1

2012
Retete de
supravietuire









2

Ceapa si beneficiile ei partea I


Doar ceapa mai poate egalausturoiul!!! Secretele vindecarii sau tinerii bolilor la
distanta cu ajutorul cepei precum sipericolul de moarte pe care il reprezinta
ceapa statuta, iata ce v-am promis azi si ne tinem de cuvant. Luati de scris si
notati, merita!!!
Un studiu realizat de cercetatorii italieni asupra populatiilor din sudul Europei
arata ca mancatul cepei reduce mult riscul de aparitie a mai multor forme de
cancer: bucal, esofagian, colo-rectal, laringian, de san, ovarian, de prostata, renal.
La fel ca usturoiul, ceapa prezinta capacitatea de a acumula seleniu din sol, o
substanta protectoare impotriva aparitiei cancerului. Consumul de ceapa (cel putin
o jumatate de ceapa cruda pe zi) a fost asociat, intr-un alt studiu francez, cu o
reducere de cel putin 50% a riscului de aparitie a cancerului de stomac, dar si cu o
reducere semnificativa a incidentei cancerului de san.
Diabetul - doua studii independente facute de spitalele universitare ale unor
facultati de medicina din India arata ca un consum zilnic semnificativ de ceapa
cruda (140 de grame pe zi) scade glicemia, prevenind si chiar tratand diabetul.
Interesant este ca in aceleasi studii s-a pus in evidenta un alt fapt remarcabil: ceapa
NU reduce nivelul glicemiei la cei care nu sufera de diabet.
Arteroscleroza- un studiu preliminar realizat cu voluntari barbati arata ca
administrarea a 50 grame de ceapa proaspata pe zi diminueaza foarte mult riscul
cresterii colesterolului seric, determinat de o alimentatie cu un continut ridicat de
grasimi. De asemenea, consumul de ceapa previne ateroscleroza, ischemia cardiaca
si amelioreaza hipertensiunea.
Imbatranirea prematura- un studiu facut de o echipa de medici de la Novi Sad,
Serbia, arata ca ceapa cruda consumata zilnic are efecte bune de combatere a
afectiunilor cardiovasculare si a imbatranirii, datorita neutralizarii radicalilor liberi
de catre substantele antioxidante din ceapa.
Tratamente interne cu ceapa
Tulburari de memorie- se trateaza cu ceapa cruda, cate 80 de grame (o ceapa mai
mare) pe zi. Substantele active din ceapa au efecte neuroprotectoare si
imbunatatesc irigarea cu sange a creierului. Tratamentul cu ceapa inlatura mai ales
3

problemele legate de memoria de scurta durata, adica exact cea care este cel mai
afectata in primele faze la bolnavii cu Alzheimer. Tratamentele cu ceapa
imbunatatesc totodata si coordonarea motorie, fiind o sansa pentru persoanele in
varsta.
Depresie - doua-patru linguri de suc proaspat de ceapa, administrat dimineata si
seara, sunt un leac surprinzator de puternic impotriva depresiei. Sucul foarte
proaspat de ceapa, administrat pe stomacul gol, cu putin suc de fructe (mere sau
portocale), stimuleaza puternic activitatea sistemului nervos central, inducand o
stare de vioiciune, optimism, dorinta de actiune.
Sterilitate masculina- ceapa consumata sub forma de salata este un stimulent al
activitatii gonadelor la barbati, imbunatatind productia de sperma, dar si de
testosteron. Astfel, ceapa este si o speranta in tratamentul efeminarii barbatilor
moderni, care au ajuns din cauza tulburarilor endocrine produse de alimentatie, de
sedentarism ori de consumul de alcool, sa se confrunte in numar tot mai mare cu
obezitatea, celulita, vergeturile, ginecomastia etc.
Tuse persistenta, tuse convulsiva- se bea decoct de ceapa cat de fierbinte posibil,
indulcit cu miere. Doua-trei cani pe zi din acest remediu prea putin placut la gust,
ba chiar respingator pentru unii, are efecte aproape miraculoase de oprire a
acceselor de tuse, de eliminare a secretiilor de pe arborele bronsic, de refacere a
epiteliilor distruse de infectia respiratorie.
Litiaza biliara- se iau zilnic 2-3 lingurite de ulei, in care s-a macerat ceapa,
preparat dupa reteta data in urmatoare randuri dr mai jos. Tratamentul se face
vreme de 14 zile, urmate de 7 zile de pauza, dupa care se poate relua. Este eficient
pentru prevenirea formarii unor noi calculi biliari, dar si pentru eliminarea celor
existenti, mai ales daca nu sunt de dimensiuni foarte mari.
Bronsita - se iau dimineata, la pranz si seara, cate 2-3 lingurite de sirop de ceapa,
in cure de cate 2-3 saptamani. Este un remediu util, mai ales in tratamentul
bronsitei infectioase, dar si al celei tabagice, precum si al celei alergice.
Astmul bronsic- zilnic se bea un sfert de pahar de lapte fierbinte, in care se pune o
lingurita de suc de ceapa si cateva picaturi de suc de usturoi. Acest preparat
favorizeaza eliberarea arborelui bronsic de secretii, elimina in buna masura
senzatia de sufocare, previne contractura spastica a cailor respiratorii.
4

Infectie cu candida pe traiectul digestiv- un studiu foarte recent arata ca sucul de
ceapa (50 ml), administrat in 3-4 reprize pe parcursul unei zile, combate infectiile
cu candida si cu multe alte ciuperci parazite, la fel de eficient ca multe alte
medicamente de sinteza, fara a da obisnuinta si nici reactii adverse. Acelasi studiu
arata ca in tratarea candidei, cele mai bune rezultate se obtin prin asocierea cepei
cu usturoiul.
Tratamente externe cu ceapa
Eczeme- componentii cu sulf, care dau mirosul specific din ceapa, sunt
antiinflamatori si au efecte antibacteriene si antifungice puternice. Din acest motiv,
cataplasmele cu ceapa aplicate zilnic, vreme de 45 de minute, pe eczemele
infectioase, dar si pe cele alergice, duc la diminuarea suprafetei zonelor afectate de
catre acestea si la scaderea unor simptome conexe (mancarimi, usturime etc.).
Degeraturi - se pun cataplasme cu ceapa rasa pe zonele afectate, care se tin vreme
de minimum doua ore. Este un tratament care da rezultate neasteptat de bune in
degeraturile de gravitate mica si medie.
Retentie de urina- un remediu de prim ajutor este cataplasma cu ceapa pusa pe
zona abdominala inferioara, vreme de cateva ore. Nu se stie exact mecanismul de
actiune al acestui remediu, dar are efecte certe de stimulare a functionarii rinichilor
si eliminare a urinei.
Remedii din ceapa
Salata Este forma ideala de consum pentru o persoana care vrea sa obtina rezultate
terapeutice de durata. O ceapa mare (minim 80 de grame) se curata de coaja, se
spala si se toaca marunt. Apoi se freaca putin cu un varf de cutit de sare, se adauga
suc de lamaie si patrunjel tocat marunt dupa gust. Se consuma la o masa, doza
fiind suficienta pentru o zi.
Sucul proaspat se obtine prin maii multe metode simple:
* Dupa ce a fost bine zdrobita ceapa cu ajutorul unei masini de tocat carne rezulta
un suc albicios care se filtreaza prin tifon sau o sita de matase, foarte fina.
* cu o razatoare fina, prin care se da ceapa si apoi se stoarce prin tifon
5

* cu storcatorul electric centrifugal, obtinand un suc ceva mai limpede si mai pur,
intrucat pulpa este partial retinuta prin centrifugare.
Indiferent de metoda prin care a fost obtinut, sucul de ceapa este bine sa se
consume proaspat, cate 20-50 ml in doza unica, administrata inainte de masa.
Decoctul de ceapa
Se foloseste in afectiunile respiratorii si se consuma cat de fierbinte se poate
suporta. Iata reteta de preparare: se fierb la foc mic doua cepe cu tot cu coaja,
vreme de cinci minute, intr-o cana de apa, dupa care se lasa sa se raceasca vreme
de 10 minute, acoperind vasul. Se strecoara si se administreaza cat de cald posibil,
cu miere.
Siropul de ceapa
Se amesteca foarte bine 10 linguri de suc de ceapa cu 20 de linguri de miere de
salcam, dupa care se pune intr-un borcan la pastrare. Se administreaza din acest
preparat 2-3 lingurite, de trei ori pe zi.
Maceratul de ceapa in ulei
Doua cepe mari se taie marunt si se pun la macerat vreme de 6 zile, intr-o cana de
ulei virgin de masline (daca nu va permiteti, este bun si cel de floarea-soarelui).
Dupa macerare, preparatul se filtreaza prin tifon si se pastreaza inchis ermetic. Se
administreaza cate 3-4 lingurite pe zi.
Cataplasma cu ceapa
1-2 cepe se taie fin, se invelesc in tifon subtire si apoi se aplica pe zona afectata,
unde se tin vreme de 30-120 de minute. Este bine ca peste cataplasma cu ceapa sa
se puna si o folie de plastic, pentru a impiedica evaporarea unor substante active.
Precautii si contraindicatii la tratamentul cu ceapa
Ceapa se consuma cu prudenta de catre bolnavii de gastrita, de colita de
fermentatie si de cei cu colonul iritabil. Exista relativ multe persoane care au o
intoleranta digestiva mai mica sau mai mare la ceapa. In cazul lor ingerarea cepei
poate inhiba peristaltismul gastric, poate incetini procesul digestiv, mergand pana
6

la aparitia starilor de greata si a indigestiei puternice. In aceste cazuri doza de
ceapa va fi redusa pana la limita suportabilitatii, organismul urmand sa fie obisnuit
gradat cu acest remediu. De asemenea, este bine ca dupa administrarea cepei sa se
consume o portocala acrisoara, si sa se mestece dupa aceea indelung coaja puternic
parfumata a acesteia (este si una dintre putinele metode care functioneaza pentru
corectarea mirosului respiratiei).
ATENTIE MARE !!! DESI PARE FREU DE CREZUTCEPELE
ABANDONATE DEVIN OTRAVITOARE
Ceapa este mediul perfect pentru bacterii, in special ceapa negatita. Nu pastrati
niciodata o bucata de ceapa taiata. Nu este sigura nici daca o pui intr-o punga
etansa si o bagi la frigider. Luati cepe mai mici. Daca totusi ramanela tomberon,
la gunoi ca devine toxica!!! Asa ca, atentie sporita la ceapa care va este pusa in
hotdog sau saorma!!!
Iubiti animalele? Aveti un caine la care tineti si nu stie sa citeasca? Atunci cititi voi
si invatati: CAINII NU TREBUIE SA MANANCE NICIODATA CEAPA.
Stomacul lor nu o poate metaboliza.

Detoxifierea periodica a organismului

Nu consuma alimente prajite. Mai ales nu da copiilor prajeli.
Nu consuma alimente conservate sau afumate.
Evita pe cit posibil alimentele din supermarket care contin E-uri: coloranti,
conservanti si alti amelioratori. Pare greu dar este inceputul unui drum al salvarii
de la boli grave. Deci nu consuma mezeluri dincomert si evita cat se poate
carnea.
Inlocuieste dulciurile cu fructe. Poate fi mai scump dar sigur este mai
sanatosdecat un kilogram de dulciuri, mai bine 200 de grame de struguri, de
mere sau de gutui romanesti.
Elimina fainoasele albe. Consuma cereale, piine neagra, de secara sau de
7

tarite
Consuma legume proaspete si proteine vegetale (soia, ciuperci)
Consuma cel putin 2 l de apa pe zi
Nu consuma: zahar, cafea, alcool si bauturi racoritoare sintetice.
Inlocuieste zaharul cu miere. Daca nu aveti miere, folositi zahar brun sau
zahar brut. Zahar albdeloc!
Pentru energizare consuma ceai verde in locul cafelei.
Consuma multe sucuri naturale si ceaiuri de plante.
Bea in fiecare seara inainte de culcare si dimineata la sculare urmatoarea
bautura: un pahar de apa plata cu sucul de la 1 jumatate de lamiie si 1 lingurita de
miere
Consuma lactate proaspete: iaurt, sana, chefir. Studiaza eticheta: sa nu
contina E-uri, coloranti si conservanti
Pentru detoxifierea vezicii biliare si a ficatului, bea in fiecare dimineata pe
stomacul gol: 1 lingura de ulei de masline virgin amestecat cu putin suc de
lamiie(apoi stai 20-30 minute culcat pe partea dreapta) Efectele sunt
extraordinare. Crizele de dischinezie biliara vor disparea definitiv
Exercitiile fizice, mersul activ, stimuleaza actiunea sistemului
cardiovascular si procesele metabolice in organism, intensificand functiile
naturale de depuratie
Incearca cel putin 1 zi saptamina sa maninci numai "hrana vie". Deci, nu
consuma alimente fierte sau prajite (mincare gatita) ci numai alimente nutritive in
stare naturala: fructe, legume, sucuri naturale, nuci, stafide, smochine, curmale,
cereale integrale, apa, ceaiuri etc
Daca ai vointa si doresti o detoxifiere mai profunda consuma "hrana
vie" 5-7 zile !!!

8

Am primit cele mai vechi si eficiente retete ale moldovenilor
de dicolo de Prut !!!
Pentru tratarea tusei
Se fierb tarate sau porumb boabe, cam 300 g, in 3 l apa, pana cand scade
zeama cam la 500 ml. Se strecoara zeama. Separat, se freaca bine 2 galbenusuri cu
2 linguri zahar brun sau zahar brut, pana se formeaza o spuma. Peste aceasta se
toarna treptat zeama strecurata in care a fiert graul sau porumbul. Se amesteca
pana cand se omogenizeaza bine compozitia care se bea calda, de mai multe ori pe
zi.

Pentru tratarea racelilor
Se pune orez intr-un ciorap. Daca bolnavul are febra, ciorapul se tine la
frigider si apoi, dupa ce s-a racit, se pune pe fruntea bolnavului. Leacul e bun si
pentru migrene. Daca bolnavului ii este frig, daca are frisoane, ciorapul cu orez se
incalzeste la cuptor si apoi se pune pe talpile bolnavului. Bolnavul trebuie sa
manance de mai multe ori pe zi supa concentrata de gaina, in care a adaugat si o
lingurita de hrean !!!

Se amesteca in cantitati egale miere si hrean si se ia din aceasta compozitie cate
o lingura de trei ori pe zi. Acest leac e bun si pentru desfundarea nasului.
In caz de febra, se pun pe piept, pe burta si pe gleznele bolnavului frunze de
varza zdrobite.
Daca bolnavul are febra, se face un masaj la talpi si la incheieturile mainilor cu
tinctura obtinuta din ardei iuti tinuti in rachiu. Acest tratament nu le este indicat
copiilor.
Pentru tratarea diabetului
In fiecare dimineata, bolnavul va presara o lingurita de scortisoara pe
mancarea pe care o va lua. Scortisoara se poate amesteca si in ceaiul de dimineata.
9

Alifie pentru vindecarea ranilor
100 ml suc de varza proaspata se amesteca cu 1 lingurita miere si cu 1
lingura rachiu de cereale. Amestecul se pune pe foc si se tine pana cand se apropie
de fierbere. Atentie mare : nu se lasa sa dea in clocot. In alt vas se pun 1 lingura
untura de porc, 1 lingurita ceara de albine si 2 linguri germeni de porumb. Se
amesteca bine toate pe foc, dar nu se lasa sa fiarba. Se ia apoi de pe foc si se
toarna peste acest amestec zeama de varza, cu miere si rachiu. Se amesteca in vas
pana cand compozitia se raceste, apoi se pune in cutiute de plastic sau in borcane
mai mici si se tine la rece. Se poate pastra timp de 2-3 luni in loc racoros.
Pentru arsuri
Se pune pe arsura miere si se lasa locul nelegat.
Se toarna imediat dupa ce bolnavul s-a ars un albus de ou pe locul afectat.
Cu aceleasi rezultate bune se poate turna zeama de varza proaspata.
Ca sa nu se faca basici la locul arsurii se pun comprese inmuiate in lapte
proaspat sau comprese cu cartofi cruzi rasi.
Pentru vindecarea arsurilor se unge locul respectiv cu ulei de porumb in
care s-a macerat sunatoare.
Pentru tratarea astmului
Bolnavul va lua de cateva ori pe zi cate o lingurita de miere in care s-a
amestecat o jumatate de lingurita suc proaspat de ceapa.
Pentru tratarea obezitatii si pentru scaderea in greutate
Se face un amestec din usturoi, ardei iute si anason, puse in cantitati egale.
Din acest amestec se iau cate 2 linguri, de trei ori pe zi.
Pentru cei care vor sa se lase de baut
Se beau de trei ori pe zi ceaiuri de plante (coada-soricelului, menta,
10

pedicuta) in care s-au adaugat cate 10 picaturi de tinctura de ardei iute.
Pentru boli de ficat
Se amesteca 2 linguri de usturoi pisat cu 2 linguri seminte de mac
macinate. Se unge compozitia obtinuta pe o bucata de paine prajita. Se mananca
de trei ori pe zi cate o felie de paine astfel preparata.
Pentru dureri de dinti
Se tine in gura, pe partea cu dintele care doare, infuzie concentrata de
cuisoare si anason.
Pentru tratarea hipertensiunii
Bolnavul trebuie sa manance de patru ori pe zi telina rasa.
Timp de trei zile, bolnavul sa nu manance decat orez fiert fara sare, nimic
altceva.
Se macina o lamaie cu coaja cu tot sau se toaca marunt si se amesteca
bine cu 1 lingurita de drojdie. Compozitia se imparte in doua portii, una se
mananca dimineata, cealalta seara.
Pentru tratarea durerilor de urechi
Se toarna in ureche, de doua ori pe zi, cateva picaturi de zeama de varza
strecurata.
Pentru varice
Se face o cataplasma din branza de vaci amestecata cu otet de mere.
Cataplasma se pune pe varice si se pastreaza 30 de minute. Se pune o cataplasma
dimineata si una seara.



11

Va spunem azi un secret pe care mafia din umbra
nu doreste sa-l aflati pentru ca nu doreste
satraiti!!! Un secret pentru pastrarea caruia s-au
platitsi se platesc sume uriase pentru ca afacerea
farmaceutica este mai importanta decat sanatatea
Lipsa vitaminei D in corpul uman a ajuns la cote alarmante,
gravitatea situatiei facnd ca gripa porcin AH1N1 s par doar o
simpl rceal. Deficiena de vitamina D nu doar c se extinde n mod
alarmant, dar este i cauza principal a unor boli grave precum
cancerul, diabetul, osteoporoza i afeciunile inimii.
Un nou studiu publicat n ediia din martie 2010 a Jurnalului de
Endocrinologie Clinic i Metabolism (Journal of Clinical Endocrinology and
Metabolism) a artat c un procent ocant de 59% din populaie sufer de
deficiena de vitamina D. Mai mult, aproape 25% din persoanele testate prezint
un nivel extrem de sczut de vitamina D n organism.
Secretul bine pazit prin tacere si dezinformare este acesta: razele soarelui ajuta
la pierderea grsimii din organism. Vitamina D este mecanismul hormonal prin
care acest fenomen al pierderii grsimii opereaz n corpul uman.
Sistemul dvs. imunitar funcioneaz doar dac este activat din
punct de vedere biochimic de ctre vitamina D. Dac ncepei sezonul
rece cu o deficien de vitamina D, sistemul dumneavoastr imunitar
este practic lipsit de aprare mpotriva gripei. De aceea, persoanele
care se mbolnvesc sunt cele care petrec mult timp n cas i i
desfoar activitatea la interior, fiind astfel expui la soare foarte
puin deci au o deficien cronic de vitamina D.
Cu alte cuvinte: daca prostimea afla ca razele soarelui sunt aur de la
Dumnezeu in ceea ce priveste nivelul de vitamina D in corpindustria
cancerului va suferi pierderi devastatoare de profit (vitamina D previne 4 sau 5
12

din toate tipurile de cancer).
Acesta ar putea fi motivul pentru care, att de multe companii farmaceutice
i organizaii non-profit, n frunte cu Institutul Naional pentru Cancer, public
nencetat reclame cu scopul de a nspimnta oamenii n legtur cu razele
solare, n felul acesta meninndu-i n starea de deficien de vitamina D.
Cu totul ntmpltor, aceast deficien servete interesele de putere ale
celor care triesc din cancerul care-i poate omor pe cei multi si necjii!!!
Mafia se asigur in acest fel ca oamenii vor rmne dobori de cancer, chiar
dac ar putea beneficia gratuit de soluia vindectoare lsat de Dumnezeu:
razele soarelui!!! Natural i totalgratuit. Poate faptul c este gratuit s
deranjezedeoarece oamenii bine informai ar consuma n mod inevitabil mai
puine medicamente deci ar face paguba in domeniu
Oamenii triesc, lucreaz i se distreaz n cele mai multe cazurila
lumin artificial. Acest lucru este motivul absenei expunerii la lumina natural
(raze solare), prin care se genereaz vitamina D.
Este strict secret faptul ca vitamina D depete ca eficien vaccinurile, c
depete ca eficien medicamentele anticancerigene, c depete ca eficien
medicamentele prescrise pentru vindecarea osteoporozei. Vitamina D vindec
mai eficient diabetul dect medicamentele anti-diabet. Acum nelegei de ce aa
mare secret?
Nu v cost nimic. Nu avei nevoie de reet. Nu trebuie s consultai
medicul. Nici mcar nu trebuie s cumprai suplimente pentru a intra n posesia
vitaminei D. Doar facei o plimbare pe afar, sub lumina soarelui, i vei iniia
singur procesul de auto-vindecare a organismului dvs.

Dupa retetausturoiului vindecator, azi venim cu retete similare din
domeniulproduselor lactate. Mare atentie!!!
singurele produse recomandate obinute din laptele de vac sunt: untul de
cas, smntna i iaurtul. Laptele de capr se aproprie mult de cel uman i se
poate consuma fr riscul mbolnvirii, alturi de brnza de capr.
se recomand nlocuirea laptelui de vac cu lapte de capr sau lapte
vegetal, lapte din germeni de cereale sau cereale nmuiate 12 h i fierte cu
13

condimente ca scorioar, busuioc, salvie, anason, cimbru, sare neiodata sau
tinctur de propolis.
Iata o reteta de luat in seama!!!
Germenii de cereale (soia, gru, orz, ovz, hric, mei), cam 100 g, se dau
prin maina de tocat, de 2-3 ori, se adaug o linguri tinctur de propolis,
condimente naturale dupa gust, 1 litru ap cald, se strecoar, se ndulcete cu
20-40 g miere. Se poate combina si cu sucuri naturale de fructe.
Laptele din tre de cereale conine mult vitamina B. Punei 50 g tre
n scule de tifon i introducei-1 n ap cald (40). Frmntai-l n mn 10
min. Strecurai lichidul n alt vas. n primul vas, punei 1/2 1 ap cald i
frmntai iari sculeul de tre 10 min. Stoarcei i acest lichid i amestecai-
l cu primul. Aromatizai-l i ndulcii-l, fara sa va uitati macar la zaharul alb din
dulap, dup gust.
Brnza dulce este cea mai bogat surs de proteine. Ea este superioar
caului i urdei, pentru c se ncheag prin acrirea natural a laptelui, pe cnd
celelalte se ncheag artificial, cu cheag i nu conin dect o parte din proteinele
din lapte. De asemenea, caul este mai valoros dect urda, ntruct ultima este
supus la o nclzire n plus fa de ca. Smntna este mai valoroas dect
frica, datorit acidului lactic i bacteriilor lactice. Laptele btut conine mai
multe bacterii lactice necesare pentru .meninerea unei flore bacteriene normale
n intestin. Prin fermentare, o parte din lactoz (zahr din lapte) se transform n
acid lactic (gust acru). Datorit mediului acid generat de acidul lactic, proteinele
nu pot putrezi, ntruct bacteriile de putrefacie nu se pot dezvolta n mediul acid.
Este mai uor digerabil dect laptele crud (conine lactobacilus acidophilus; acest
acid lactic mpiedic dezvoltarea bacteriilor de putrefacie n intestinul gros).
Iaurtul preparat biologic (n cas) este mai sntos dect cel din comer.
Iaurtul este acid, dar este digerabil, asimilabil i reface flora intestinal. S-a
constatat c iaurtul ar deranja, la consum ndelungat, dezvoltarea florei
intestinale.
Zerul conine acid orotic (vitamina B13), care s-a dovedit de valoare n
tratatarea sclerozei multiple. Cnd se face brnza de vaci, zerul nu trebuie
aruncat!!!
Nu uitati: cel mai sanatos este iaurtul... natural, fara fructe, musli sau alte
"accesorii". Considerat un aliment cu efecte de intinerire, iaurtul ne fereste si de
14

cancerul provocat de anumiti aditivi, cu o conditie: sa nu fie pasteurizat sau tratat
cu E-uri. Si branzeturile mucegaite, atat de preferate de francezi, dar de care
romanii se cam feresc, au o valoare nutritiva la fel de mare, cu atat mai mult cu
cat in ele nu se pot adauga E-uri, pentru ca altfel nu s-ar mai forma crusta de
mucegai bogata in vitamina B12. Nu se recomanda branza topita la copii.
Producatorii baga cei mai multi aditivi in branzeturile topite, dar mai amesteca E-
uri si in smantana, frisca sau in iaurturile cu fructe. De la conservanti,
antioxidanti, emulgatori, la coloranti, indulcitori si substante tampon, multe E-uri
compun diversele sortimente de branza topita, ale caror reclame au invadat
canalele de televiziune. Degeaba ne arata clipul publicitar pajisti inverzite cu vaci
grase pascand, ca branza fara aditivi nu exista! Mai grav este ca producatorii
folosesc in branzeturi, pentru conservare, topire si ingrosare, aceiasi nitrati si
polifosfati de sodiu, potasiu, calciu, magneziu (E 251-252, E 339-343, E 450-
452), pe care-i pun in mezeluri si care pot genera cancer de stomac sau de colon
si afectiuni hepatice, renale si ale sistemului osos.
Atentie consumatori, producatorii obscuri sau taranii mai folosesc acid
clorhidric sau mucoase din stomac de porc ca sa inchege branza! Vara, taranii
care se instaleaza pe trotuarele din orase ca sa vanda produsul proaspat muls de
la animalul din curte, mai "scapa" in lapte soda, ingrasaminte chimice sau urina
de vaca (ori capra), ca sa nu se inchege laptele din cauza caldurii, mai spune
profesorul Mencinicopschi. Directorul Institutului de Cercetari Alimentere.
Laptele crud cumparat direct de la taran este periculos si din alt punct de vedere.
"Vaca de la care a fost muls poate fi bolnava de TBC si, atunci, transmite boala
prin lapte sau poate avea in organism o bacterie - Listeria monocytogenes - care
provoaca decese la fatul din burta mamei sau genereaza encefalite la copii,
batrani si persoane cu sistemul imunitar scazut". In concluzie, cel mai sigur este
laptele pasteurizat, pentru ca, prin tratarea lui la temperaturi inalte, scapa de
microbi. Si untul este un produs lactat sigur, daca nu i se pune caramel (E 160),
pentru colorare.

Atentie mare!!! Atentie sa nu mancati prostii!!! "Cand un iaurt are
perioada de valabilitate mai mare de trei saptamani nu mai poate fi considerat
iaurt si nici nu mai are valoare nutritiva mare", spune profesorul Mencinicopschi.
Un iaurt nu trebuie sa contina E-uri, dar mai sunt producatori care strecoara in
aliment stabilizatori si emulgatori falsificandu-l. Apoi, mai exista si iaurturile
cu fructe, musli, cereale, care in mod sigur contin conservanti (benzoat sau
15

aditivi cu sulf) si coloranti sintetici care fac rau organismului.
Pentru multi ar putea fi o surpriza sau chiar unsoc: laptele de vaca nu este
tocmaibun pentru om! Iata doar cateva argumente!!!
Exista cercetatori in domeniul alimentar si nutritionisti care ne-au confirmat
informatiile pe care le avem din presa de specialitate din fostul spatiu sovietic si
SUA:
laptele integral, neprelucrat, conine 50% grsimi i 20% proteine. Un pahar
de lapte conine aceeai cantitate de colesterol ca o friptur de 100 g. Deci se
consum prea multe grsimi, proteine n exces (peste 100 g/zi n loc de 40 g/zi).
Laptele de vac fixeaz att toxinele prezente n corp, ct i cele aduse cu
alimentaia. Produsele lactate, n cazul bolilor acute sau cronice (gripe), intrein
focarul de infecie.
organismul pierde Calciu, ncercnd s metabolizeze excesul de proteine adus
de lapte i derivatele sale. Aadar, n loc s protejeze de osteoporoz, consumul
zilnic de produse lactate determin demineralizarea oaselor. Organismul femeii
este astfel cldit nct s secrete lapte, nu s-l primeasc. Coninnd hormoni,
dezechilibreaz balana sistemului endocrin feminin. La brbai este mai rau:
laptele de vaca acioneaz ca nite hormoni feminizani: diminueaz calitatea
spermei, determin subierea vocii, pregteste terenul cancerului de testicule i de
prostat;
laptele de vac este cu 50 % mai srac n lactoz dect cel de mam. Are doar
valoare energetic i de asimilare a mineralelor, ceea ce nu este suficient. Prezena
lactozei n intestin este responsabil de gaze i de balonri;
stomacul vielului secret un fel de cheag, necesar degradrii i coagulrii
laptelui care este de 100 ori mai puternic i mai activ dect presura (cheagul
copilului), iar celelalte molecule constitutive ale laptelui de vac sunt mult mai
mari dect ale laptelui matern. Cercetri recente au pus n eviden prezena n
laptele de vac a unei molecule deosebit de toxice pentru om. Pasteurizarea
laptelui distruge enzimele, iar n procesul de fabricare al anumitor brnzeturi
speciale, fine", se adaug conservani (polifosfai, nitrii) periculoi pentru
sntate.
Atentie! Cand cumparati lapte de la tarani trebuie sa va asigurati ca acel
lapte nu este contrafacut si este bun din punct de vedere al continutului, precum si
ca provine de la o vaca sanatoasa.
16

Retetele celebrei vindecatoare Djuna Davitasvili partea I

Curatirea limfei si a sangelui
Dimineata, se beau 100 ml de apa rece, in care s-a dizolvat, dupa gust, sare
amara, atat cat sa fie baubila. Se prepara un suc din portocale (900 ml), grapefruit
(900 ml) si lamaie (200 ml). La o ora dupa ce s-a baut solutia de sare amara, se
beau primii 100 ml din sucul respectiv si 100 ml de apa fiarta si racita. Apoi,
aceeasi cantitate (100 ml suc si 100 ml apa racita) se bea la fiecare jumatate de
ora, pana se termina cantitatea de 2 litri din fiecare. Tratamentul dureaza 3 zile.
Mare atentie: in perioada cand se face acest tratament extrem de util
organismuluinu se mananca si nu se bea nimic altceva!!!
Curatirea ficatului Timp de 2 zile, zice Djuna, se beau cate 5-6 pahare de
suc de mar. In a treia zi, bolnavul se culca la ora 19 (sapte seara) pe partea
dreapta, cu o sursa de caldura (perna electrica sau sticle cu apa fierbinte) sub ficat.
Se prepara un amestec din 3 linguri de ulei de masline si 3 linguri zeama de
lamaie, care se bea din sfert in sfert de ora, pe durata a circa 2 ore. Atentie oameni
buni: cantitatea totala trebuie sa fie de 300 ml ulei de masline si 300 ml zeama de
lamaie. A doua zi de dimineata se face clisma, ocazie cu care veti elimina toate
reziduurile de la ficat.
Curatirea rinichilor (mai ales pentru cei cu pietre - calculi renali)
Pe parcursul unei saptamani, nu se mananca decat pepene verde cu paine
neagra. In ziua a saptea, intre orele 2 si 3 (noaptea), se face o baie calda, cu corpul
cufundat in apa pana la gat si se mananca pepene verde rece. Chiar daca nu va
vine a crededupa circa o ora, vor fi eliminate pietrele. In cazuri extrem de rare
este nevoie ca procedura se fie repetata dupa doua saptamani!!!
Curatirea articulatiilor de saruri (spondiloza, artrita, poliartrita)
Djuna a gasit un leac si pentru cei care au mari probleme cu articulatiile: se
fierb 5 g foi de dafin in 300 ml apa, timp de 5 minute, dupa care se tin intr-un
termos, 3-4 ore. Pe parcursul a 12 ore, se consuma lichidul, luandu-se cate o
lingurita. Tratamentul dureaza 3 zile, insotit de alimentatie de regim, dar o
singura data pe an.
17

Boli de plamani (tuberculoza, bronsita etc.)
Se face un amestec din 500 g miere de albine, 5 capatani de usturoi, pisate si 5
lamai tocate in masina, amestec care se lasa 7 zile la macerat. Se consuma cate 4
linguri, seara, inainte de culcare, inghitindu-se foarte incet.
Hipertensiune
Una dintre cele mai frecvente si pacatoase probleme ale romaniloriata ce zice
Djuna: in fiecare dimineata sa consumati o sfecla rosie coapta. Seara mancati o
salata facuta din sfecla rosie cruda, usturoi si morcov ras stropite cu ulei. Simplu
si eficient!!!
Reumatism
Aici problema mare o constituiemateria prima si vremea. Trebuie rame
din acelea cu care se da la peste sau care se gasesc in pamant reavan sitrebuie
vreme frumoasa!!! Se pun, intr-un borcan de 0,5 l, rame, intr-un strat de circa 2-3
cm grosime. Peste ele se toarna gaz lampant sau alcool de peste 90% , atat cat sa
le acopere cu 2 cm si se tin la soare 7 zile. Tratamentul propriu-zis consta in
frectii pe zonele afectate cu gazul (alcoolul) respectiv. Scrieti si asteptati
vremea insorita. Doar asa are efect.


Retetele celebrei vindecatoare Djuna Davitasvili - partea a II-a

Continum azi, aa cum v-am promis, prezentarea reetelor semnate
Djuna i aplicate cu succes att capilor care au condus i conduc Rusia ct i
omului de rnd.
Djuna Davitasvili este un nume foarte cunoscut, cu puternice rezonane
speciale pentru milioane de oameni. Dar nu despre persoana sau personalitatea
vestitei vindectoare vom vorbi mai jos, ci vom reproduce - fr comentarii - o
serie de sugestii i reete pentru terapia (sau profilaxia) diverselor afeciuni ce-i
macin pe romni. Luai v rog ceva de scris i notai-v!!! Este extrem de
important pentru c este extrem de util!!! Alimentaia st la baza sntii, doar
dac tim sau nu s o facem prin prisma raiunii, i nu doar a pornirilor animalice.
18

Djuna identific trei categorii mari de alimente, dup cum urmeaz:

1. carne, pete, zeama de carne, ou, fasole (bob), ciuperci, nuci, floarea
soarelui (semine), vinete. Acetia sunt acizii!!!
2. verdea, fructe, legume, pepene verde, pepene galben, vin sec, unt,
grsimi, ulei vegetal. Le putem spune neutrele. O sa vedei de ce.
3. pine, paste finoase, orez, cartofi, zahr, miere de albine. Acestea sunt
bazele!!!
Pentru curirea organismului de substanele duntoare acestuia, introduse n
corp prin alimentaia curent, trebuie s se in seama de cteva reguli uor de
respectat.
Categoria nr. 1 de alimente reprezint acizii, iar categoria nr. 3 - bazele. Nu
se amestec la aceeai masa alimentele din categoria 1 cu cele din categoria 3. Se
pot combina categoria 1 cu categoria 2 sau categoria 2 cu categoria 3. Diferena
dintre mesele acide i cele bazice trebuie s fie de minimum 3 ore. n curirea
organismului, lactatele sunt excluse. Nu se bea ap n timpul mesei, ci abia la o
ora dup aceasta. Tot cu o or mai trziu se pot consuma i fructe, ntruct ele se
diger mai repede dect restul alimentelor. Pe lng alimentele enumerate mai
sus, dimineaa i seara se consum cte un cel de usturoi.
Curirea organismului se face, de preferin, n luna iunie. Acum ncep
reetele promise:
Anexite, fibrom, boli vaginale
Se toac mrunt ceapa, se pune ntr-un tifon i se unge acest tampon cu unt
nesrat. Se introduce n vagin, noaptea. Acelai procedeu se poate face cu untur
de gsc. Doamnelor i domnioarelor, v spunem noi la Se ntmpl acum,
atenie mare la msurile de igien pe care trebuie s le luai n ceea ce privete
tifonul, ceapa (perfect curat i splat) i untul (musai curat i proaspt)!!!
Spondiloza (lumbago)
19

Se aplic la cald frunze de brusturi, cu partea nelucioas pe locul dureros. La
cald nseamn n timpul crizei de lumbago!!! O alt procedur: un amestec
obinut din ridiche neagr tocat mrunt i o cpn de usturoi pisat, amestec
aplicat pe locul respectiv.
Scleroza vasculara cerebrala
Se toac mrunt o lmie i se amestec cu mcee (un pahar), rchiica (un
pahar) i miere de albine (un pahar). Se iau cte 20-40 g nainte de mas. De
asemenea, acelorai bolnavi li se recomand ceaiul din rdcin de ptrunjel sau
20 g scoar de scoru fiart timp de 2 ore n 0,5 l ap i but zilnic, de 2-3 ori
cte o lingur. Atenie romni: un pahar nseamn 250 ml!

Afectiuni ce pot fi tratate cu ajutorul scortisoarei si a mierii de albine


Pentru a nu fi suspectati ca luptam impotriva Codex-ului doar cu arme
sovietice (ma rog, rusesti), va prezentam si rezultatul unor cercetari facute de
bioterapeuti si nutritionisti celebrii din occident:
O revista faimoasa, Weekly World News, care apare n Canada, a publicat n
ediia din 17 ianuarie 1995 o list de afeciuni care pot fi vindecate cu ajutorul
combinaiei de miere cu scorioar. In Romania se gasesc, slava Domnului, si
mierea si scortitoara. Asta pana cand nu le vor interzice baietii ascunsi care vin
tare peste noi cu Codex Alimentarius!!!
ARTRITA
Amestecai o parte de miere n doua pri ap cldu i apoi adugai o
linguri de scorioara pudr. Facei o past i masai-o uor n partea de corp care
v doare.
Durerea cedeaz n interval de 15 minute, n cele mai multe cazuri.
Pacienii cu artrit i pot administra zilnic cte o can de ap fierbinte cu
dou linguri de miere i o linguri de scorioar pudr.
Daca remediul se administreaz cu regularitate, chiar i artrita cronic poate
20

fi vindecat.
ntr-un studiu recent efectuat de Universitatea din Copenhaga, s-a constatat
c atunci cnd doctorii le-au administrat pacienilor o combinaie de o lingur de
miere cu o jumtate de linguri de scorioar pudr nainte de micul dejun, timp
de o saptamana, din 200 de pacienti tratai, 73 de pacieni au scpat complet de
dureri n interval de o luna. Majoritatea acestor pacieni nu puteau merge sau
aveau o libertate de micare restrnsa, dar dupa terapie, au nceput s mearg cu
mai puine dureri.
CDEREA PRULUI asta e pe bune!!!
Cei care au probleme de caderea prului sau calviie pot aplica pe pr o
past alcatuit din ulei de msline fierbinte, o lingur de miere, o linguri de
scorioar pudr nainte de baie, lasand-o sa acioneze aproximativ 15 minute,
dup care se spal prul.
S-a demonstrat c remediul este eficient i daca se pstreaza timp de 5
minute.
INFECII URINARE
Luai dou linguri de scorioar pudr i o linguri de miere ntr-un pahar
de apa caldu i bei. Distruge toi germenii din vezica urinar.
DURERI DE DINI
Facei o past dintr-o linguri de scorioar pudr i cinci lingurie de
miere i aplicai pe dintele care doare. Remediul se poate aplica de 3 ori pe zi
(zilnic) pn cnd dintele nu mai doare.
Aveti probleme cu COLESTEROLUL? Iata ce puteti face:
Dou linguri de miere i trei lingurie de scorioar pudr, amestecate cu
450 ml. de ceai, dac sunt administrate unui pacient care are colesterolul mare, vor
reduce nivelul colesterolului din snge cu 10% n interval de 2 ore.
Ca i n cazul pacienilor cu artrit, dac remediul se administreaz de 3 ori
21

pe zi, reduce nivelul colesterolului.
Conform unei informatii publicate ntr-o revista medical, mierea n stare
pur consumat zilnic mpreun cu mncarea nltur problemele de colesterol.


RCELI
Cei care sufer de rceli normale sau severe ar trebui s ia o lingur de
miere cldu cu 1/4 linguri de scorioar pudr timp de 3 zile.
Acest remediu vindec majoritatea cazurilor de tuse cronic, raceala i
cur sinusurile.
BOLI CARDIOVASCULARE
Facei o past din miere i scorioar pudr. Ungei pe pine sau umplei
cltitele cu aceast past n loc de dulcea sau gem i mncai cu regularitate la
micul dejun.
Reduce colesterolul din artere i salveaz pacientul de riscul unui atac de
cord.
Pentru cei care au suferit deja un atac de cord, urmai acest remediu zilnic
pentru a preveni apariia unui alt atac.
Consumul cu regularitate al produsului de mai sus reduce dispneea i
ntrete ritmul cardiac.
n America i Canada, mai multe spitale i-au tratat pacienii cu succes cnd
au descoperit c arterele i venele i pierd flexibilitatea i tind s se astupe. Mierea
i scorioara mbuntesc circulaia sanguina.
LONGEVITATE
Ceaiul cu miere i scorioar, consumat cu regularitate, desi este greu de
22

crezuts-a dovedit stiintific: ncetinete efectele mbtrnirii.
Pentru ceai, punei la fiert 4 linguri de miere, 1 lingur de scorioar pudr
i 3 cni de ap.
Bei 1/4 de can, de 3 pn la 4 ori pe zi. V pstreaz pielea sntoas i
fin i ncetinete efectele mbtrnirii.
De asemenea, crete sperana de via, v vei simi mult mai tnar() !
ACNEE reteta pentru adolescenti si copiii care au ajuns la pubertate:
Formai o past din trei linguri de miere i o linguri de scorioar pudr.
Aplicai aceast past peste couri seara nainte de culcare. Faceti efortul de a
dormi cu tratamentul pe fata. Daca reusiti(si asa ar trebui) sa tineti masca peste
noaptespalai-o cu ap cldu n dimineaa urmtoare. Dac tratamentul se
aplic timp de dou sptmni, va nltura courile de la radacina.
Cu dedicatie pentru reprezentantele sexuluifrumos:
O CURA DE SLABIRE 100% naturala!
n fiecare diminea pe stomacul gol, cu o jumtate de or nainte de micul
dejun i seara nainte de culcare, bei miere i scorioar pudr fierte ntr-o cana
de apa.
Daca se administreaz n mod regulat, acest remediu duce la reducerea
greutii chiar i a celor mai obeze persoane.
De asemenea, administrarea cu regularitate a acestui remediu previne
depunerea de grasimi n organism chiar dac persoana respectiv consum o diet
hipercaloric.

Otravurile din painea noastra cea de toate zilele

Deschidem sertarul secretelor referitoare la paine siotravurile din
fiecare felie pusa copiilor pe masa sau in ghiozdan cu pachetelul !!! Va fi un
serial cu dezvaluiri cumplite !!!
23

Nutritionistii avertizeaza ca painea nu este atat de sanatoasa pe cat am
crede noi, deoarece, dupa procesul de macinare a graului, painea rezultata
este una "aproape lipsita de substante nutritive". Un fals cu chip de paine.
Calitatea painii depinde si de tehnologia de fabricatie : multifaziala cu
maia sau moderna monofaziala cu amelioratori de panificatie. Ca urmare a
deprecierii calitatilor de panificatie ale graului, in ultima vreme se utilizeaza,
pentru fabricarea painii, din ce in ce mai mult amelioratori de panificatie,
care ne afecteaza grav sanatatea", avertizeaza prof. dr. Gheorghe
Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare.

Painea integrala contine tarate, celuloza, vitamine, saruri minerale si
are un aport caloric redus, fapt ce ajuta la pastrarea siluetei. Painea alba
contine de trei ori mai putine vitamine si oligoelemente, iar magneziu, calciu
si fosfor, de cinci ori mai putin, decat painea integrala.
Macinarea graului scade calitatea nutritiva a painii, iar in faina alba
mai raman mici cantitati de vitamina B1, acid pantoenic, acid folic, fier,
cupru, zinc si magneziu.
Oxidantii sunt folositi in prelucrarea painii pentru modificarea
elasticitatii glutenului. Un exemplu de speriat este bromatul de potasiu - E
924 - care duce la aparitia senzatiei de greata, varsaturi, diaree sau aparitia
diverselor dureri, odata ce este ingerat.
"Cisteina, glutationul si sulfatul de sodiu sunt reducatori folositi pentru
scaderea elasticitatii glutenului. Sulfatul de sodiu - E 514 - afecteaza vezica
biliara, lactatul de calciu - E 327 - prezinta printre efecte adverse stari de
hipercalcemie si insuficienta renala, acidul fumaric - E 297, acidul acetic
E 260 si cancerigenul acid citric E 330.
ULEIUL DE MASLINE - leac pentru urmatoarele afectiuni

24

De sute de ani, uleiul de masline este recunoscut ca leac pentru multe boli
si remediu pentru multe suferinte. MediculIoan Nedelcu, specialist n boli
dermatologice la Spitalul Elias din Bucureti v nva ce ntrebuinri putei da
uleiului de msline extravirgin. Astfel, specialistul v pune la dispoziie 20 de
reete ce v pot ajuta n ameliorarea unor afeciuni, precum i remedii utile n
cosmetic.
1. Paradontoza
Prin masarea periodic a gingiilor cu ulei de msline s-a observat c este mult
diminuat pericolul parodontozei. Folosii ulei de msline de trei ori pe zi.
2. Ulcerul duodenal
Se bate un albu de ou prospt cu o linguri de zahar pudr i o lingur de ulei
de msline pn se face crem. n fiecare diminea se consum acest amestec pe
stomacul gol timp de 10 zile.
3. Gastrita
O lingurita de ulei de msline extravirgin luat nainte de fiecare mas
protejeaz stomacul mpotriva ulcerului i gastritei.
4. Constipaia
Dac se consum o lingur sau dou de ulei de msline dimineaa, n combinaie
cu zeam de lamie sau cafea se previne constipaia.
5. Balonri i arsuri la stomac
Folosii 250ml de ulei de masline presat la rece, 1 kg de miere de albine i 4
lami trecute prin maina de tocat carne. Se amesteca totul i se ine n borcane
la frigider. Se iau 3 linguri pe zi, cu 30 minute naintea meselor.
Cura cu salata de ptrunjel este de asemenea eficient. Se mnnc zilnic, timp
de dou sptmni o legatur de patrunjel tiat mrunt, la care se adaug puin
ulei de msline i puin lmie. Este i un detoxifiant excelent alorganismului
6. Eliminarea pietrelor de la vezica biliar
Reeta 1: Folosii 200 grame de ulei de msline, un glbenu de ou, zeama de la
25

o lmie, 40 ml. coniac natural de bun calitate, 1 linguri de zahar, miere
natural. Se amestec i se bea cu nghiituri rare. Stai apoi culcat pe partea
dreapta, cu picioarele la piept. Urmarii-v scaunul i vei observa c ai eliminat
pietricele.
Reeta2 : Folosii 250 ml ulei de msline. Cantitatea se bate puternic cu zeama
de la trei lmi pn ce uleiul devine lptos. Bei acest amestec dou zile la rnd.
7. Eliminarea pietrelor de la bil
Se rnesc semine uscate de pepene rou. Timp de 10 zile, dimineaa pe
nemncate se ia o linguri din pulberea obinut mpreun cu o lingur de ulei
de msline presat la rece i se st culcat pe partea dreapt 20 minute.
Tratamentul dureaz 3 luni, cte 10 zile pe lun.


8. Probleme hepatice sau biliare
Se pot lua 1-2 linguri de ulei dimineaa nainte de mas sau 1-2 linguri de ulei
naintea fiecrei mese. Este recomandat ca dup nghiirea uleiului s se stea
culcat o jumatate de or pe partea dreapt.
Daca medicul constat ca pietrele sunt destul de mici pentru a putea fi eliminate
fr s se blocheze, se amestec o jumtate de ceaca de ulei de msline cu o
jumtate de ceaca cu suc de lmie sau grapefruit i se bea seara nainte de
culcare. Dimineata se bea ceva fierbinte i apoi e posibil ca pietrele s fie
eliminate. Alteori se poate posti dou zile nainte, bnd suc de mere din dou n
dou ore, iar n cea de a doua sear se bea amestecul de ulei i suc de lmi.
Astfel se va cura vezica, se vor dizolva sau elimina pietrele mici.
9. Artroza
Se toarn ulei de msline peste frunze tinere de nuc i se las timp de 3-4 ore,
dup care se aplic frunzele n 3-4 straturi pe locul bolnav. Masajul cu ulei de
msline i suc de lmie este i el eficient. nclzii pe foc un amestec de ulei de
masline i suc de lmie, apoi masai-v cu el articulaiile dureroase. Aplicai un
bandaj i lsai-l i peste noapte.
26

10. Reumatismul
Se fierb 10 minute: o ceap mare tiat fin, 4 linguri de ulei de msline, 150 ml
ap i 40 grame untur nesrat. Se bea foarte cald mai multe seri la rnd. Dup
dou ore, la culcare, se bea un decoct de cruin (o linguri la can, fiert 3
minute). Tratamentul se face o dat pe an, timp de 7 zile. Se pun opt linguri de
piper negru mcinat ntr-un litru de rachiu tare i se las la macerat 5-7 zile. Se
filtreaz i se maseaz cu aceast soluie zonele dureroase de 2-3 ori/zi.
11. Ciocuri pe coloan
Alifia de snziene: 20 grame de plant uscat, bine mrunit se pun la macerat
timp de 12 ore n 30 mililitri spirt sanitar, ntr-un borcan nchis ermetic. Se
adaug 200 ml ulei de msline i se ine n bain marie" timp de 3 ore, agitnd
vasul din cnd n cnd. Se las n repaus trei zile, dup care se filtreaz.
Dup filtrare, se pune ntr-un vas pe foc i se adaug 50 grame cear de albine,
amestecndu-se continuu pn se topete. Dup rcire, se pstreaz la rece. Se
fac fricionri de-a lungul coloanei vertebrale n fiecare sear.
12. Arsuri
Uleiul de msline s-a dovedit eficient pentru calmarea arsurilor. Se combin cu
albu de ou i se aplic pe locul afectat.
13. Ten deshidratat
n cazul tenului obosit i uscat, uleiul de msline se folosete sub form de
comprese cldue pe pomei, pe frunte sau tmple.
Dup cteva minute, compresele se nltur i se cltete faa cu ap cldu.
Sunt suficiente cteva asemenea proceduri pentru ca tenul s i recapete
strlucirea. Uleiul nmoaie pielea, hidrateaz, regenereaz i ajut la ndeprtarea
impuritilor.
14. Creme antirid
Pentru tenul ridat i uscat este recomandat o masc dintr-un ou crud btut bine,
o lingur cu
miere i o lingur cu ulei de msline. n acest amestec se poate adauga i puin
suc de fructe sau legume - lmie, pepene, morcovi, castravei. Masca se aplic
27

pe fa pentru 15-20 de minute, apoi se spal cu ap cldu. Se repet de trei ori
pe sptmn. Efect de ntinerire a tenului i de netezire a ridurilor are i masca
din ulei de msline amestecat cu tre, care se aplic n acelai mod.
15. Tonifierea tenului
Se amestec o lingur cu ulei de msline i suc de castravete. Se adaug argil
pn se obine o past care se aplic pe fa n strat subire timp de 20-30 de
minute, apoi se spal cu ap cldu. Daca tenul este foarte uscat, doza de ulei
poate fi mrit. Pentru hidratare, uleiul de msline se poate combina cu argil i
glbenu de ou. Pentru ca mtile s i fac efectul, trebuie repetate o dat la
dou zile.
16. Pete maronii
Amestecai bine o lingur de mlai cu un sfert de linguri de pudr din coaja de
portocal (se poate realiza din cojile uscate de la o portocal, mcinate fin ntr-o
rni de cafea), o lingur de
lapte btut i o linguri de ulei de msline. Aplicai pasta obinut pe fa i pe
decolteu, lsnd-o s acioneze pn cnd ncepe s se usuce. Masai uor pielea
cu degetele, pn cnd devine strlucitoare. Cltii faa mai nti cu ap cald,
apoi cu ap ct mai rece. Vei ndeprta astfel petele maronii, iar pielea va
deveni neted i catifelat.
17. Masca pentru ten gras
Amestecai bine o linguri de mlai cu cteva picturi de zeam de lmie
verde, jumtate de linguri de lapte i jumtate de linguri de ulei de msline.
Aplicai pasta obinut pe piele, lsnd-o s acioneze o jumtate de or. Cltii
din abunden cu ap cldu.
18. Contra acneei
Comprese cu ulei de msline: ncercai amestecul urmator: ulei de masline
virgin, plus 100 de picturi de ulei aromat de lavand (ulei esenial, nu
industrial). Se amestec bine i se aplic pe couri sub form de comprese sau se
fricioneaz uor. Primele efecte apar dup cteva zile.
28

19. Mini i unghii
Pentru a va ntri unghiile, nmuiai-le timp de 10 minute n ulei de msline
cldut, o dat pe sptmn. Ele vor deveni mai puin casante. Aceasta practic
are meritul de a reduce cuticulele.
Dac avei minile uscate, roii sau crpate, nclzii puin ulei de msline ntr-
un bol la cuptorul cu microunde (atentie, uleiul de msline nu trebuie sa fiarba!).
nmuiai-v minile timp de 15 pn la 20 de minute, o data la dou zile i pielea
se va calma. Pentru a avea mini cu pielea fin, masai-le cu ulei de msline
amestecat cu o linguri de zahr.

20. ngrijirea prului
Uleiul de msline confer strlucire prului uscat i deteriorat. Pentru acest tip
de pr este indicat o masc hidratant pregatit dintr-un glbenu de ou i o
lingur cu ulei de msline. Prul se maseaz cu acest amestec cu 20 de minute
nainte de baie. Uleiul de msline trebuie folosit ns n cantitai mai mici, pentru
ca n exces poate provoca o uoar ngrare a prului. Contra cderii prului se
fac frecii ale pielii capului cu ulei seara, timp de 10 zile.
29

Adevarat sau fals despre PROTEINE, GLUCIDE, LIPIDE

Lista asta ar trebui pusa-n rama, la bucatarie, asa, ca sa o ai la indemina ori
de cite ori ai dubii cand o prietena iti spune ultima moda in diete sau etichetele
alimetelor te vrajesc cu efectele lor miraculoase. Doctorul Mihaela Bilic iti spune
clar ce trebuie sa crezi si sa nu crezi din tot ce auzi despre hrana care-ti aduce
sanatate si trup de invidiat.
ADEVARAT SAU FALS DESPRE PROTEINE

Carnea fiarta nu ingrasa?
ADEVARAT. Prin fierbere, carnea devine usor de digerat, insa trebuie pusa la
fiert in apa clocotita pentru ca porii sa se inchida imediat si toate substantele
nutritive sa ramina in carne, nu in apa de fiert.

Oul fiert tare este indigest?
ADEVARAT. Albumina din albus este o proteina ce se digera doar daca este
fiarta, in schimb, galbenusul devine indigest daca este tare. Ideal, oul se maninca
fiert moale sau cleios.

Carnea de pui este mai sanatoasa decit cea de porc?
DEPINDE. Daca urmarim continutul in grasime trebuie evitata carnea de porc in
cazul persoanelor cu colesterol si trigliceride crescute. In ceea ce priveste
persoanele anemice este bine de stiut ca fierul exista doar in carnea rosie. In cazul
puilor se pune si problema de citi hormoni a fost nevoie ca sa ajunga in timp
record la greutatea unei gaini. Parerea mea: carnea rosie, categoric.

Mai bine peste decit carne de porc, vita sau pui?
ADEVARAT. Pestele contine proteine ca si celelalte tipuri de carne, dar este
bogat in grasimi nesaturate ( cele sanatoase) si minerale si este mult mai usor
digerabil fata de acestea. Pestele si fructele de mare sint mai putin calorice si de
aceea este obligatoriu sa mincam peste ( de preferinta proaspat ) de minim 3
ori/saptamina. Insa nimeni nu va fi certat daca in fiecare zi va consuma peste. Va
mai amintiti sloganul nici o masa fara peste, ei bine nu era un slogan comunist.

In spanac gasim mai mult fier decit in carne?
FALS. Chiar daca continutul de fier in spanac si alte legume cu frunze verzi este
foarte crescut, acesta nu poate fi absorbit in intestinul uman. Principala sursa de
30

fier a omului este carnea, cit mai rosie si mai cruda, alaturi de organe precum
ficatul si splina, depozite de fier atit la om, cit si la animale. Fierul din carne se
absoarbe si mai bine in prezenta vitaminei C, deci o friptura in singe alaturi de o
salata verde e reteta perfecta impotriva anemiei.
Carnea nu contine fibre?
ADEVARAT. Din metabolismul carnii nu rezulta nici un fel de reziduuri solide si,
ca urmare, bolul alimentar trebuie completat cu legume proaspete si produse
cereale, altfel exista riscul ca un regim bogat in carne sa fie urmat de constipatie.

Carnea e responsabila de guta?
ADEVARAT. Toate alimentele bogate in purina (carne rosie, vinat, carne de
animal tinar vitel, miel, dar si ciocolata, au ca rezultat depunerea acidului uric la
nivelul articulatiilor mici si aparitia atacului de guta.

Regimul proteic duce la slabire rapida?
ADEVARAT. Se pot pierde in 2 saptamini 5-7 kg prin consumul exclusiv de
proteine, pentru ca excesul de proteina se transforma foarte greu in grasime. Exista
insa riscul de pierdere a masei musculare deoarece organismul este obligat sa-si
arda proteinele constitutionale pentru a obtine putina glucoza, ca sursa de energie
si pentru buna functionare a sistemului nervos.
Cei care vor muschi trebuie sa manince carne?
ADEVARAT. In conditiile unui efort fizic intens sau daca este urmarita cresterea
masei musculare prin sport este indicat sa fie consumate in principal proteine de
calitate superioara (carne, lapte, oua) ca materie prima pentru sinteza de
aminoacizi. Aportul proteic trebuie sa fie cu 30% mai mare. Similar, la femeile
gravide sau care alapteaza este nevoie de o crestere a ratei proteice cu 20-30%
pentru a asigura dezvoltarea adecvata a embrionului si a fatului.

Regimul vegetarian este mai sanatos?
FALS. Legumele si cerealele nu contin toti aminoacizii esentiali, prin urmare,
unele proteine ce au la baza acesti aminoacizi nu pot fi sintetizate. Regimul
vegetarian duce si la o carenta de vitamine, mai ales cele din grupul B si
vitaminele liposolubile A, D care se gasesc doar in produsele animale, ca sa nu
mai vorbim de fier si zinc. Este recomandat, ca solutie de mijloc, regimul lacto-
vegetarian pentru a putea asigura organismului toate principiile alimentare de baza.
31

ADEVARAT SAU FALS DESPRE GLUCIDE

Este adevarat ca piinea ingrasa?
FALS. Nu piinea ingrasa, ci produsele care sint asociate cu ea. O felie de piine are
80 calorii, iar 1 felie de cascaval are 180 calorii. Bineinteles ca 1 piine intreaga
ingrasa, dar 1-2 felii la masa sint obligatorii.

Piinea prajita e mai putin calorica?
FALS. O felie de piine prajita are exact acelasi numar de calorii ca una proaspata
deoarece prin prajire se pierde numai apa, deci este mai usoara ca greutate.

Piinea proaspata umfla burta?
ADEVARAT. In procesul tehnologic de pregatire al piinii, se foloseste drojdia de
bere a carei perioada completa de fermentatie este de 12 ore. De aceea este
recomandat sa fie consumata piine veche de 1 zi.

Grahamul sau piinea cu tarite nu ingrasa?
FALS. Piinea neagra sau intermediara contine mai multe tarite (fibre) care ajuta
digestia, insa continutul caloric este usor inferior piinii albe (230 calorii/100g fata
de 280 calorii/100 g). Piinea neagra (1 felie = 35g) este mai grea decit piinea alba
(1 felie = 25 g) si in final se ajunge la echilibru, adica 1 felie piine alba 25 g = 1
felie, piine neagra 35g = 80 calorii.

Nu trebuie sa asociem carnea cu piinea sau cartofii?
FALS. Alimentatia corecta si sanatoasa prevede ca fiecare masa sa contina toate
principiile alimentare, deci este normal ca proteinele din carne sa fie asociate cu
glucidele lente din garnitura pentru a se absorbi adecvat. Disocierea dintre
proteine si carbohidrati se face pe perioade scurte, de maxim 2 saptamini si are ca
scop slabirea rapida (dar incorecta) dictata de probleme stricte de sanatate.

Mierea este naturala, deci nu ingrasa?
FALS. Mierea este naturala si sanatoasa, dar contine fructoza si acelasi numar de
calorii ca si zaharul (4 calorii / gram). Deoarece zaharul este cristalizat si ocupa
volum mai mare se ajunge la ecuatia paradoxala : 1 lingurita zahar = 13 calorii, 1
lingurita miere = 22 calorii.
Mierea mai are si proprietatea de a stimula pofta de mincare, prin urmare este
32

recomandata copiilor si persoanelor subnutrite sau care si-au pierdut apetitul. In
cazul in care vreti sa folositi miere la indulcit, un virf de lingurita este suficient,
pentru ca puterea de indulcire este de 4 ori mai mare decit a zaharului.

Zaharul brun este mai sanatos decit cel alb?
ADEVARAT. Zaharul brun este extras din trestia de zahar si este mai putin
prelucrat si rafinat decit zaharul clasic obtinut din sfecla de zahar. Ca numar de
calorii insa este identic.

Ciocolata pentru diabetici nu ingrasa?
FALS. In diabet, pacientii prezinta un deficit de insulina si deci nu au voie sa
consume zahar. Dulciurile pentru diabetici sint facute cu fructoza pentru ca ea este
mai noninsulinogena (nu determina descarcare in singe de insulina). Prin urmare,
obiectivul acestor produse este de a nu contine zahar rapid si nu calorii mai putine.
Ciocolata pentru diabetici poate avea uneori mai multe calorii decit cea normala.

Laptele cald baut seara te ajuta sa adormi?
ADEVARAT. Senzatia de foame si glicemia scazuta din singe au ca efect o stare
de anxietate, irascibilitate, nervozitate, slabiciune musculara. Glucidele lente din
lapte reusesc sa rezolve aceasta situatie, cu un aport caloric minim (100
calorii/cana), iar starea de bine ce urmeaza ne permite sa adormim.

O dieta fara dulciuri duce la depresie?
ADEVARAT. Serotonina este o substanta care se secreta la nivelul creierului si da
starea de bine. Mesele bogate in carbohidrati cresc nivelul serotoninei, dar
acelasi efect il putem avea si cu 1 portie de orez sau paste, nu este obligatorie felia
de tort pentru a fi binedispusi. Si cealalta extrema este valabila, dietele proteice pe
linga faptul ca duc la depresie, pofta de dulciuri creste extrem de mult si exista
pericolul ca intr-un moment de slabiciune sa inghitim 2 ciocolate intregi.

ADEVARAT SAU FALS DESPRE LIPIDIE
Exista colesterol bun si colesterol rau?
ADEVARAT. In sange exista LDL-colesterol asociat cu riscul crescut de boli
cardiovasculare si se reflecta de obicei in valoarea colesterolemiei. Este un
colesterol rau a carui valoare nu trebuie sa depaseasca 260 mg/ml si care reflecta
de obicei cantitatea de trigliceride (grasimi) pe care le mincam. Fractiunea buna
a colesterolului este HDL- colesterol cu rol de protectie cardiovasculara si cu
33

valoare ideala de peste 50 mg/ml in singe.

Oul trebuie evitat pentru ca este bogat in colesterol?
FALS. Oul este un aliment complet ce contine proteine de inalta calitate (proteine
etalon), numeroase vitamine (A, D, E, B) si fier alaturi de principala lui calitate -
este colecistokinetic, adica duce la contractia vezicii biliare cu ..eliberarea de
saruri biliare esentiale in digestie. Colesterolul din ou nu duce la cresterea
colesterolului din singe, deci nu exista contraindicatie absoluta de a consuma oua
in dislipidemii.

Anumite uleiuri nu au colesterol?
ADEVARAT. Colesterolul exista doar in produsele animale, ca urmare, nici unul
din uleiurile vegetale nu contine colesterol. Sloganul fara colesterol afisat de
anumite etichete este pur publicitar, uleiurile nu contin colesterol, dar cantitatea de
calorii este la fel de mare cu a grasimilor animale (unt, slanina).

Uleiul de masline este mai sanatos?
ADEVARAT. Uleiul de masline contine acizi grasi nesaturati cu rol protector
pentru inima, in timp ce uleiul de floarea soarelui este bogat in vitamina E. O alta
mare calitate a uleiului de masline este stabilitatea termica, adica posibilitatea de a
fi incalzit la temperaturi foarte mari fara a-si modifica structura. Este corect prin
urmare ca prajelile sa fie facute in ulei de masline, uleiul de floarea soarelui se
descompune in produsi toxici acetilcolina.

Margarina este mai sanatoasa decit untul?
FALS. Margarina este un produs inferior (si, evident, mai ieftin) obtinut prin
solidificarea fortata a uleiurilor vegetale care sint transformate din starea lor
naturala lichida in stare solida cu ajutorul hidrogenizarii. In jurul acestui proces pot
aparea accidente din care rezulta acizi grasi in forma trans care sint cancerigeni.
Este de preferat sa consumam un unt de calitate superioara, bogat in vitamina A, D
si E in cantitate mai mica decit sa apelam la margarina. Si nu uitati: caloriile sint
aceleasi!

Uleiul de peste este sanatos?
ADEVARAT. Grasimea din peste este o grasime speciala ce contine acizi grasi
nesaturati cu rol protector cardiovascular. Din pacate, la noi in tara nu se consuma
suficient peste si de aceea este recomandat ca pestele si fructele de mare sa existe
34

de cel putin 3-4 ori in meniul nostru saptaminal. De preferat pestele proaspat (nu
conservele) si salbatic (nu de crescatorie), iar uleiul de peste trebuie folosit in
cazuri de stricta necesitate, altfel poate duce la supraponderabilitate sau obezitate
la adulti.

Alunele si nucile hranesc creierul?
ADEVARAT. 10 nuci sau alune consumate zilnic hranesc celula nervoasa si ne
ajuta sa fim mai destepti

Exista alimente care cresc colesterolul?
FOARTE ADEVARAT. Acestea sunt zaharul rafinat, deci toate dulciurile,
grasimile animale (slanina, unt, smintina), margarina, CAFEAUA si FUMATUL.
Produsele care scad colesterolul sint: fructele, legumele, cerealele, soia, grasimea
din peste, laptele si produsele lactate degresate, uleiul de porumb, masline,
CEAPA, USTUROIUL SI ARDEIUL IUTE.

Branza nu ingrasa?
FALS. Brinza este cel mai mare pericol pentru silueta, ea contine pina la 80%
grasime. O felie de cascaval este echivalenta cu 3 felii de paine, asa ca nu va
amagiti mancand telemea cu rosii, nu o sa slabiti prea tare.

Pentru romani, bolile si moartea vin in cosul zilnic de
cumparaturi.

Daca tot ne-am obisnuit cu dezvaluirile care deranjeaza mafia alimentelor
din Romania si care ne pot ajuta sa ne salvam de boli si suferintesa continuam!!!
Ce contine, in general, o clasica salat de icre Hering de la o firma
cupretentii!!!
Ingrediente: ulei vegetal, ap carbogazoas, icre srate hering, ceap,
gelifiant-gum xantan, gum guar, conservant E 221, E 200,
acidifiant-acid citric (E330), antioxidant
E 316 (propil galat) care poate provoca iritaii ale mucoasei gastrice sau ale pielii;
35

n unele ri este interzis n mncarea copiilor
E 200 (acid sorbic) iritant pentru piele
E221 (sulfit de sodiu) alergii
E 330 (acid citric) cancerigen, afte bucale
Daca va iubiti copiii si nepotiicititi-le ce contin unele minunate jeleuri
gumate cu arome de fructe. Nu dam marca dar sa stiti ca nu prea conteazacam
toate jeleurile gumate sunt la fel: bune si cancerigene!!!
Ingrediente: sirop de glucoz, agent de uleiere (ulei vegetal, cear Carnauba
E 903), arome natural identice, vitamina C, colorani (rou-azorubin E
122, galben tartrazin E 102, albastru patent E 131.
E 903 folosit n cosmetic si cerneluri, o chimicala care poate provoca reacii
alergice
E 122 (azorubina) colorant rou, reacii adverse la persoanele astmatice i la cele
alergice la aspirin
E 102 (tartrazina) colorant galben cancerigen care poate provoca mutaii
cromozomiale; determin deficiene n vitamina B6 i zinc; geneaz crize de astm
bronic, urticarie i hiperactiviate la copii;
E 131 (albastru patent) cancerigen
Past de ardei (nu-i dam numele dar e produsa in Romania. Oricum
majoritatea sunt o apa si-un pamant)!!!
Ingrediente: past de ardei, past de tomate, amidon din porumb, oet, zahr,
poteniator de arom (glutamat de sodiu), acidifiant (acid citric), ageni de
ngroare (gum xantan), conservani (sorbat de potasiu E 202, benzoat
de sodiu E 211), aroma natural, colorant extract de ardei rou, antioxidant (acid
ascorbic)
36

E 621 (glutamat de sodiu), E 330 (acid citric), E 211 (benzoat de sodiu)
cancerigeni
O inghetata, care vreti voi, caci majoritatea respecta reteta aceasta,
contine:
ap, zahr, grsimi vegetale, lapte praf degresat, sirop de glucoz,
emulgatori (mono i digliceride i esteri cu acizi grai), stabilizatori, caragenan (E
407), arome identic naturale, acidifiant-acid citric, caramel (E 150), colorani
artificiali - n funcie de sortiment E 150 (caramel) n categoria aditivilor
suspeci, se recomand renunarea la el pentru alimentele destinate copiilor!!!
E407 (caragenan) tulburri digestive (indigestie, vom, colici abdominale)
E 122 (azorubina) este un colorant rou, obinut din gudron, care se adaug la
dulciuri, maripan, cristale pentru jeleuri, peltea. Poate produce reacii adverse la
persoanele astmatice i la cele alergice la aspirin. Este interzis n Japonia, Suedia,
SUA, Austria i Norvegia.
Pentru ca prostimea nu este aparata de nimeni, pentru ca prostimea e
buna sa faca doar bani pentru mafia alimentelor si apoi sa moara usor si cu
suferinteazorubina este permisa si folosita la greu in Romania. Mai departe:
E 102 (tartrazina) colorant galben cu puternica actiune cancerigen (tumori
tiroidiene), poate provoca mutaii cromozomiale; determin deficiene n vitamina
B6 i zinc; genereaz crize de astm bronic, urticarie i hiperactiviate la copii;
interzis n Norvegia, Austria, Suedia, Elvetia, Marea Britanie, Olanda. Pentru noi,
romanii, este aur curatlegal si folosit la greu!!!

Luati ceva de scrismai dam 2-3 exemple referitoare la ce mancam noi,
poporul cobai si sarac din aceasta tara - sat fara caini:
E 124 (rou ponceau) interzis n SUA i Norvegia, se gsete la noi n mezeluri.
S-a dovedit puternic cancerigen pentru animalele de laborator si poate produce
reacii adverse la persoanele astmatice i cele alergice la aspirin.
E 131 (albastru patent) - cancerigen, interzis n Australia, USA, Norvegia; se
37

folosete n buturile spirtoase i prjiturile prostimii !!! De ce oare doar la noi?
E 110 (sunset yellow) cancerigen, congestie nazal, alergii, hiperactivitate,
tumori renale, dureri abdominale, vom, indigestie; interzis n Norvegia.
Pentru romani, bolile si moartea vin in cosul zilnic de
cumparaturi.
Nu v lsai nelai de reclamele tip "ca la mama acas" sau de ambalajele
atrgtoare. Gustul va poate nela, cci unele chimicale dau arome mai intense
dect cele naturale. "Afara-i vopsit gardul, nuntru-i leopardul". Iata doar cateva
produse de laborator, extrem de des cumparate odata cu mancarea si puse si in
farfuria copiilor si nepotilor poate pe viitor va mai ganditi!!!
E220-E228 Sulfii conservani; provoac alergii; n carne de hamburgeri,
cartofi deshidratai, fructe confiate, prjituri, bere, vin, oet de vin. Bauturile
alcoolice, cum ar fi berea sau vinul, sunt saturate de metabisulfit, care d
limpezime, dar care atac sistemul digestiv. La bere, n procesul de pasteurizare
sunt folosite substane chimice care provoac migrene. Din punct de vedere al
aditivilor alimentari, triile (vodca, whisky, etc.) nu prezint pericol, ntruct chiar
alcoolul este un bun conservant, dar n lichioruri se adaug colorani: E 102
(tartrazina), E 110 (sunset yellow), etc.
E555 (silicatul de aluminiu i potasiu) este folosit n sare, lapte praf i fina.
Dei se cunoate c aluminiul este cauza unor probleme placentare n timpul
sarcinii i c este asociat cu boala Alzheimer, este permis n Romnia.

Ce se va intampla cu plantele medicinale?

Tragem azi poate cel mai cumplit semnal de alarma in ceea ce priveste
sanatatea acestui popor necajit! Probabil ca nimeni nu va face nimic. Suntem
prearomani ca sa fim in stare de cevamacar nu mai putem spune : N-am
stiut!!
Cititi si va cutremurati!
Producatorii romani de leacuri naturiste, pe baza de plante medicinale, mai au
opt luni la dispozitie pentru a respecta directiva Uniunii Europene care a fost
38

adoptata la 31 Martie 2004, si care cere ca, de la 1 aprilie 2011 toate plantele
medicinale sa fie procesate dupa aceleasi procedee ca si celelalte produse
farmaceutice, adica sa fie fabricate plante medicinale precum medicamentele!!!
Acest lucru presupune inclusiv obtinerea de certificate legale care costa peste
100.000 de euro pentru fiecare planta in parte, desi acestea sunt folosite de mii de
ani. Costurile uriase pe care le presupune intrarea in legalitatea vor lichida
producatori romani din domeniul plantelor medicinale in favoarea marilor colosi
farmaceutici, ale caror produse nu vor mai fi concurate de paducel, coada
soricelului sau florile detei!!!

Pretul urias al medicamentelor face ca majoritatea romanilor sa apeleze la
tratamente traditionale cu plante medicinale. Musetelul, menta sau coada-
soricelului sunt singurele leacuri pe care si le mai permit sute de mii de oameni, iar
apropiata lichidare a comercializarii lor va da o lovitura cumplita sanatatii
poporului roman, un popor si asa extrem de bolnav si sarac!!! Producatorii nostri
din domeniu nu vor putea sa se conformeze directivelor UE, nu vor avea banii
necesari, vor intra in faliment si vor lasa milioane de romani pe mana
farmaciilor cu medicamente scumpe si majoritar inutile
Dupa data de 1 aprilie 2011, in tara noastra NU se vor mai putea vinde legal
plante medicinale, Romania riscand sa fie data in judecata de catre marile concerne
farmaceutice si nu e greu de ghicit care va fi soarta unor asemenea procese. Dar
cum noi, prostimea avem acum alte prioritati si ne uitam in alte directii cu
siguranta vom incepe sa plangem si sa ne vaicarim cand va fi prea tarziu!!!


100 de alimente care protejeaza principalele
organe

39

Nutriionitii germani au aflat rspunsul la ntrebarea: care sunt cele mai bune
alimente pentru organismul uman.
Cei mai renumii nutriioniti germani au stabilit care sunt cele mai sntoase 100
de alimente care i protejeaz principalele organe.
Lista acestora a fost publicat recent n ziarul Bild din Germania i a fcut deja
furori n ntreaga lume.
n cazul legumelor i fructelor se recomand ca acestea s fie consumate proaspete
sau congelate, iar plantele medicinale indicate de medicii germani trebuie
administrate sub form de infuzii, comprese sau tincturi.
V prezentm n premier n Romnia lista acestor 100 de alimente
sntoase.

Pentru piele i pr
1.Pepenele.
Are foarte puine calorii i e un fruct excelent pentru meninerea fermitii pielii.
2. Iaurtul degresat.
Are o concentraie ridicat de vitamina A, iar bacteriile sale mbuntesc aspectul
pielii.
3. Grul.
Are calciu, acizi grai, dioxid de siliciu - provizii de sntate pentru piele, pr i
unghii.
4. Orzul.
Conine substane bioactive, nfrumuseeaz i revitalizeaz.
5. Cimbrul.
Cur organismul i red strlucirea pielii.
6. Hreanul.
Regenereaz prul, pielea i unghiile, mulumit substanelor active coninute.
7. Mutarul.
Regleaz fluxul sangvin la nivelul pielii.

Pentru Rinichi

8. Sfecla roie.
Stimuleaz arderile celulare.
9. Viinele.
40

Conin potasiu, substan pe care rinichii "se lupt" s o elimine din snge, cnd e
n exces.
10. Castravetele.
Are mult ap i stimuleaz activitatea rinichilor.
11. elina.
Protejeaz rinichii de virui.
12. Varza roie.
Aminoacizii i proteinele sale acioneaz ca un filtru pentru rinichi.
13. Gulia.
Vitamina C protejeaz celulele renale, iar fierul i fosforul energizeaz.
14. Ridichea neagr.
Are proprieti de antibiotice naturale.
15. Varza murat.
Detoxific ntregul organism.
16. Hrica.
n medicina complementar, e folosit ca produs dietetic n cazul bolilor de rinichi
i n diabet.
E eficient dac suferii de hipertensiune arterial.
17. Ptrunjelul.
Deine combinaia ideal de minerale pentru a cura rinichii.

Pentru Oase
18. Migdalele.
Conin magneziu, care ajut oasele s rmn sntoase.
19. Spanacul.
Aduce n organism necesarul de calciu pentru rezistena oaselor i funcionarea
muchilor.
20. Meiul.
Deosebit de bun pentru copii, crora le ntrete dinii, oasele i le stimuleaz
creterea.
21. Secara.
Benefic pentru dini, oase i muchi. E o surs ideal de B-vitamine, potasiu,
magneziu, mangan, fier i zinc.
22. Brnza.
Este o surs de calciu, contribuind la ntrirea oaselor.

Pentru intestine i stomac
41

23. Tinctura de fenicul.
Protejeaz mucoasele intestinale.
24. Pstrnacul.
Stimuleaz digestia.
25. Mango.
Are vitamina A i antioxidani ce apr mucoasa intestinal.
26. Arpacaul.
Aduce n organism necesarul de fibre, magneziu i fosfor pentru o digestie
sntoas.
27. Mrarul.
Amelioreaz indigestia.
28. Soia.
Are proprieti anticancerigene.
29. Nucile.
Conin o form purificat de Omega 3, care ajut la reducerea riscului de cancer al
intestinelor.

Pentru ficat
30. Anghinarea.
Are proteine regenerative, iar acidul folic i antioxidanii si previn bolile
hepatice.
31. Sucul de ridiche.
Stimuleaz secreia bilei.
32. Conopida.
Contribuie la protejarea i mbuntirea activitii ficatului.
33. Drojdia de bere.
E o important surs de vitamina B, detoxific ficatul.
34. Nsturelul (Nasturtium Officinale).
E folosit la producerea mutarului i a uleiurilor bune pentru metabolismul bilei i
al ficatului.
35. Ppdia.
Reduce colesterolul i ajut la buna funcionare a ficatului.
36. Laptele.
Apr ficatul de diferite afeciuni frecvente.
37. Menta.
Uleiurile sale eseniale stimuleaz secreia biliar i ajut la calmarea crampelor.
38. Carnea de iepure.
42

Degreseaz ficatul.
39. Carnea de vit i de mnzat.
Conine vitamina B, fier i proteine de bun calitate.

Pentru creier
40. Lintea.
Conine proteine, glucide i lecitina de care au nevoie celulele creierului.
41. Quinoa.
Bogat n fier, ntrete memoria i ncetinete procesul de mbtrnire.
42. Carnea de pasre de curte.
Are grsimi i uleiuri care ofer energie celulelor nervoase.
43. Fasolea.
Crete puterea de concentrare.
44. Oul.
E o surs grozav de proteine, iar glbenuul conine colin, care ajut la
dezvoltarea memoriei.
45. Avocado.
E un fruct care combate stresul, nervozitatea i insomnia.
46. Bananele.
Conin substane benefice pentru creier.
Glucoza, vitaminele i mineralele fructelor l energizeaz.
47. Caisele.
Un amestec ideal de minerale ce stimuleaz neuronii.
48. Stafidele.
Au mult zahr (75%), resurs energetic pentru creier.
49. Perele.
Ajut circulaia sangvin, iar zahrul i substanele asemntoare hormonilor
intensific puterea "de lucru" a creierului.
50. Mazrea.
E bogat n proteine bune pentru memorie i concentrare.
51. Salata verde
. Substanele opiacee calmeaz sistemul nervos.

Pentru ochi

52. Castanul slbatic.
Substanele sale active calmeaz iritaiile i senzaia de usturime.
43

53. Arnica.
Uleiurile eseniale calmeaz inflamaiile oculare.
54. Mesteacnul alb.
Vitamina C, potasiul i calciul coninute ntresc imunitatea ochilor.
55. Limba de miel.
Are o mulime de taninuri i saponine ce reduc inflamarea vaselor conjunctivale.
56. Rostopasca.
Este eficient mpotriva viruilor, n special pentru ochii uscai.
57. Gutuia.
Cu pectin i calciu, e bun pentru alergii i febra fnului.
58. Iarba de silur (Euphrasia Officinalis).
Calmeaz ochii n cazul persoanele tensionate, care stau mult n faa calculatorului.
59. Grsimea de gin.
mpreun cu iarba de silur, face minuni dac e aplicat ca unguent pe ochi.
60. Strugurii.
Aceste fructe ajut cu precdere ochiul n timpul vederii nocturne.
61. Ptlagina.
Taninurile sale trateaz infeciile oculare.
62. Cpunele.
Ajut ochiul n timpul vederii nocturne.
63. Centaurium minus.
Tinctura acestei plante vindec afeciunile oculare.
64. Ananasul.
Conine numeroase enzime ce relaxeaz ochii celor care stau mult la calculator.
65. Rozmarin.
Purific ochii i protejeaz vasele de snge oculare.

Pentru inim

66. Varza.
Are mult potasiu i fier, necesare inimii i circulaiei sangvine.
67. Broccoli.
Previne ateroscleroza i atacurile de cord, prin coninutul de calciu, fier i caroten.
68. Ridichea.
Apr mpotriva atacurilor de inim.
69. Portocalele.
Conin vitamina C, care scade valoarea colesterolului din snge,
44

n plus, are i puine calorii.
70. Morcovul.
Acidul folic i bioflavonoidele rdcinoasei protejeaz inima.
71. Petele.
Acizii grai Omega 3 apr sistemul vascular de inflamaii i de calcifieri.
72. Ceapa.
Scade presiunea sngelui, mbuntete activitatea inimii i circulaia.
73. Usturoiul.
Alicina coninut previne accidentele vasculare cerebrale.
74. Usturoiul slbatic.
Substanele sale cur sngele de toxine.
75. Sparanghelul.
Asparagina cur cordul i vasele mari de snge.
76. Cicoarea.
Scade tensiunea arterial i colesterolul, cur sngele cu ajutorul unor minerale
specifice.
77. Uleiul de msline.
Energizeaz cordul i reduce colesterolul.
78. Somonul.
Acest pete e o surs bun de acizi grai Omega 3, care reuesc s scad din
nivelul trigliceridelor din snge.
79. Dovleacul.
Are efect benefic n cazul hipertensiunii arteriale i n bolile de inim.
80. Cartofii.
Protejeaz contra accidentelor cerebro- vasculare, oferind o cantitate mare de
vitamina C pentru sistemul vascular.
81. Paprika.
Protejeaz inima i vasele de snge.
82. Roiile.
Diuretice eficiente, normalizeaz tensiunea arterial.
83. Mslinele.
Reduc colesterolul nociv i tensiunea arterial.
84. Merele.
Conin 300 de substane eseniale pentru protecia ntregului sistem vascular.
85. Fasolea neagr.
O can din acest aliment furnizeaz ntre 120 i 320 miligrame de magneziu,
mineral ce previne apariia tulburrilor de ritm cardiac.
45

86. Coaczele.
Cu cea mai mare concentraie de minerale i de vitamine C, B, D i E, sunt bune
pentru circulaia sngelui.
87. Zmeura.
Acioneaz ca o aspirin natural, ntrind sistemul imunitar.
88. Murele.
Sunt considerate de specialitii germani fructe cardioactive, ajutnd la
funcionarea optim a cordului.
89. Socul.
mbuntete circulaia sngelui.
90. Piersicile.
Au multe vitamine care protejeaz inima.
91. Cireele.
mprospteaz resursele de potasiu, calciu, magneziu, fier, fosfor i siliciu.
92. Rubarba.
Fortific inima i scade tensiunea arterial.
93. Grepfrutul.
Are o enzim special, care previne obstruciile vasculare i tromboza.
94. Ciuperca Shitake.
Reduce colesterolul.
95. Prunele.
Previn tromboza.
96. Curmalele.
Sunt bogate n fier, calciu i potasiu.
Reduc tensiunea arterial, protejeaz mpotriva aterosclerozei.
97. Afinele.
Pigmentul lor albastru ajut la elasticitatea vaselor sangvine.
98. Ovzul.
Are acizi grai, benefici n bolile cardiovasculare.
99. Porumbul.
Are vitamina D i vitamina K.
100. Ardeiul iute.
Previne creterea zahrului din snge, care poate duce la formarea colesterolului
pe vasele inimii.

46

Cum obtinem sare naturala fara cianura

Nu exist alimentaie sntoas fr sare! Nu n exces, e drept, dar nici
fr ea!
Nu exist, spun cunosctorii, digestie normal fr..sare!!!
n Romnia aproape toate sarea din comer este iodat i cu ferocianura n
ea.
V spunem azi cum putei face acas ..sare 100% natural, sare fr iod, sare
fr cianur!!
Pentru prepararea acestei sri folosii numai Sare bulgri pentru animale!!!
i nu de alta dar aia este chiar imposibil de falsificat i de murdrit.
Aceast sare se extrage direct din salin i, odat ce fabricantul a spart-o
mrunt ca s bage ceva-mecherii n ea, nu mai are cum s-o mai fac din nou
bulgri mari . Iat cum se procedeaz: ntr-un butoi de 100 de litri punei :
30 de kilograme de sare bulgri i restul ap (cam asta-i concentraia maxim
admis , altfel rmne sarea nedizolvat ) .
Punei doar sare mare , d-aia bulgri , sare d-aia ce se d la animale ca s-o
ling. Spargei bulgrele de sare n buci cam de mrimea pumnului sau cam de
mrimea a doi pumni lipii unul de altul .
Apoi , toi bulgrii se vor pune ntr-un scule-plas de plastic (sac din
acela n care se vnd cartofii la pia)...dar care s nu aib gurelele mai-mari de 2-
5 milimetri .
Apoi , acest sac cu bulgri-mruni se leag neaprat sus la gura butoiului,
ct mai aproape de suprafaa (oglinda) apei , iar apoi se las acolo vreo dou zile
ca s se dizolve sarea. Nici nu e nevoie ca s amesteci n butoi pentru c sarea se
dizolv singur, are ea secretul ei!!!
Dup dizolvarea complet, se las apa srat s se limpezeasc bine (o zi-
dou), iar apoi se va scoate uurel saramura din butoi cu un furtun.
Apoi saramura se va pune pe lng sob ntr-o crati ct mai larg sau, dac
nu-s condiii, se pune pe calorifer. Nu este prea indicat s se fiarb apa. Trebuie ca
evaporarea apei sa fie lenta, fr grab!!!
47

Dup evaporarea complet a apei, va rezulta o sare alb, naturala, cu o
granulaie neuniform, cam pn la mrimea bobului de gru .
Aceast sare se va cerne prin sita de fin i astfel, sarea mai mare rmne
pentru oala cu ciorb, iar sarea mrunt se pune n solni.
Cine are nevoie de sare extra fin, poate s-o mruneasc uor cu rnia
electric sau cu piulia de nuci! Atenie la ct de curat este apa pe care o folosii la
saramur!!! N-ar strica sa o fierbei nainte i s o rcii. Aa vei avea pe mas i
n cas sare fr iod, fr cianur i 100% natural!!!
celebra reteta a licorii cu usturoi si alcool

Aceasta reteta a unui farmacist antic a fost gasita in 1972 intr-o manastire
budista din Muntii Tibetului.

MOD DE PREPARARE:
Intr-un borcan de sticla se pun 350 grame de usturoi zdrobit peste care se
toarna 220-250 de grame alcool de 95-96, rom sau tarie. Borcanul se inchide
ermetic si se pune in frigider timp de 10 zile. In cea de-a 11-a zi se filtreaza totul
cu o strecuratoare foarte fina sau cu tifon. Lichidul obtinut se toarna in acelasi
borcan si se pune inca 2 zile in frigider. Dupa aceasta perioada remediul este gata
pentru tratament (picaturile se pot lua cu putin lapte sau apa inainte de a incepe sa
mancam), dupa cum urmeaza:

NUMAR DE PICATURI

ZIUA MIC-DEJUN PRANZ CINA
1 1 2 3
2 4 5 6
3 7 8 9
4 10 11 12
5 13 14 15
6 16 17 18
7 12 11 10
8 9 8 7
9 6 5 4
10 3 2 1
48

11 15 25 25
12 25 25 25

Se va continua cu cate 25 de picaturi, de 3 ori pe zi, pana la terminarea
intregii cantitati.

TERAPIA NU SE POATE REPETA DECAT ODATA
LA 5 ANI !!!

Acest preparat din extract de usturoi curata organismul de grasimi si pietre,
imbunatateste metabolismul si astfel toate vasele sangvine (re)devin mai elastice.
Regleaza greutatea corpului, topeste cheagurile de sange, vindeca diafragma
miocardica bolnava, arterioscleroza, inapetenta (lipsa poftei de mancare), sinuzita,
hipertensiunea, bolile bronho-pulmonare, face sa dispara artritele, artrozele si
reumatismul.
Vindeca gastritele, ulcerele de stomac si hemoroizii, absoarbe orice fel de
tumori externe si interne, vindeca diferitele tulburari de vedere si auz, impotenta.
Are efect benefic asupra intregului organism.
ATENTIE: Alcoolul nu trebuie sa contina alte substante (clorura de
benzalconiu sau metanol).