Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”

Catedra Discipline Pediatrice

„Diversificarea alimentaţiei: introducerea complementului, actualități”

Prerogativa Organizației Mondiale a Sănătății față de alimentația naturală: OMS și

UNICEF recomandă alăptarea exclusivă a copilului până la vârsta de 6 luni și continuarea
alăptării, pe lângă o alimentație complementară până la vârsta de 2 ani sau peste.

Către vârsta de 6 luni copilul are nevoie și de alte alimente decât laptele (matern sau
formulă). Aceasta este legat de faptul, că laptele matern sau formula nu mai acoperă nevoile
nutriționale crescânde. Totodată, către vârsta de 6 luni, “se maturizează” fermenţii de bază,
implicaţi în digestia proteinelor, lipidelor și glucidelor, scade permeabilitatea mucoasei
intestinale, crește puterea motorie a tractului digestiv, factori, care argumentează introducerea
noilor alimente anume la această vârstă. Pentru a satisface necesarul de nutrienți sunt
necesare alimente variate.

OMS recomandă introducerea alimentelor complementare strict începând cu 24

săptămâni, în timp ce ESPGHAN nu mai devreme de 17 săptămâni și nu mai târziu de 26
săptămâni {1}.

Semnele care indică că sugarul este pregătit pentru introducerea alimentelor

complementare.

1.Copilul controlează foarte bine capul și gâtul și poate sta în șezut cu suport.
2.Copilul manifestă interes față de mâncarea „ pentru adulți” (de exemplu mâncarea din
farfuria adulților).
3.Copilul încearcă să „fure ” mâncarea de la adulți.
4.Deschide gura când i se oferă mâncare.
5. Copilul și-a dublat greutatea comparativ cu greutatea la naștere.
Absența acestor semne la un copil până la 7 luni necesită o examinare complexă a copilului
{2}.

Reguli de diversificare a alimentaţiei (introducere a complementului):

 Complementul (alimentul nou) va fi administrat numai copilului sănătos;

 Nu se va grăbi administrarea de noi produse pe timp foarte cald sau în timpul vaccinărilor;
 În timpul introducerii alimentelor noi laptele matern sau formula vor rămâne alimentul de
bază al copilului;
 Nu se vor da în aceeași zi două sau mai multe produse noi;
 Alimentele noi se vor da cu linguriţa, de la o consistenţă mai slabă, omogenă, treptat
ajungând la consistenţa de pastă;
 Diversificarea se va începe de la un singur produs, treptat adăugându-se noi produse;
 Administrarea noului produs se va face înainte de alimentul de bază;
 Se începe de la cantităţi mici, mărind volumul timp de 5-7 zile;
 Se administrează produsul nou în prima jumătate de zi pentru a urmări starea copilului;
 Noul produs se va propune copilului de mai multe ori;
 Dacă copilul refuză insistent un produs, se va renunţa la acesta temporar, pentru ca peste
un timp să se încerce din nou;
 Pentru monitorizarea mai eficientă se recomandă de a nota toate manifestările neobișnuite
(meteorism, modificări de scaun, erupţii pe piele) într-un jurnal;
 nu este recomandat de a da copilului același produs de două sau mai multe ori pe zi;
 diversificarea alimentaţiei trebuie să reprezinte un proces de introducere a unor produse
noi, diferite după consistenţă, gust, miros și aspect, menţinând în continuare alimentarea la
sân;
 nu se sărează alimentele copilului până la vârsta de 3 ani;
 diversificarea produselor cuprinde 2 perioade: hrana perioadei de tranziţie (6-12 luni) și
hrana din masa familiei {2}.

Cronologia administrării, cantităţile orientative și tipurile alimentelor oferite copiilor de

6 luni – 3 ani

OMS recomandă continuarea alăptării copilului timp de cel puțin 12 luni și până la 2
ani și mai mult (întreruperea alăptării ca alegere a mamei și/sau a copilului). Introducerea
oricărei cantități ( chiar minime) de lapte integral non-matern (de vacă, capră, oaie) este
recomandată doar după vârsta de 12 luni, din cauza diferenței mari privind conținutul de
proteine și electroliți, comparativ cu laptele uman. Comitetul pentru nutriție ESPGHAN
(2017), recomandă amânarea introducerii laptelui de vaci până la vârsta de cel puțin 12 luni
{3}.

Este interzis consumul de sare, zahăr, la copiii sub vârsta de 24 luni și miere până la 12
luni. Mierea poate conține spori de Clostridium botulinum.

Nu se recomandă introducerea sucului de fructe la copii până la 12 luni, iar după

această vârstă-doar în cantități limitate (120-180 ml/zi), de preferință diluat cu apă și
niciodată seara, înainte de culcare, deoarece crește riscul simptomelor gastrointestinale
(diaree, flatulență, distensie abdominală), carii și eroziuni dentare din cauza acidității{4}.
Consumul de ceai (negru, verde, de ierburi) și cafea nu se recomandă pânăla vârsta de
24 luni, deoarece impedică absorbția fierului, din mâncare reduce absorbția cu 62 %.
Academia Americană de Alergie și Imunologie Clinică (EAACI) a elaborat un șir de
recomandări, bazate pe dovezi, privind prevenția primară a alergiei alimentare, care sunt
practic identice cu recomandările ESPGHAN,2017 {5,6}
1.Toate mamele sunt sfătuite să aibă o alimentație normală, tradițională, fără restricții în
timpul sarcinii și alăptării.
2.Toți sugarii vor fi alăptați exclusiv timp de cel puțin 4-6 luni de viață.
3.În cazul, în care alăptarea este insuficientă sau nu este posibilă, copiilor cu risc ridicat la
alergii li se poate recomanda o formulă de lapte hipoalergică (cu un efect profilactic dovedit
pentru primele 4 luni). Ceilanți copii pot primi formulă standard.(grad de recomandare B)
4. În prezent există dovezi ca amânarea introducerii produselor alimentare cu potențial
alergic după 7 luni sporește riscul de alergie (grad de recomandare C) {7}.

Referinţele bibliografice:

1. OMS (World Health Organization) Guiding principles for feeding non-breastfed

children 6-24 months of age 2020
2. Pediatria ediția a II-a sub redacția prof. universitar Ninel Revenco, pag 74-75,
Chișinău 2020
3. OMS „ Complementary Feeding: Family Foods for Breasfed Children”, 2018

4.Studii citate de Lee,Amanda, et al în „Infant feeding guidelines: information for health

workers”

5.World Health Organization. „Promoting a healthy diet for the WHO Eastern
Mediterranean Region: user-friendly guide 2015

6.Muraro, A et al. „ EAACI Food Allergy and Anaphylaxis Guidelines . Primary

prevention of food allergy 2019

7.World Health Organization OMS „Complementary Feeding: Family Foods for Breastfed
Children”2016
 Notă:

OMS: „Organizația Mondială a Sănătății”

ESPGHAN:European Society for Paediatric Gastroenterology, Hepatology and Nutrition.

EAACI : European Academy of Allergy and Clinical Immunology (EAACI)