Universitatea “Dunărea de Jos” Galați

Facultatea de Medicină și Farmacie

Diversificarea la sugar
Student: Gorciu Mihaela
Medicină Generală, An IV, Grupa 9
Introducerea progesivă de alimente solide și semi-solide în alimentația
sugarului eutrofic cu vârsta mai mare de 4-5 luni, înlocuidu-se treptat
alimentația lactată exclusivă, este cunoscută sub denumirea de
diversificare.
Diversificarea schimbă pattern-ul alimentar de la sucțiune la masticație,
pregătind copilul pentru ablactare.
Masa trebuie să fie un moment plăcut, de relaxare. Este bine ca
părintele (părinţii) să stea la masă cu copilul, să-l supravegheze (chiar şi
atunci când mănâncă singur) şi să încurajeze copilul să mănânce.
 Timpul petrecut de familie la masă cu copilul, poate ameliora sau
stimula dezvoltarea mentală a copilului.
Adulţii prezenţi la masă cu sugarul sau copilul trebuie să vorbească cu
acesta, să denumească obiectele folosite la alimentaţie, alimentele,
culorile acestora, să definească obiectele prin mărime (mari, mici), să
discute despre gusturi. Dacă i se permite copilului să atingă mâncarea şi
să o simtă, aceasta va ajuta la dezvoltarea coordonării şi stimulează
dezvoltarea motorie.
Când trebuie iniţiată diversificarea?
Atât pentru sugarul alimentat la sân, cât şi pentru cel
alimentat cu formule, se recomandă ca diversificarea
alimentaţiei să înceapă după vârsta de 6 luni.
Laptele matern şi formulele de început asigură în totalitate
nevoile nutriţionale ale sugarului în primele 6 luni de viaţă în
marea majoritate a cazurilor.
Pentru majoritatea nutrienţilor, necesarul creşte odată cu
creşterea vârstei, astfel încât, după vârsta de 6 luni, laptele –
matern sau formule – nu mai poate asigura nevoile sugarului.
Atenţie deosebită trebuie acordată în perioada de diversificare
nevoilor energetice, de zinc şi vitamina A, cele mai dificil de
acoperit.
 În anumite situaţii se acceptă ca iniţierea diversificării să aibă
loc înainte de vârsta de 6 luni dar nu înainte de vârsta de 4 luni.
Situaţiile în care diversificarea poate avea loc între 4 şi 6 luni:
- creşterea în greutate nu este satisfăcătoare în ciuda unei
alimentaţii corecte la sân
- sugarul cere frecvent sânul şi pare flămând şi după ce a supt.
Riscurile unei alimentaţii diversificate iniţiate prea devreme:
Introducerea alimentelor solide în alimentaţia sugarului mai mic de 4 luni
creşte riscul de alergii (respiratorii, cutanate şi digestive) indiferent dacă
există sau nu în familie persoane cu istoric alergic.
De asemenea, diversificarea alimentaţiei înainte de vârsta de 4 luni creşte
riscul depunerii excesive de grăsime (obezitate) şi de boli respiratorii.
Laptele matern conţine numeroşi factori antiinfecţioşi. O cantitate mai
mică de lapte matern presupune şi creşterea riscului de îmbolnăvire. În
plus, alimentele de diversificare pot să nu fie la fel de curate ca laptele
matern, crescând riscul de diaree.

Riscurile unei alimentaţii diversificate iniţiate prea târziu:

Nevoile energetice şi nutriţionale nu sunt acoperite dacă se întârzie
diversificarea alimentaţiei după vârsta de 6 şi ½ - 7 luni, având ca rezultat
încetinirea sau chiar oprirea creşterii, malnutriţie şi deficit de
micronutrienţi.
Principii:
1. Introducerea unui aliment nou se va face numai când sugarul
este sănătos
2. Alegerea primului aliment de diversificare se
individualizează în funcție de particularitățile de
dezvoltareale sugarului. La cei eutrofici se începe cu supa de
legume sau piureul de fructe, iar la cei distrofici se vor
introduce inițial cerealele fara gluten și ulterior alimentația
va fi îmbogățită mai repede cu proteine.
3. Introducerea alimentului nou se va face progresiv – câte 20-
30 g/zi la o masă de lapte, reducând cu aceeași cantitate
laptele, până la înlocuirea completă a prânzului de lapte cu
noul aliment.
4. Se recomandă introducerea unui singur aliment nou pe
săptămână – la aceeași masă.
5. La apariția unor tulburări digestive se întrerupe diversificarea și
se reia după câteva zile de la normalizarea tranzitului intestinal.
6. Administrarea alimentelor nou introduse se va face cu lingurița
7. Valoarea calorică a alimentului nou introdus trebuie să fie mai
mare decât a celui scos din alimentație.
8. Numărul de prânzuri administrate pe zi în alimentația
divesificată se va stabili în funcție de vârstă, senzația de foame
- sațietate și greutatea copilului.
9. Alimentele noi vor fi pasate până la apariția primilor dinți, apoi
zdrobite.
10. Cel mai bun criteriu al succesului alimentației diversificate la
sugar este urmărirea curbelor de creștere și dezvoltare.
Alimentele folosite în diversificarea alimentației
 Legumele se administrează în alimentația sugarului sub formă de
supe și piureuri, de preferat preparate la domiciuliu, din legume
proaspete care sunt mai bogate în oligoelemente șivitamine.
 Cele mai întrebuințate sunt: morcovii, cartofii, pătrunjelul,
spanacul, salata, dovleceii, roșiile, ardeii grași și fasolea verde.
 Fructele se administrează sugarului sub formă de sucuri, piureuri
și compoturi. Acestea vor fi alese în funcție de sezon, cele mai
utiliazate fiind merele, dar se recomandă administrarea altui tip de
fructe în fiecare zi (după testarea toleranței digestive).
De reținut:
 Nu se recomadă administrarea fructelor cu potențialul alergizant
(zmeură, căpșuni, fragi, kiwi) copilului sub 1 an.
 Bananele sunt bine tolerate după vârsta de 6 luni, acestea având un
conținut crescut de amidon și vitamina C.
 Cerealele pentru sugari se introduce în alimentația
sugarului de la vârsta de 4-6 luni. Sunt recomandate în
locul făinoaselor clasice (griș, biscuiți, făină de orez)
deoarece sunt îmbogățite cu vitamine, minerale, fibre
dietetice.
 Pâinea albă se poate administra de la vârsta de 8 luni
dacă masticația o permite, iar pastele făinoase se
recomandă sub formă de fidea fierte în supă începând cu
vârsta de 8 luni.
 Pâinea integral/ multicereale se recomandă după vârsta
de 1 an, deoarece are un conținut crescut de fibre care, la
sugar, ar diminua absorbția intestinală a fierului și
calciului și ar accelera tranzitul intestinal.
 Brânza de vacă se recomandă zilnic, după vârstele
de 5-6 luni, câte 20-30g/zi, combinată cu orez pasat,
supă sau piure de legume.
 Carnea de pasăre/curcan/vită, fiartă, mixată, se
administrează după vârsta de 5-6 luni, în cantitate de
20-30g/zi, în supă/ piure de legume.
 Gălbenușul de ou se va administra sugarului după
vârsta de 5-6 luni, de 2-3ori/săptămână, combinate cu
supă/piure de legume.
 De reținut: albușul de ou nu se administrează până la
vârsta de 1 an deoarece este puternic alergizant.
 Ficatul de pasăre/vită fiert și mixat, se administrează
după vârsta de 6-7 luni, în cantitate de 20-30 g/zi, în supă/
piure de legume în zilele când sugarul nu primește
gălbenuș sau carne.
Iaurtul (preparate încasă, din lapte de vacă) se recomandă
după vârsta de 6-7 luni în combinație cu cereale/piure de
fructe.
Smântână poate fi administrate sugarului de la vărsta de
7-8 luni.
Uleiul de porumb/ măsline/ floarea soarelui/soia/susan
bogat în acizi grași nesaturați se adaugă în piureul de
legume după vârsta de 5-6 luni (1 linguriță/zi) cu scopul
de a crește valoarea caloric a prânzului.
 Untul este bogat în acizi grași saturați și cholesterol care
predispun la ateromatoză (primele modificări la nivel
vascular apar în perioada copilăriei), de aceea nu se
recomandă folosirea sa în exces.
 Pește alb, fiert se recomandă în alimentația sugarului după
vârsta de 10-12 luni, deoarece are potential alergizant.
De reținut:
 După vârsta de 1 an, în situațiile în care nu pot fi utilizate
formulele de lapte Junior se poate introduce progresiv
laptele de vacă integral.
 Nu se recomandă administrarea laptelui de vacă degresat
copilului cu vârsta mai mică de 2 ani.
 Părinţii trebuie să permită copilului să îşi regleze
aportul alimentar în funcţie de foame şi senzaţia de
saţietate, astfel se evită apariţia ulterioară a tulburărilor
de alimentaţie. Din contră, restricţionarea unui aliment
poate induce dorinţa copilului pentru acel aliment şi
chiar preferarea acestuia.
 Se recomandă ca în timpul mesei copilului părinţii să
minimalizeze orice factori care pot distrage atenţia
copilului de la mâncare: televizor (oricum este indicat
ca accesul la televizor să fie permis doar după vârsta de
2 ani), muzică, telefoane, etc.
 Alimentele complementare bune sunt cele care:
- au conţinut energetic ridicat, sunt bogate în proteine şi
micronutrienţi – mai ales fier, zinc, vitamina A, C, calciu
şi acid folic (folat), asigurând nevoile crescute ale
sugarului în această perioadă
- sunt sigure şi curate: nu sunt contaminate cu bacterii, nu
conţin chimicale sau substanţe toxice, nu conţin oase sau
părţi tari care să nu poată fi mestecate, nu sunt fierbinţi
- nu conţin sare, piper (condimentele trebuie evitate cel
puţin până după vârsta de 1 an)
- sunt uşor de mâncat de către copil şi sunt plăcute de
acesta
- sunt uşor de preparat.
Ce nu este recomandat pentru diversificare?
Sarea conţinută de alimente este suficientă pentru a acoperi nevoile de
sodiu şi clor ale copilului sub 2 ani şi se recomandă ca alimentele destinate
alimentaţiei sugarului şi copilului mic să fie preparate fără sare.
Zahărul conţinut de alimentele de diversificare (cereale, carne, lactate,
fructe, legume) este suficient pentru a acoperi necesarul de zaharuri al
organismului. Adăugarea de zahăr în alimentele de diversificare
favorizează apariţia cariilor şi creşte riscul de obezitate.
Se recomandă ca alimentele de diversificare să nu fie condimentate, de
exemplu piper sau diverse condimente comerciale pentru aromatizarea
mâncării .
Ouăle crude şi alimentele preparate cu ouă crude (de exemplu maioneza)
reprezintă alimente care pot determina infecţii digestive (cu Salmonella),
de aceea nu se recomandă ca parte a dietei sugarului şi copilului mic.
Pentru aceştia ouăle trebuie fierte tari.
 Alte alimente care nu sunt recomandate copiilor cu vârstă mai mică de 2
ani: brânză topită, brânza cu mucegaiuri, brânzeturile sărate, pate-
uri,mezelurile, mâncarea semipreparată, carne reîncălzită insuficient,
nuci şi fructe uscate (risc de înec), ciuperci,murături (conţin multă sare).
 Se recomandă ca mierea să nu fie introdusă în alimentaţie până după
vârsta de 1 an (nici măcar pe suzete sau biberoane), mierea putând
transmite germenii care determină botulismul, o infecţie faţă de care
copiii mici nu se pot apăra.
 Numărul de mese:
În general, se recomandă:
- la sugarul alimentat la sân: - 2-3/zi la 6-8 luni
- 3-4/zi la 9-11 luni
- se creşte la 4-5/zi la 12 luni (3 mese principale şi 1-2 gustări)
- între 1 şi 2 ani 5 mese/zi (3 mese principale şi 1-2 gustări)
- la sugarul alimentat cu formule: 5 mese/zi de la 6-7 luni (3 mese
principale şi 2 gustări).
 Gustări sănătoase
- gustările sunt alimente de diversificare care pot fi consumate între
mese (mese cantitativ mai mici şi nu alimente care pot fi oferite
continuu între mese copilului), uşor de preparat
- exemple: iaurt, banană, măr, avocado, mango (sau alt fruct),
biscuite, cartof copt, budinci cu lapte, pâine cu unt sau unt de
arahide, ou, covrigei, legume fierte, cereale neîndulcite, carne pasată
 gustări ne-sănătoase sunt cele bogate în zahăr şi sărace în nutrienţi:
sucuri acidulate, acadele, dulciuri, bomboane, foetaje, produse de
patiserie, prăjituri dulci sau cu cremă.
Continuarea diversificării alimentaţiei după 1 an
Copilului peste 1 an trebuie să i se ofere 3 mese şi 1-2 gustări
sănătoase pe zi, numărul meselor variind în funcţie de tipul
alimentelor oferite (conţinutul de nutrienţi al acestora) şi cantitatea
consumată de copil la fiecare masă.
Continuarea diversificării alimentaţiei după 1 an
Copilului peste 1 an trebuie să i se ofere 3 mese şi 1-2
gustări sănătoase pe zi, numărul meselor variind în
funcţie de tipul alimentelor oferite (conţinutul de
nutrienţi al acestora) şi cantitatea consumată de copil la
fiecare masă.
 Către vârsta de 1 an şi după această vârstă părinţii
trebuie să stabilească ore relativ fixe de alimentaţie.
 Părinţii pot oferi acum copiilor o varietate şi mai mare
de cereale, carne, legume, fructe, pregătite aproape la
fel ca şi pentru restul familiei dar respectând nevoia
mare de calorii şi nutrienţi a copilului.
 După vârsta de 1 an părinţii pot încerca să renunţe la
oferirea laptelui cu biberonul, astfel încât copilul să
folosească cana şi pentru lapte.
 Rămân în continuare periculoase (risc de înecare)
alimentele rotunde şi alunecoase precum boabele de
strugure, bomboanele, migdalele, nucile, bucăţele de
legume sau fructe crude (morcov, măr) sau carne,
popcorn-ul.
Meniuri pentru vârsta de 12 luni
1. Luni
Mic dejun: Piure de fructe cu 2 lingurite branza de vaci.
Gustare : Iaurt cu 1 biscuite
Pranz : Supa de zarzavat
Gustare: Lapte cu cereale integrale
Cina : Pastrav cu mamaliguta
2. Marti
Mic dejun : Iaurt cu piure de fructe
Gustare: Banana
Pranz: Piure de legume din cartofi, morcovi, pastarnac cu 1 galbenus
de ou fiert tare.
Gustare: Ovaz cu lapte
Cina: carne de pui fiarta cu mazare.
Meniuri pentru varsta de 2 ani:
1.Miercuri
Mic Dejun: Unt pe paine
Gustare: 1 cana de lapte
Pranz: Spanac cu pastrav fiert.
Gustare: 1 ou fiert
Cina: Paste cu carne de pui fiarta
2. Joi
Mic dejun: Lapte cu gris
Gustare : Biscuiti
Pranz: Orez cu legume fierte
Gustare: 1 piersica
Cina: Ficat de pasare cu mamaliga + 1 lingura branza de vaci.
Bibliografie
 Diversificarea alimentației sugarului și copilului mic,
Maria Livia Ogean și Silvia Maria Stoicescu
 Puericultura: Elemente Practice, Laura Florescu și
Genoveva Bălănică
 Tratat de Pediatrie, Prof. Dr. Eugen Pascal Ciofu și
Dr. Carmen Ciofu