiziologia hormonilor la naștere:
dovezi și explicații pentru femei, copii și îngrijirea din maternitate, JPE 24(3),
154-159. Citește acest articol la pagina 119
6. Amis Debby (2015), Comentariile unui expert în nașteri despre Fiziologia
Hormonală la naștere: dovezi și explicații pentru femei, copii și îngrijirea din
maternitate, JPE 24(3), 154-159. Citește acest articol la pagina 201
7. Simkin P (2011), Durere, suferință și traume în timpul travaliului și prevenirea
apariției tulburărior de stres posttraumatice, JPE 20(3), 166-175. Citește acest
articol la pagina 207
 "6 este noul 4" – Definiții actualizate ale fazelor travaliului
Definiții anterioare Definiții actuale
(după Friedman) (Declarație de consens 1 ACOG & SMFM,
după Zhang 3)
1 stagiu – Nulipar: Nu există limite în travaliul latent deoarece
latent Prelungit dacă depășește 20 de ore ,,travatiul activ,, nu este considerat început până
Mediu: 8.6 ore (± 6 ore să treacă de la când cervixul nu este dilatat la aproximativ 6 cm.
ora 0 la 4) ,, Nici prelungirea travaliului activ. nici
întreruperea travaliului nu ar trebui diagnosticate
până când cervixul nu se dilată la 6 cm¹"
1 stagiu – Nulipar: Cervixul se dilată la cel puțin "nașterea prin cezariană în faza activă oprită în
activ 1.2 cm/ora primul stagiu de travaliu ar trebui să fie realizată
Mediu: 4.9 ore (±4 ore să treacă de la doar la femeile care ajung la o dilatație de 6 cm
4 la 10) sau mai mare, cu ruptură de membrană, care nu a
Multipar: Cervixul se dilată cel puțin reușit să progreseze, deși au trecut mai mult de 4
1.5 cm/oră ore de activitate uterină corespunzătoare sau cel
puțin 6 ore de la administrarea de oxitocină cu
activitate uterină necorespunzătoare și nicio
schimbare cervicală”¹.

„travaliul poate dura mai mult de 6 ore până să

avanseze de la 4 la 5 cm și mai mult de 3 ore să
avanseze de la 5 la 6 cm.”³
O femeie al cărei cervix este dilatalt la 2 cm de
la internarea în spital poate să stea în travaliu 20
de ore până să se dilate 10 cm³.
Al doilea Nulipar: 2 ore „o perioadă specifică de timp dintre al doilea
stagiu Mediu: 1 oră stagiu de travaliu în care toate femeile ar trebui
(±0.8 ore) să aștepte până să încerce operația de cezariană
Multipar: 1 oră nu a fost identificat”.¹
Notă: cu anestezia epidurală, este Nulipar: la cel puțin 3 ore de împins*
permisă încă o oră Multipar: la cel puțin 2 ore de împins*
* perioade mai lungi pot fi mai potrivite pentru o
 situație individualizată (de exemplu, în cazul
utilizării anesteziei epidurale sau în cazul unei
malpoziții fetale) atunci când progresul este
înregistrat
Nulipară: 95 percentile: 3.6 ore cu epidurală și
2.8 ore fără epidurală³

Definiții din tabel

Travaliu latent: începutul contracțiilor percepute de mamă
Travaliu activ: punctul din care rata de schimbare a dilatării cervixului crește
semnificativ

Referințe din tabel:

1. Colegiul American de obstetrică și Gonecologie (ACOG) și Societatea pentru
Medicină Materno-Fetală (SMFM), (2014), Consensul de îngrijire obstetrică:
prevenirea în siguranță a primei operații de cezariană. Obstetrică și ginecologie
122 (5), 1139 – 1140.
www.acog.org/-/media/Obstetric-Care-Consensus-
Series/oc001,pdf?dmc=1&ts=20151129T081527392
2. Dekker R. (2013), Curba lui Friedman și eșecul de a progresa: o cauză
principală a operațiilor de cezariană neprogramate, Nașterea bazată pe dovezi
http://evidence-based/birth.myshopify.com/products/failure-to-progress-printer-
friendly- pdf?variant=1185423475
3. Zhang J., și alții (2010), Modele contemporane ale travaliului spontant cu
rezultate neonatale normale, Consorțiul pentru Travaliu sigur, Obstetrică și
Ginecologie, 116 (6), 1281 – 7
Activități:
1. Gândește-te la un moment din viața ta în care ai simțit durere (de exemplu, un os
rupt, pietre la rinichi, operație). Dacă nu ai simțit durere severă, vorbește cu
cineva care a simțit. Compară și confruntă durerea unei lovituri, unei boli sau unei
operații cu durerea normală din timpul travaliului și nașterii.
2. Dezvoltă o activitate interactivă pentru cursurile de pregătire pentru naștere pentru
a prezenta informațiile referitoare la rolul hormonilor de naștere.
 3. Dezvoltă o activitate interactivă pentru cursurile de pregătire pentru naștere care
să arate perioada travaliului de la începerea acestuia până la naștere.
Materiale didactice de la Lamaze Internațional
Lucrările Cele 6 Practici de Naștere Sănătoasă incluse în acest Ghid de învățare
reprezintă baza pentru acest Modul. Lamaze Internațional are multe alte resurse pentru a
sprijini și promova cele 6 practici de naștere sănătoasă. Familiarizează-te cu aceste resurse
pentru a putea să le folosești la cursurile de pregătire pentru naștere.
Există videoclipuri scurte (2-3 minute) produse de Lamaze Internațional și InJoy
Videos în 2009 ce exemplifică fiecare din aceste practici de naștere. Dacă ai o conexiune la
internet, poți să arăți aceste videoclipuri direct de pe internet. Dacă nu ai o conexiune la
Internet, poți să descarci videoclipurile în laptopul tău pentru a le arăta la cursuri. (astfel de
instrucțiuni sunt dincolo de domeniul de aplicare al Ghidului de Învățare). Accesează aceste
videoclipuri pentru părinți pe site-ul Lamaze Internațional www.lamaze.org. Pe pagina
principală, selectează ,, Ziua nașterii", apoi selectează "Practici de naștere sănătoase". Sau
accesează videoclipurile pe Youtube. Caută "Practici Sănătoase de naștere Lamaze".
Lamaze Internațional a produs, de asemenea, câteva videoclipuri scurte, cum ar fi 6
Pași Smpli pentru o Naștere Sănătoasă și Sigură, fără Mâncare, fără Băutură în timpul
travaliului? În niciun caz! și We like to move it, Move it!. Găsești aceste videoclipuri pe
Youtube, căutând Practici de naștere sănătoasă Lamaze.
Lamaze Internațional și InJoy Videos au produs, de asemenea, Broșura Practicile
Sănătoase de Naștere. Acest pamflet de 18 pagini color include o introducere și 2-3 fișe cu
fotografii color pentru fiecare practică de naștere sănătoasă. Accesează această broșură pe
site-ul pentru părinți Lamaze Internațional la adresa:
www.lamaze.org/HealthyBirthPractices
Membrii Lamaze pot accesa o varietate de informații grafice despre practicile
sănătoase de naștere și fișe despre intervenții medicale obișnuite pe site-ul profesional
Lamaze Internațional la adresa www.lamazeinternational.org. De la pagina principală,
selectează "Centrul de membri" pentru a te loga. La categoria "Resurse Profesionale",
selectează "Infographics" și/sau "Sfaturi de predare și fișe".
 Obiectivul 3: Descrie felul în care Practica unei nașteri sănătoase #1: să lăsăm
travaliul să înceapă promovează o naștere naturală, sănătoasă și sigură.
 Pregătirea mamei și a fătului pentru naștere
 Inducerea travaliului
Bibliografie:
1. Amis D, Green J. (2015), "Raportul progresului: Reducerea alegerii operației de
cezariană", pagina 51, în secțiunea III: Nașterea, Cursul Lamaze
2. Goer H, Romano A (2012), Capitolul 7: Inducerea travaliului: Răbdarea este o
virtute pentru o îngrijire optimă la naștere
3. Lothian J, DeVries C. (2010), Capitolul 8: Păstrarea nașterii în siguranță și
sănătoasă, în Ghidul oficial Lamaze
4. Simkin P, Whalley J., Keppler A., Durham J., Bolding, A. (2010), Capitolul 13:
Atunci când nașterea se complică, în Sarcina, nașterea și nou-născutul.
5. Amis D. (2014), Practica sănătoasă de nașteree #1: Să lăsăm travaliul să înceapă
singur. Citește acest articol la pagina 217
6. Simpson K. R., Newman G., Chirino O. R. (2010), Perspectiva pacienților despre
rolul educării nașterii pregătite în luarea deciziei în ceea ce privește alegerea
nașterii induse, JPE 19(3), 21-32. Citește acest articol la pagina 229
7. Irion O., Boulvain M. (2011), Inducerea travaliului pentru suspectarea
macrosomiei fetale.
http://summaries.cochrane.org/CD000938/induction-of-labour-for-suspected-fetal-
macrosomia
8. Colegiul American de Obstreticieni și Ginecologi și Societatea pentru Medicina
Materno-Fetală (2014), Consensul de îngrijire obstetrică: prevenirea în siguranță a
primei operații de cezariană. Obstetrică și ginecologie 123 (3), 639 – 711.
www.acog.org/-/media/Obstetric-Care-Consensus-
Series/oc001,pdf?dmc=1&ts=20151129T081527392
9. Colegiul American de Obstetricieni și Ginecologi (ACOG) și Societatea pentru
Medicină Materno-Fetală (SMFM) (2013), Opinia comitetului #579: Definiția
termenului de sarcină. Obstetrică și Ginecologie, 122(5), 1139-1140
www.acog.org/-/media/Comitte-Opinions/Comitte-on-Ostetric-
Practice/co597.pdf?dmc=1&ts=20151129T0833291632
 10. Dekker R (Aprilie 15,2015), Interviu exclusiv de tipul Q&A cu Rebekka Dekker,
Ce reiese din experiență referitor la inducerea nașterii în situația în care
depășești termenul? Blog de Știință și Sensibilitate
www.scienceandsensibility.org/?s=Dekker

Activități:
1. Vorbește cu o femeie care a avut o operaie de cezariană despre procesul de
luare a deciziei și experiența sa.
2. Pentru cursurile de pregătire pentru naștere, crează o activitate interactivă care
să arate informațiile referitoare la beneficiile pentru mamă și pentru copil pe care le poate
avea începerea în mod natural a travaliului.
3. Pentru un curs de pregătire pentru naștere, crează o prezentare interactivă
pentru a evidenția riscurile asociate inducerii travaliului.

Indicații și utilizarea substanței Pitocin (oxitocină)

Inducerea programată a travaliului este definită ca inițierea travaliului la o persoană
însărcinată care nu are indicații medicale pentru această intervenție. Dacă informațiile
disponibile nu sunt adecvate pentru a evalua beneficiile și riscurile sarcinii, Pitocina nu este
indicată pentru inducerea travaliului.

Obiectivul 4: Descrie felul în care Practica unei nașteri sănătoase #2: plimbarea,
mișcarea și schimbarea poziției în timpul travaliului promovează o naștere naturală,
sănătoasă și sigură.
 Crearea unui mediu potrivit pentru gravidă care să îi ofere intimitate și
libertate de mișcare
 Poziții și mișcări care să faciliteze progresul travaliului și confortul
 Dușuri, băi și nașterea în apă
Bibliografie:
1. Amis D., Green J (2015), Poziții și mișcări potrivite pentru travaliu, paginile 44-
46; și Utilizarea apei în timpul travaliului/nașterea în apă, pag. 46, în Secțiunea
III: Nașterea în Cursul Lamaze
2. Goer H., Romano A (2012), Capitolul 8: Promovarea progresului în primul stagiu
al travaliului: DA, putem, în Îngrijirea optimă la naștere
 3. Lothian J, DeVries C (2010), Capitolul 8: Păstrarea nașterii sănătoasă și în
siguranță și Capitolul 9: A se bucura de confort în timpul nașterii în Ghidul oficial
Lamaze
4. Simkin P., Whalley J., Keppler A., Durham J., Bolding A. (2010), Capitolul 11:
Tehnici de confort pentru diminuarea durerii și progresul travaliului, Capitolul
13: Atunci când nașterea devine complicată, în Sarcină, naștere și nou-născutul
5. Ondeck M. (2014), Practici de naștere sănătoasă #2: Plimbă-te, mișcă-te și
schimbă pozițiile în timpul travaliului. Citește acest articol la pagina 241
6. Harper B. (2014), Nașterea, baia și mai multe: Știința și siguranta intrării în apă
în timpul travaliului și nașterii, JPE 23(3), 124-134. Citește acest articol la pagina
247
7. Lothian J. (2004), Nu denajați – importanța intimității în travaliu, JPE, 13(3), 4-6
Citește acest articol la pagina 259
8. Hunter S., Hofmeyr G. J., Kulier R. (2007), Postura mâinilor și a genunchilor în
ultimul trimestru de sarcină sau în timpul travaliului care pot determina
malpoziția fătului (lateral sau posterior)
http://summaries.cochrane.org/CD001063/Hands-and-knees-posture-in-late-
pregnancy-or-labour-for-fetal-malposition-lateral-or-posterior
9. Lawrence A., Lewis L., Hoffmeyr G, Styles C (2013), Poziția mamei în timpul
primului stagiu de travaliu
http://summaries.cochrane.org/CD003934/mothers-position-during-the-firts-stage-
of-labour
10. Cluett E. R., Burns E. E. (2011), Intrarea în apă în timpul travaliului și în timpul
nașterii

Activități:
1. Când vei asista la nașteri și vei viziona videoclipuri despre naștere fii atentă la
pozițiile pe care femeile le folosesc în timpul travaliului și nașterii. Analizează avantajele și
dezavantajele fiecărei poziții.
2. Pentru un curs de pregătire pentru naștere, creează o activitate în care
participantele să practice cel puțin 10 poziții care le pot ajuta în timpul travaliului și/sau le pot
oferi confort.
3. Vorbește cu o femeie care a născut în apă.
 Măsuri pentru durerea de spate:
 Aplecarea în față și mișcare
 Băi
 Alternarea de rece și cald
 Aplicarea de presiune și masaj
 Hipnoza
 Acupunctura
 TENS ( stimularea electrică transcutanată a nervilor)
Din Simkin P. (2010), Prezentația occipitală posterioară a fătului în Nașterea, 37
(1)61-71

Obiectivul 5: Descrie felul în care Practica unei nașteri sănătoase #3: aducerea
unei persoane dragi, a unui prieten sau a moașei pentru sprijin permanent promovează o
naștere naturală, sănătoasă și sigură
 Rolul partenerului
 Rolul însoțitoarei
 Rolul echipei medicale
 Teorii despre durere:
 Durerea provocată de frică și tensiune
 Teoria Gate Control
 Măsuri pentru asigurarea confortului în timpul travaliului
 Suport emoțional
 Încurajarea și suportul verbal
 Prezența continuă
 Atigeri, presopunctură și masaj
 Relaxare și exerciții de respirație
 Focalizarea atenției asupra nașterii
 Muzică
 Alternarea de rece și cald
 Aromaterapie
 Vocalizare, cântare și rugăciuni
 Stabilirea unui ritual și unui ritm în timpul travaliului
 TENS
 (Notă: Schimbările de poziție, mișcarea și hidroterapia sunt discutate în Obiectivul 4,
la paginile 139-140 ale acestui Modul)
Travalii dificile:
 VBAC/TOLAC
 Dureri de spate
 Travalii prelungite sau spontane
 Travalii induse
Bibliografie:
1. Amis D., Green J. (2015), Suportul acordat în timpul travaliului, paginile 30-32 și
Măsuri pentru asigurarea confortului în timpul travaliului și nașterii, paginile 42-
49, în Secțiunea III: Nașterea în Cursul Lamaze
2. Goer H., Romano A (2012), Capitolul 18: Îngrijirea și suportul acordat mamei:
îngrijirea mamei versus servirea doctorului în Îngrijirea optimă la naștere
3. Lothian J., DeVries C. (2010), Capitolul 8: Menținerea unei sarcini sănătoase și
sigură, Capitolul 9: Găsirea confortului în timpul travaliului și Suplimentul E:
Contribuția însoțitoarei în îngrijirea maternă modernă, în Ghidul oficial Lamaze
4. Simkin P., Whalley J., Keppler A., Durham J., Bolding A. (2010), Capitolul 11:
Tehnici de confort pentru diminuarea durerii și progresul travaliului și Capitolul
13: Atunci când nașterea se complică în Sarcină, naștere și nou-născutul
5. Lothian Judith(2011), Tehnica de respirat Lamaze: ceea ce orice gravidă trebuie să
știe, JPE, 20(2), 118-120
6. Green J., Hotelling B. (2014), Practica de naștere sănătoasă #3: Vino cu cineva
drag, un prieten sau o moașă pentru suport continuu. Citește acest articol la
pagina 279
7. Downswell T., Bedwell C., Lavender T., Neilson J. P. (2011), TENS (stimulare
nervoasă transcutanată) pentru diminuarea durerii în timpul travaliului
http://summaries.cochrane.org/CD007214/tens-transcutaneous-nerve-stimulation-
for-pain-relief-in-labour
8. Hodnett E. D., Gates S., Hofmeyr G. J., Sakala (2013), Suport continuu pentru
femei în timpul nașterii
http://summaries.cochraine.org/CD00936/continous-support-for-women-during-
childbirth
9. Lauzon L., Hodnett E. D. (2001), Evaluarea programelor pentru a amâna
internarea în sala de naștere
 http://summaries.cohcraine.orgCD000936/labour-assessment-programs-to-delay-
admission-to-labour-wards
10. Jones L. și alții (2013), Gestionarea durerii pentru femeile în travaliu – aspecte
generale
http://summaries.cochraine.org/CD009234/pain-management-for-women-in-
labour---an-overview
Youtube:
DONA Internațional: Ingredientul esențial: Moașa
www.youtube.com/watch?v=u792CxDT7cE

"Dacă o moașă ar fi un medicament, ar fi neetic să nu o folosim"

John H. Kennel, MD
 O perspectivă generală de bază asupra teoriei Gate Control a durerii (teoria
controlul porții)

Teoria Gate Control, propusă de Ronald Melzak și Patrick Wall în 1965, sugerează că
măduva spinării conține o "poartă" neurologică ce blochează sau permite ca semnalele durerii
să ajungă la creier. Semnalele de durere sunt transmise prin intermediul unor fibre nervoase
de diametru mic, în timp ce informația senzorială este transmisă de fibre nervoase mari.
Semnalul este transmis mai rapid prin intermediul fibrelor nervoase mari (senzoriale) decât
prin intermediul fibrelor nervoase mici (durere). Dacă fibrele nervoase mari (mai rapide) sunt
activate de stimularea senzorială, atunci poarta neurologică "se închide" (Sau cel puțin
parțial), blocând semnalele de durere transmise de fibrele nervoase mai mici (mai lente).
Această teorie a fost utilizată pentru a exlica eficiența multor strategii de gestionare a durerii
ce nu utilizează medicația, predate la cursurile de pregătire pentru naștere.
Fibrele nervoase mari se acomodează mai repede decât fibrele nervoase mici, deci o
anume strategie de stimulare senzorială ar putea funcționa doar pentru 15-20 minute. Este util
pentru femei să aibă la dispoziție o mare varietate de posibilități de a stimula diferite simțuri
în timpul travaliului. Practicarea acestor strategii în timpul cursurilor de pregătire pentru
naștere crește posibilitatea ca femeile să încerce aceste tehnici în timpul travaliului. Unele
strategii de utilizare a Teoriei Gate Control în timpul travaliului includ:
1. Stimularea simțului tactil prin masaj, temperatură și mișcare.
2. Stimularea simțului mirosului prin aromaterapie și prin utilizarea unor obiecte
familiare, cum ar fi perna preferată.
3. Stimularea simțului văzului prin concentrarea asupra unui punct fix (extern sau
intern) sau prin intermediul vizualizării.
4. Stimularea simțului auzului prin ascultarea unor melodii sau prin auzirea
încurajărilor din partea partenerului.
5. Stimularea simțului gustului prin consumul de băuturi aromate sau mâncând
acadele.
Pentru mai multe informații despre Teoria Gate Control și nașterea vedeți:
Hilbers S., Gennaro S (1986), Diminuarea durerii fără ajutorul medicației, volumul
5, Lecția 15 din seria actualizată NAACOG, Princeton, New Jersey.
Simkin P (1999), Cei 3 R în pregătirea nașterii: Relaxare, ritm și ritual.
www.pennysimkin.com/download/articles_&_resources/Articles-
Handouts/Three_r%27s.pdf
 Activități:
1. Asigură susținere în permanență pe toată durata travaliului și nașterii pentru una
sau mai multe femei.
2. Practică strategii care să promoveze nașterea naturală, sigură și sănătoasă și crește
– i confortul femeii însărcinate. Fă aceste lucruri din postura unui observator în
cadrul cursurilor de pregătire pentru naștere, la un seminar de predare a tehnicilor
de naștere naturală sau în timpul unui travaliu.
3. Folosește strategii de gestionare a stresului și durerii, fără administrarea de
medicamente, pe propria persoană.
4. Realizează o listă a instrumentelor de confort pe care le-ai putea include în
Trusoul Gravidei.
Notă: Vezi o listă cu instrumente la paginile 6 și 7, în Secțiunea VI: Resurse în
Cursul Lamaze.
5. Pentru cursuri de pregătire pentru naștere, crează o activitate în care participantele
să exerseze cel puțin 10 tehnici de confort în timpul travaliului.

Obiectivul 6: Descrie felul în care Practica unei nașteri sănătoase #4: evitarea
intervențiilor care nu sunt necesare din punct de vedere medical promovează o naștere
naturală, sănătoasă și sigură.
 Păreri despre naștere – intervenția medicală versus procesul normal
 Efectul Cascadă al intervențiilor obstetrice
 Intervenții comune:
 Inducerea travaliului (vezi paginile 137-138)
 Alegerea primei operații de cezariană
 Alegerea repetării operațiilor de cezariană
 Spălăturile
 Fluidele administrate IV
 Soluții de blocare: salină sau heparină
 Restricții în ceea ce privește lichidele și/sau alimentele
 Restricționarea anumitor poziții și/sau mișcării
 AROM ( ruptura artificială a membranelor)
 Monitorizarea permanentă a ritmului cardiac al fătului
  Limitarea numărului însoțitorilor
 Examene vaginale
 Termene pentru diferite stagii și faze ale travaliului (Curba lui Friedman)
 Gestionarea activă a travaliului
 Utilizarea analgezicelor
 Utilizarea anesteziei epidurale
 Utilizarea oxidului de azot
 Cateter urinar
 Nașterea instrumentală: forceps și vid-extractor
 Epiziotomia
 Efectele intervențiilor enunțate mai jos asupra hormonilor la naștere:
 Îngrijitorii și mediul de naștere
 Prostaglandine pentru maturarea colului cervical și inducerea
travaliului
 Oxitocina sintetică administrată pentru inducerea și creșterea în
intensitate a travaliului și îngrijirea după naștere
 Medicamente opioide
 Anestezia epidurală
 Operația de cezariană
 Separarea prematură a mamelor de bebeluși
Bibliografie:
1. Amis D, Green J (2015), Femeile au dreptul să nască fără intervențiile medicale
de rutină, paginile 50-59 și Operația de cezariană: Necesară sau nu, paginile 34-
40 în Secțiunea III: Nașterea, în Cursul Lamaze
2. Goer H, Romano A (2012), Secțiunile II – IV în Îngrijirea optimă la naștere
3. Lothian J, DeVries C (2010), Capitolul 8: A avea o naștere sigură și sănătoasă,
Capitolul 10: Planuri pentru naștere și planuri pentru bebeluș, în Ghidul Oficial
Lamaze
4. Simkin P., Whalley J, Keppler A, Durham J., Bolding A. (2010), Capitolul 10:
Durerile travaliului și opțiuni pentru diminuarea durerii, Capitolul 13: Când
nașterea se complică și Capitolul 14: Totul despre nașterea prin cezariană în
Sarcina, nașterea și nou-născutul
5. Lothian J (2014), Practica unei nașteri sănătoase #4: Evitarea intervențiilor care
nu sunt necesare din punct de vedere medical. Citește acest articol la pagina 291
 6. Buckley S. J. (2015), Rezumat al Fiziologiei Hormonale de naștere: demonstrații
și implicații pentru femei, bebeluși și asistenți medicali, JPE 24(3), 145-153.
Citește acest articol la pagina 119
Notă: Informații detaliate despre efectele intervențiilor asupra hormonilor de naștere
enunțate la pagina 145 sunt detaliate în paginile 158-161 în raportul complet al lui Buckey,
Fiziologia hormonală la naștere: demonstrații și implicații pentru femei, bebeluși și asistenți
medicali, disponibil pe site-ul organizației Childhorth Connection:
www.chirdhirthconnection.org
7. Societatea Americană a Anesteziștilor (24 Oct. 2015), Comunicat de presă: Cele
mai sănătoase femei ar putea beneficia de mese ușoare în timpul travaliului
http://ashq.org/about-asa/newsroom/news-released/2015/10/eating-a-light-meal-
during-labor#
8. Childbirth Connection (2012), Cea mai bună demonstrație: Operația de
cezariană
www.childbirthconnection.org/article.asp?ck=10166
9. Declercq E. Sakala C., Corry M., Applebaum S., Herrlich A. (2013), Ascultându-
le pe mame III – Sarcina și nașterea, New York, NY: ChildBirth Connection
www.childbirthconnection.org/article.asp?ck=10450
10. Anim-Somuah M., Smyth R., R. M. D., Jones L (2011), Anestezia epidurală
utilizată ca analgezic în timpul travaliului
http://summaries.cochrane.org/CD000331/epidurals-for-pain-relief-in-labour
Critică: Kotasia A, Klein M. C., Liston R. M. (2006), Anestezia epidurală asociată cu
o doză mică de oxitocină crește numărul de nașteri prin cezariană: O opinie critică despre
validitatea externă a studiilor clinice aleatorii, Jurnalul American de Obstetrică și
Ginecologie, 194 (3), 809-814
www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16522417
11. Sing B. și alții (2014), Administrarea de la început a analgezicelor versus
administrarea tardivă în timpul travaliului
http://summaries.cochrane.org/CD007238/PREG_early-versus-late-initiation-of-
epidural-analgesia-for-labour
Comentariu: Goer H (23 Oct. 2014), Anestezia epidurală: Amânarea sau nu, asta
este întrebarea.
www.scienceandsensibility.org/epidural-analgesia-to-delay-or-not-to-delay-that-
is-the-question/
 12. Carroll G, Mignini L (2009), Epiziotomia pentru nașterea naturală
http://summaries.cochrane.org/CD000081/episotomy-for-vaginal-birth
13. Revieiz L, Gaitan H. G., Cuervo L. G. (2013), clisme în timpul travaliului
http://summaries.cochrane.org/CD00330/enemas-during-labour
14. Simmons S. W., Taghizadeh, N. Dennis, A. T., Hughes S, Cyna A. M.,
(2012),Anestezia combinată epidurală-spinală versus anestezia epidurală în
timpul travaliului.
http://summaries.cochrane.org/CD003401/combined-spinal-epidural-versus-
epidural-analgesia-in-labour
15. Singata M., Tranmmer J., Gyte G. M. L., (2013), Utilizarea amniotomiei pentru
scurtarea travaliului spontan
http://summaries.cochrane.org/CD006167/amniotomy-for-shortening-
spontaneous-labour

Are USA un obiectiv pentru un anumit număr de operații de cezariană?

Obiectiv: Reducerea ratei operațiilor de cezariană la femeile care prezintă riscuri mici
până la 15% sau mai puțin.
Conform CDC, rata de cezariană la femeile cu risc scăzut, în USA, în 2014, a fost de
26%, aproape dublu față de obiectivul stabilit de Parteneriatul Național de Priorități.
Activități:
1. Completează tabelele de la paginile 150-154 din acest Modul
2. Sintetizează, pe scurt, efectele fiziologiei normale asupra nașterii, procesului de
alăptare și perioadei de după naștere ale următoarelor intervenții/factori:
 Asistenților medicali și mediului de naștere
 Prostaglandinelor administrate pentru maturarea colului cervical și
inducerea travaliului
 Administrarea oxitocinei sintetice pentru inducerea și creșterea în
intensitate a travaliului și îngrijirile după naștere
 Medicamentele opioide
 Anestezia epidurală
 Operația de cezariană
 Separarea prematură a mamei de bebeluș
3. Utilizând tabelul Efectul Cascadă al intervențiilor obstetrice, de la pagina 146,
analizează una din nașterile pe care le-ai observat.
 4. Schițează o activitate interactivă pentru un curs de pregătire pentru naștere pentru
a prezenta informațiile referitoare la intervențiile obișnuite.
Cât de riscant este VBAC pentru bebeluș?
Totul în viață are un risc. Ne asumăm multe riscuri inutile în viațaă – cum ar fi
condusul unei mașini fără a utiliza centura. Crudul adevăr este ce există riscuri mici atât
pentru mamă, cât și pentru bebeluș chiar și în cazul unei sarcini normale, sănătoase. Atunci
când o femeie are o rană pe uter de la o cezariană anterioară, atât ea, cât și bebelușul sunt
supuse unui risc crescut în sarcinile următoare, indiferent dacă ea alege să intre în travaliu sau
să repete operația de cezariană.
Poate fi liniștitor pentru femeile însărcinate să știe că, atunci când cercetătorii au
analizat statisticile pentru Conferința din cadrul Consensului de Dezvoltare al Institutului
Național de Sănătate (NIH) referitoare la nașterea naturală după o operație de cezariană, în
martie 2010, aceștia au stabilit că mortalitatea perinatală (moartea bebelușului între
săptămâna 20 și primele 28 de zile de viață) observată în procesul de travaliu este
comparabilă cu rata de mortalitate perinatală observată timpul travaliului la femeile
multipare. Există riscuri pentru ambele situații, dar foarte mici.

Obiectivul 7: Descrie felul în care Practica unei nașteri sănătoase #5: evitarea
nașterii stând pe spate și urmărirea nevoii corpului de a împinge promovează o naștere
naturală, sănătoasă și sigură.
 Masaj perineal prenatal
 Al doilea stagiu
 Împinsul pe fond psihologic
 Riscurile împinsului dirijat
 Tehnica "laboring-down" (ajunsă la dilatație de 10 cm, femeia se abține să
împingă timp de o oră, uterul contractându-se pentrua împinge bebelușul prin
canalul vaginal, fără a fi nevoie să împingă în mod normal)
 Poziții de împins
 Sprijin în cel de-al doilea stagiu al travaliului
 Însămânțarea microbiană
 Stagiul III:
 Anatomia și fiziologia
 Intervenții:
 Injecții postpartum cu medicație uterină
  Gestionarea activă în cel de-al treilea stagiu (inclusiv monitorizarea
cordonului ombilical)
 Colectarea sângelui ombilical
Bibliografie:
1. Amis D., Green J. (215), Al doilea stagiu, pages 22-27, Amânarea tăierii
cordonului ombilical și Însămânțarea microbială, la paginile 24-25 în Secțiunea
III: Nașterea, în Cursul Lamaze
2. Goer H., Romano A. (2012), Capitolul 13: Al doilea stagiu al travaliului:
Îndrumă, observă sau dă-te din drum, în Îngrijirea Optimă la naștere
3. Lothian J., DeVries C. (2010), Capitolul 8: A avea o naștere sigură și sănătoasă și
Capitolul 10: Planuri pentru naștere și planuri pentru bebeluș, în Ghidul Oficial
Lamaze
4. Simkin P., Whalley J., Keppler A., Durhma J., Bolding A. (2010), Capitolul 11:
Tehnici de conform pentru diminuarea durerii și progresul travaliului și Capitolul
12: Cum este în realitate nașterea, în Sarcina, Nașterea și nou-născutul
5. DiFranco J., Curl Marilyn (2014), Practica unei nașteri sănătoase #5: Evitarea
nașterii pe spate și urmărirea nevoii corpului de a împinge. Citește acest articol la
pagina 301
6. Simpson K. R. (2006), Când și cum să împingi: furnizarea celei mai actualizate
informații referitoare la cel de-al doilea stagiu de travaliu femeilor în timpul
cursurilor de pregătire pentru naștere, JPE 15(4), 6-9. Citește acest articol la
pagina 307.
7. Beckam M. M., Stock O. M. (2013), Masaj perineal prenatal pentru reducerea
traumei perineale. http://summaries.cochrane.org/CD005123/antenatal-perineal-
massage-for-reducing-perineal-trauma
8. Gupta J. K., Hofmeyr G. J., Shermar M. (2012), Poziția în cel de-al doilea stagiu
al travaliului pentru femeile fără anestezie epidurală.
http://summaries.cochrane.org/CD002006/position-in-the-second-stage-of-labour-
for-women-withut-epidural-anaesthesia
9. McDonald S. J., Middleton P., Downswell T., Morris P. S. (2013), Efectul
monitorizării tăierii cordonului ombilical la naștere la termen asupra mamei și
bebelușului. http://summaries.cochrane.org/CD004074/effect-of-timing-of-
umbilical-cord-clamping-at-birth-of-term-infants-on-mother-and-baby-outcomes
10. Academia Americană de Pediatrice (2015), Ar trebui să păstrăm sângele din
cordonul ombilical? https://healthychildren.org/English/ages-
stages/prenatal/decission-to-make/Pages/Should-We-Store-Our-Newborns-Cord-
Blood.aspx
11. Simkin Penny, Amânarea tăierii cordonului ombilical:
www.youtube.com/watch?v=W3RywNup2CM

Activități:
1. Scrie o descriere sau desenează o schiță a viziunii tale despre nașterea ideală
2. Observă și compară (având în vedere conținutul de bază):
a. O naștere în afara spitalului (dacă nu ai informații disponibile, vizionează
videoclipuri, cum ar fi Nașterea orgasmică sau Afacerea de a naște)
b. Nașteri în spital:
- Contact fizic mult, tehnologie utilizată puțină
- Contact fizic puțin, tehnologie utilizată multă
3. Vizionează filmul Micronașterea (www.microbirth.com) și discută reacția ta
referitoare la conceptul de ,,însămânțare microbiană,,.
4. Compară gestionarea fiziologică a celui de-al treilea stagiu cu modelul actual al
gestionării active a celui de-al treilea stagiu (în cazul majorității nașterilor). Pentru
a învăța mai multe despre gestionarea fiziologică, vizitează site-ul
www.birthjourney.com/third-stage-maze/ sau citește Capitolul 9: Ritmuri în cel
de-al treilea stagiu de travaliu, în Îngrijirea bazată de dovezi în timpul unui
travaliu normal și în timpul nașterii, de Denis Walsh. Pentru a învăța mai multe
despre gestionarea activă a celui de-al treilea stagiu al travaliului vizitează site-ul
http://emedicine.medscape.com/article/275304-overview
5. Completează tabelul despre intervențiile de rutină după naștere de la pagina 157
(pagina următoare).
 Obiectivul 8: Descrie modalitatea în care Practica unei nașteri sănătoase #6:
nesepararea mamei și copilului – este benefică pentru mamă, copil și alăptare promovează
o naștere naturală, sănătoasă și sigură.
 Contactul piele pe piele
 Cele nouă comportamente instinctuale ale nou-născuților
 Nesepararea mamei de copil
 Răspunsuri fiziologice ale mamei și copilului
Bibliografie:
1. Amis D., Green J. (2015), Nou-născutul și importanța contactului imediat piele pe
piele, paginile 24-25, în Secțiunea III: Nașterea, în cursul Lamaze
2. Goer H., Romano A. (2012), Secțiunea VII: Îngrijirea optimă de după naștere, în
Îngrijirea optimă la naștere
3. Lothian J, DeVries C. (2010), Capitolul 12: Întâmpinarea nou-născutului, în
Ghidul Oficial Lamaze
4. Simkin P. Whalley J., Keppler A., Durham J., Bolding A. (2010), CApitolul 12:
Cum este cu adevărat nașterea?, în Sarcina, nașterea și nou-născutul
5. Crenshaw J. (2014), Practica unei sarcini sănătoase #6: Ține copilul lângă tine –
e mai bine pentru tine, pentru copilul tău și pentru alăptare
Notă: include informații drespre cele nouă comportamente instinctuale ale nou-
născuților. Citește acest articol la pagina 311
6. Unicef, Inițierea alăptării prin "târârea spre sân"
www.breastcrawl.org/video.shtml
7. Moore E. R., Anderson G. C., Bergman N., Downswell T. (2012), contactul
imediat piele pe piele pentru mame și nou-născuții lor

Activități:
1. Observă un nou-născut care a fost plasat imediat pe pieptul mamei, pentru
realizarea neîntreruptă a contactului piele pe piele, până în momentul în care a
început alăptarea. Compară fazele prin care observi că trece bebelușul cu cele
nouă faze instinctive descrise de Crenshaw în lucrarea Practica unei nașteri
sănătoase.
2. Dacă nu poți să observi cele menționate mai sus, urmărește un film care arată cele
nouă faze instinctive. Două filme pe această temă sunt Alăptarea – alegerea
 copilului și Ora magică, ambele disponibile pe site-ul Centrului pentru alăptare a
Copiilor Sănătoși www.healthychildren.cc.

Obiectivul 9: Descrie complicațiie travaliului și nașterii care apar cel mai

frecvent și descrie tehnici de îngrijire eficientă a femeilor la care apar aceste
complicații.
 Prolapsul de cordon ombilical
 Poziționarea greșită a fătului la naștere
 Distocie (naștere dificilă)
 Disproporție cefalo-pervică (CPD)
 Oligohidramnios
 Suferință fetală
 Bebeluș cu defect din naștere sau alte anomalii
 Făt mort
 Hemoragie postpartum
 Naștere traumatică
 Procesul de jelire
Bibliografie:
1. Amis D., Green J (2015), Urmări neașteptate, pagina 33 și Naștere traumatizantă,
pagina 40, în Secțiunea III: Nașterea, în Cursul Lamaze
2. Simkin P, Whalley J, Keppler A., Durham J, Bolding A. (2010), Capitolul 13:
Când nașterea se complică, în Sarcina, nașterea și nou-născutul
3. Muza S (15 Oct. 2015), în onoarea lui Henry Dean: O mamă își împărtășește
povestea după moartea fătului ei. Blogul de știință și sensibilitate
www.scienceandsensibility.org/stillbirth-infant-
loss/?utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed%3A+s
cience-sensibility+%28Science+%26Sensibility%29
4. Hofmeyr G. J.,Gulmezoglu A. M., Novikova N. (2009), Hidratarea mamei pentru
creșterea volumului fluidului amniotic în volumul oligohidramnios și în cazul
volumului amniotic normal. http://summaries.cochrane.org/CD00013/maternal-
hydration-for-increasing-amniotic-fluid-volume-in-oligohydramnios-and-normal-
amniotic-fluid-volume
Activități:
1. Documentează-te referitor la fiecare din aceste complicații, folosind informații
pentru asistenți medicali sau pentru moașe și/sau informații de pe un site medical
de renume și completează tabelul de la pagina 160-161
2. Vorbește cu o femeie care a avut un travaliu cu complicații la naștere. Discută
despre sentimentele ei și tipul de susținere care a ajutat-o pe ea și pe familia ei.

Activități de tipul ,,învață mai multe despre asta":

1. Participă la adunările unui grup de susținere pentru familiile care au un copil cu
dizabilități și/sau un grup de susținere pentru familiile care au pierdut un copil.
2. Participă la un seminar de consolare a durerii.
 Modulul III – întrebări de recapitulare
Obiectivul 1 – Discută despre ce înseamnă experiența nașterii și importanța
amintirilor de la naștere.
1. Cum ai răspunde unei femei din cadrul cursului de pregătire pentru naștere care
întreabă ,,Ce contează cum naști dacă bebelușul este sănătos"?
2. Conform cercetării realizate de Ellen Hodnett (lectură de bază), care factori sunt
cel mai mult asociați cu satisfacția nașterii?
3. Cum ai răspunde unei femei din cadrul cursului de pregătire pentru naștere care
întreabă "care sunt cele mai importante lucruri pe care le pot face pentru a îi oferi
copilului meu cea mai sigură naștere"?
4. Ce i-ai răspunde unei femei care mărturisește după curs că ea chiar vrea o naștere
cu cât mai puține intervenții, dar îi este frică să nu aibă așteptări prea mari și să fie
dezamăgită ulterior?
5. Ce i-ai răspunde unei femei care mărturisește după curs că a fost traumatizată
după nașterea sa și vrea să facă ceva pentru ca alte femei să nu mai treacă prin
aceeași situație?
6. Enumeră trei acțiuni potrivite și eficiente pe care ea (femeia de la întrebarea 5) pe
poate face.

Obiectivul 2: Descrie ,,poveștea simplă a nașterii", inclusiv rolul celor patru

hormoni de naștere importanți (oxitocina, endorfine, catecolamina și prolactina) în
timpul sarcinii, travaliului și imediat după naștere.
7. Descrie pe scurt travaliul și procesul nașterii așa cum l-ai explica la un curs de
pregătire pentru naștere.
8. Descrie pe scurt cele mai importante roluri ale celor patru hormoni de naștere în
timpul travaliului și nașterii.
9. Răspunde la următoarele întrebări adresate de un participant la cursul de pregătire
pentru naștere:
a. Cum voi ști că sunt în travaliu?
b. Cum voi simi contracțiile?
c. Cum voi ști că travaliul avansează?
d. Cât va dura travaliul meu?
e. Cum voi putea să suport durerea?
f. Cum voi ști când să împing?
 10. Cum ai răspunde la întrebarea "De ce aș vrea să suport durerile din timpul
travaliului?" (uită-te peste potențialele riscuri ale medicației).
Obiectivul 3: Descrie felul în care Practica unei nașteri sănătoase #1: să lăsăm
travaliul să înceapă promovează o naștere naturală, sănătoasă și sigură.
11. Cum ai răspunde unei femei (însărcinată în 40 de săptămâni) care îți spune că se
gândește să ceară inducerea travaliului deoarece s-a săturat să fie însărcinată și
medicul său i-a spus că bebelușul ei a crescut, iar mama sa nu poate să mai stea
decât o săptămână cu ea?
12. Descrie două situații în care inducerea travaliului ar putea fi benefică.
Obiectivul 4: Descrie felul în care Practica unei nașteri sănătoase #2: plimbarea,
mișcarea și schimbarea poziției în timpul travaliului promovează o naștere naturală,
sănătoasă și sigură.
13. Enumeră modalitățile în care mișcarea în timpul travaliului poate fi benefică
pentru mamă și bebeluș.
14. Descrie câteva poziții eficiente pentru un travaliu activ.
15. Cum ai răspunde unei femei de la curs care spune: "am citit că plimbarea în timpul
travaliului nu ajută".
Obiectivul 5: Descrie felul în care Practica unei nașteri sănătoase #3: aducerea
unei persoane dragi, a unui prieten sau a moașei pentru sprijin permanent promovează o
naștere naturală, sănătoasă și sigură.
16. Descrie beneficiile faptului de a avea o însoțitoare:
a. Pentru femeie
b. Pentru partener
c. Pentru cadrele medicale
17. Cum ai răspunde unei femei care spune: "nu am nevoie de sprijin în timpul
travaliului pentru că o să mi se facă anestezie epidurală"?
18. Enumeră și descrie pe scurt 8 măsuri de confort în timpul travaliului.
19. Descrie și discută despre utilizarea TENS ( stimularea electrică nervoasă
transcutanată) în timpul travaliului.
20. Descrie pe scurt următoarele travalii cu probleme și sugerează metode
suplimentare de sporire a confortului și strategii de a face față durerii care ar putea
fi de ajutor pentru fiecare:
a. Naștere naturală după o operație de cezariană (VBAC)
b. Travaliu pe spate
 c. Travaliu în primul stagiu prelungit
d. Travaliu spontan
e. Travaliu indus
21. O femeie participantă la cursul tău de pregătire pentru naștere te-a rugat să fii
însoțitoarea sa la naștere pentru a o ajuta să evite efectuarea unei anestezii
epidurale. Aceasta a făcut față travaliului și a ajuns la o dilatație de 8 cm. Cere să i
se facă o anestezie epidurală.
a. Ce ar trebui să faci?
b. Care este rațiunea ta?
c. Sunt și alți factori care trebuie luați în considerare?
Obiectivul 6: Descrierea felului în care Practica unei nașteri sănătoase #4:
evitarea intervențiilor care nu sunt necesare din punct de vedere medical promovează o
naștere naturală, sănătoasă și sigură.
22. Cum i-ai răspunde unei femei în primul trimestru de sarcină participantă la cursul
tău care îți spune că se gândește să nască prin cezariană pentru a evita durerile din
timpul travaliului?
23. Descrie beneficiile travaliului pentru bebeluș.
Obiectivul 7: Descrie felul în care Practica unei nașteri sănătoase #5: evitarea
nașterii stând pe spate și urmărirea nevoii corpului de a împinge promovează o naștere
naturală, sănătoasă și sigură.
24. Descrie câteva poziții eficiente de împins și explică beneficiile fiecăreia.
25. Descrie diferențele dintre împinsul dirijat și cel fiziologic și discută despre
utilizarea potrivită a fiecăruia.
26. Cum i-ai răspunde unei femei care te întreabă de ce prietena ei a avut multe vase
de sânge sparte la ochi și față după nașterea bebelușului?
27. Care este cea mai evidentă teorie legată de motivul pentru care bebelușii născuți
prin cezariană înregistrează un risc ridicat de a dezvolta tulburări autoimune?
28. Care este principalul beneficiu pentru copil al amânării tăierii cordonului
ombilical?
Obiectivul 8: Descrie modalitatea în care Practica unei nașteri sănătoase #6:
nesepararea mamei și copilului – este benefică pentru mamă, copil și alăptare promovează
o naștere naturală, sănătoasă și sigură.
 29. Cum i-ai răspunde unei femei care întreabă "Nu voi fi prea obosită după travaliu
ca să țin copilul lângă mine? Nu ar fi mai în siguranță la infirmerie ca să pot dormi
puțin"?
30. Cum i-ai răspunde unei femei care spune "Știu că asistentele trebuie să îmi ia
copilul pentru efectuarea testului Apgar. Deci cât de repede pot să îmi țin în brațe
copilul?"
Obiectivul 9: Descrie complicațiile travaliului și nașterii care apar cel mai
frecvent și îngrijirea eficientă a femeilor la care apar aceste complicații.
31. Unei participante la cursul tău de pregătire pentru sarcină i-a murit copilul la
naștere. Vorbește despre ce ai face în următoarele situații:
a. Cum ai răspunde familiei acesteia
b. Cum ai răspunde nevoilor celorlalte participante la curs
c. Cum ai acoperi conținutul cursului care ar putea lipsi datorită discuției pe acest
subiect
32. Descrie atenția acordată părinților unui copil mort în spitalul local.
33. Răspunde unei femei care te abordează pentru a o sfătui cum să aducă în atenția
spitalului nașterea sa traumatică pentru ca alte femei să nu aibă parte de același
tratament.
 Continuarea Modulului Educativ

Găsind calea
Kathy McGrath, MSW, LSW, FACCE, LCCE, CD (DONA)

Abstract
În acest articol propriu, provocarea și durerea de a da naștere sunt prezentate ca și
componente esențiale ale importantei tranziții de la viața intrauterină la ce extrauterină. Este
explorat rolul durerii la naștere. Nașterea este prezentată ca o experiență psihologică și sunt
prezentate recomandările pentru a ajuta o femeie să suporte durerile travaliului și nașterii.

Notă editorială
Acest editorial a fost adaptat după o idee de bază pe care Kathy McGrath a prezentat-
o la Conferința Anuală Internațională Lamaze. Problemele pe care ea le-a abordat și
perspectivele și recomandările pe care ea le-a sugerat continuă să fie relevante și inspirante.

Naștere eroică
Am fost profesor de educație prenatală și însoțitor de mulți ani. De-a lungul carierei
mele în domeniu, am încercat să răspund la o întrebare: Este durerea o parte necesară a
nașterii? Am pornit într-o călătorie pentru a afla răspunsuri la întrebare, pentru a încerca să
aflu ce anume fac și ce cred și acesta este rezultatul cercetării. L-am denumit ,, găsing
calea,,.
Am scris acest articol în urma unor întâmplări fără legătură. Prima a avut loc într-un
spital unde merg foarte des să acord sprijin femeilor în travaliu care a început să își
promoveze noua și îmbunătățita injecție epidurală ,, Paradise Epidural,,. În ziarul lor era scris:
"Fă o excursie în Paradis. Acum, îți putem oferi o naștere naturală fără durere! Cu injecția
,,Paradise Epidural,, o femeie poate fi trează și conștientă, oarecum mobilă, să stea în diferite
poziții și să împingă destul de eficient. Deci, când a trebuit să predau avantajele și
dezavantajele medicației la cursurile mele de educație prenatală, multe dintre dezavantaje au
fost eliminate și am rămas doar cu o listă cu aspectele pozitive. Dar ceva nu părea în regulă...
"Naștere naturală fără durere". Cum aș putea să încurajez femeile să nu aleagă ,,o
excursie în paradis,,? Si, poate, întrebarea și mai dificilă – De ce nu le-aș încuraja să nu o
aleagă?
 A doua întâmplare care m-a determinat să studiez aceste aspecte a fost o naștere la un
spital local. Eram acolo pentru a acorda sprijin unei femei aflate în travaliu care a vrut foarte
mult să aibă o naștere fără medicație. A fost un travaliu greu – i s-a administrat pitocină, avea
dureri de spate. Se descurca destul de bine în condiții atât de grele. Nu a fost ușor, dar cu
toate astea a fost bine. Asistenta draguță și bine-intenționată care o îngrijea a venit după o
contracție destul de grea, s-a apropiat de femeie și i-a spus:" nu crezi că ai făcut destul? De ce
nu ne lași să te ajutăm? Vremurile s-au schimbat. Nu este nevoie să mai simți durere în
timpul travaliului. Haide....nu avem nevoie de eroine".
Pentru mine, acele vorbe reprezintă diferența între aceia care cred că poți să fi
puternică la naștere și aceia care nu cred. Avem nevoie de eroine în astfel de momente.
Nașterea este un act eroic. Să simți că trece o viață prin tine este eroic. Să devii mamă este
eroic.
Am vrut ca acea mamă să se simtă eroină. Ea dădea naștere unui copil în circumstanțe
grele – gemând intuitiv și mișcându-se și muncind ca acel copil să iasă din burtica ei la ea în
brațe. Ceea ce ea făcea nu era altceva decât eroic.
De ce cultura noastră vrea să ne fure acest sentiment? Să nu prețuiască acest proces de
a munci în timpul travaliului și chiar să îi diminueze valoarea? Când am decis noi, ca și
cultură, că nașterea ar trebui să fie ușoară? Când am hotărât că nu contează cum naști, ci e
suficient ca mama și copilul să fie sănătoși la sfârșit?

Nașterea ca un rit de trecere

Nașterea reprezintă începutul – începutul unei vieți, începutul maternității, începutul
unei familii. Fiecare femeie care naște trebuie să facă această călătorie a maternității – să
depășească limita. Nu vor exista două femei care să facă această călătorie în accelași mod.
Fiecare dintre noi trebuie să ne găsim propriul drum, propria cale.
În orice discuție legată de depășirea limitelor apare fraza "ritualul de trecere" apare.
Un ritual de trecere reprezintă o serie de evenimente care pot ajuta o persoană să treacă de la
un stadiu al vieții la altul și, în timpul procesului, să se transforme.
În orice ritual de trecere pornești de la un anumit punct în viață – pe care îl cunoști - și
ajungi la un altul, pe care nu îl cunoști. Depășirea unei limite impuse de viață nu este ușoară
niciodată. Nu putem fi siguri cum va fi viața din acel moment. Regulile și așteptările vor fi
diferite atunci. Este un risc să depășim limita. Se spune că ,, un ritual de trecere reprezintă
opusul siguranței,,.
 În toate transformările vieții, există o schimbare fundamentală, dar nu este nicicând
mai evidentă decât la naștere. Pentru multe femei, a da naștere unui copil reprezintă puntea
dintre copilărie și maturitate. În trecerea acestei punți, identitatea unei femei suferă
modificări, prioritățile sale se schimbă. Trece de la a avea o mamă la a fi o mamă. Astfel, ea
trebuie să se transforme – să gândească și să se poarte diferit decât o făcea înainte. Așteptările
vieții de la ea o vor schimba complet. Nu poți să naști și să rămâi la fel. Este nevoie de o
călătorie interioară diferită de tot ce a experimentat până în acel moment.
Procesul normal al nașterii este un eveniment unic. Travaliul și nașterea sunt,
probabil, cele mai intense experiențe fizice, emoționale și, ar spune unii, spirituale din viața
unei femei. Pe lângă procesele fizice evidente, aceasta include și un nivel ridicat de stres,
anxietate și durere. O femeie în travaliu este, cu adevărat într-o stare alterată.
Apoi, mai este și ritmicitatea normală a travaliului – felul în care se intensifică,
devenind mai puternic și necesitând mai multă energie din partea ei, pe măsură ce trec orele.
Experiența este atât de nouă, atât de diferită și atât de puternică încât nu se poate încadra în
sistemele stabilite de creier pentru a fi gestionată într-un mod automat. Deci, întregul sistem
întră în stare de alertă și devine foarte deschis pentru a primi noile informații și cunoștințe.
O femeie în travaliu este, vizibil, într-o stare afectivă. Ea este și puternică și
vulnerabilă. Și este la fel de receptivă la noile informații cum va fi și de acum înainte.
Informațiile pot fi atât pozitive, cât și negative și reprezintă lecții de viață importante. Ea
poate să se simtă puternică după naștere sau lipsită de putere. Se poate simți împlinită sau
dezamăgită. Se poate simți mai puternică și hrănită sau dezamăgită sau chiar trădată de acele
persoane în care a avut încredere că o vor îngriji și o vor sprijini. Impactul psihologic al
nașterii, fie pozitiv sau negativ, poate dura toată viața.
Putem să observăm studiile efectuate pentru a stabili ce factori influențează experiența
nașterii, trasformând-o în una pozitivă și satisfăcătoare sau negativă și dezamăgitoare.
Oricum ar fi, aceștia nu au o legătură prea prea mare cu aspectele medicale ale procesului –
durata travaliului, numărul intervențiilor necesare sau chiar cu durerea simțită – ci mai mult
cu aspectele emoționale: modul în care a fost tratată, dacă s-a simțit sau nu ascultată și
respectată, dacă a simțit sau nu că deține controlul. (Hodnett, 2002).
Nu am avut prea mult succes în a transmite acest mesaj cadrelor medicale, multe
dintre ele crezând că "se face prea multă zarvă pentru nimic". Dacă mama naște un copil
sănătos, pentru ce se mai face atâta agitație? Încă o dată, răspunsul poate fi aflat în studiul de
cercetare. Atunci când mamele simt un sentiment de împlinire și mândrie după naștere, acesta
se transmite și în perioada următoare. Femeile care au avut parte de o experiență pozitivă la
naștere sunt mai afectuoase și mai sensibilie cu copii lor, au șanse mai mari să alăpteze pentru
o perioadă mai lungă de timp și suferă mai puțin de depresii postpartum (Hodnett, Gates,
Hofmey, Sakala, 2003).
Nu există multe argumente care să întărească ideea că nașterea naturală funcționează
în acest sens. În America, rata operațiilor de cezariană este de aproape 1 la 3. Inducerile de
travaliu sunt ca o epidemie. Rata de utilizare a anesteziei epidurale este de peste 90% în
multe spitale. Liniile intravenoase, monitorizarea electronică permanentă și restricțiile la
mâncare și băutură sunt lucruri obișnuite în majoritatea spitalelor. În ciuda eforturilor depuse,
nașterea naturală, fără anestezie, este tot atât de rară cât era și acum 30 de ani.
Nu cu mult timp în urmă, am primit un formular de înregistrare de la un cuplu care
urma să înceapă cursurile de pregătire prenatală. Pe formular, la secțiunea ,,Mai sunt și alte
lucruri pe care trebuie să le știu", au scris:
"acesta este un copil foarte dorit. Vrem foarte mult să facem ce e mai bine pentru ea și
pentru noi, dar suntem speriați. Speriați de durere, speriați de faptul că ceva rău ar putea să se
întâmple, speriați că nimeni nu ne va asculta, speriați că nu ne vom descurca.
Inițial, credeam că vrem o naștere naturală, dar acum nu mai suntem siguri. Se pare că
nimeni nu mai face acest lucru. Poate este nerealist să credem că noi putem. Dar ne agățăm
de speranța că dumneavoastră ne veți ghida în direcția corectă..."
Am plâns când am citit asta – am plâns de regret și frustrare. Am plâns pentru că, în
adâncul sufletului, știu că opinia acestei femei reprezintă opinia majorității femeilor din
cultura noastră și din timpurile noastre. Femeile și bărbații privesc nașterea ca pe ceva de care
sunt speriați, ca pe ceva pe care trebuie să îndure și nu să experimenteze, ca pe ceva ce nu
poate fi realizat fără ajutorul medicamentelor și aparatelor. A devenit un lucru neobișnuit ca
femeile să creadă că nașterea ar putea și ar trebui să fie veselă, triumfătoare, provocatoare,
revelatoare, nu numai pentru bebeluș, ci și pentru mamă.
Avem mult de muncit.
Nu cu mult timp în urmă, am ținut un discurs la un spital din Midwest și am făcut un
tur al noului și strălucitorului lor Centru de Maternitate, o unitate elegant mobilată, cu
parchet, cu suporturi de lumânare pe pereți, echipamente ascunse în spatele tablourilor,
aranjamente florale lângă paturi – camere frumoase în care femeile în travaliu nasc și se
recuperează după naștere.
Dar ce se întâmplă cu femeile care nasc aici? Peste 90% solicită anestezia epidurală și
aproape la fel de multe solicită administrarea de pitocină. Fiecare mamă este monitorizată în
permanență, i se administrează medicație IV și este conectată la un tensiometru. Există un
computer la fiecare pat pentru asistente (care îngrijesc 3 paciente în același timp) pentru a
înregistra informații vitale, care sunt trimise la un calculator central. Bebelușii sunt puși în
incubatoare care sunt atașate la peretele din camera în care sunt evaluați, spălați, injectați,
dați cu cremă, amprentați și înfășați înainte să fie aduși înapoi la mamele lor, după 15-20 de
minute. Salonul bebelușilor este doar la câțiva metri de salonul mamei, dar ar putea, la fel de
bine, să fie la km depărtare.
Când am spus că era păcat ca bebelușii să nu poată să stea cu mamele lor în primele
20 de minute din viața lor, asistenta a răspuns: "majoritatea mamelor nu sunt cu adevărat
pregătite să îi primească imediat. Oricum, a continuat ea, după aceea, de obicei le permitem
(a se observa termenul ei: a permite) bebelușilor să stea cu mamele lor timp de 60 de minute
pentru a se crea legătura dintre ei până să fie instalați în saloanele de la Maternitate."
Poate cel mai deranjant lucru este faptul că fiecare salon de la Maternitate este
echipat cu un sistem VCR pentru ca mamele să poată învăța despre îngrijirea bebelușilor și
alăptare printr-o modalitate modernă – dintr-un videoclip (nu este nevoie de oameni). Sunt
deranjată de faptul că acest lucru este considerat "de ultimă oră". Sunt și mai deranjată că nu
suntem toți mai deranjați de acest lucru. Recent, o prietenă a spus, după ce a povestit propria
ei experiență de la naștere: "știi, este șocant ce am ajuns să considerăm normal". și are
dreptate.
Dar ce legătură au toate acestea cu durerea de la naștere?
Dacă crezi că, în mare măsură, durerea fizică nu este relaționată cu satisfacția oferită
de naștere, atunci de ce nu faci acest proces mai confortabil? Ce scop ai putea avea durerea?
O parte a răspunsului se află în biologie. Durerea este o modalitate a naturii de a expuza
bebelușul cât mai în siguranță.
Acum, putem aprecia mai bine decât în trecut importanța rolului durerii în travaliu și
procesul nașterii. Durerea din timpul travaliului acționează ca un ghid. Ajută femeia în
travaliu să găsească propria cale. Ea răspunde la ceea ce simte referitor la schimbările de
poziție, la mișcare și își crează un ritm de respirație în funcție de intensitatea contracțiilor.
Astfel, femeia își crează o stare de confort, dar, în același timp, îl ajută și pe bebeluș să se
așeze în pelvis și să se miște mai sigur și mai eficient pe canalul vaginal.
Pe măsură ce durerea se intensifică, la fel se întâmplă și cu rezerva mamei de
endorfine – remediul natural al durerii. Cu cât simte mai multă durere, cu atâtva secreta o
cantitate mai mare de endorfine. Nivelul în creștere al endorfinelor contribuie la schimbarea
unei stări de spirit rațională, realistă, la una mai primitivă, instinctuală. Femeia ajunge exact
în punctul potrivit: emisfera stângă a creierului, corepsunzătoare rațiuni, logicii se oprește, iar
emisfera dreaptă, mai instinctivă, intuitivă (parte a noastră care știe instinctiv cum să nască)
preia controlul.
Aceeași oxitocină care provoacă contracții mai puternice și asigură progresul
travaliului va ajuta mama să îndrăgească, să îngrijească și să alăpteze bebelușul său.
Când durerea din timpul travaliului dispare complet, sistemul de răspuns al naturii
este întrerupt, provocând o reacție în lanț a compromisurilor făcute în timpul travaliului,
nașterii și după.
Pentru ca nașterea să se desfășoare într-un mod normal, femeile trebuie să fie dispuse
să își simtă contracțiile din timpul travaliului. Ele trebuie să aibă libertatea de a răspunde la
contracții așa cum cred ele că e mai bine. Ele trebuie să se poată mișca, să își schimbe poziția,
să se plimbe. Trebuie să poată mânca și să bea așa cum vor. Trebuie să fie încurajate, ajutate
și susținute emoțional și fizic de către asistenți medicali bine pregătiți și de încredere. Prea
multe femei sunt private de aceste libertăți și de sprijinul de care au nevoie pentru a naște
natural.
Pe de altă parte, pentru a răspunde la întrebarea de ce avem dureri în timpul
travaliului, trebuie să ne întoarcem la ritualurile de trecere. În toate culturile, în toate
ritualurile de trecere există provocări și suferință în timpul procesului: încercări și obstacole
ce trebuiesc depășite și care ne ajută în procesul de transformare. Depășirea unei provocări ne
face să ne simțim, cu siguranță, mai capabili.
Când ne confruntăm cu o provocare mare, ne descoperim cu adevărat. Provocările de
orice fel – fizice, emoționale și spirituale – ne forțează până la limitele noastre și ne ajută să
descoperim că avem în noi înțelepciunea și puterea să înfruntăm orice se află la celălalt capăt
– calități folositoare pentru o proaspătă mămică.
Transformarea fizică și emoțională în urma unei nașteri este o parte necesară și
naturală a vieții. Nașterea este menită să fie copleșitoare. Nașterea ar trebui să ne trezească la
realitate și să ne uimească de magnitudinea experienței și de puterea ce există în noi de a
trece prin asta.
Suferința nu este în zadar. Este necesară și plină de sens. Oricât am vrea să salvăm o
femeie de durerea și greutatea travaliului nu putem. Și, de fapt, nici nu ar trebui deoarece a
nega durerea înseamnă a nega creșterea.
În orice ritual de trecere, o persoană se confruntă cu propriile temeri. O lecție
importantă pe care trebuie să o învățăm este cum să le gestionăm. Nu este de ajuns să fugim
de temerile noastre. Când facem asta, este foarte probabil ca acestea să se accentueze și să ne
afecteze mai mult, mai tarziu. În schimb, trebuie să le înfruntăm. Atunci când noi, oamenii,
suntem provocați să ne apropiem de fricile noastre (într-un mod protejat), ne simțim ușurați.
Ne permite să ne depășim fricile, nu să le evităm.
Așa cum a spus Ina May Gaskin, curajul este antidotul pentru frică. Pentru a depăși o
limită a vieții este nevoie de curaj. Este nevoie de stimă de sine. Este nevoie să ne utilizăm
propria forță.
Trebuie să le ajutăm pe femei să își descopere propria putere. Îndepărtarea provocării
nu este cea mai bună cale de a face asta. Suportatea durerii nu va fi ușoară – travaliul nu este
ușor. Nu ne descoperim atunci când lucrurile sunt ușoare. Vor fi multe momente în timpul
travaliului când femeia va trebui să decidă dacă se va opri sau va continua să împingă.
Prezentându-i posibilitatea de a se descoperi pe ea însăși ne arătăm încrederea în ea și în
capacitatea ei de a se descurca singură.
Dar trebuie să fie o invitație – nu poate fi forțată.
Durerea și suferința fac parte din travaliu
Atunci când depășim anumite momente ale vieții, o facem, de obicei, cu greu.
Durerea (durerea utilă) este, aproape de fiecare dată, o parte din acest proces.
Vreau să fac diferența între durere și suferință. De fapt, dicționarul definește durerea
ca și suferință. Și definește suferința ca durere. Dar, pentru scopul nostru, aceste două cuvinte
sunt diferite. Durerea este o parte foarte reală și inevitabilă a travaliului și are fundamente
fiziologice. Suferința înseamnă mai mult decât atât. Suferința în timpul travaliului rezultă din
lipsa de respect, din faptul că femeia nu este ascultată, din neasigurarea nevoilor
fundamentale. Femeile în travaliu pot simți foarte multă durere, dar să nu sufere. Ele pot, de
asemenea, să sufere, deși simt foarte puțină durere. Nicio femeie nu ar trebui să sufere în
timpul travaliului.
În societatea noastră, care disprețuiește durerea și neplăcerile de orice fel, încercăm să
protejăm oamenii de durere. Acest lucru nu funcționează.
Vorbim, în această cultură, doar despre alinarea durerii:
- "Simți că te doare capul? Ia un Advil."
- "Poate ești anxios sau îngrijorat sau stresat. Câteva băuturi te vor vindeca
imediat."
Acesta este răspunsul la durere pe care mulți dintre noi l-au auzit. Durerea este un
lucru greșit. Singura cale de a îndrepta lucrurile este de a opri durerea. De a scăpa de ea.
Nu avem prea multe întâmplări, în societatea actuală, din care să învățăm din durere.
Multe alte societăți nu evită durerea. Americanii văd durerea ca pe o sursă importantă de
informație. Află ce anume provoacă durerea și, apoi, hotărăște dacă elimini cauza. În
societatea noastră, dacă suferi de o durere de cap mare încerci să o blochezi cu medicamente
alese de tine în loc să încerci să identifici cauza stresului.
Ar fi mult mai util dacă am ajuta femeile să accepte durerea, să o conștientizeze. Să
ajutăm femeia să înțeleagă că durerea este produsul propriilor mușchi ce fac o muncă
puternică. Să înțeleagă că în travaliu, fiecare parte a corpului său va lucra într-un mod
coordonat pentru a îi permite bebelușului să se nască sănătos. Să înțeleagă că durerea îi va
furniza informații importante – îi va spune exact ce trebuie să facă.
Atâta timp cât vedem durerea ca pe un lucru negativ – uneori ceva de evitat – ne vom
proteja de aceasta. Dar trebuie să ne întrebăm Cu ce preț? Durerea în sine poate fi o chemare
către o nouă aventură.
Nașterea a fost concepută în așa fel încât să includă atât agonia, cât și extazul. Atunci
când discriminăm și intimidăm pe cineva rezultatul neintenționat este că facem același lucru
cu propria persoană. O anestezie epidurală nu amorțește doar pelvisul. Am urmărit reacția
mamelor care și-au întâlnit pentru prima dată bebelușul și am observat diferențele la acelea
care au suportat travaliul și cele care au ales cezariana.
Cât de provocant ar trebui să fie travaliul? Dacă travaliul este prea ușor, potențialul
creșterii stimei de sine este minimizat. Dar dacă travaliul este prea greu, sau provocarea este
prea mare, este posibil ca femeia să se simtă copleșită și să cedeze.
Răspunsul este că fiecare femeie este diferită. Provocarea poate să fie percepută
diferit de fiecare în parte. O naștere naturală poate să fie o posibilitate pentru tine, dar o
tortură pentru mine. Secretul este să descoperim care este pragul de durere în fiecare situație
care poate fi util. Nu este o sarcină ușoară, mai ales pentru cultura noastră generalizată.
Cu mulți ani în urmă, când eram începătoare în meseria aceasta, am oferit sprijin unui
cuplu care avea primul copil. Erau un cuplu adorabil, de vreo 30 de ani care se luptase timp
de mulți ani cu infertilitatea și a avut parte de multe dezamăgiri până să reușească să
conceapă un copil. Așa cum era de așteptat, femeia nu avea prea multă încredere în
capacitatea corpului său de a suporta travaliul și a decis, prea devreme, să i se administreze o
anestezie epidurală de îndată ce doctorul îi permitea lucrul acesta. și exact așa a și făcut. De
fapt, i s-a administrat înainte ca ea să aibă vreo contracție pe care să o simtă.
Acest cuplu avea o tradiție cu vechime ca în fiecare duminică să facă o ceașcă mare
de cafea și să citească ziarul The New York Times împreună. Era un moment special pe care
abia așteptau amândoi să îl trăiască împreună în fiecare săptămână. Deci, cum era duminică
și ea nu simțea nicio durere (de fapt, era atât de amorțită încât nici nu își dădea seama că avea
contracții; de câteva ori, piciorul său chiar a căzut din pat și a trebuit să i-l ridic), soțul ei a
coborât la cafenea și a luat ziarul The New York Times și două cești de cafea (una pentru el și
una pentru mine; pentru ea a luat chipsuri) și am citit împreună.
Din când în când, unul dintre noi citea ceva amuzant cu voce tare și vorbeam despre
lucruri interesante. Uneori, soțul spunea: Schimbă! și ne roteam paginile din ziar. A fost o
duminică plăcută.
Dar, la un moment dat, am ridicat privirea și am văzut că, în spatele ziarului, soția
plângea. "Susan, ce s-a întâmplat?", am întrebat. Ea s-a uitat trist la mine și a spus: "nu așa
trebuia să fie, nu e așa?"
Am știut exact ce vroia să spună. Nu, nu așa ar trebui să fie. Ne purtam de parcă era
doar o altă zi obișnuită de duminică. Dar nu era. Era ziua în care bebelușul ei, mult așteptatul
ei bebeluș, se năștea. Aceasta era ziua în care, în sfârșit, devenea mamă. Și noi ne purtam ....