Sunteți pe pagina 1din 17

Lactate Iaurt / Branza

Fructe

Legume Legume crude

Cereale

Proteine

Diverse Sare/ Zahar Nu

Lapte

Fructe

Legume gatite

Paine/ Carne/ Peste / Paste/ Oua Cereale Nu Nu

1-4 Lapte luni matern /


formula Lapte

Nu

Nu

Nu

Nu

5 matern / luni
formula

NU

NU

NU/ Piure de legume, Nu cartofi dulci

Nu

Nu

Nu

Lapte 6 matern / luni formula

Iaurt

Piure de mere, pere, banane (foarte coapte sau gatite la cuptor)

Piure de legume, Nu cartofi dulci

Nu

Nu

Nu

7 Lapte luni matern /


formula

Iaurt

Piure de mere, pere, Morcovi, Spanac/ banane, Fasole prune, verde, Da piersici (foarte broccoli, coapte sau ciuperci, cartofi gatite la gatite cuptor) Piure de mere, pere, banane, Da prune, piersici (foarte coapte sau gatite la

Gris, orez fiert pisat, mei, hrisca

Pui, curcan blender 1/4 galbenus de Nu ou fiert tare* (max 2 oua/saptamana)

Lapte 8 matern / luni formula

Iaurt

Da

Gris, orez fiert pisat, mei, hrisca, ovaz

Pui, curcan blender

Nu
1/4 galbenus de ou fiert tare*

cuptor) Taietei mici in supa de Pui, curcan, legume, vita. Castravete, gris, Peste: somon rosii orez 1/3 galbenus de Nu bucatele fiert foarte mici pisat, ou fiert tare* (max 2 mei, hrisca, oua/saptamana) ovaz, orz Taietei mici in supa de legume, gris, Pui, curcan, orez vita, peste. Nu fiert 1/3 galbenus de pisat, ou fiert tare* mei, hrisca, ovaz, orz Taietei mici in supa de legume, Carne, peste, gris, 1/3 galbenus de Nu orez ou fiert tare* fiert pisat, mei, hrisca, ovaz,

9 matern / luni
formula

Lapte

Iaurt

Fructe coapte sau gatite la Da cuptor.

10 matern / luni
formula

Lapte

Iaurt, Fructe coapte Branza sau gatite la Da dulce cuptor.

Da

11 matern / luni
formula

Lapte

Iaurt, Fructe crude Branza razuite dulce

Da

Da

orz Taietei mici in supa de legume, gris, orez Carne, peste, fiert 1/3 galbenus de Nu pisat, ou fiert tare* mei, hrisca, ovaz, orz, paine Paine, paste, alte Carne, peste, cereale 1/2 galbenus de (atentie ou fiert tare la cele cu gluten)

12 matern / luni
formula

Lapte

Iaurt, Fructe crude Branza razuite dulce

Da

Da

Fructe crude Lapte bucati mici, matern / mestecabile; Iaurt, 1-2 formula Se pot Branza Da introduce ani sau lapte dulce de vaca fructe uscate. Interzise pasteurizat nucile, alunele

Da

Zahar foarte putin; Sare *** foarte putina si doar in mancare

Tabel cu diversificarea alimentatiei pana la 2 ani Diversificarea alimentatiei la bebelusi presupune un adevarat plan de atac pentru proaspetele mamici. Sunt multe intrebari pe care inevitabil ni le punem fiindca sunt multe alimente si destule moduri in care pot fi gatite. Sa ii oferim bebelusului lapte de vaca in primul an de viata? Are voie legume fierte sau crude? Fructele trebuie gatite la cuptor sau trebuie sa fie proaspete dar cat mai coapte, nu verzi? Ce tip de carne poate manca bebelusul? Teama fiecarei mame este ca puiutul ei sa nu inghita bucati prea mari de mancare si sa se inece. De aceea, la intrebarile de mai sus se adauga si cele

legate de modul de preparare: piure, blender, maruntite, razatoare, bucatele mici? Momentul cand incepem diversificarea conteaza la fel de mult, fiindca bebelusul nu este pregatit de la inceput sa digere toate alimentele. In plus, fiecare copil este diferit, asa ca nu trebuie sa te sperie faptul ca bebelusul nu accepta alimentele conform unui standard. Asculta-ti instinctul inainte de toate Tabelul alimentelor introduse prin diversificarea la bebelusi Iata un tabel care contine perioadele cand se pot introduce in alimentatia bebelusului diferitele alimente. *interzis pt copiii predispusi la alergie **nu este obligatoriu sa fie introdus in alimentatie ***sarea se recomanda a fi evitata chiar si pana la 2 ani. Ce mnnc bebeluul la 5 luni? V-ai hotrt s ncepei diversificarea bebeluului dumneavoastr. Este foarte bine c ai ateptat pn la aceast vrst deoarece abia acum, echipamentul lui enzimatic este destul de matur ca s poat s digere i altceva n afar de lapte. La 5 luni, un copil mnnc aproximativ de 6 ori pe zi. Dimineaa: 1 biberon cu lapte ( 150 ml ap + 5 msuri lapte Ora 10: 1 biberon cu lapte ( 150 ml ap + 5 msuri lapte Prnz: suc de morcov sau Ora 17: 1 biberon cu lapte ( 150 ml ap + 5 msuri lapte Ora 19: cereale mbogite cu fier + lapte Cina: 1 biberon cu lapte ( 150 ml ap + 5 msuri lapte praf). praf) praf) mr. praf) praf

Putei s ncepei cu 2-3 lingurie de suc de morcov sau mr, apoi se crete progresiv pn la 10 lingurie (40g). Morcovul conine carotenoizi, substan care sintetizaez vitamina A n organismul copilului. Mrul este cel mai indicat fruct pentru copil la aceast vrst. Se ncepe cu un singur fel de fruct sau legum pentru ca bebeluul s se obinuiasc cu noul aliment. Acesta se va administra timp de o sptmn pentru a observa dac copilul este alergic sau nu. Dac copilul accept acest aliment, doar atunci puteti s-i dai sucuri amestecate. Preparai sucul doar n momentul n care

vrei s hrnii copilul. Sucul se va da cu o linguri de plastic. Nu punei sucul de fructe sau legume n biberon deoarece este posib il ca bebeluul s prefere sucul n locul laptelui i la aceast vrsta, laptele este i trebuie s rmn, n continuare, cel mai important aliment din dieta copilului. Sucurile asigur calorii, minerale, vitamine i fitonutrimente ( substane coninute de plante care ajut organismul s se apere de boli). Este indicat masa de sear s fie format din cereale deoarece este mai consistent i i va ine bebeluului de foame noaptea. Cerealele conin fibre, carbohidrani, vitaminele din complexul B i fier. Alegei cu grij tipul de cereale pe care vrei s l dai copilului dumneavoastr deoarece este indicat ca cerealele s conin ct mai puin zahr i ct mai multe fibre. Nu cumprai cereale care s conin grasimi parial hidrogenate, ulei de palmier sau cocos. Citii cu atenie eticheta i cumprai cerealele care conin, n lista de ingrediente, ct mai multe vitamine. Nu v grbii s introducei ct mai multe alimente la nceputul diversificaiei. Lsai copilul s se obinuiasc cu ele i urmai sc hema de alimentaie corect dac dorii s avei un copil sntos. Diversificarea alimentaiei sugarului Diversificarea sau ablactarea pas cu pas const n nlocuirea treptat a laptelui matern sau a preparatului de lapte, folosit n alimentaia artificial sau mixt a sugarului, cu alte alimente.

Diversificarea se poate ncepe pentru sugarul eutrofic (cu masa corespunztoare vrstei) i alimentat natural dup vrsta de 6 luni, cnd laptele nu mai satisface n totalitate necesitile organismului i activitatea enzimatic digestiv permite introducerea alimentelor cu structur diferit de cea a laptelui matern. Atunci cnd lactaia mamei este insuficient i creterea ponderal nesatisfctoare, diversificarea se poate ncepe i mai devreme. Pentru sugarul alimentat artificial diversificarea poate ncepe la vrste de 3,5-4 luni, dac nu a fost folosit un aliment bine adaptat i sporul ponderal nu este satisfctor. Principiile diversificrii

Medicul rezident pediatru, Ornelia Ciobanu, a menionat urmtoarele principii de diversificare: - diversificarea se va ncepe numai dac copilul aste sntos, - se va introduce numai cte un singur aliment nou, la un singur mas, n cantitate mic (20-30 grame), care se va mri treptat n zilele urmtoare, la aceeai mas, reducnd proporional laptele, astfel nct n 7-8 zile s se nlocuiasc complet masa de lapte cu noul aliment; - nu se introduc simultan dou sau mai multe alimente noi, ci la interval de 10-15 zile; - alimentul nou complementar se va administra naintea laptelui pe care l nlocuiete, de preferin cu linguria; - la cele mai mici semne de intoleran (vrsturi sau diaree) se sisteaz administrarea alimentului nou introdus pe un timp de 1-2 sptmni, pn la refacerea digestiv, dup care se va ncerca reintroducerea lui cu mai mult pruden (n cantiti mai mici); - alegerea primului aliment nou se face n funcie de starea de nutriie a sugarului: pentru sugarul eutrofic (cu masa suficient vrstei) - sup de legume, iar pentru cei cu nutriie sczut - terci finos fr gluten; - toate prnzurile de diversificare trebuie s aib o valoare caloric mai mare dect masele de lapte care se scot din alimentaie; - dac copilul beneficiaz de alimentaie la sn, produsul complementar se administreaz dup aplicarea la sn; - dac sugarul refuz sistematic alimentul nou introdus, se renun temporar la administrarea lui, deoarece exist riscul apariiei anorexiei psihogene la sugar; - diversificarea urmrete scoaterea treptat a meselor de lapte i obinuirea sugarului cu alimente asemntoare alimentaiei adultului; - pe parcursul diversificrii se efectueaz o continu supraveghere a strii sntii copilului. Termenul optim folosit pentru diversificare este vrsta de 6 luni, considerat adecvat pentru nceperea adaptrii copilului la introducerea n

raia alimentar a produselor de alt structur, diferit celei a laptelui matern i a altei forme de alimentaie n afara suptului. Trebuie de menionat c nu vrsta este criteriul de baz al iniierii diversificrii, ci starea copilului, gradul lui de dezvoltare i, respectiv, necesitatea lui individual, tipul de alimentaie pn la diversificare. Primul aliment nou introdus, att la sugarul alimentat la sn, ct i la sugarul alimentat cu amestecul de lapte, este sucul de fructe. Dac ne-am decis s introducem sucul, atunci vom ncepe cu cel de mere, care, dei e mai srac n vitamina C i E dect cel de citrice, e mai bogat n fier i e mai puin alergizant. Apoi, se poate folosi suc de coacz neagr (unul dintre cel mai bogat n vitamina C) i sucul de viine, prune, rchiele, de caise, de rodie, de morcov. Sucurile de zmeur, cpune, portocale, mandarine i roii trebuie folosite mai trziu i cu pruden, lund n consideraie posibilele reacii alergice. Este raional folosirea diferitelor sucuri n cursul zilei. Avnd compoziie diferit, ele se completeaz reciproc. Vom evita ns amestecarea sucurilor de morcovi, de mere, de varz (ce conin ascorbinaz o enzim care distruge vitamina C) cu alte sucuri. Pentru a evita eventualele tulburri digestive vom ncepe introducerea sucurilor n cantiti mici, n prima zi doar cteva picturi, mrind treptat cantitatea pn la 60-80 mililitri n a doua jumtate al anului, innd cont de tolerana individual a copilului. Sucurile pot aciona diferit asupra funciei tractului digestiv, astfel unui copil cu predispunere la diaree i este binevenit sucul de lmie , celui cu constipaie - de morcovi i prune. Nefiind nici supliment, nici compliment, ci doar un corector de vitamine i minerale, cantitatea lor nu va fi inclus n volumul total de alimente calculat pentru o zi. Mai trziu, fructele pot fi date sub form omogenizat, fructe la cuptor sau compoturi, care neaprat vor fi pregtite imediat nainte de administrare. Legumele sunt alimente vegetale hipocalorice, de obicei, cu coninut mic de proteine i lichide, ns bogate n fibre alimentare, sruri minerale, oligoelemente i vitamine. Conin glucide n cantitate relativ mic, cu excepia cartofului, care conine 20 la sut amidon. De obicei, primul aliment de versificare este supa de legume, iniial pasndu-se numai morcovul, apoi i cartoful i celelalte legume folosite. Supa poate fi mbogit cu un finos fr gluten, ulterior supa va fi mbogit cu

ulei proaspt de floarea-soarelui, porumb sau msline, ncepnd cu cteva picturi ajungnd progresiv la un an la 1-2 lingurie de ceai. Cantitativ, se ofer nti pn la 100 mililitri sup la o mas, completndu-se n a doua parte a mesei cu lapte care treptat va fi nlocuit complet masa de la ora 14.00. Treptat, al doilea element de diversificare poate servi terciul dintr-un finos gluten, care va nlocui laptele de la ora 10.00. Se prepar de preferin, nu pe ap, dar pe zeam de zarzavat (legume), care l mbogete cu minerale i vitamine i i confer caliti organoleptice mai bune. Cele mai ntrebuinate legume din alimentaia sugarului sunt morcovul, cartofii, varza, ceapa, fasole verde, dovleceii. La 7-8 luni, al treilea element de diversificare poate fi introdus unul din produsele de lapte fermentat sau acidulat, cum ar fi Biolactul, chefirul sau iaurtul, de preferin fiind Biolactul, care are o aciune benefic asupra florii intestinale cu efect curativ. Astfel se poate nlocui alimentaia la sn sau cu lapte adaptat de la ora 18.00, care poate fi completat cu pireu de fructe. Un corector al coninutului proteic este brnza dulce de vaci, care se va administra n cantiti mici, crescnd treptat cantitatea ei pn la 50 de grame spre sfritul primului an de via. Ea poate fi adugat n terciuri, pireu de legume etc. Carnea se va administra la 8-9 luni, ncepnd cu cantitatea de 6 grame pe zi, ajungnd spre sfritul primului an de via la 30 de grame. Carnea poate servi ca parte complimentar al pireului de legume, bine mixat sub form de past din carne de pasre sau vit, fiind administrat de 2 -3 ori pe sptmn, ulterior la aceast mas poate fi adugat glbenuul de ou. Mai trziu carnea poate fi administrat sub form tocat sau perioare. Dup zece luni, carnea poate fi servit sub form de tiftelue pregtite la baia de aburi. Glbenuul de ou este un aliment complet, ce conine proteine, aminoacizi necesari, lipide sub form emulsionat, inclusiv colesterol i lecitim, vitamine i minerale se folosete n alimentaia sugarului, fiert tare i pasat prin sit, ncepnd cu o optime (a opta parte) se ajunge progresiv pn la un glbenu, la vrsta de un an. Se ofer de 2 -3 ori pe sptmn, de obicei, nlocuind n aceste zile carnea, amestecat n supa de zarzavat sau legume. Oul se fierbe tare timp de 10 minute.Glbenuul crud sau moale nu

se administreaz, deoarece conine substane proteice greu asimilabile, plus la toate mai existnd i riscul unor boli infecioase. Albuul de ou nu se d n perioada de sugar (pe parcursul primului an de via) din motivul c este foarte alergizant. n alimentaia sugarului mai poate fi folosit i carnea de pete, ca un aliment bogat n proteine uor asimilabile, lipide de mare valoare prin coninutul nalt de acizi grai nesaturai, vitamine liposolubile i oligoelemente, de la vrsta de 10 luni a cte 20-40 grame pe zi. Poate fi folosit carnea de pete alb (alu, pstrv, tiuc), de obicei, la masa de la ora 14.00, alternnd cu carnea de pasre sau de vit. Se va administra cu pruden, deoarece poate fi alergizant. Se d fiert cu o fiertur de cereale sau cu pireu de legume. Valoare nutritiv a petelui este asemntoare cu cea a crnii. La vrsta de un an se trece treptat la alimentaia similar cu cea al copilului mic (1-3 ani), alimentaia la sn ns trebuie de continuat. Diversificarea alimentaiei la copilul sugar (adaosul alimentar) Diversificarea alimentaiei la copilul sugar (adaosul alimentar) Articol realizat de: Cornelia Muet, pediatru Conform recomandrilor OMS/UNICEF, laptele matern asigur pe deplin necesitile copilului n substane nutritive cel puin n primele 6 luni de via. El de asemenea, substituie i cantitatea de apa necesar copilului pan la acest varst. Cu alte cuvinte, pan la introducerea primului adaos in alimentaie, micuul nu are nevoie de lichide suplimentare (cum ar fi apa sau ceauil). Aparatul digestiv n primele 4-6 luni de via (uneori i pan la un an) nu este inca capabil sa prelucreze alte feluri de mancare decat laptele matern, care reprezint alimentul ideal pentru o bun cretere i dezvoltare a copilului. n componea lui intr urmtoarele substane indispensabile pentru aceasta: vitamine, glucoz, proteine, grsimi, oligominerale, ap, substane protectoare, fermeni. Alptrii la san i aparine avantajul stabilirii i formrii unei legturi emoionale stranse ntre mam i copil. Dup cum spuneam, dac copilul este alimentat natural (la san), el nu are nevoie de adaosuri alimentare pan la varsta de 6 luni. Dac acesta crete

bine n greutate, iar mama nu se simte obosit, alimentaia exclusiv la san poate continua i pan la un an. Mai mult ca atat, laptele de mam asociat cu mancare adugtoare e bine s fie dat pan la 1.5-2 ani. Primul adaos in alimentaia copilului va fi sub form de suc sau piure de fructe. Apoi vor urma piureurile de legume (morcovi, varz, cartofi, svecl, dovlecei) i terciurile cu lapte (ovs, hric, orez, porumb). Mai tarziu se va putea da pane, glbenu de ou, produse lactate acide (iaurt, lapte -acru), pete, carne de curc, gin, viel. Sucurile destinate copilului trebuie sa fie proaspt stoarse i s nu conin conservani. Putei ncepe cu sucul de mere, morcovi, pere, apoi sa continuai cu cele de caise, struguri, dovleac. Sunt foarte preioase sucurile din pomuoare de pdure. Cand micuul se va obinui cu ele, veti continua sa-i mai diversificai alimentaia cu pulp sau piure de fructe proaspete cum ar fi merele, bananele, perele. La nceput, sucurile pot fi diluate cu puin apa fiart pentru a le face mai usor tolerabile de ctre intestinul i pancreasul copilului. Obinuirea copilului cu mancarea solida

Adaosurile alimentare trebuiesc ntroduse cu grij, treptat i neaprat se vor da cu linguria. ncepei cu un singur produs, cantitatea cruia la prima mas s fie in limita unei lingurie. Dac micuului i -a plcut i l-a tolerat bine, cretei treptat cantitatea pana la un sfert sau o jumtate de can. n cazul cand copilul nu vrea s mnance toat cantitatea, nu insistai, deoarece el mai bine simte cat poate asimila. Dup 2-3 sptmani, cand s-a obinuit cu acest fel de mancare, incepei acelai lucru cu urmtorul adaos. In acest mod, copilul va fi alimentat combinat: cu lapte de mam i mancare solid. Dac au aprut dereglri de scaun, erupii alergice, balonri, somn nelinitit, pe fondul introducerii mancrii solide, lsai micuul s sug numai san. La momentul cand toate aceste semne vor dispare, revenii la adaosul la care va-i oprit. ine-i cont neaprat i de preferinele culinare ale copilului. Niciodat nu-l forai. Acest lucru i-ar putea provoca o adevrat intolera fa de anumite produse alimentare n viitor. Dac copilul n a mancat noul adaos propus n prima zi, incercai s-l oferii n ziua urmtoare. Daca va refuza din nou - nu insistai. Ateptai cateva zile, dup care facei nite noi ncercri. Nu condimentai mancarea copilului cu piper i sare. ncercai s folosii cat mai puin zahr.

ntotdeauna susinei iniiativa i participarea proprie a copilului n ritualul mesei. Punei-i i lui n manu o linguri. Acest lucru l va binedispune i i va stimula pofta de mancare. Din acest moment incepe formarea deprinderilor de alimentaie independent i cu timpul, micuul singur i va alege i va gusta felul de mancare preferat. Cand copilul ia masa, strduii-v, s nu-i murdreasca prea mult brbia sau faa. Prin aceasta i vei oferi primele lectii de inut curat i ngrijit.

Dup introducerea primululi adaos (in jurul la 6 luni), cresc necesitile n lichide. Incepei sa-i propunei micuului ceai din plante (mueel, mrar, ment). Obinuiti-l s bea din cni, deoarece va fi foarte greu sa-i ndeprtai biberonul din care se bea cu mai puin efort. Iar sugerea indelungat a acestuia poate impiedica formarea i creterea normal a dinilor. La varsta de 8 luni, dup ce micuul s-a fcut cunoscut deja cu gustul unor fructe i legume, diversificati-i meniul ntroducand terciul cu lapte. Ca i consisten el trebuie s fie mai puin dens i-i putei aduga 5-10 ml de ulei de floarea-soarelui. Dup aceasta poate urma panea neagr sau alba. Produsele lactate (laptele-acru, iaurtul, branz de vaci) se recomand la 1011 luni. Laptele de vac integral se ntroduce n alimentaia copilului doar dup varsta de un an, datorit faptului, c este greu digerat de ctre micul organism este o adevrat povar pentru rinichi. In consecin, el poate provoca dereglri intestinale nsoite de hemoragii i boli ale rinichilor. Iar coninutul substanelor nutritive necesare copilului din laptele de vac este mai puin important decat cel din laptele de femeie. Specialitile din carne, pete, mazre, albu de ou se vor da copilului la nceputul celui de-al doailea an de via. La aceast varst, el poate lua masa mpreun cu toat familia. nsa mancarea destinat micului membru al familiei trebuie pregtit inand cont de varsta acestuia (excludei condimentele excesive, prjelile, afumturile). ntre mese, n timpul zilei i putei pune n manu o bucic de pane, pesmete sau un fruct. Nu ntrerupei alimentaia natural n toat aceast perioad, oferindu -i sanul cat este posibil. n jurul varstei de 2 ani, cand se formeaza unele laturi ale personalitii

copilului, el singur va refuza sanul, avand necesitatea de a lua decizii proprii i independente n viaa sa.

Diversificarea alimentatiei sugarului Indiferent dac sugarul este alimentat exclusiv natural (cu cea mai buna hrana posibila pentru el - adica laptele de la sanul mamei), artificial sau mixt, la un moment dat, laptele si preparatele simple din lapte nu mai sunt suficiente. Laptele mamei acoper, n primele 6 luni de viat, nevoile nutritionale ale unui sugar nscut la termen, sntos si care creste normal. Bebelusul va fi pregatit pentru inceperea diversificarii abia in jurul varstei de 6 luni, cand va sti s mestece si s nghit alimente mai consistente si s se obisnuiasc cu gusturi noi. Dac momentul este gresit ales si nu corespunde cu perioada n care se dezvolt reflexul mestecatului, mmicile vor ntmpina greutti n depsirea acestui "hop" absolut necesar. Intre 3-5 luni, bebelusul are un puseu de crestere Va rugam sa tineti cont ca pe la 3-5 luni se produce un puseu de crestere. Bebelusul ar putea incepe sa se trezeasca mai des sa manance in timpul noptii si ar putea incepe sa manance non-stop asa cum facea cand era nounascut. Acest puseu de crestere explica adesea foamea mai mare a bebelusului si nu ar trebui sa fie considerat un semn ca bebelusul ar avea nevoie si de alimente solide in dieta lui! Cititi: Etapele de dezvoltare ale bebelusilor si Cresterea si dezvoltarea normala (0-12luni) Oferiti-i bebelusului mese mai dese si/sau lapte cu biberonul, nu alimente solide; veti vedea ca intr-o saptamana sau doua, bebelusul depaseste puseul de crestere si reincepe sa se hraneasca normal. Prietena mea a inceput de mult sa-i dea bebelusului alimente solide, Eu de ce n-as face-o? Multi parinti spun ca pediatrii lor sau ai prietenilor au spus ca pot incepe introducerea alimentelor solide (de obicei cereale) la 4 luni. Este inca obsnuit ca pediatrii sa spuna introduceti alimente solide cand copilul are 4 luni deoarece aceasta a fost regula timp de multi ani.

In Romania exista si acum pediatri care recomanda inceperea diversificarii de la 6 saptamani, chiar si cu suc de portocale. Veti vedea ca cei mai multi pediatri nu sunt experti in nutritie pediatrica, iar multi dintre ei nu sunt la curent cu recomandarile Organizatie Mondiale a Sanatatii! Atentie mare aceste lucruri sunt greseli. Un parinte modern insa se poate informa si de pe internet si poate cere opinia medicilor - de pe Desprecopii.com. Cititi: Alaptarea bebelusului si momentul optim pentru diversificare Pina la ce varsta este recomandata alaptarea exclusiva? Desprecopii.com, alaturi de Academia Americana de Pediatrie (AAP) recomanda alimentarea exclusiva la san si/sau cu formula (lapte praf pentru sugari) pana cand bebelusul implineste 6 luni. Alimentarea cu lingurita Administrarea hranei cu lingurita este un principiu de baz n cadrul diversificrii. Mama va ncepe s-i dea micutului noul aliment naintea unei mese si la patru ore dup masa precedent, pentru ca sugarului s-i fie foame. n primele zile, se vor multumi s dea cteva lingurite din felul cel nou si vor completa masa cu laptele pe care-l dau si la celelalte prnzuri. Dac sugarului nu-i place nici lingurita, nici noul aliment, ar fi gresit s perseverm ntr-o ncercare ce nu are sorti de izbnd. De exemplu, este o greseal grav s folosim forta pentru a obliga copilul s mnnce. Este de preferat s se amne introducerea noului aliment cu 1-2 sptmni sau s se ncerce cu un alt aliment, dac am avut impresia c sugarul nu refuz lingurita, ci refuz noul fel. Nu trebuie fcut nici greseala de a subtia prea tare noul aliment si de a i-l administra cu biberonul: diversificarea se face cu lingurita. Piureul de legume Pentru prepararea acestuia, se folosesc cartoful, morcovul, spanacul, salata verde si dovleceii. Se pot ncerca si gulia sau ptlgelele rosii. Nu se administreaz sugarului legume mai greu de digerat, cum sunt conopida si fasolea uscat. Unele mame prepar piureul din toate legumele care au fiert n sup, dar este mai bine ca acesta s fie pregtit dintr-o singur legum.

Fierberea trebuie s aib loc ntr-un vas acoperit, pentru a se evita pierderea exagerat a vitaminelor. Fierberea zarzavaturilor la abur este cea mai recomandat metod de preparare, deoarece se conserv culoarea, gustul, srurile minerale si, n bun parte, vitaminele. Legumele congelate, deshidratate sau conservate, ca mazrea verde, fasolea verde, dovleceii, sucul de rosii pot fi folosite pentru sugar, dac suntem n sezon de iarn, la vrsta cnd i-am putea administra aceeasi legum proaspt. Putem s dilum eventual zarzavatul cu 2-3 linguri de lapte sau cu zeama n care au fiert legumele, pentru a nu se pierde srurile minerale si vitaminele care au trecut n aceast ap. Sugarilor de 5-6 luni le vom da cel mult 10 g piure, completat cu sup de zarzavat. La copiii peste 6 luni, piureul poate s constituie ntreaga mas. Supa de zarzavat Supa trebuie considerat un "complement" al piureului. Pentru aproximativ 200 ml de sup de zarzavat se folosesc: 300-400 ml ap, o jumtate de morcov mare, un cartof, o jumtate de ceap, o jumtate de telin, cteva frunze de spanac sau salat verde si, eventual, pstrnac, ptrunjel si putin praz. Aceste legume se spal cu grij si se fierb cel putin 1-2 ore. Strecurm supa clar si o fierbem 20 de minute cu o lingur de gris, pentru copiii peste 4 luni, si orez sau amidon alimentar pentru copiii sub 9 luni. Supa poate fi pstrat pentru a doua zi la frigider doar dac nu a fost fiart cu finoase (amidon). Masa de fructe Fructele ncep s fie administrate ntre 5 si 6 luni. ncepem cu o lingurit de mr copt sau compot de mere, naintea sau la sfrsitul unei mese. Nu mrim cantitatea de fruct nainte de a ne convinge c sugarului i place acest nou aliment si c l tolereaz bine. n stare crud, i putem da copilului mere rase, dup ce au fost curtate de coaj, piersici zdrobite (fr pielit), cpsune, fragi, afine. Pentru a le mbogti valoarea caloric, adugm biscuiti zdrobiti si, eventual, 1-2 lingurite de brnz de vaci. Chiselul este foarte bine tolerat de la 5-6 luni, fiind primit cu mare plcere de sugari. Se spal bine 200-250 g fructe si se fierb cu putin ap pn se nmoaie. Se trec apoi prin sit, se adaug 2-3 lingurite de zahr si amidon alimentar si se mai fierb nc 10 minute. Chiselul trebuie s aib consistenta unei gelatine creia i se mai poate aduga zeam de fructe crude si frisc. Carnea

De la vrsta de 6-7, putem ncepe s-i dm micutului putin carne fiart de vac sau de gin (piept sau picior), tocat cu cutitul sau dat prin masina de tocat. ncepem cu 1/2-1 lingurit la 2-3 zile. De la 5 luni, i putem da zilnic cte o lingurit. Se creste cantitatea treptat, pn cnd ajungem la 50-80 g, ctre vrsta de 1 an. Carnea se d la nceputul mesei de prnz, cu putin piure

Pasii corecti ai diversificarii alimentatiei bebelusilor


Conf. dr. Maria Stamatin, sefa Sectiei de Neonatologie din cadrul Maternitatii "Cuza Voda" Iasi, director medical al spitalului: "Diversificarea alimentatiei sugarului reprezinta inlocuirea treptata a alimentatiei constituita exclusiv din lactate cu alimente solide si semisolide. Diversificarea la sugarul alimentat la sin se face la 6 luni de viata. Recomandat este ca la bebelusii alaptati sa nu se dea nici un fel de sucuri de fructe in primele sase luni; introducerea sucului de fructe inseamna diversificare. La copilul alimentat cu formule de lapte diversificarea incepe mai precoce. Adica se poate incepe cu sucuri de fructe in jurul virstei de 6 saptamini. Dar, de preferat este ca diversificarea la beblusii alimentati cu lapte praf sa inceapa la doua luni. Asa cum am spus se incepe cu sucul de fructe initial; apoi se continua cu supe de zarzavat, adaugate treptat. Aceasta supa de zarzavat este bine sa nu contina cartof pentru ca produce fermentatie. Cartoful trebuie introdus in alimentatia bebelusului dupa virsta de 6 luni. Introducerea supei se va face treptat, astfel incit va fi inlocuit complet prinzul de la ora unu cu aceasta supa de legume. Lucru ce se va intimpla pe parcursul a doua saptamini. As vrea sa mai subliniez un fapt : banana se introduce in alimentatia copilului la 6 luni, nu la 2-3 luni cum procedeaza multi dintre parinti. Atentie: banana este un aliment care poate cauza alergii daca se introduce in alimentatie mai devreme de 6 luni. Ce se intimpla cind mamele sint prea insistente Exista tot tot felul de retete de diversificare a alimentatiei bebelusilor. Si de multe ori din dorinta de a-si hrani cit mai bine copiii, parintii exagereaza. Daca sintem prea agresivi in diversificare, ii producem un disconfort digestiv bebelusului si acel copil va fi mereu un copil agitat. Trebuie sa lasam copiii sa se dezvolte normal si sa nu fortam anumite note. Cum este, de exemplu, premargatorul. Sint foarte multi parinti care pun copilul in premargator la 5-6 luni. Nu vor face altceva decit sa modifice coloana, mersul si statica copilului. Acest premergator nici nu ar trebui sa existe. Ficatel de pasare fiert in lapte si facut apoi pe gratar

Dupa ce supa de zarzavaturi a inlocuit prinzul de la ora unu, urmatorul aliment introdus ar trebui sa fie brinza de vaci amestecata cu pulpa de mar. Si aceasta este introdusa treptat, astfel incit sa fie inlocuit si prinzul de ora la 10. Incet-incet pina la 4-5 luni supa de zarzavat se transforma in supa de carne, iar pe la patru luni si jumatate se poate introduce carnea mixata. Tot la sugarul alimentat cu formule de lapte praf se mai poate introduce pe la 5 luni galbenusul de ou fiert tare, sau ficatelul de pasare. Copilul accepta foarte bine ficatelul de pasare daca este fiert mai intii in lapte, apoi pus pe gratar si pasat in mincare: supa, piureuri de legume. Bineinteles, chiar daca s-a realizat diversificarea, copii hraniti cu lapte praf vor avea in continuare doua mese de lapte pe zi. Insa, trebuie spus ca dupa virsta 7-8 luni, un bebelus nu ar trebui sa manince mai mult de 500 de ml de lapte pe zi. Pentru un copil alaptat la sin, diversificaqrea urmeaza aceeasi pasi prezentati mai sus doar ca incepe mai tirziu: la 6 luni. De asemenea, in cazul acestora trebuie continuata alaptarea pina la 1-2 ani. Asta pentru ca laptele de mama, pina la un 1-2 ani, se pare ca aduce absolut tot necesarul de vitamine si microelemente necesare copilului. Introducerea unui aliment nou se face numai la sugarul sanatos. Trebuie subliniat faptul ca introducerea unui aliment nou se face numai la sugarul sanatos. Repete si e foarte important de respectat: nu se incepe diversificarea alimentatiei la un sugar care are probleme de sanatate. In astfel de cazuri trebuie rezolvata initial problema de care sufera micutul si apoi se poate incepe sau continua diversificarea alimentatiei. De asemenea, mai trebuie stiut ca primul pas in diversificare este testarea treptata a tolerantei digestive la alimentul respectiv care trebuie dat cu lingurita, in cantitati mici. Atentie! Nu se introduc doua alimente noi simultan, ci doar unul pe saptamina. Dieta trebuie sa fie echilibrata si rationala. Daca apar tulburari digestive la introducerea unui aliment nou (diaree si varsaturi), acel aliment va trebui suprimat 1 - 2 saptamini pina la refacerea digestiva dupa care se incearca reintroducerea lui. Nu fortati copilul sa consume intreaga cantitate oferita si nici nu trebuie insistat la introducerea unui aliment nou daca refuza. Atentie la alergii * Sucuri de fructe si legume: mere, morcovi, citrice, rosii, caise, piersici, initial citeva picaturi, apoi crescind progresiv pina la 30 - 50 ml pe zi. * Piureurile de fructe: mere crude sau coapte, piersici. Nu se dau sub un an: fragi, zmeura, capsune, iar bananele si kiwi se recomanda dupa 6 si respectiv 9 luni. Masa de fructe se administreaza imediat ce a fost pregatita,

nu se pastreaza la frigider si nu se incalzeste. Nu se administreaza amestecuri de piureuri de fructe, ci se servesc individual. * Supa de legume: morcovi, telina, pastirnac, patrunjel, dovlecel, ceapa, fasole verde. In timp se poate adauga o rosie si un ardei gras. In timpul primelor saptamini de divesificare, supa va trebui sa contina numai morcovi si albitura (telina, pastirnac, patrunjel, dovlecel) ulterior introducindu-se treptat si celelalte legume. La inceput supa se serveste mai diluata pentru ca apoi sa i se creasca consistenta si sa devina supa-crema de legume. * Carnea de pasare sau vita se da copilului dupa ce a implinit 6 luni (pentru cei alaptati la sin; pentru cei aliemntati cu lapte praf diversificarea cu carne de pasare se poate incepe la 4,5-5 luni). Se evita carnea de animal tinar (pui, vitel) fiind alergizanta. Carnea de porc si de oaie se recomanda numai dupa 3 ani. Perisoarele de carne se pot administra dupa 9 luni. Chiftelutele de carne pregatite in ulei se recomanda dupa 1 an. Carnea de peste alb (salau, pastrav, stiuca) se da incepind cu 10 luni. * Galbenusul de ou la inceput se da cite un sfert, de 2 - 3 ori pe saptamina, crescindu-se progresiv cantitatea. Se amesteca in supa sau in piureul de legume. Albusul nu se da sub un an, deoarece este alergizant. * Brinza de vaci: se administreaza impreuna cu piureul de legume sau dupa 8-9 luni se poate da mamaliguta cu brinza de vaci. * Iaurt pregatit in casa care poate fi amestecat cu o lingurita de ducleata. * Zaharul nu va depasi concentratia de 5 la suta si, in nici un caz, nu se vor adauga in alimentatia copilului sare sau condimente. * Fainoase fara gluten - orez, porumb, tapioca, folosite pentru a imbogati o masa de lapte, supa, piureurile de fructe sau legume. * Fainoasele cu gluten (griu, orz, secara), se introduc dupa ce copilul s-a obisuit cu cele fara gluten. Glutenul este o proteina alergizanta pentru mucoasa intestinala a copilului, de aceea se recomanda ca produsele ce contin gluten sa fie introduse dupa 8 luni. Cele mai alergizante alimente ramin: oul (albusul), pestele si capsunele