2012 Retete de supravietuire

Ceapa si beneficiile ei partea I

Doar ceapa mai poate egalausturoiul!!! Secretele vindecarii sau tinerii bolilor la distanta cu ajutorul cepei precum sipericolul de moarte pe care il reprezinta ceapa statuta, iata ce v-am promis azi si ne tinem de cuvant. Luati de scris si notati, merita!!! Un studiu realizat de cercetatorii italieni asupra populatiilor din sudul Europei arata ca mancatul cepei reduce mult riscul de aparitie a mai multor forme de cancer: bucal, esofagian, colo-rectal, laringian, de san, ovarian, de prostata, renal. La fel ca usturoiul, ceapa prezinta capacitatea de a acumula seleniu din sol, o substanta protectoare impotriva aparitiei cancerului. Consumul de ceapa (cel putin o jumatate de ceapa cruda pe zi) a fost asociat, intr-un alt studiu francez, cu o reducere de cel putin 50% a riscului de aparitie a cancerului de stomac, dar si cu o reducere semnificativa a incidentei cancerului de san. Diabetul - doua studii independente facute de spitalele universitare ale unor facultati de medicina din India arata ca un consum zilnic semnificativ de ceapa cruda (140 de grame pe zi) scade glicemia, prevenind si chiar tratand diabetul. Interesant este ca in aceleasi studii s-a pus in evidenta un alt fapt remarcabil: ceapa NU reduce nivelul glicemiei la cei care nu sufera de diabet. Ateroscleroza- un studiu preliminar realizat cu voluntari barbati arata ca administrarea a 50 grame de ceapa proaspata pe zi diminueaza foarte mult riscul cresterii colesterolului seric, determinat de o alimentatie cu un continut ridicat de grasimi. De asemenea, consumul de ceapa previne ateroscleroza, ischemia cardiaca si amelioreaza hipertensiunea. Imbatranirea prematura- un studiu facut de o echipa de medici de la Novi Sad, Serbia, arata ca ceapa cruda consumata zilnic are efecte bune de combatere a afectiunilor cardiovasculare si a imbatranirii, datorita neutralizarii radicalilor liberi de catre substantele antioxidante din ceapa. Tratamente interne cu ceapa Tulburari de memorie- se trateaza cu ceapa cruda, cate 80 de grame (o ceapa mai mare) pe zi. Substantele active din ceapa au efecte neuroprotectoare si imbunatatesc irigarea cu sange a creierului. Tratamentul cu ceapa inlatura mai ales
2

problemele legate de memoria de scurta durata, adica exact cea care este cel mai afectata in primele faze la bolnavii cu Alzheimer. Tratamentele cu ceapa imbunatatesc totodata si coordonarea motorie, fiind o sansa pentru persoanele in varsta. Depresie - doua-patru linguri de suc proaspat de ceapa, administrat dimineata si seara, sunt un leac surprinzator de puternic impotriva depresiei. Sucul foarte proaspat de ceapa, administrat pe stomacul gol, cu putin suc de fructe (mere sau portocale), stimuleaza puternic activitatea sistemului nervos central, inducand o stare de vioiciune, optimism, dorinta de actiune. Sterilitate masculina- ceapa consumata sub forma de salata este un stimulent al activitatii gonadelor la barbati, imbunatatind productia de sperma, dar si de testosteron. Astfel, ceapa este si o speranta in tratamentul efeminarii barbatilor moderni, care au ajuns din cauza tulburarilor endocrine produse de alimentatie, de sedentarism ori de consumul de alcool, sa se confrunte in numar tot mai mare cu obezitatea, celulita, vergeturile, ginecomastia etc. Tuse persistenta, tuse convulsiva- se bea decoct de ceapa cat de fierbinte posibil, indulcit cu miere. Doua-trei cani pe zi din acest remediu prea putin placut la gust, ba chiar respingator pentru unii, are efecte aproape miraculoase de oprire a acceselor de tuse, de eliminare a secretiilor de pe arborele bronsic, de refacere a epiteliilor distruse de infectia respiratorie. Litiaza biliara- se iau zilnic 2-3 lingurite de ulei, in care s-a macerat ceapa, preparat dupa reteta data in urmatoare randuri dr mai jos. Tratamentul se face vreme de 14 zile, urmate de 7 zile de pauza, dupa care se poate relua. Este eficient pentru prevenirea formarii unor noi calculi biliari, dar si pentru eliminarea celor existenti, mai ales daca nu sunt de dimensiuni foarte mari. Bronsita - se iau dimineata, la pranz si seara, cate 2-3 lingurite de sirop de ceapa, in cure de cate 2-3 saptamani. Este un remediu util, mai ales in tratamentul bronsitei infectioase, dar si al celei tabagice, precum si al celei alergice. Astmul bronsic- zilnic se bea un sfert de pahar de lapte fierbinte, in care se pune o lingurita de suc de ceapa si cateva picaturi de suc de usturoi. Acest preparat favorizeaza eliberarea arborelui bronsic de secretii, elimina in buna masura senzatia de sufocare, previne contractura spastica a cailor respiratorii.
3

Infectie cu candida pe traiectul digestiv- un studiu foarte recent arata ca sucul de ceapa (50 ml), administrat in 3-4 reprize pe parcursul unei zile, combate infectiile cu candida si cu multe alte ciuperci parazite, la fel de eficient ca multe alte medicamente de sinteza, fara a da obisnuinta si nici reactii adverse. Acelasi studiu arata ca in tratarea candidei, cele mai bune rezultate se obtin prin asocierea cepei cu usturoiul. Tratamente externe cu ceapa Eczeme- componentii cu sulf, care dau mirosul specific din ceapa, sunt antiinflamatori si au efecte antibacteriene si antifungice puternice. Din acest motiv, cataplasmele cu ceapa aplicate zilnic, vreme de 45 de minute, pe eczemele infectioase, dar si pe cele alergice, duc la diminuarea suprafetei zonelor afectate de catre acestea si la scaderea unor simptome conexe (mancarimi, usturime etc.). Degeraturi - se pun cataplasme cu ceapa rasa pe zonele afectate, care se tin vreme de minimum doua ore. Este un tratament care da rezultate neasteptat de bune in degeraturile de gravitate mica si medie. Retentie de urina- un remediu de prim ajutor este cataplasma cu ceapa pusa pe zona abdominala inferioara, vreme de cateva ore. Nu se stie exact mecanismul de actiune al acestui remediu, dar are efecte certe de stimulare a functionarii rinichilor si eliminare a urinei. Remedii din ceapa Salata Este forma ideala de consum pentru o persoana care vrea sa obtina rezultate terapeutice de durata. O ceapa mare (minim 80 de grame) se curata de coaja, se spala si se toaca marunt. Apoi se freaca putin cu un varf de cutit de sare, se adauga suc de lamaie si patrunjel tocat marunt dupa gust. Se consuma la o masa, doza fiind suficienta pentru o zi. Sucul proaspat se obtine prin maii multe metode simple: * Dupa ce a fost bine zdrobita ceapa cu ajutorul unei masini de tocat carne rezulta un suc albicios care se filtreaza prin tifon sau o sita de matase, foarte fina. * cu o razatoare fina, prin care se da ceapa si apoi se stoarce prin tifon

* cu storcatorul electric centrifugal, obtinand un suc ceva mai limpede si mai pur, intrucat pulpa este partial retinuta prin centrifugare. Indiferent de metoda prin care a fost obtinut, sucul de ceapa este bine sa se consume proaspat, cate 20-50 ml in doza unica, administrata inainte de masa. Decoctul de ceapa Se foloseste in afectiunile respiratorii si se consuma cat de fierbinte se poate suporta. Iata reteta de preparare: se fierb la foc mic doua cepe cu tot cu coaja, vreme de cinci minute, intr-o cana de apa, dupa care se lasa sa se raceasca vreme de 10 minute, acoperind vasul. Se strecoara si se administreaza cat de cald posibil, cu miere. Siropul de ceapa Se amesteca foarte bine 10 linguri de suc de ceapa cu 20 de linguri de miere de salcam, dupa care se pune intr-un borcan la pastrare. Se administreaza din acest preparat 2-3 lingurite, de trei ori pe zi. Maceratul de ceapa in ulei Doua cepe mari se taie marunt si se pun la macerat vreme de 6 zile, intr-o cana de ulei virgin de masline (daca nu va permiteti, este bun si cel de floarea-soarelui). Dupa macerare, preparatul se filtreaza prin tifon si se pastreaza inchis ermetic. Se administreaza cate 3-4 lingurite pe zi. Cataplasma cu ceapa 1-2 cepe se taie fin, se invelesc in tifon subtire si apoi se aplica pe zona afectata, unde se tin vreme de 30-120 de minute. Este bine ca peste cataplasma cu ceapa sa se puna si o folie de plastic, pentru a impiedica evaporarea unor substante active, dar si pentru a diminua Precautii si contraindicatii la tratamentul cu ceapa Ceapa se consuma cu prudenta de catre bolnavii de gastrita, de colita de fermentatie si de cei cu colonul iritabil. Exista relativ multe persoane care au o intoleranta digestiva mai mica sau mai mare la ceapa. In cazul lor ingerarea cepei
5

poate inhiba peristaltismul gastric, poate incetini procesul digestiv, mergand pana la aparitia starilor de greata si a indigestiei puternice. In aceste cazuri doza de ceapa va fi redusa pana la limita suportabilitatii, organismul urmand sa fie obisnuit gradat cu acest remediu. De asemenea, este bine ca dupa administrarea cepei sa se consume o portocala acrisoara, si sa se mestece dupa aceea indelung coaja puternic parfumata a acesteia (este si una dintre putinele metode care functioneaza pentru corectarea mirosului respiratiei). ATENTIE MARE !!! DESI PARE FREU DE CREZUTCEPELE ABANDONATE DEVIN OTRAVITOARE Ceapa este mediul perfect pentru bacterii, in special ceapa negatita. Nu pastrati niciodata o bucata de ceapa taiata. Nu este sigura nici daca o pui intr-o punga etansa si o bagi la frigider. Luati cepe mai mici. Daca totusi ramanela tomberon, la gunoi ca devine toxica!!! Asa ca, atentie sporita la ceapa care va este pusa in hotdog sau saorma!!! Iubiti animalele? Aveti un caine la care tineti si nu stie sa cireasca? Atunci cititi voi si invatati: CAINII NU TREBUIE SA MANANCE NICIODATA CEAPA. Stomacul lor nu o poate metaboliza.

Detoxifierea periodica a organismului

Nu consuma alimente prajite. Mai ales nu da copiilor prajeli. Nu consuma alimente conservate sau afumate. Evita pe cit posibil alimentele din supermarket care contin E-uri: coloranti, conservanti si alti amelioratori. Pare greu dar este inceputul unui drum al salvarii de la boli grave. Deci nu consuma mezeluri dincomert si evita cat se poate carnea. Inlocuieste dulciurile cu fructe. Poate fi mai scump dar sigur este mai sanatosdecat un kilogram de dulciuri, mai bine 200 de grame de struguri, de mere sau de gutui romanesti. Elimina fainoasele albe. Consuma cereale, piine neagra, de secara sau de
6

tarite Consuma legume proaspete si proteine vegetale (soia, ciuperci) Consuma cel putin 2 l de apa pe zi Nu consuma: zahar, cafea, alcool si bauturi racoritoare sintetice. Inlocuieste zaharul cu miere. Daca nu aveti miere, folositi zahar brun sau zahar brut. Zahar albdeloc! Pentru energizare consuma ceai verde in locul cafelei. Consuma multe sucuri naturale si ceaiuri de plante. Bea in fiecare seara inainte de culcare si dimineata la sculare urmatoarea bautura: un pahar de apa plata cu sucul de la 1 jumatate de lamiie si 1 lingurita de miere Consuma lactate proaspete: iaurt, sana, chefir. Studiaza eticheta: sa nu contina E-uri, coloranti si conservanti Pentru detoxifierea vezicii biliare si a ficatului, bea in fiecare dimineata pe stomacul gol: 1 lingura de ulei de masline virgin amestecat cu putin suc de lamiie(apoi stai 20-30 minute culcat pe partea dreapta) Efectele sunt extraordinare. Crizele de dischinezie biliara vor disparea definitiv Exercitiile fizice, mersul activ, stimuleaza actiunea sistemului cardiovascular si procesele metabolice in organism, intensificand functiile naturale de depuratie Incearca cel putin 1 zi saptamina sa maninci numai "hrana vie". Deci, nu consuma alimente fierte sau prajite (mincare gatita) ci numai alimente nutritive in stare naturala: fructe, legume, sucuri naturale, nuci, stafide, smochine, curmale, cereale integrale, apa, ceaiuri etc Daca ai vointa si doresti o detoxifiere mai profunda consuma "hrana vie" 5-7 zile !!!

Leacuri basarabe ne Scris de Vladimir Vineri, 10 Decembrie 2010 22:01

Am primit cele mai vechi si eficiente retete ale moldovenilor de dicolo de Prut !!! Si acolo emisiunea noastra a trezit interes si a determinat lumea sa ni se alature. Scrieti oameni buni, sa vedeti cum vad moldovenii paza de boala sau leacurile de la strabuni :

Pentru tratarea tuse

Se fierb tarate sau porumb boabe, cam 300 g, in 3 l apa, pana cand scade zeama cam la 500 ml. Se strecoara zeama. Separat, se freaca bine 2 galbenusuri cu 2 linguri zahar brun sau zahar brut, pana se formeaza o spuma. Peste aceasta se toarna treptat zeama strecurata in care a fiert graul sau porumbul. Se amesteca pana cand se omogenizeaza bine compozitia care se bea calda, de mai multe ori pe zi.

Pentru tratarea racelilor

Se pune orez intr-un ciorap. Daca bolnavul are febra, ciorapul se tine la frigider si apoi, dupa ce s-a racit, se pune pe fruntea bolnavului. Leacul e bun si pentru migrene. Daca bolnavului ii este frig, daca are frisoane, ciorapul cu orez se incalzeste la cuptor si apoi se pune pe talpile bolnavului. Bolnavul trebuie sa manance de mai multe ori pe zi supa concentrata de gaina, in care a adaugat si o lingurita de hrean !!! Se amesteca in cantitati egale miere si hrean si se ia din aceasta compozitie cate o lingura de trei ori pe zi. Acest leac e bun si pentru desfundarea nasului. In caz de febra, se pun pe piept, pe burta si pe gleznele bolnavului frunze de varza zdrobite. Daca bolnavul are febra, se face un masaj la talpi si la incheieturile mainilor cu tinctura obtinuta din ardei iuti tinuti in rachiu. Acest tratament nu le este indicat
8

copiilor.

Pentru tratarea diabetului

In fiecare dimineata, bolnavul va presara o lingurita de scortisoara pe mancarea pe care o va lua. Scortisoara se poate amesteca si in ceaiul de dimineata.

Alifie pentru vindecarea ranilor

100 ml suc de varza proaspata se amesteca cu 1 lingurita miere si cu 1 lingura rachiu de cereale. Amestecul se pune pe foc si se tine pana cand se apropie de fierbere. Atentie mare : nu se lasa sa dea in clocot. In alt vas se pun 1 lingura untura de porc, 1 lingurita ceara de albine si 2 linguri germeni de porumb. Se amesteca bine toate pe foc, dar nu se lasa sa fiarba. Se ia apoi de pe foc si se toarna peste acest amestec zeama de varza, cu miere si rachiu. Se amesteca in vas pana cand compozitia se raceste, apoi se pune in cutiute de plastic sau in borcane mai mici si se tine la rece. Se poate pastra timp de 2-3 luni in loc racoros.

Pentru arsuri
Se pune pe arsura miere si se lasa locul nelegat. Se toarna imediat dupa ce bolnavul s-a ars un albus de ou pe locul afectat. Cu aceleasi rezultate bune se poate turna zeama de varza proaspata. Ca sa nu se faca basici la locul arsurii se pun comprese inmuiate in lapte proaspat sau comprese cu cartofi cruzi rasi. Pentru vindecarea arsurilor se unge locul respectiv cu ulei de porumb in care s-a macerat sunatoare.

Pentru tratarea astmului

Bolnavul va lua de cateva ori pe zi cate o lingurita de miere in care s-a amestecat o jumatate de lingurita suc proaspat de ceapa.

Pentru tratarea obezitatii si pentru scaderea in greutate

Se face un amestec din usturoi, ardei iute si anason, puse in cantitati egale. Din acest amestec se iau cate 2 linguri, de trei ori pe zi.

Pentru cei care vor sa se lase de baut

Se beau de trei ori pe zi ceaiuri de plante (coada-soricelului, menta, pedicuta) in care s-au adaugat cate 10 picaturi de tinctura de ardei iute.

Pentru boli de ficat

Se amesteca 2 linguri de usturoi pisat cu 2 linguri seminte de mac macinate. Se unge compozitia obtinuta pe o bucata de paine prajita. Se mananca de trei ori pe zi cate o felie de paine astfel preparata.

Pentru dureri de dinti

Se tine in gura, pe partea cu dintele care doare, infuzie concentrata de cuisoare si anason.

Pentru tratarea hipertensiunii

Bolnavul trebuie sa manance de patru ori pe zi telina rasa. Timp de trei zile, bolnavul sa nu manance decat orez fiert fara sare, nimic altceva. Se macina o lamaie cu coaja cu tot sau se toaca marunt si se amesteca bine cu 1 lingurita de drojdie. Compozitia se imparte in doua portii, una se mananca dimineata, cealalta seara.

Pentru tratarea durerilor de urechi

Se toarna in ureche, de doua ori pe zi, cateva picaturi de zeama de varza strecurata.

Pentru varice
Se face o cataplasma din branza de vaci amestecata cu otet de mere. Cataplasma se pune pe varice si se pastreaza 30 de minute. Se pune o cataplasma dimineata si una seara.
10

Vitamina D poate preveni 4 sau 5 din toate tipurile de cancer Scris de Vladimir Miercuri, 08 Decembrie 2010 23:33

Va spunem azi un secret pe care mafia din umbra nu doreste sa-l aflati pentru ca nu doreste sa traiti!!! Un secret pentru pastrarea caruia s-au platitsi se platesc sume uriase pentru ca afacerea farmaceutica este mai importanta decat sanatatea Lipsa vitaminei D in corpul uman a ajuns la cote alarmante, gravitatea situatiei facnd ca gripa porcin AH1N1 s par doar o simpl r ceal . Deficien a de vitamina D nu doar c se extinde n mod alarmant, dar este i cauza principal a unor boli grave precum cancerul, diabetul, osteoporoza i afec iunile inimii. Un nou studiu publicat n edi ia din martie 2010 a Jurnalului de Endocrinologie Clinic i Metabolism (Journal of Clinical Endocrinology and Metabolism) a ar tat c un procent ocant de 59% din popula ie sufer de deficien a de vitamina D. Mai mult, aproape 25% din persoanele testate prezint un nivel extrem de sc zut de vitamina D n organism. Secretul bine pazit prin tacere si dezinformare este acesta: razele soarelui ajuta la pierderea gr simii din organism. Vitamina D este mecanismul hormonal prin care acest fenomen al pierderii gr simii opereaz n corpul uman. Sistemul dvs. imunitar func ioneaz doar dac este activat din punct de vedere biochimic de c tre vitamina D. Dac ncepe i sezonul rece cu o deficien de vitamina D, sistemul dumneavoastr imunitar este practic lipsit de ap rare mpotriva gripei. De aceea, persoanele care se mboln vesc sunt cele care petrec mult timp n cas i i desf oar activitatea la interior, fiind astfel expu i la soare foarte pu in deci au o deficien cronic de vitamina D.

11

Cu alte cuvinte: daca prostimea afla ca razele soarelui sunt aur de la Dumnezeu in ceea ce priveste nivelul de vitamina D in corpindustria cancerului va suferi pierderi devastatoare de profit (vitamina D previne 4 sau 5 din toate tipurile de cancer). Acesta ar putea fi motivul pentru care, att de multe companii farmaceutice i organiza ii non-profit, n frunte cu Institutul Na ional pentru Cancer, public nencetat reclame cu scopul de a nsp imnta oamenii n leg tur cu razele solare, n felul acesta men inndu-i n starea de deficien de vitamina D. Cu totul ntmpl tor, aceast deficien serve te interesele de putere ale celor care tr iesc din cancerul care-i poate omor pe cei multi si nec ji i!!! Mafia se asigur in acest fel ca oamenii vor r mne dobor i de cancer, chiar dac ar putea beneficia gratuit de solu ia vindec toare l sat de Dumnezeu: razele soarelui!!! Natural i totalgratuit. Poate faptul c este gratuit s deranjezedeoarece oamenii bine informa i ar consuma n mod inevitabil mai pu ine medicamente deci ar face paguba in domeniu Oamenii tr iesc, lucreaz i se distreaz n cele mai multe cazurila lumin artificial . Acest lucru este motivul absen ei expunerii la lumina natural (raze solare), prin care se genereaz vitamina D. Este strict secret faptul ca vitamina D dep e te ca eficien vaccinurile, c dep e te ca eficien medicamentele anticancerigene, c dep e te ca eficien medicamentele prescrise pentru vindecarea osteoporozei. Vitamina D vindec mai eficient diabetul dect medicamentele anti-diabet. Acum n elege i de ce a a mare secret? Nu v cost nimic. Nu ave i nevoie de re et . Nu trebuie s consulta i medicul. Nici m car nu trebuie s cump ra i suplimente pentru a intra n posesia vitaminei D. Doar face i o plimbare pe afar , sub lumina soarelui, i ve i ini ia singur procesul de auto-vindecare a organismului dvs.
Retetele "laptelui vindecator" Scris de Vladimir Miercuri, 24 Noiembrie 2010 21:51

12

Dupa retetausturoiului vindecator, azi venim cu retete similare din domeniulproduselor lactate. Mare atentie!!! singurele produse recomandate ob inute din laptele de vac sunt: untul de cas , smntna i iaurtul. Laptele de capr se aproprie mult de cel uman i se poate consuma f r riscul mboln virii, al turi de brnza de capr . se recomand nlocuirea laptelui de vac cu lapte de capr sau lapte vegetal, lapte din germeni de cereale sau cereale nmuiate 12 h i fierte cu condimente ca scor i oar , busuioc, salvie, anason, cimbru, sare neiodata sau tinctur de propolis. Iata o reteta de luat in seama!!! Germenii de cereale (soia, gru, orz, ov z, hri c , mei), cam 100 g, se dau prin ma ina de tocat, de 2-3 ori, se adaug o linguri tinctur de propolis, condimente naturale dupa gust, 1 litru ap cald , se strecoar , se ndulce te cu 20-40 g miere. Se poate combina si cu sucuri naturale de fructe. Laptele din t r e de cereale con ine mult vitamina B. Pune i 50 g t r e n s cule de tifon i introduce i-1 n ap cald (40). Fr mnta i-l n mn 10 min. Strecura i lichidul n alt vas. n primul vas, pune i 1/2 1 ap cald i fr mnta i iar i s cule ul de t r e 10 min. Stoarce i i acest lichid i amesteca il cu primul. Aromatiza i-l i ndulci i-l, fara sa va uitati macar la zaharul alb din dulap, dup gust. Brnza dulce este cea mai bogat surs de proteine. Ea este superioar ca ului i urdei, pentru c se ncheag prin acrirea natural a laptelui, pe cnd celelalte se ncheag artificial, cu cheag i nu con in dect o parte din proteinele din lapte. De asemenea, ca ul este mai valoros dect urda, ntruct ultima este supus la o nc lzire n plus fa de ca . Smntna este mai valoroas dect fri ca, datorit acidului lactic i bacteriilor lactice. Laptele b tut con ine mai multe bacterii lactice necesare pentru .men inerea unei flore bacteriene normale n intestin. Prin fermentare, o parte din lactoz (zah r din lapte) se transform n acid lactic (gust acru). Datorit mediului acid generat de acidul lactic, proteinele nu pot putrezi, ntruct bacteriile de putrefac ie nu se pot dezvolta n mediul acid. Este mai u or digerabil dect laptele crud (con ine lactobacilus acidophilus; acest acid lactic mpiedic dezvoltarea bacteriilor de putrefac ie n intestinul gros). Iaurtul preparat biologic (n cas ) este mai s n tos dect cel din comer . Iaurtul este acid, dar este digerabil, asimilabil i reface flora intestinal . S-a
13

constatat c iaurtul ar deranja, la consum ndelungat, dezvoltarea florei intestinale. Zerul con ine acid orotic (vitamina B13), care s-a dovedit de valoare n tratatarea sclerozei multiple. Cnd se face brnza de vaci, zerul nu trebuie aruncat!!! Nu uitati: cel mai sanatos este iaurtul... natural, fara fructe, musli sau alte "accesorii". Considerat un aliment cu efecte de intinerire, iaurtul ne fereste si de cancerul provocat de anumiti aditivi, cu o conditie: sa nu fie pasteurizat sau tratat cu E-uri. Si branzeturile mucegaite, atat de preferate de francezi, dar de care romanii se cam feresc, au o valoare nutritiva la fel de mare, cu atat mai mult cu cat in ele nu se pot adauga E-uri, pentru ca altfel nu s-ar mai forma crusta de mucegai bogata in vitamina B12. Nu se recomanda branza topita la copii. Producatorii baga cei mai multi aditivi in branzeturile topite, dar mai amesteca Euri si in smantana, frisca sau in iaurturile cu fructe. De la conservanti, antioxidanti, emulgatori, la coloranti, indulcitori si substante tampon, multe E-uri compun diversele sortimente de branza topita, ale caror reclame au invadat canalele de televiziune. Degeaba ne arata clipul publicitar pajisti inverzite cu vaci grase pascand, ca branza fara aditivi nu exista! Mai grav este ca producatorii folosesc in branzeturi, pentru conservare, topire si ingrosare, aceiasi nitrati si polifosfati de sodiu, potasiu, calciu, magneziu (E 251-252, E 339-343, E 450452), pe care-i pun in mezeluri si care pot genera cancer de stomac sau de colon si afectiuni hepatice, renale si ale sistemului osos. Atentie consumatori, producatorii obscuri sau taranii mai folosesc acid clorhidric sau mucoase din stomac de porc ca sa inchege branza! Vara, taranii care se instaleaza pe trotuarele din orase ca sa vanda produsul proaspat muls de la animalul din curte, mai "scapa" in lapte soda, ingrasaminte chimice sau urina de vaca (ori capra), ca sa nu se inchege laptele din cauza caldurii, mai spune profesorul Mencinicopschi. Directorul Institutului de Cercetari Alimentere. Laptele crud cumparat direct de la taran este periculos si din alt punct de vedere. "Vaca de la care a fost muls poate fi bolnava de TBC si, atunci, transmite boala prin lapte sau poate avea in organism o bacterie - Listeria monocytogenes - care provoaca decese la fatul din burta mamei sau genereaza encefalite la copii, batrani si persoane cu sistemul imunitar scazut". In concluzie, cel mai sigur este laptele pasteurizat, pentru ca, prin tratarea lui la temperaturi inalte, scapa de microbi. Si untul este un produs lactat sigur, daca nu i se pune caramel (E 160), pentru colorare.
14

Atentie mare!!! Atentie sa nu mancati prostii!!! "Cand un iaurt are perioada de valabilitate mai mare de trei saptamani nu mai poate fi considerat iaurt si nici nu mai are valoare nutritiva mare", spune profesorul Mencinicopschi. Un iaurt nu trebuie sa contina E-uri, dar mai sunt producatori care strecoara in aliment stabilizatori si emulgatori falsificandu-l. Apoi, mai exista si iaurturile cu fructe, musli, cereale, care in mod sigur contin conservanti (benzoat sau aditivi cu sulf) si coloranti sintetici care fac rau organismului.
Laptele de vaca nu este tocmai bun pentru sanatatea omului! Scris de Vladimir Miercuri, 24 Noiembrie 2010 21:44

Pentru multi ar putea fi o surpriza sau chiar unsoc: laptele de vaca nu este tocmaibun pentru om! Iata doar cateva argumente!!! Exista cercetatori in domeniul alimentar si nutritionisti care ne-au confirmat informatiile pe care le avem din presa de specialitate din fostul spatiu sovietic si SUA: laptele integral, neprelucrat, con ine 50% gr simi i 20% proteine. Un pahar de lapte con ine aceea i cantitate de colesterol ca o friptur de 100 g. Deci se consum prea multe gr simi, proteine n exces (peste 100 g/zi n loc de 40 g/zi). Laptele de vac fixeaz att toxinele prezente n corp, ct i cele aduse cu alimenta ia. Produsele lactate, n cazul bolilor acute sau cronice (gripe), intre in focarul de infec ie. organismul pierde Calciu, ncercnd s metabolizeze excesul de proteine adus de lapte i derivatele sale. A adar, n loc s protejeze de osteoporoz , consumul zilnic de produse lactate determin demineralizarea oaselor. Organismul femeii este astfel cl dit nct s secrete lapte, nu s -l primeasc . Con innd hormoni, dezechilibreaz balan a sistemului endocrin feminin. La b rba i este mai rau: laptele de vaca ac ioneaz ca ni te hormoni feminizan i: diminueaz calitatea spermei, determin sub ierea vocii, preg teste terenul cancerului de testicule i de prostat ; laptele de vac este cu 50 % mai s rac n lactoz dect cel de mam . Are doar valoare energetic i de asimilare a mineralelor, ceea ce nu este suficient. Prezen a lactozei n intestin este responsabil de gaze i de balon ri; stomacul vi elului secret un fel de cheag, necesar degrad rii i coagul rii laptelui care este de 100 ori mai puternic i mai activ dect presura (cheagul
15

copilului), iar celelalte molecule constitutive ale laptelui de vac sunt mult mai mari dect ale laptelui matern. Cercet ri recente au pus n eviden prezen a n laptele de vac a unei molecule deosebit de toxice pentru om. Pasteurizarea laptelui distruge enzimele, iar n procesul de fabricare al anumitor brnzeturi speciale, fine", se adaug conservan i (polifosfa i, nitri i) periculo i pentru s n tate. Atentie! Cand cumparati lapte de la tarani trebuie sa va asigurati ca acel lapte nu este contrafacut si este bun din punct de vedere al continutului, precum si ca provine de la o vaca sanatoasa.

Retetele celebrei vindecatoare Djuna Davitasvili partea I

Curatirea limfei si a sangelui Dimineata, se beau 100 ml de apa rece, in care s-a dizolvat, dupa gust, sare amara, atat cat sa fie baubila. Se prepara un suc din portocale (900 ml), grapefruit (900 ml) si lamaie (200 ml). La o ora dupa ce s-a baut solutia de sare amara, se beau primii 100 ml din sucul respectiv si 100 ml de apa fiarta si racita. Apoi, aceeasi cantitate (100 ml suc si 100 ml apa racita) se bea la fiecare jumatate de ora, pana se termina cantitatea de 2 litri din fiecare. Tratamentul dureaza 3 zile. Mare atentie: in perioada cand se face acest tratament extrem de util organismuluinu se mananca si nu se bea nimic altceva!!! Curatirea ficatului Timp de 2 zile, zice Djuna, se beau cate 5-6 pahare de suc de mar. In a treia zi, bolnavul se culca la ora 19 (sapte seara) pe partea dreapta, cu o sursa de caldura (perna electrica sau sticle cu apa fierbinte) sub ficat. Se prepara un amestec din 3 linguri de ulei de masline si 3 linguri zeama de lamaie, care se bea din sfert in sfert de ora, pe durata a circa 2 ore. Atentie oameni buni: cantitatea totala trebuie sa fie de 300 ml ulei de masline si 300 ml zeama de lamaie. A doua zi de dimineata se face clisma, ocazie cu care veti elimina toate reziduurile de la ficat. Curatirea rinichilor (mai ales pentru cei cu pietre - calculi renali) Pe parcursul unei saptamani, nu se mananca decat pepene verde cu paine neagra. In ziua a saptea, intre orele 2 si 3 (noaptea), se face o baie calda, cu corpul cufundat in apa pana la gat si se mananca pepene verde rece. Chiar daca nu va
16

vine a crededupa circa o ora, vor fi eliminate pietrele. In cazuri extrem de rare este nevoie ca procedura se fie repetata dupa doua saptamani!!! Curatirea articulatiilor de saruri (spondiloza, artrita, poliartrita) Djuna a gasit un leac si pentru cei care au mari probleme cu articulatiile: se fierb 5 g foi de dafin in 300 ml apa, timp de 5 minute, dupa care se tin intr-un termos, 3-4 ore. Pe parcursul a 12 ore, se consuma lichidul, luandu-se cate o lingurita. Tratamentul dureaza 3 zile, insotit de alimentatie de regim, dar o singura data pe an. Boli de plamani (tuberculoza, bronsita etc.) Se face un amestec din 500 g miere de albine, 5 capatani de usturoi, pisate si 5 lamai tocate in masina, amestec care se lasa 7 zile la macerat. Se consuma cate 4 linguri, seara, inainte de culcare, inghitindu-se foarte incet. Hipertensiune Una dintre cele mai frecvente si pacatoase probleme ale romaniloriata ce zice Djuna: in fiecare dimineata sa consumati o sfecla rosie coapta. Seara mancati o salata facuta din sfecla rosie cruda, usturoi si morcov ras stropite cu ulei. Simplu si eficient!!! Reumatism Aici problema mare o constituiemateria prima si vremea. Trebuie rame din acelea cu care se da la peste sau care se gasesc in pamant reavan sitrebuie vreme frumoasa!!! Se pun, intr-un borcan de 0,5 l, rame, intr-un strat de circa 2-3 cm grosime. Peste ele se toarna gaz lampant sau alcool de peste 90% , atat cat sa le acopere cu 2 cm si se tin la soare 7 zile. Tratamentul propriu-zis consta in frectii pe zonele afectate cu gazul (alcoolul) respectiv. Scrieti si asteptati vremea insorita. Doar asa are efect.

Retetele celebrei vindecatoare Djuna Davitasvili - partea a II-a

Continu m azi, a a cum v-am promis, prezentarea re etelor semnate Djuna i aplicate cu succes att capilor care au condus i conduc Rusia ct i omului de rnd.
17

Djuna Davitasvili este un nume foarte cunoscut, cu puternice rezonan e speciale pentru milioane de oameni. Dar nu despre persoana sau personalitatea vestitei vindec toare vom vorbi mai jos, ci vom reproduce - f r comentarii - o serie de sugestii i re ete pentru terapia (sau profilaxia) diverselor afec iuni ce-i macin pe romni. Lua i v rog ceva de scris i nota i-v !!! Este extrem de important pentru c este extrem de util!!! Alimenta ia st la baza s n t ii, doar dac tim sau nu s o facem prin prisma ra iunii, i nu doar a pornirilor animalice. Djuna identific trei categorii mari de alimente, dup cum urmeaz :

1. carne, pe te, zeama de carne, ou , fasole (bob), ciuperci, nuci, floarea soarelui (semin e), vinete. Ace tia sunt acizii!!! 2. verdea , fructe, legume, pepene verde, pepene galben, vin sec, unt, gr simi, ulei vegetal. Le putem spune neutrele. O sa vede i de ce. 3. pine, paste f inoase, orez, cartofi, zah r, miere de albine. Acestea sunt bazele!!! Pentru cur irea organismului de substan ele d un toare acestuia, introduse n corp prin alimenta ia curent , trebuie s se in seama de cteva reguli u or de respectat. Categoria nr. 1 de alimente reprezint acizii, iar categoria nr. 3 - bazele. Nu se amestec la aceea i masa alimentele din categoria 1 cu cele din categoria 3. Se pot combina categoria 1 cu categoria 2 sau categoria 2 cu categoria 3. Diferen a dintre mesele acide i cele bazice trebuie s fie de minimum 3 ore. n cur irea organismului, lactatele sunt excluse. Nu se bea ap n timpul mesei, ci abia la o ora dup aceasta. Tot cu o or mai trziu se pot consuma i fructe, ntruct ele se diger mai repede dect restul alimentelor. Pe lng alimentele enumerate mai sus, diminea a i seara se consum cte un c el de usturoi. Cur irea organismului se face, de preferin , n luna iunie. Acum ncep re etele promise: Anexite, fibrom, boli vaginale Se toac m runt ceapa, se pune ntr-un tifon i se unge acest tampon cu unt
18

nes rat. Se introduce n vagin, noaptea. Acela i procedeu se poate face cu untur de gsc . Doamnelor i domni oarelor, v spunem noi la Se ntmpl acum, aten ie mare la m surile de igien pe care trebuie s le lua i n ceea ce prive te tifonul, ceapa (perfect cur at i sp lat ) i untul (musai curat i proasp t)!!! Spondiloza (lumbago) Se aplic la cald frunze de brusturi, cu partea nelucioas pe locul dureros. La cald nseamn n timpul crizei de lumbago!!! O alt procedur : un amestec ob inut din ridiche neagr tocat m runt i o c p n de usturoi pisat, amestec aplicat pe locul respectiv. Scleroza vasculara cerebrala Se toac m runt o l mie i se amestec cu m ce e (un pahar), r chi ica (un pahar) i miere de albine (un pahar). Se iau cte 20-40 g nainte de mas . De asemenea, acelora i bolnavi li se recomand ceaiul din r d cin de p trunjel sau 20 g scoar de scoru fiart timp de 2 ore n 0,5 l ap i b ut zilnic, de 2-3 ori cte o lingur . Aten ie romni: un pahar nseamn 250 ml!

Afectiuni ce pot fi tratate cu ajutorul scortisoarei si a mierii de albine

Pentru a nu fi suspectati ca luptam impotriva Codex-ului doar cu arme sovietice (ma rog, rusesti), va prezentam si rezultatul unor cercetari facute de bioterapeuti si nutritionisti celebrii din occident: O revista faimoasa, Weekly World News, care apare n Canada, a publicat n edi ia din 17 ianuarie 1995 o list de afec iuni care pot fi vindecate cu ajutorul combina iei de miere cu scor i oar . In Romania se gasesc, slava Domnului, si mierea si scortitoara. Asta pana cand nu le vor interzice baietii ascunsi care vin tare peste noi cu Codex Alimentarius!!! ARTRITA Amesteca i o parte de miere n doua p r i ap c ldu i apoi ad uga i o linguri de scor i oara pudr . Face i o past i masa i-o u or n partea de corp care

19

v doare. Durerea cedeaz n interval de 15 minute, n cele mai multe cazuri. Pacien ii cu artrit i pot administra zilnic cte o can de ap fierbinte cu dou linguri de miere i o linguri de scor i oar pudr . Daca remediul se administreaz cu regularitate, chiar i artrita cronic poate fi vindecat . ntr-un studiu recent efectuat de Universitatea din Copenhaga, s-a constatat c atunci cnd doctorii le-au administrat pacien ilor o combina ie de o lingur de miere cu o jum tate de linguri de scor i oar pudr nainte de micul dejun, timp de o saptamana, din 200 de pacienti trata i, 73 de pacien i au sc pat complet de dureri n interval de o luna. Majoritatea acestor pacien i nu puteau merge sau aveau o libertate de mi care restrnsa, dar dupa terapie, au nceput s mearg cu mai pu ine dureri. C DEREA P RULUI asta e pe bune!!! Cei care au probleme de caderea p rului sau calvi ie pot aplica pe p r o past alcatuit din ulei de m sline fierbinte, o lingur de miere, o linguri de scor i oar pudr nainte de baie, lasand-o sa ac ioneze aproximativ 15 minute, dup care se spal p rul. S-a demonstrat c remediul este eficient i daca se p streaza timp de 5 minute. INFEC II URINARE Lua i dou linguri de scor i oar pudr i o linguri de miere ntr-un pahar de apa caldu i be i. Distruge to i germenii din vezica urinar . DURERI DE DIN I Face i o past dintr-o linguri de scor i oar pudr i cinci linguri e de miere i aplica i pe dintele care doare. Remediul se poate aplica de 3 ori pe zi (zilnic) pn cnd dintele nu mai doare.

20

Aveti probleme cu COLESTEROLUL? Iata ce puteti face: Dou linguri de miere i trei linguri e de scor i oar pudr , amestecate cu 450 ml. de ceai, dac sunt administrate unui pacient care are colesterolul mare, vor reduce nivelul colesterolului din snge cu 10% n interval de 2 ore. Ca i n cazul pacien ilor cu artrit , dac remediul se administreaz de 3 ori pe zi, reduce nivelul colesterolului. Conform unei informatii publicate ntr-o revista medical , mierea n stare pur consumat zilnic mpreun cu mncarea nl tur problemele de colesterol.

R CELI Cei care sufer de r celi normale sau severe ar trebui s ia o lingur de miere c ldu cu 1/4 linguri de scor i oar pudr timp de 3 zile. Acest remediu vindec majoritatea cazurilor de tuse cronic , raceala i cur sinusurile. BOLI CARDIOVASCULARE Face i o past din miere i scor i oar pudr . Unge i pe pine sau umple i cl titele cu aceast past n loc de dulcea sau gem i mnca i cu regularitate la micul dejun. Reduce colesterolul din artere i salveaz pacientul de riscul unui atac de cord. Pentru cei care au suferit deja un atac de cord, urma i acest remediu zilnic pentru a preveni apari ia unui alt atac. Consumul cu regularitate al produsului de mai sus reduce dispneea i nt re te ritmul cardiac. n America i Canada, mai multe spitale i-au tratat pacien ii cu succes cnd
21

au descoperit c arterele i venele i pierd flexibilitatea i tind s se astupe. Mierea i scor i oara mbun t esc circula ia sanguina. LONGEVITATE Ceaiul cu miere i scor i oar , consumat cu regularitate, desi este greu de crezuts-a dovedit stiintific: ncetine te efectele mb trnirii. Pentru ceai, pune i la fiert 4 linguri de miere, 1 lingur de scor i oar pudr i 3 c ni de ap . Be i 1/4 de can , de 3 pn la 4 ori pe zi. V p streaz pielea s n toas fin i ncetine te efectele mb trnirii. De asemenea, cre te speran a de via , v ve i sim i mult mai tnar( ) ! ACNEE reteta pentru adolescenti si copiii care au ajuns la pubertate: Forma i o past din trei linguri de miere i o linguri de scor i oar pudr . Aplica i aceast past peste co uri seara nainte de culcare. Faceti efortul de a dormi cu tratamentul pe fata. Daca reusiti(si asa ar trebui) sa tineti masca peste noaptespala i-o cu ap c ldu n diminea a urm toare. Dac tratamentul se aplic timp de dou s pt mni, va nl tura co urile de la radacina. Cu dedicatie pentru reprezentantele sexuluifrumos: O CURA DE SLABIRE 100% naturala! n fiecare diminea pe stomacul gol, cu o jum tate de or nainte de micul dejun i seara nainte de culcare, be i miere i scor i oar pudr fierte ntr-o cana de apa. Daca se administreaz n mod regulat, acest remediu duce la reducerea greut ii chiar i a celor mai obeze persoane. De asemenea, administrarea cu regularitate a acestui remediu previne depunerea de grasimi n organism chiar dac persoana respectiv consum o diet hipercaloric . i

Otravurile din painea noastra cea de toate zilele

22

Deschidem sertarul secretelor referitoare la paine siotravurile din fiecare felie pusa copiilor pe masa sau in ghiozdan cu pachetelul !!! Va fi un serial cu dezvaluiri cumplite !!! Nutritionistii avertizeaza ca painea nu este atat de sanatoasa pe cat am crede noi, deoarece, dupa procesul de macinare a graului, painea rezultata este una "aproape lipsita de substante nutritive". Un fals cu chip de paine. Calitatea painii depinde si de tehnologia de fabricatie : multifaziala cu maia sau moderna monofaziala cu amelioratori de panificatie. Ca urmare a deprecierii calitatilor de panificatie ale graului, in ultima vreme se utilizeaza, pentru fabricarea painii, din ce in ce mai mult amelioratori de panificatie, care ne afecteaza grav sanatatea", avertizeaza prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare.

Painea integrala contine tarate, celuloza, vitamine, saruri minerale si are un aport caloric redus, fapt ce ajuta la pastrarea siluetei. Painea alba contine de trei ori mai putine vitamine si oligoelemente, iar magneziu, calciu si fosfor, de cinci ori mai putin, decat painea integrala. Macinarea graului scade calitatea nutritiva a painii, iar in faina alba mai raman mici cantitati de vitamina B1, acid pantoenic, acid folic, fier, cupru, zinc si magneziu. Oxidantii sunt folositi in prelucrarea painii pentru modificarea elasticitatii glutenului. Un exemplu de speriat este bromatul de potasiu - E 924 - care duce la aparitia senzatiei de greata, varsaturi, diaree sau aparitia diverselor dureri, odata ce este ingerat. "Cisteina, glutationul si sulfatul de sodiu sunt reducatori folositi pentru scaderea elasticitatii glutenului. Sulfatul de sodiu - E 514 - afecteaza vezica biliara, lactatul de calciu - E 327 - prezinta printre efecte adverse stari de hipercalcemie si insuficienta renala, acidul fumaric - E 297, acidul acetic E 260 si cancerigenul acid citric E 330.

ULEIUL DE MASLINE - leac pentru urmatoarele afectiuni

23

De sute de ani, uleiul de masline este recunoscut ca leac pentru multe boli si remediu pentru multe suferinte. MediculIoan Nedelcu, specialist n boli dermatologice la Spitalul Elias din Bucure ti v nva ce ntrebuin ri pute i da uleiului de m sline extravirgin. Astfel, specialistul v pune la dispozi ie 20 de re ete ce v pot ajuta n ameliorarea unor afec iuni, precum i remedii utile n cosmetic . 1. Paradontoza Prin masarea periodic a gingiilor cu ulei de m sline s-a observat c este mult diminuat pericolul parodontozei. Folosi i ulei de m sline de trei ori pe zi. 2. Ulcerul duodenal Se bate un albu de ou prosp t cu o linguri de zahar pudr i o lingur de ulei de m sline pn se face crem . n fiecare diminea se consum acest amestec pe stomacul gol timp de 10 zile. 3. Gastrita O lingurita de ulei de m sline extravirgin luat nainte de fiecare mas protejeaz stomacul mpotriva ulcerului i gastritei. 4. Constipa ia Dac se consum o lingur sau dou de ulei de m sline diminea a, n combina ie cu zeam de lamie sau cafea se previne constipa ia. 5. Balon ri i arsuri la stomac Folosi i 250ml de ulei de masline presat la rece, 1 kg de miere de albine i 4 lami trecute prin ma ina de tocat carne. Se amesteca totul i se ine n borcane la frigider. Se iau 3 linguri pe zi, cu 30 minute naintea meselor. Cura cu salata de p trunjel este de asemenea eficient . Se m nnc zilnic, timp de dou s pt mni o legatur de patrunjel t iat m runt, la care se adaug pu in ulei de m sline i pu in l mie. Este i un detoxifiant excelent alorganismului 6. Eliminarea pietrelor de la vezica biliar Re eta 1: Folosi i 200 grame de ulei de m sline, un g lbenu de ou, zeama de la
24

o l mie, 40 ml. coniac natural de bun calitate, 1 linguri de zahar, miere natural . Se amestec i se bea cu nghi ituri rare. Sta i apoi culcat pe partea dreapta, cu picioarele la piept. Urmari i-v scaunul i ve i observa c a i eliminat pietricele. Re eta2 : Folosi i 250 ml ulei de m sline. Cantitatea se bate puternic cu zeama de la trei l mi pn ce uleiul devine l ptos. Be i acest amestec dou zile la rnd. 7. Eliminarea pietrelor de la bil Se r nesc semin e uscate de pepene ro u. Timp de 10 zile, diminea a pe nemncate se ia o linguri din pulberea ob inut mpreun cu o lingur de ulei de m sline presat la rece i se st culcat pe partea dreapt 20 minute. Tratamentul dureaz 3 luni, cte 10 zile pe lun .

8. Probleme hepatice sau biliare Se pot lua 1-2 linguri de ulei diminea a nainte de mas sau 1-2 linguri de ulei naintea fiec rei mese. Este recomandat ca dup nghi irea uleiului s se stea culcat o jumatate de or pe partea dreapt . Daca medicul constat ca pietrele sunt destul de mici pentru a putea fi eliminate f r s se blocheze, se amestec o jum tate de cea ca de ulei de m sline cu o jum tate de cea ca cu suc de l mie sau grapefruit i se bea seara nainte de culcare. Dimineata se bea ceva fierbinte i apoi e posibil ca pietrele s fie eliminate. Alteori se poate posti dou zile nainte, bnd suc de mere din dou n dou ore, iar n cea de a doua sear se bea amestecul de ulei i suc de l mi. Astfel se va cur a vezica, se vor dizolva sau elimina pietrele mici. 9. Artroza Se toarn ulei de m sline peste frunze tinere de nuc i se las timp de 3-4 ore, dup care se aplic frunzele n 3-4 straturi pe locul bolnav. Masajul cu ulei de m sline i suc de l mie este i el eficient. nc lzi i pe foc un amestec de ulei de masline i suc de l mie, apoi masa i-v cu el articula iile dureroase. Aplica i un bandaj i l sa i-l i peste noapte.

25

10. Reumatismul Se fierb 10 minute: o ceap mare t iat fin, 4 linguri de ulei de m sline, 150 ml ap i 40 grame untur nes rat . Se bea foarte cald mai multe seri la rnd. Dup dou ore, la culcare, se bea un decoct de cru in (o linguri la can , fiert 3 minute). Tratamentul se face o dat pe an, timp de 7 zile. Se pun opt linguri de piper negru m cinat ntr-un litru de rachiu tare i se las la macerat 5-7 zile. Se filtreaz i se maseaz cu aceast solu ie zonele dureroase de 2-3 ori/zi. 11. Ciocuri pe coloan Alifia de snziene: 20 grame de plant uscat , bine m run it se pun la macerat timp de 12 ore n 30 mililitri spirt sanitar, ntr-un borcan nchis ermetic. Se adaug 200 ml ulei de m sline i se ine n bain marie" timp de 3 ore, agitnd vasul din cnd n cnd. Se las n repaus trei zile, dup care se filtreaz . Dup filtrare, se pune ntr-un vas pe foc i se adaug 50 grame cear de albine, amestecndu-se continuu pn se tope te. Dup r cire, se p streaz la rece. Se fac fric ion ri de-a lungul coloanei vertebrale n fiecare sear . 12. Arsuri Uleiul de m sline s-a dovedit eficient pentru calmarea arsurilor. Se combin cu albu de ou i se aplic pe locul afectat. 13. Ten deshidratat n cazul tenului obosit i uscat, uleiul de m sline se folose te sub form de comprese c ldu e pe pome i, pe frunte sau tmple. Dup cteva minute, compresele se nl tur i se cl te te fa a cu ap c ldu . Sunt suficiente cteva asemenea proceduri pentru ca tenul s i recapete str lucirea. Uleiul nmoaie pielea, hidrateaz , regenereaz i ajut la ndep rtarea impurit ilor. 14. Creme antirid Pentru tenul ridat i uscat este recomandat o masc dintr-un ou crud b tut bine, o lingur cu miere i o lingur cu ulei de m sline. n acest amestec se poate adauga i pu in suc de fructe sau legume - l mie, pepene, morcovi, castrave i. Masca se aplic
26

pe fa pentru 15-20 de minute, apoi se spal cu ap c ldu . Se repet de trei ori pe s pt mn . Efect de ntinerire a tenului i de netezire a ridurilor are i masca din ulei de m sline amestecat cu t r e, care se aplic n acela i mod. 15. Tonifierea tenului Se amestec o lingur cu ulei de m sline i suc de castravete. Se adaug argil pn se ob ine o past care se aplic pe fa n strat sub ire timp de 20-30 de minute, apoi se spal cu ap c ldu . Daca tenul este foarte uscat, doza de ulei poate fi m rit . Pentru hidratare, uleiul de m sline se poate combina cu argil i g lbenu de ou. Pentru ca m tile s i fac efectul, trebuie repetate o dat la dou zile. 16. Pete maronii Amesteca i bine o lingur de m lai cu un sfert de linguri de pudr din coaja de portocal (se poate realiza din cojile uscate de la o portocal , m cinate fin ntr-o r ni de cafea), o lingur de lapte b tut i o linguri de ulei de m sline. Aplica i pasta ob inut pe fa i pe decolteu, l snd-o s ac ioneze pn cnd ncepe s se usuce. Masa i u or pielea cu degetele, pn cnd devine str lucitoare. Cl ti i fa a mai nti cu ap cald , apoi cu ap ct mai rece. Ve i ndep rta astfel petele maronii, iar pielea va deveni neted i catifelat . 17. Masca pentru ten gras Amesteca i bine o linguri de m lai cu cteva pic turi de zeam de l mie verde, jum tate de linguri de lapte i jum tate de linguri de ulei de m sline. Aplica i pasta ob inut pe piele, l snd-o s ac ioneze o jum tate de or . Cl ti i din abunden cu ap c ldu . 18. Contra acneei Comprese cu ulei de m sline: ncerca i amestecul urmator: ulei de masline virgin, plus 100 de pic turi de ulei aromat de lavand (ulei esen ial, nu industrial). Se amestec bine i se aplic pe co uri sub form de comprese sau se fric ioneaz u or. Primele efecte apar dup cteva zile.

27

19. Mini i unghii Pentru a va nt ri unghiile, nmuia i-le timp de 10 minute n ulei de m sline c ldut, o dat pe s pt mn . Ele vor deveni mai pu in casante. Aceasta practic are meritul de a reduce cuticulele. Dac ave i minile uscate, ro ii sau cr pate, nc lzi i pu in ulei de m sline ntrun bol la cuptorul cu microunde (atentie, uleiul de m sline nu trebuie sa fiarba!). nmuia i-v minile timp de 15 pn la 20 de minute, o data la dou zile i pielea se va calma. Pentru a avea mini cu pielea fin , masa i-le cu ulei de m sline amestecat cu o linguri de zah r.

20. ngrijirea p rului Uleiul de m sline confer str lucire p rului uscat i deteriorat. Pentru acest tip de p r este indicat o masc hidratant pregatit dintr-un g lbenu de ou i o lingur cu ulei de m sline. P rul se maseaz cu acest amestec cu 20 de minute nainte de baie. Uleiul de m sline trebuie folosit ns n cantita i mai mici, pentru ca n exces poate provoca o u oar ngr are a p rului. Contra c derii p rului se fac frec ii ale pielii capului cu ulei seara, timp de 10 zile.

28

Adevarat sau fals despre PROTEINE, GLUCIDE, LIPIDE

Lista asta ar trebui pusa-n rama, la bucatarie, asa, ca sa o ai la indemina ori de cite ori ai dubii cand o prietena iti spune ultima moda in diete sau etichetele alimetelor te vrajesc cu efectele lor miraculoase. Doctorul Mihaela Bilic iti spune clar ce trebuie sa crezi si sa nu crezi din tot ce auzi despre hrana care-ti aduce sanatate si trup de invidiat. ADEVARAT SAU FALS DESPRE PROTEINE Carnea fiarta nu ingrasa? ADEVARAT. Prin fierbere, carnea devine usor de digerat, insa trebuie pusa la fiert in apa clocotita pentru ca porii sa se inchida imediat si toate substantele nutritive sa ramina in carne, nu in apa de fiert. Oul fiert tare este indigest? ADEVARAT. Albumina din albus este o proteina ce se digera doar daca este fiarta, in schimb, galbenusul devine indigest daca este tare. Ideal, oul se maninca fiert moale sau cleios. Carnea de pui este mai sanatoasa decit cea de porc? DEPINDE. Daca urmarim continutul in grasime trebuie evitata carnea de porc in cazul persoanelor cu colesterol si trigliceride crescute. In ceea ce priveste persoanele anemice este bine de stiut ca fierul exista doar in carnea rosie. In cazul puilor se pune si problema de citi hormoni a fost nevoie ca sa ajunga in timp record la greutatea unei gaini. Parerea mea: carnea rosie, categoric. Mai bine peste decit carne de porc, vita sau pui? ADEVARAT. Pestele contine proteine ca si celelalte tipuri de carne, dar este bogat in grasimi nesaturate ( cele sanatoase) si minerale si este mult mai usor digerabil fata de acestea. Pestele si fructele de mare sint mai putin calorice si de aceea este obligatoriu sa mincam peste ( de preferinta proaspat ) de minim 3 ori/saptamina. Insa nimeni nu va fi certat daca in fiecare zi va consuma peste. Va mai amintiti sloganul nici o masa fara peste, ei bine nu era un slogan comunist. In spanac gasim mai mult fier decit in carne? FALS. Chiar daca continutul de fier in spanac si alte legume cu frunze verzi este foarte crescut, acesta nu poate fi absorbit in intestinul uman. Principala sursa de
29

fier a omului este carnea, cit mai rosie si mai cruda, alaturi de organe precum ficatul si splina, depozite de fier atit la om, cit si la animale. Fierul din carne se absoarbe si mai bine in prezenta vitaminei C, deci o friptura in singe alaturi de o salata verde e reteta perfecta impotriva anemiei. Carnea nu contine fibre? ADEVARAT. Din metabolismul carnii nu rezulta nici un fel de reziduuri solide si, ca urmare, bolul alimentar trebuie completat cu legume proaspete si produse cereale, altfel exista riscul ca un regim bogat in carne sa fie urmat de constipatie. Carnea e responsabila de guta? ADEVARAT. Toate alimentele bogate in purina (carne rosie, vinat, carne de animal tinar vitel, miel, dar si ciocolata, au ca rezultat depunerea acidului uric la nivelul articulatiilor mici si aparitia atacului de guta. Regimul proteic duce la slabire rapida? ADEVARAT. Se pot pierde in 2 saptamini 5-7 kg prin consumul exclusiv de proteine, pentru ca excesul de proteina se transforma foarte greu in grasime. Exista insa riscul de pierdere a masei musculare deoarece organismul este obligat sa-si arda proteinele constitutionale pentru a obtine putina glucoza, ca sursa de energie si pentru buna functionare a sistemului nervos. Cei care vor muschi trebuie sa manince carne? ADEVARAT. In conditiile unui efort fizic intens sau daca este urmarita cresterea masei musculare prin sport este indicat sa fie consumate in principal proteine de calitate superioara (carne, lapte, oua) ca materie prima pentru sinteza de aminoacizi. Aportul proteic trebuie sa fie cu 30% mai mare. Similar, la femeile gravide sau care alapteaza este nevoie de o crestere a ratei proteice cu 20-30% pentru a asigura dezvoltarea adecvata a embrionului si a fatului. Regimul vegetarian este mai sanatos? FALS. Legumele si cerealele nu contin toti aminoacizii esentiali, prin urmare, unele proteine ce au la baza acesti aminoacizi nu pot fi sintetizate. Regimul vegetarian duce si la o carenta de vitamine, mai ales cele din grupul B si vitaminele liposolubile A, D care se gasesc doar in produsele animale, ca sa nu mai vorbim de fier si zinc. Este recomandat, ca solutie de mijloc, regimul lactovegetarian pentru a putea asigura organismului toate principiile alimentare de baza.

30

ADEVARAT SAU FALS DESPRE GLUCIDE Este adevarat ca piinea ingrasa? FALS. Nu piinea ingrasa, ci produsele care sint asociate cu ea. O felie de piine are 80 calorii, iar 1 felie de cascaval are 180 calorii. Bineinteles ca 1 piine intreaga ingrasa, dar 1-2 felii la masa sint obligatorii. Piinea prajita e mai putin calorica? FALS. O felie de piine prajita are exact acelasi numar de calorii ca una proaspata deoarece prin prajire se pierde numai apa, deci este mai usoara ca greutate. Piinea proaspata umfla burta? ADEVARAT. In procesul tehnologic de pregatire al piinii, se foloseste drojdia de bere a carei perioada completa de fermentatie este de 12 ore. De aceea este recomandat sa fie consumata piine veche de 1 zi. Grahamul sau piinea cu tarite nu ingrasa? FALS. Piinea neagra sau intermediara contine mai multe tarite (fibre) care ajuta digestia, insa continutul caloric este usor inferior piinii albe (230 calorii/100g fata de 280 calorii/100 g). Piinea neagra (1 felie = 35g) este mai grea decit piinea alba (1 felie = 25 g) si in final se ajunge la echilibru, adica 1 felie piine alba 25 g = 1 felie, piine neagra 35g = 80 calorii. Nu trebuie sa asociem carnea cu piinea sau cartofii? FALS. Alimentatia corecta si sanatoasa prevede ca fiecare masa sa contina toate principiile alimentare, deci este normal ca proteinele din carne sa fie asociate cu glucidele lente din garnitura pentru a se absorbi adecvat. Disocierea dintre proteine si carbohidrati se face pe perioade scurte, de maxim 2 saptamini si are ca scop slabirea rapida (dar incorecta) dictata de probleme stricte de sanatate. Mierea este naturala, deci nu ingrasa? FALS. Mierea este naturala si sanatoasa, dar contine fructoza si acelasi numar de calorii ca si zaharul (4 calorii / gram). Deoarece zaharul este cristalizat si ocupa volum mai mare se ajunge la ecuatia paradoxala : 1 lingurita zahar = 13 calorii, 1 lingurita miere = 22 calorii. Mierea mai are si proprietatea de a stimula pofta de mincare, prin urmare este
31

recomandata copiilor si persoanelor subnutrite sau care si-au pierdut apetitul. In cazul in care vreti sa folositi miere la indulcit, un virf de lingurita este suficient, pentru ca puterea de indulcire este de 4 ori mai mare decit a zaharului. Zaharul brun este mai sanatos decit cel alb? ADEVARAT. Zaharul brun este extras din trestia de zahar si este mai putin prelucrat si rafinat decit zaharul clasic obtinut din sfecla de zahar. Ca numar de calorii insa este identic. Ciocolata pentru diabetici nu ingrasa? FALS. In diabet, pacientii prezinta un deficit de insulina si deci nu au voie sa consume zahar. Dulciurile pentru diabetici sint facute cu fructoza pentru ca ea este mai noninsulinogena (nu determina descarcare in singe de insulina). Prin urmare, obiectivul acestor produse este de a nu contine zahar rapid si nu calorii mai putine. Ciocolata pentru diabetici poate avea uneori mai multe calorii decit cea normala. Laptele cald baut seara te ajuta sa adormi? ADEVARAT. Senzatia de foame si glicemia scazuta din singe au ca efect o stare de anxietate, irascibilitate, nervozitate, slabiciune musculara. Glucidele lente din lapte reusesc sa rezolve aceasta situatie, cu un aport caloric minim (100 calorii/cana), iar starea de bine ce urmeaza ne permite sa adormim. O dieta fara dulciuri duce la depresie? ADEVARAT. Serotonina este o substanta care se secreta la nivelul creierului si da starea de bine. Mesele bogate in carbohidrati cresc nivelul serotoninei, dar acelasi efect il putem avea si cu 1 portie de orez sau paste, nu este obligatorie felia de tort pentru a fi binedispusi. Si cealalta extrema este valabila, dietele proteice pe linga faptul ca duc la depresie, pofta de dulciuri creste extrem de mult si exista pericolul ca intr-un moment de slabiciune sa inghitim 2 ciocolate intregi. ADEVARAT SAU FALS DESPRE LIPIDIE Exista colesterol bun si colesterol rau? ADEVARAT. In sange exista LDL-colesterol asociat cu riscul crescut de boli cardiovasculare si se reflecta de obicei in valoarea colesterolemiei. Este un colesterol rau a carui valoare nu trebuie sa depaseasca 260 mg/ml si care reflecta de obicei cantitatea de trigliceride (grasimi) pe care le mincam. Fractiunea buna a colesterolului este HDL- colesterol cu rol de protectie cardiovasculara si cu
32

valoare ideala de peste 50 mg/ml in singe. Oul trebuie evitat pentru ca este bogat in colesterol? FALS. Oul este un aliment complet ce contine proteine de inalta calitate (proteine etalon), numeroase vitamine (A, D, E, B) si fier alaturi de principala lui calitate este colecistokinetic, adica duce la contractia vezicii biliare cu ..eliberarea de saruri biliare esentiale in digestie. Colesterolul din ou nu duce la cresterea colesterolului din singe, deci nu exista contraindicatie absoluta de a consuma oua in dislipidemii. Anumite uleiuri nu au colesterol? ADEVARAT. Colesterolul exista doar in produsele animale, ca urmare, nici unul din uleiurile vegetale nu contine colesterol. Sloganul fara colesterol afisat de anumite etichete este pur publicitar, uleiurile nu contin colesterol, dar cantitatea de calorii este la fel de mare cu a grasimilor animale (unt, slanina). Uleiul de masline este mai sanatos? ADEVARAT. Uleiul de masline contine acizi grasi nesaturati cu rol protector pentru inima, in timp ce uleiul de floarea soarelui este bogat in vitamina E. O alta mare calitate a uleiului de masline este stabilitatea termica, adica posibilitatea de a fi incalzit la temperaturi foarte mari fara a-si modifica structura. Este corect prin urmare ca prajelile sa fie facute in ulei de masline, uleiul de floarea soarelui se descompune in produsi toxici acetilcolina. Margarina este mai sanatoasa decit untul? FALS. Margarina este un produs inferior (si, evident, mai ieftin) obtinut prin solidificarea fortata a uleiurilor vegetale care sint transformate din starea lor naturala lichida in stare solida cu ajutorul hidrogenizarii. In jurul acestui proces pot aparea accidente din care rezulta acizi grasi in forma trans care sint cancerigeni. Este de preferat sa consumam un unt de calitate superioara, bogat in vitamina A, D si E in cantitate mai mica decit sa apelam la margarina. Si nu uitati: caloriile sint aceleasi! Uleiul de peste este sanatos? ADEVARAT. Grasimea din peste este o grasime speciala ce contine acizi grasi nesaturati cu rol protector cardiovascular. Din pacate, la noi in tara nu se consuma suficient peste si de aceea este recomandat ca pestele si fructele de mare sa existe
33

de cel putin 3-4 ori in meniul nostru saptaminal. De preferat pestele proaspat (nu conservele) si salbatic (nu de crescatorie), iar uleiul de peste trebuie folosit in cazuri de stricta necesitate, altfel poate duce la supraponderabilitate sau obezitate la adulti. Alunele si nucile hranesc creierul? ADEVARAT. 10 nuci sau alune consumate zilnic hranesc celula nervoasa si ne ajuta sa fim mai destepti Exista alimente care cresc colesterolul? FOARTE ADEVARAT. Acestea sunt zaharul rafinat, deci toate dulciurile, grasimile animale (slanina, unt, smintina), margarina, CAFEAUA si FUMATUL. Produsele care scad colesterolul sint: fructele, legumele, cerealele, soia, grasimea din peste, laptele si produsele lactate degresate, uleiul de porumb, masline, CEAPA, USTUROIUL SI ARDEIUL IUTE. Branza nu ingrasa? FALS. Brinza este cel mai mare pericol pentru silueta, ea contine pina la 80% grasime. O felie de cascaval este echivalenta cu 3 felii de paine, asa ca nu va amagiti mancand telemea cu rosii, nu o sa slabiti prea tare.

Pentru romani, bolile si moartea vin in cosul zilnic de cumparaturi.

Daca tot ne-am obisnuit cu dezvaluirile care deranjeaza mafia alimentelor din Romania si care ne pot ajuta sa ne salvam de boli si suferintesa continuam!!! Ce contine, in general, o clasica salat de icre Hering de la o firma cupretentii!!! Ingrediente: ulei vegetal, ap carbogazoas , icre s rate hering, ceap , gelifiant-gum xantan, gum guar, conservant E 221, E 200, acidifiant-acid citric (E330), antioxidant E 316 (propil galat) care poate provoca irita ii ale mucoasei gastrice sau ale pielii; n unele ri este interzis n mncarea copiilor
34

E 200 (acid sorbic) iritant pentru piele E221 (sulfit de sodiu) alergii E 330 (acid citric) cancerigen, afte bucale Daca va iubiti copiii si nepotiicititi-le ce contin unele minunate jeleuri gumate cu arome de fructe. Nu dam marca dar sa stiti ca nu prea conteazacam toate jeleurile gumate sunt la fel: bune si cancerigene!!! Ingrediente: sirop de glucoz , agent de uleiere (ulei vegetal, cear Carnauba E 903), arome natural identice, vitamina C, coloran i (ro u-azorubin E 122, galben tartrazin E 102, albastru patent E 131. E 903 folosit n cosmetic si cerneluri, o chimicala care poate provoca reac ii alergice E 122 (azorubina) colorant ro u, reac ii adverse la persoanele astmatice i la cele alergice la aspirin E 102 (tartrazina) colorant galben cancerigen care poate provoca muta ii cromozomiale; determin deficien e n vitamina B6 i zinc; geneaz crize de astm bron ic, urticarie i hiperactiviate la copii; E 131 (albastru patent) cancerigen Past de ardei (nu-i dam numele dar e produsa in Romania. Oricum majoritatea sunt o apa si-un pamant)!!! Ingrediente: past de ardei, past de tomate, amidon din porumb, o et, zah r, poten iator de arom (glutamat de sodiu), acidifiant (acid citric), agen i de ngro are (gum xantan), conservan i (sorbat de potasiu E 202, benzoat de sodiu E 211), aroma natural , colorant extract de ardei ro u, antioxidant (acid ascorbic)

35

E 621 (glutamat de sodiu), E 330 (acid citric), E 211 (benzoat de sodiu) cancerigeni O inghetata, care vreti voi, caci majoritatea respecta reteta aceasta, contine: ap , zah r, gr simi vegetale, lapte praf degresat, sirop de glucoz , emulgatori (mono i digliceride i esteri cu acizi gra i), stabilizatori, caragenan (E 407), arome identic naturale, acidifiant-acid citric, caramel (E 150), coloran i artificiali - n func ie de sortiment E 150 (caramel) n categoria aditivilor suspec i, se recomand renun area la el pentru alimentele destinate copiilor!!! E407 (caragenan) tulbur ri digestive (indigestie, vom , colici abdominale) E 122 (azorubina) este un colorant ro u, ob inut din gudron, care se adaug la dulciuri, mar ipan, cristale pentru jeleuri, peltea. Poate produce reac ii adverse la persoanele astmatice i la cele alergice la aspirin . Este interzis n Japonia, Suedia, SUA, Austria i Norvegia. Pentru ca prostimea nu este aparata de nimeni, pentru ca prostimea e buna sa faca doar bani pentru mafia alimentelor si apoi sa moara usor si cu suferinteazorubina este permisa si folosita la greu in Romania. Mai departe: E 102 (tartrazina) colorant galben cu puternica actiune cancerigen (tumori tiroidiene), poate provoca muta ii cromozomiale; determin deficien e n vitamina B6 i zinc; genereaz crize de astm bron ic, urticarie i hiperactiviate la copii; interzis n Norvegia, Austria, Suedia, Elvetia, Marea Britanie, Olanda. Pentru noi, romanii, este aur curatlegal si folosit la greu!!!

Luati ceva de scrismai dam 2-3 exemple referitoare la ce mancam noi, poporul cobai si sarac din aceasta tara - sat fara caini: E 124 (ro u ponceau) interzis n SUA i Norvegia, se g se te la noi n mezeluri. S-a dovedit puternic cancerigen pentru animalele de laborator si poate produce reac ii adverse la persoanele astmatice i cele alergice la aspirin . E 131 (albastru patent) - cancerigen, interzis n Australia, USA, Norvegia; se

36

folose te n b uturile spirtoase i pr jiturile prostimii !!! De ce oare doar la noi? E 110 (sunset yellow) cancerigen, congestie nazal , alergii, hiperactivitate, tumori renale, dureri abdominale, vom , indigestie; interzis n Norvegia.

Pentru romani, bolile si moartea vin in cosul zilnic de cumparaturi.

Nu v l sa i n ela i de reclamele tip "ca la mama acas " sau de ambalajele atr g toare. Gustul va poate n ela, c ci unele chimicale dau arome mai intense dect cele naturale. "Afara-i vopsit gardul, n untru-i leopardul". Iata doar cateva produse de laborator, extrem de des cumparate odata cu mancarea si puse si in farfuria copiilor si nepotilor poate pe viitor va mai ganditi!!! E220-E228 Sulfi i conservan i; provoac alergii; n carne de hamburgeri, cartofi deshidrata i, fructe confiate, pr jituri, bere, vin, o et de vin. Bauturile alcoolice, cum ar fi berea sau vinul, sunt saturate de metabisulfit, care d limpezime, dar care atac sistemul digestiv. La bere, n procesul de pasteurizare sunt folosite substan e chimice care provoac migrene. Din punct de vedere al aditivilor alimentari, t riile (vodca, whisky, etc.) nu prezint pericol, ntruct chiar alcoolul este un bun conservant, dar n lichioruri se adaug coloran i: E 102 (tartrazina), E 110 (sunset yellow), etc. E555 (silicatul de aluminiu i potasiu) este folosit n sare, lapte praf i f ina. De i se cunoa te c aluminiul este cauza unor probleme placentare n timpul sarcinii i c este asociat cu boala Alzheimer, este permis n Romnia.

Ce se va intampla cu plantele medicinale?

Tragem azi poate cel mai cumplit semnal de alarma in ceea ce priveste sanatatea acestui popor necajit! Probabil ca nimeni nu va face nimic. Suntem prearomani ca sa fim in stare de cevamacar nu mai putem spune : N-am stiut!! Cititi si va cutremurati! Producatorii romani de leacuri naturiste, pe baza de plante medicinale, mai au opt luni la dispozitie pentru a respecta directiva Uniunii Europene care a fost adoptata la 31 Martie 2004, si care cere ca, de la 1 aprilie 2011 toate plantele
37

medicinale sa fie procesate dupa aceleasi procedee ca si celelalte produse farmaceutice, adica sa fie fabricate plante medicinale precum medicamentele!!! Acest lucru presupune inclusiv obtinerea de certificate legale care costa peste 100.000 de euro pentru fiecare planta in parte, desi acestea sunt folosite de mii de ani. Costurile uriase pe care le presupune intrarea in legalitatea vor lichida producatori romani din domeniul plantelor medicinale in favoarea marilor colosi farmaceutici, ale caror produse nu vor mai fi concurate de paducel, coada soricelului sau florile detei!!! Pretul urias al medicamentelor face ca majoritatea romanilor sa apeleze la tratamente traditionale cu plante medicinale. Musetelul, menta sau coadasoricelului sunt singurele leacuri pe care si le mai permit sute de mii de oameni, iar apropiata lichidare a comercializarii lor va da o lovitura cumplita sanatatii poporului roman, un popor si asa extrem de bolnav si sarac!!! Producatorii nostri din domeniu nu vor putea sa se conformeze directivelor UE, nu vor avea banii necesari, vor intra in faliment si vor lasa milioane de romani pe mana farmaciilor cu medicamente scumpe si majoritar inutile Dupa data de 1 aprilie 2011, in tara noastra NU se vor mai putea vinde legal plante medicinale, Romania riscand sa fie data in judecata de catre marile concerne farmaceutice si nu e greu de ghicit care va fi soarta unor asemenea procese. Dar cum noi, prostimea avem acum alte prioritati si ne uitam in alte directii cu siguranta vom incepe sa plangem si sa ne vaicarim cand va fi prea tarziu!!!

100 de alimente care protejeaza principalele organe

38

Nutri ioni tii germani au aflat r spunsul la ntrebarea: care sunt cele mai bune alimente pentru organismul uman. Cei mai renumi i nutri ioni ti germani au stabilit care sunt cele mai s n toase 100 de alimente care i protejeaz principalele organe. Lista acestora a fost publicat recent n ziarul Bild din Germania i a f cut deja furori n ntreaga lume. n cazul legumelor i fructelor se recomand ca acestea s fie consumate proaspete sau congelate, iar plantele medicinale indicate de medicii germani trebuie administrate sub form de infuzii, comprese sau tincturi. V prezent m n premier n Romnia lista acestor 100 de alimente s n toase. Pentru piele i p r 1.Pepenele. Are foarte pu ine calorii i e un fruct excelent pentru men inerea fermit ii pielii. 2. Iaurtul degresat. Are o concentra ie ridicat de vitamina A, iar bacteriile sale mbun t esc aspectul pielii. 3. Grul. Are calciu, acizi gra i, dioxid de siliciu - provizii de s n tate pentru piele, p r i unghii. 4. Orzul. Con ine substan e bioactive, nfrumuse eaz i revitalizeaz . 5. Cimbrul. Cur organismul i red str lucirea pielii. 6. Hreanul. Regenereaz p rul, pielea i unghiile, mul umit substan elor active con inute. 7. Mu tarul. Regleaz fluxul sangvin la nivelul pielii. Pentru Rinichi 8. Sfecla ro ie. Stimuleaz arderile celulare. 9. Vi inele.
39

Con in potasiu, substan pe care rinichii "se lupt " s o elimine din snge, cnd e n exces. 10. Castravetele. Are mult ap i stimuleaz activitatea rinichilor. 11. elina. Protejeaz rinichii de viru i. 12. Varza ro ie. Aminoacizii i proteinele sale ac ioneaz ca un filtru pentru rinichi. 13. Gulia. Vitamina C protejeaz celulele renale, iar fierul i fosforul energizeaz . 14. Ridichea neagr . Are propriet i de antibiotice naturale. 15. Varza murat . Detoxific ntregul organism. 16. Hri ca. n medicina complementar , e folosit ca produs dietetic n cazul bolilor de rinichi i n diabet. E eficient dac suferi i de hipertensiune arterial . 17. P trunjelul. De ine combina ia ideal de minerale pentru a cur a rinichii. Pentru Oase 18. Migdalele. Con in magneziu, care ajut oasele s r mn s n toase. 19. Spanacul. Aduce n organism necesarul de calciu pentru rezisten a oaselor i func ionarea mu chilor. 20. Meiul. Deosebit de bun pentru copii, c rora le nt re te din ii, oasele i le stimuleaz cre terea. 21. Secara. Benefic pentru din i, oase i mu chi. E o surs ideal de B-vitamine, potasiu, magneziu, mangan, fier i zinc. 22. Brnza. Este o surs de calciu, contribuind la nt rirea oaselor. Pentru intestine i stomac
40

23. Tinctura de fenicul. Protejeaz mucoasele intestinale. 24. P strnacul. Stimuleaz digestia. 25. Mango. Are vitamina A i antioxidan i ce ap r mucoasa intestinal . 26. Arpaca ul. Aduce n organism necesarul de fibre, magneziu i fosfor pentru o digestie s n toas . 27. M rarul. Amelioreaz indigestia. 28. Soia. Are propriet i anticancerigene. 29. Nucile. Con in o form purificat de Omega 3, care ajut la reducerea riscului de cancer al intestinelor. Pentru ficat 30. Anghinarea. Are proteine regenerative, iar acidul folic i antioxidan ii s i previn bolile hepatice. 31. Sucul de ridiche. Stimuleaz secre ia bilei. 32. Conopida. Contribuie la protejarea i mbun t irea activitii ficatului. 33. Drojdia de bere. E o important surs de vitamina B, detoxific ficatul. 34. N sturelul (Nasturtium Officinale). E folosit la producerea mu tarului i a uleiurilor bune pentru metabolismul bilei i al ficatului. 35. P p dia. Reduce colesterolul i ajut la buna func ionare a ficatului. 36. Laptele. Ap r ficatul de diferite afec iuni frecvente. 37. Menta. Uleiurile sale esen iale stimuleaz secre ia biliar i ajut la calmarea crampelor. 38. Carnea de iepure.
41

Degreseaz ficatul. 39. Carnea de vit i de mnzat. Con ine vitamina B, fier i proteine de bun calitate. Pentru creier 40. Lintea. Con ine proteine, glucide i lecitina de care au nevoie celulele creierului. 41. Quinoa. Bogat n fier, nt re te memoria i ncetine te procesul de mb trnire. 42. Carnea de pas re de curte. Are gr simi i uleiuri care ofer energie celulelor nervoase. 43. Fasolea. Cre te puterea de concentrare. 44. Oul. E o surs grozav de proteine, iar g lbenu ul con ine colin , care ajut la dezvoltarea memoriei. 45. Avocado. E un fruct care combate stresul, nervozitatea i insomnia. 46. Bananele. Con in substan e benefice pentru creier. Glucoza, vitaminele i mineralele fructelor l energizeaz . 47. Caisele. Un amestec ideal de minerale ce stimuleaz neuronii. 48. Stafidele. Au mult zah r (75%), resurs energetic pentru creier. 49. Perele. Ajut circula ia sangvin , iar zah rul i substan ele asem n toare hormonilor intensific puterea "de lucru" a creierului. 50. Maz rea. E bogat n proteine bune pentru memorie i concentrare. 51. Salata verde . Substan ele opiacee calmeaz sistemul nervos. Pentru ochi 52. Castanul s lbatic. Substan ele sale active calmeaz irita iile i senza ia de usturime.
42

53. Arnica. Uleiurile esen iale calmeaz inflama iile oculare. 54. Mesteac nul alb. Vitamina C, potasiul i calciul con inute nt resc imunitatea ochilor. 55. Limba de miel. Are o mul ime de taninuri i saponine ce reduc inflamarea vaselor conjunctivale. 56. Rostopasca. Este eficient mpotriva viru ilor, n special pentru ochii usca i. 57. Gutuia. Cu pectin i calciu, e bun pentru alergii i febra fnului. 58. Iarba de silur (Euphrasia Officinalis). Calmeaz ochii n cazul persoanele tensionate, care stau mult n fa a calculatorului. 59. Gr simea de g in . mpreun cu iarba de silur, face minuni dac e aplicat ca unguent pe ochi. 60. Strugurii. Aceste fructe ajut cu prec dere ochiul n timpul vederii nocturne. 61. P tlagina. Taninurile sale trateaz infec iile oculare. 62. C p unele. Ajut ochiul n timpul vederii nocturne. 63. Centaurium minus. Tinctura acestei plante vindec afec iunile oculare. 64. Ananasul. Con ine numeroase enzime ce relaxeaz ochii celor care stau mult la calculator. 65. Rozmarin. Purific ochii i protejeaz vasele de snge oculare. Pentru inim 66. Varza. Are mult potasiu i fier, necesare inimii i circula iei sangvine. 67. Broccoli. Previne ateroscleroza i atacurile de cord, prin con inutul de calciu, fier i caroten. 68. Ridichea. Ap r mpotriva atacurilor de inim . 69. Portocalele. Con in vitamina C, care scade valoarea colesterolului din snge,
43

n plus, are i pu ine calorii. 70. Morcovul. Acidul folic i bioflavonoidele r d cinoasei protejeaz inima. 71. Pe tele. Acizii gra i Omega 3 ap r sistemul vascular de inflama ii i de calcifieri. 72. Ceapa. Scade presiunea sngelui, mbun t e te activitatea inimii i circula ia. 73. Usturoiul. Alicina con inut previne accidentele vasculare cerebrale. 74. Usturoiul s lbatic. Substan ele sale cur sngele de toxine. 75. Sparanghelul. Asparagina cur cordul i vasele mari de snge. 76. Cicoarea. Scade tensiunea arterial i colesterolul, cur sngele cu ajutorul unor minerale specifice. 77. Uleiul de m sline. Energizeaz cordul i reduce colesterolul. 78. Somonul. Acest pe te e o surs bun de acizi gra i Omega 3, care reu esc s scad din nivelul trigliceridelor din snge. 79. Dovleacul. Are efect benefic n cazul hipertensiunii arteriale i n bolile de inim . 80. Cartofii. Protejeaz contra accidentelor cerebro- vasculare, oferind o cantitate mare de vitamina C pentru sistemul vascular. 81. Paprika. Protejeaz inima i vasele de snge. 82. Ro iile. Diuretice eficiente, normalizeaz tensiunea arterial . 83. M slinele. Reduc colesterolul nociv i tensiunea arterial . 84. Merele. Con in 300 de substan e esen iale pentru protec ia ntregului sistem vascular. 85. Fasolea neagr . O can din acest aliment furnizeaz ntre 120 i 320 miligrame de magneziu, mineral ce previne apari ia tulbur rilor de ritm cardiac.
44

86. Coac zele. Cu cea mai mare concentra ie de minerale i de vitamine C, B, D i E, sunt bune pentru circula ia sngelui. 87. Zmeura. Ac ioneaz ca o aspirin natural , nt rind sistemul imunitar. 88. Murele. Sunt considerate de speciali tii germani fructe cardioactive, ajutnd la func ionarea optim a cordului. 89. Socul. mbun t e te circula ia sngelui. 90. Piersicile. Au multe vitamine care protejeaz inima. 91. Cire ele. mprosp teaz resursele de potasiu, calciu, magneziu, fier, fosfor i siliciu. 92. Rubarba. Fortific inima i scade tensiunea arterial . 93. Grepfrutul. Are o enzim special , care previne obstruc iile vasculare i tromboza. 94. Ciuperca Shitake. Reduce colesterolul. 95. Prunele. Previn tromboza. 96. Curmalele. Sunt bogate n fier, calciu i potasiu. Reduc tensiunea arterial , protejeaz mpotriva aterosclerozei. 97. Afinele. Pigmentul lor albastru ajut la elasticitatea vaselor sangvine. 98. Ov zul. Are acizi gra i, benefici n bolile cardiovasculare. 99. Porumbul. Are vitamina D i vitamina K. 100. Ardeiul iute. Previne cre terea zah rului din snge, care poate duce la formarea colesterolului pe vasele inimii.

45

Cum obtinem sare naturala fara cianura

Nu exist alimenta ie s n toas f r sare! Nu n exces, e drept, dar nici f r ea! Nu exist , spun cunosc torii, digestie normal f r ..sare!!! n Romnia aproape toate sarea din comer este iodat i cu ferocianura n ea. V spunem azi cum pute i face acas ..sare 100% natural , sare f r iod, sare f r cianur !! Pentru prepararea acestei s ri folosi i numai Sare bulg ri pentru animale!!! i nu de alta dar aia este chiar imposibil de falsificat i de murd rit. Aceast sare se extrage direct din salin i, odat ce fabricantul a spart-o m runt ca s bage ceva- mecherii n ea, nu mai are cum s-o mai fac din nou bulg ri mari . Iat cum se procedeaz : ntr-un butoi de 100 de litri pune i : 30 de kilograme de sare bulg ri i restul ap (cam asta-i concentra ia maxim admis , altfel r mne sarea nedizolvat ) . Pune i doar sare mare , d-aia bulg ri , sare d-aia ce se d la animale ca s-o ling . Sparge i bulg rele de sare n buc i cam de m rimea pumnului sau cam de m rimea a doi pumni lipi i unul de altul . Apoi , to i bulg rii se vor pune ntr-un s cule -plas de plastic (sac din acela n care se vnd cartofii la pia )...dar care s nu aib g urelele mai-mari de 25 milimetri . Apoi , acest sac cu bulg ri-m run i se leag neap rat sus la gura butoiului, ct mai aproape de suprafa a (oglinda) apei , iar apoi se las acolo vreo dou zile ca s se dizolve sarea. Nici nu e nevoie ca s amesteci n butoi pentru c sarea se dizolv singur , are ea secretul ei!!! Dup dizolvarea complet , se las apa s rat s se limpezeasc bine (o zidou ), iar apoi se va scoate u urel saramura din butoi cu un furtun. Apoi saramura se va pune pe lng sob ntr-o crati ct mai larg sau, dac nu-s condi ii, se pune pe calorifer. Nu este prea indicat s se fiarb apa. Trebuie ca evaporarea apei sa fie lenta, f r grab !!!

46

Dup evaporarea complet a apei, va rezulta o sare alb , naturala, cu o granula ie neuniform , cam pn la m rimea bobului de gru . Aceast sare se va cerne prin sita de f in i astfel, sarea mai mare r mne pentru oala cu ciorb , iar sarea m runt se pune n solni . Cine are nevoie de sare extra fin , poate s-o m run easc u or cu r ni a electric sau cu piuli a de nuci! Aten ie la ct de curat este apa pe care o folosi i la saramur !!! N-ar strica sa o fierbe i nainte i s o r ci i. A a ve i avea pe mas i n cas sare f r iod, f r cianur i 100% natural !!!

celebra reteta a licorii cu usturoi si alcool

Aceasta reteta a unui farmacist antic a fost gasita in 1972 intr-o manastire budista din Muntii Tibetului. MOD DE PREPARARE: Intr-un borcan de sticla se pun 350 grame de usturoi zdrobit peste care se toarna 220250 de grame alcool de 95-96, rom sau tarie. Borcanul se inchide ermetic si se pune in frigider timp de 10 zile. In cea de-a 11-a zi se filtreaza totul cu o strecuratoare foarte fina sau cu tifon. Lichidul obtinut se toarna in acelasi borcan si se pune inca 2 zile in frigider. Dupa aceasta perioada remediul este gata pentru tratament (picaturile se pot lua cu putin lapte sau apa inainte de a incepe sa mancam), dupa cum urmeaza:

NUMAR DE PICATURI ZIUA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 MIC-DEJUN 1 4 7 10 13 16 12 9 6 3 15 25 PRANZ 2 5 8 11 14 17 11 8 5 2 25 25 CINA 3 6 9 12 15 18 10 7 4 1 25 25

47

Se va continua cu cate 25 de picaturi, de 3 ori pe zi, pana la terminarea intregii cantitati. TERAPIA NU SE POATE REPETA DECAT ODATA LA 5 ANI !!! Acest preparat din extract de usturoi curata organismul de grasimi si pietre, imbunatateste metabolismul si astfel toate vasele sangvine (re)devin mai elastice. Regleaza greutatea corpului, topeste cheagurile de sange, vindeca diafragma miocardica bolnava, arterioscleroza, inapetenta (lipsa poftei de mancare), sinuzita, hipertensiunea, bolile bronho-pulmonare, face sa dispara artritele, artrozele si reumatismul. Vindeca gastritele, ulcerele de stomac si hemoroizii, absoarbe orice fel de tumori externe si interne, vindeca diferitele tulburari de vedere si auz, impotenta. Are efect benefic asupra intregului organism. ATENTIE: Alcoolul nu trebuie sa contina alte substante (clorura de benzalconiu sau metanol).

Ultimele Noutati
y y y y y y y y

Ceapa si beneficiile ei - partea I Otravurile din painea noastra cea de toate zilele ULEIUL DE MASLINE - leac pentru urmatoarele afectiuni Adevarat sau fals despre PROTEINE, GLUCIDE, LIPIDE Pentru romani, bolile si moartea vin in cosul zilnic de cumparaturi. Ce se va intampla cu plantele medicinale? 100 de alimente care protejeaza principalele organe Cum obtinem sare naturala fara cianura

Cele mai citite articole

y y y y y y y y

Retetele celebrei vindecatoare Djuna Davitasvili - partea I V-am promis celebra reteta a licorii cu usturoi si alcool? Ei bineiat-o!!! Afectiuni ce pot fi tratate cu ajutorul scortisoarei si a mierii de albine Retetele celebrei vindecatoare Djuna Davitasvili - partea a II-a Detoxifierea periodica a organismului Detalii legate de celebra reteta a "USTUROIULUI VINDECATOR" Alte afectiuni ce pot fi tratate cu miraculosul USTUROI Ce va fi n 2012 ?

48