Sunteți pe pagina 1din 86

VALERIU CIUCULIN

LIMBA
SPANIOLĂ
Curs rapid

SLATINA 2002
PR E FAŢ Ă
Cele mai vechi popoare care au trăit pe teritoriul Spaniei au fost iberii (care au dat şi numele peninsulei iberice) 1) şi
Celţii, care în anumite regiuni s-au contopit cu celalţi constituind originea populaţiei mixte de celtiberi.
Alte populaţii de importanţă mai mică au fost fenicienii, grecii şi cartaginezii, care au format o serie de colonii de-a
lungul ţărmului Mediteranei.
În secolul al III-lea î.H., în timpul celui de-al doilea război punic, Spania a căzut sub dominaţia Romanilor şi, în ciuda
unei rezistenţe îndelungi şi energice, a sfârşit prin a adopta limba şi obiceiurile de la Roma într-un mod mai accentuat şi mai
profund decât oricare altă naţiune neolatină.
Această acţiune de romanizare era deja bine făcută în epoca lui Augustus, când acest împărat încredinţa misiunea de
îngrijire a bibliotecii sale spaniolului C. Iulius Iginus şi un locuitor din Cadix a ajuns consul. Mai târziu, Spania a dat Romei
numeroşi împăraţi, precum Traian, Adrian, Teodosiu.
În secolul al V-lea, după câteva secole bune, dominaţia romană a fost răsturnată de popoarele barbare, primii fiind
vizigoţii, care au format un regat independent în peninsulă şi care după puţin timp s-au convertit la catolicism şi au adoptat
limba şi obiceiurile latine.
În secolul al VIII-lea au apărut în peninsulă arabii, care au rămas acolo pentru opt secole şi au lăsat numeroase urme în
limbă, în obiceiuri şi care au impulsionat dezvoltarea ştiinţelor şi trezirea conştiinţei naţionale a popoarelor europene.
În secolul al XV-lea Spania s-a constituit în mare monarhie naţională şi, pe când Columb descoperea America, armata
spaniolă intra în Granada, ultimul bastion arab din Europa.
Din acest moment a început ridicarea Spaniei ca unul dintre cele mai mari state europene.

Toate aceste popoare care au ajuns în peninsulă au contribuit cu câte ceva la formarea limbii spaniole.
Iberii au lăsat unele cuvinte terminate în –rro, ca: cazurro (taciturn), cerro (lipici), pizarra (cadă) şi alte câteva ca
isquierdo (stâng), nava (vale), páramo (stepă); celţii au lăsat doar câteva urme, ca abedul (beteală), cama (pat), camino
(drum).
Dar dacă iberii şi celţii nu au lăsat urme prea numeroase în lexic, mai mult ca sigur au influenţat fonetica.
Arabii au fost cei care au influenţat puternic lexicul, în special pentru domeniile tehnice.
Descoperirea Americii a adus în Europa cuvinte noi, precum tomate (pătlăgea roşie), chocolate (ciocolată).
În timpurile moderne s-a simţit influenţa limbii franceze şi a limbii italiene.

Limba spaniolă are trei dialecte principale: leonez, catilian şi aragonez.


Dialectul toledan s-a impus mai ales prin marile opere literare în care s-a scris şi a fost denumit ulterior limba castiliană,
care este cunoscută în lume ca adevărata limbă spaniolă.

Limba spaniolă este cea mai vorbită în lume, după engleză. În afară de peninsulă, ea se vorbeşte în America de Sud şi
Centrală, cu excepţia Braziliei, în Filipine, în Maroc, în Canare şi în câteva insule din Pacific. Mai mult de 100.000.000 de
oameni vorbesc spaniola.

_________________________
1)
Din iberi se trag bascii de astăzi (cantabrii de pe vremea romanilor), care s-au stabilit pe ambii versanţi ai Pirineilor şi îşi păstrează
şi astăzi limba şi tradiţiile vechi.

ALFAB E T U L
Literele alfabetului
Alfabetul spaniol se compune din 28 de litere, dintre care 5 vocale şi 25 de consoane:
Forma Denumire Pronunţare
Aa a a
Bb be be
Cc ce th englezesc aspru, interdental
Ch ch che ce
Dd de de
Ee e e
Ff efe efe
Gg ge ch german dur (aproximativ h românesc)
Hh hache ace
Ii i i
Jj jota şota
Kk ka ka
Ll ele ele
Ll ll elle elie
Mm eme eme
Nn ene ene
Ññ eñe enie
Oo o o
Pp pe pe
Qq ku ku
Rr ere ere
Ss ese ese
Tt te te
Uu u u
Vv ve ve
Xx equis ekis
Yy i griega i griega
Zz zeda theda

Pronunţare
1.- Vocalele se pronunţă ca în româneşte. A şi o sunt mai deschise; e este aproape întotdeauna închis, dar adesea deschis
în faţa unui grup consonantic (perla, perro) sau în silabă finală urmată de consoană (papel); u are întotdeauna sunetul
românesc, niciodată cel francez (ü).
I atonic, în orice poziţie s-ar găsi în cuvânt, se transformă în y: yema (gemă) [iéma], huyeron (au fugit) [uiéron], rey
(rege) [réi].
2.- Consoanele se pronunţă ca în româneşte, cu câteva excepţii:
C înainte de e sau i se pronunţă sâsâit, cam ca th din engleză: cerveza (bere) [θervéθa]; cielo (cer) [θiélo].
Când există două litere c care se succed într-un cuvânt, prima se citeşte normal, iar a doua ca θ: accidente [acθidente].
Chiar şi în combinaţia sce şi sci trebuie îndulcită pronunţarea consoanei c: escena (scenă) [esθéna].
Ch – înaintea oricărei vocale sună ca "ci" din româneşte (dar i nu se aude): muchacho (băiat) [mučáčo]
Să se reţină că ch este o consoană de sine stătătoare, nu se desparte în silabe diferite şi se regăseşte în dicţionare după
litera c.
G – înaintea lui e şi i sună cam ca h din româneşte: general [heneral], gitana [hitána]..
De notat că se pronunţă dur înaintea consoanei n (nu înmuiat ca în franceză sau italiană): maligno [malígno].
De asemenea, are pronunţia dură în grupurile gue, gui: guerra [ghérra], guitarra [ghitárra]. Dacă însă u poart diereză (ü),
aceasta arată că vocala u din aceste grupuri trebuie pronunţată: pingüino [pinguíno], ungüento [unguénto].
H – este o consoană mută, indiferent că este la începutul sau în interiorul cuvintelor. Ţine locul unui h sau al unui f din
latină (care se regăsesc adesea în franceză şi italiană): hombre (om) [ómbre]; hormiga (furnică) [ormíga].
Serveşte de asemenea pentru a semnala aspirata în cuvintele derivate din arabă: almohada [almoáda].
Se pune întotdeauna înaintea diftongului ue aflat la început de cuvânt: huevo (ou), huérfano (orfan).
J – înaintea oricărei vocale se pronunţă h: navaja (brici) [naváha].
Se regăseşte mai des înaintea vocalelor a, o, u decât înaintea vocalelor e, i, unde se foloseşte de obicei g.
La sfârşitul cuvintelor nu se pronunţă: reloj (ceas) [reló].
Ll – înaintea oricărei vocale se pronunţă l muiat (ca în italiană grupul gli, gle): calle (stradă) [cálie].
Să se reţină că este o consoană de sine stătătoare, nu se desparte în silabe şi se regăseşte în dicţionare după litera l.
Ñ – înaintea oricărei vocale se pronunţă n muiat (ca grupul gn în italiană sau franceză): niño (copil) [nínio].
Semnul care este pus pe această literă se numeşte tildă şi a apărut din obiceiul de a pune o linioară pentru abreviere pe
o consoană pentru a o dubla.
Q – sună ca q din italiană, sau ca grupul ch din "che" românesc; apare numai în grupurile que, qui: queso (brânză)
[késo]; quinta (vilă) [kínta].
R – are, mai ales la început de cuvânt, un sunet mai puternic decât în alte limbi (aproape rr): rana (broască) [rrána].
Între două vocale se reprezintă dublat şi nu se desparte în silabe: ca-rro (car).
Se dublează şi când se adaugă un prefix unui cuvânt care începe cu r: rector, vicerrector; romano, prerromano.
S – are întotdeauna sunetul aspru (aproape ss), neexistând în spaniolă s dulce.
X – se pronunţă ca în româneşte, dar înainte de consoană se slăbeşte în s: examen [eksámen]; excursion [eskursion].
Y – se pronunţă ca un i mai dur: yerno (ginere) [jérno].
Este considerată ca vocală în conjuncţia y (şi) sau în diftongi. ye-gua, a-ye-ron.
Z – înainte de orice vocală are sunetul θ.
Se regăseşte în general înainte de a, o, u şi aproape niciodată înainte de e, i, unde se pune c.
CONSOANE DUBLE. – Limba spaniolă nu tolerează dublarea consoanelor, cu excepţiile cc (înainte de e şi i), nn şi rr.
De fapt cc nu poate fi considerat o consoană dublată, pentru că cele două consoane din grup au sunete diferite; nn se regăseşte
în foarte puţine cuvinte, de obicei compuse (connubio, innato, innegable), de unde se reţine că de fapt singura consoană
dublată este rr, care se găseşte în foarte multe cuvinte.

DESPĂRŢIREA ÎN SILABE
a) o consoană (inclusiv ch şi ll) care se găseşte între două vocale, face silabă cu vocala următoare: bo-ca, mu-cha-cho,
ca-lle.
b) două consoane egale sau diferite se despart: con-nu-bio, cer-do, es-ce-na.
De reţinut că: rr se consideră indivizibilă (tie-rra);
g urmat de n face silabă cu vocala precedentă (ma-lig-no);
când a doua consoană este o lichidă (l, r), ambele consoane fac silabă cu vocala următoare (co-pla,
pa-dre);
c) trei sau mai multe consoane se despart astfel încât două dintre ele să facă silabă cu vocala următoare, iar cealaltă (sau
celelalte) cu vocala precedentă (tem-ple, cons-truc-ción);
d) particulele des, nos, vos, în cuvintele compuse, formează o silabă proprie: des-es-pe-ra-do, nos-o-tros, vos-o-tros;
e) diftongii rămân nedespărţiţi: bue-no, tiem-po, gra-cio-so.

SEMNELE DE PUNCTUAŢIE
Semnele de punctuaţie sunt exact cele din româneşte.
În limba spaniolă nu există apostroful.
O ciudăţenie a limbii spaniole este folosirea semnelor de întrebare şi de exclamaţie. Acestea se pun şi la începutul frazei
interogative sau exclamative, după caz, răsturnate, chiar dacă propoziţia respectivă se află în mijlocul unei fraze mai lungi;
aceasta pentru a da posibilitatea cititorului de a cunoaşte inflexiunea pe care trebuie s-o dea cuvântului sau cuvintelor
respective. Ex.: ¿Que hora es? - ¡Ay de mí! - ¿El próximo domingo vendrá Usted a mi casa?
În cazul în care frazele sunt în acelaşi timp şi interogative, şi exclamative, se pune semnul întrebării la început şi cel al
exclamării la sfârşit sau viceversa.

Lectură
Carta (scrisoare) [kárta], clima (climă) [klíma], cuadro (portret) [kuádro], cuento (cont) [kuénto], quartel (cartier)
[kuartél], crimen (crimă) [krímen], cuidado (grijă) [kuidádo], escuela (şcoală) [eskuéla], cebra (zebră) [θébra], celeste
(celest) [θeléste], cerveza (bere) [θervéθa], cita (întâlnire) [θíta], cifra (cifră) [θífra], cielo (cer) [θiélo], acceso (acces)
[akθéso], accesorio (accesoriu) [akθesório], accidente (accident) [akθidénte], escena (scenă) [esθéna], descenso (coborâre)
[desθénso], disciplina (disciplină) [disθiplína].
muchacho (băiat) [mučáčo], achaque (oţel) [ačáke], techo (acoperiş) [téčo], pecho (piept) [péčo], noche (noapte) [nóče],
chispa (scânteie) [císpa], chiflato (fluierat) [cifláto], chubasco (ploaie cu găleata) [čubásco].
garra (carafă) [gárra], garganta (gâtlej) [gargánta], gente (lume) [hénte], genio (geniu) [jénio], general (general)
[henerál], gemelo (geamăn) [hemélo], germen (germen) [hérmen], origen (origine) [oríhen], gigante (gigant) [higánte], girafa
(girafă) [hiráfa], fingir (a se preface) [finhír], agitar (a agita) [ahitár], digno (demn) [dígno], maligno (malign) [malígno],
repugnante (respingător) [repugnánte], guerra (război) [ghérra], guitarra (chitară) [ghitárra], güelfo (golf) [guélfo], pingüino
(pinguin) [pinguíno], lingüistica (lingvistică) [linguística].
halcón (şoim) [alcón], hablador (vorbitor) [abladór], harina (făină) [arína], hemisferio (semisferă) [emisfério], hebreo
(evreu) [ebréo], hierro (fier) [iérro], himno (imn) [ímno], historia (istorie) [istória], hielo (ger) [iélo], deshonra (dezonoare)
[desónra], honor (onoare) [onór], hombre (om) [ómbre], hueso (os) [uéso], humo (fum) [úmo], buho (bufniţă) [búo]
jabato (mistreţ) [habáto], tejer (legitimaţie) [tehér], mujer (femeie) [muhér], cajero (casier) [kahéro], viaje (călătorie)
[viáhe], hereje (eretic) [eréhe], ojo (ochi) [óho], hoja (frunză) [ója], juicio (judecată) [huício], Juan (Ion) [huán]
llaga (plagă) [liága], calle (stradă) [kálie], valle (vale) [válie], llave (cheie) [liáve], lluvia (plouă) [liúvia]
baño (baie) [bánio], araña (păianjen) [arránia], quince (cincisprezece) [kínθe].
rostro (obraz) [rróstro], red (reţea) [rréd], corrida (alergare) [korrída], correo (poştă, curier) [korréo], pararrayo
(paratrăsnet) [pararráio], ferrocarril (cale ferată) [ferrocarríl].
masa (masă, mulţime) [mássa], mesa (masă) [méssa], paseo (plimbare) [passéo].
cielo y tierra (cer şi pământ) [θiélo i tiérra], yo (eu) [io], boya (groapă) [bóia].
axioma (axiomă) [assióma], excelente (excelent) [ecselénte], explicar (a explica) [eksplicár], examen (examen)
[eksámen], excusa (scuză) [ekscúsa].
paz (pace) [páθ], voz (voce) [vóθ], arroz (orez) [arróθ], choza (baracă) [čóθa].

Despărţirea în silabe
Să se împartă în silabe următoarele cuvinte: cuca (glumă), huevo (ou), macho (mascul), cuchara (lingură), cuchillo
(cuţit), mantilla (mantie), soldado (soldat), obispo (episcop), redondo (rotund), bastante (suficient), almacén (magazie),
contestación (contestaţie), enterrar (a înmormânta), mediterráneo (mediteranian), magno (mare), ignorante (ignorant),
visible (vizibil), inspiración (inspiraţie), escritor (scriitor), desagradable (neplăcut), Dios (Dumnezeu), día (ziuă), miopía
(miopie), héroe (erou), heroína (eroină), heroísmo (eroism), servían (serveau), daréis (veţi da), continuéis (continuaţi),
averigüéis (veţi verifica).

ACCE NTUAREA
REGULA GENERALĂ
1)- Regula spaniolă a accentuării, simplă şi logică, face să devină uşoară, în special pentru străini, citirea cuvintelor.
Din punct de vedere al accentului tnic, cuvintele se împart în:
- cele care au accentul pe ultima silabă;
- cele care au accentul pe penultima silabă;
- cele care au accentul pe antepenultima silabă.
Singurul accent grafic este cel ascuţit, care se scrie deasupra vocalei tonice a cuvântului.
2)- Normele de accentuare spaniole sunt următoarele:
a) Cuvintele care se termină în vocală sau diftong, sau în n şi s, primesc accentul tonic pe penultima silabă. Ex.: casa,
caballo, agua, orden, estudio, amigos etc.;
b) Cuvintele care se termină în consoană (cu excepţia lui n şi s) primesc accentul tonic pe ultima silabă. Ex.: clavel,
mujer, Madrid etc.;
c) Toate cuvintele în care accentul tonic cade pe oricare altă silabă (inclusiv cele din primele două categorii), vor avea
semnalat accentul grafic. Ex.: papá, mamá, café, francés, inglés, razón, estación; alcázar (fortăreaţă), cárcel (închisoare),
huésped (oaspete), Cádiz (Cadix), azúcar (zahăr); máquina, régimen, pelécano, tórtola, Málaga; diciéndomelo,
defiéndasenos.
3)- Diftongii, dacă rezultă din unirea unei vocale tari (a,e, o) cu una slabă (i, u), au accentul tonic pe vocala tare; dacă
rezultă din unirea a două vocale slabe, au accentul tonic pe cea de-a doua vocală slabă. Ex.: baile (dans), pron.báile; reina
(regină), pron. réina; Dios (dumnezeu), pron. Diós; viuda (văduvă), pron. viúda; buitre (vultur), pron. buítre.
Triftongii au întotdeauna accentul pe vocala tare. Ex.: amortiguáis (vă certaţi).
Excepţiile de la reguli vor fi semnificate în scris şi la diftongi şi triftongi. Ex.: baúl (valiză), día (zi), país (ţară),
flúido (fluid), María, Lucía etc.

CUVINTE CU SAU FĂRĂ ACCENT GRAFIC


1.- Poartă întotdeauna accent grafic:
a) toate cuvintele care se termină cu un triftong urmat de s (în special formele verbale). Ex.: amortiguáis, despreciéis
etc.
b) anumite cuvinte monosilabice, pentru a le deosebi de alte cuvinte omonime care au un alt rol gramatical:
él = el (pronume) el = articol
mí = mă (pronume personal) mi = al meu, a mea (pronume posesiv)
tú = tu (pronume personal) tu = al tău, a ta (pronume posesiv)
sí = se (pronume), dacă (adverb) si = conjuncţie
dé = să dea (de la verbul dar) de = de (la) (prepoziţie)
sé = fii (imperativ) se = se (pronume reflexiv)
sólo = numai (adverb) solo = doar (adjectiv)
c) anumite pronume demonstrative, pentru a le distinge de cuvintele omonime care au rol de adjectiv.
Ex.: Éste (acesta), ésta (aceasta) şi pluralele lor.
Ése (acesta), ésa (aceasta) şi pluralele lor.
Aquél (acela), aquélla (aceea) şi pluralele lor.
d) cuvintele que (ce), quan (cât), como (ca), quando (când), donde (unde); cuvintele quien (cine), cuanto (cât),
cuanta (câtă) şi pluralele lor, când se folosesc în fraze interogative, exclamative sau emfatice (accentul emfatic).
Conjuncţia aun pierde accentul dacă este pusă după verb.
e) formele verbale contrase (persoana a III-a singular de la passado remoto), chiar şi după lipirea pronumelui enclitic.
Ex.: escribióme (mi-a scris), callóse (tăcu).
f) anumite forme verbale monosilabice, precum dió (dădu), vió (văzu), fuí (fusei, mersei), fué (fu, merse).
g) toate cuvintele compuse (inclusiv adverbele în –mente), când cuvintele de la care provin poartă accent grafic. Ex.:
décimoséptimo (de la décimo şi séptimo), fácilmente (de la fácil).
h) cuvintele latineşti sau din alte limbi străine, dacă nu concordă cu regulile accentuării spaniole. Ex.: ítem, tránseat,
Schúbert, Amiéns etc.
2.- Se scriu însă fără accent, deoarece sunt compuse, dar se pronunţă după regula generală, cuvintele: porque
(deoarece), aunque (oricare), conque (deci), sino (dar, chiar dacă).
Dar porque, folosit în frază interogativă, se descompune în elementele sale şi se accentuează al doilea: ¿por qué?

CUVINTE CU ACCENT DIFERIT ÎN CELE DOUĂ LIMBI


albúmina bahía epicúreo burocrạcia epidẹmia epilẹpsia
catalẹpsia estratẹgia cerbẹro Etiopía anẹmia cólera
anémona Darío farmạcia aristocrạcia democrạcia hégira
hemorrạgia atmósfera Diọs héroe autocrạcia diplomạcia
idólatra autọpsia imbecil ázoe (azot) edén ortotọxia
Leọnidas parásito nostạlgia régimen Víctor Oceanía
* la cuvintele care nu poartă accent grafic s-a pus un punct sub vocala accentuată

DIFTONGI MOBILI
O normă importantă pentru formarea cuvintelor derivate şi în special pentru conjugarea anumitor verbe, este accea
privitoare la diftongii ie şi ue, care, după comportamentul lor sub influenţa accentului, se schimbă respectiv în e sau o.
Ex.: hierrp (fier), herrero (fierar); bueno (bun), boníssimo (foarte bun).
Această regulă suferă câteva excepţii stabilite de uzul limbii, ca de ex.: viejo (bătrân), viejito (bătrânel); viento (vânt),
vientecillio (vânticel); muestra (mostră, eşantion), muestratio (pavilion de mostre); hueso (os), huesoso (osos).

Lectură
ala (aripă), escuela (şcoală), pelota (minge), banco (banc, bancă), victoria (victorie), margen (margine), crisis (criză)
bajá (paşă), café (cafea), sofá (sofa), atún (ton – specia de peşte), también (şi, de asemenea), ningún (nici un), razón
(dreptate), revés (revers), atrás (înapoia), jamás (niciodată), francés, inglés, rumano (român), parabién (felicitare), después
(după), escribí (scrise), veréis (veţi vedea)
laurel (laur), audaz (îndrăzneţ), romper (a sparge), cesar (a înceta), merced (graţie, milă), Madrid, reloj (ceas)
carácter (caracter), mártir (martir), cárcel (închisoare), mármol (marmură), César
mércoles (miercuri), tótola (turturea), música (muzică), máquina (maşină)
patria (patrie), serie (serie), delirio (delir), sitio (asediu), agua (apă), abuelo (bunic), ruido (zgomot)
amortiguáis (stingeţi), despreciéis (dispreţuiţi), averigüéis (adeveriţi), fuése (s-a dus), vióse (se văzu), pidióme (îmi
ceru), rogóles (îi rugă), andaráse (se va duce), cortésemente (politicos), ágilmente (agil)

Lectură şi dictare
Italia ha sido la madre de la civilización moderna. Ella ha dado al lenguaje humano su nota más armónica; a la literatura,
el más original de los poetas del Renascimiento; a la ciencia, el revelador de las leyes del Universo; a la geografîa, el
descubridor de un Nuevo Mondo; a las bellas artes, las creaciones que han dado forma, color y cuerpo al ideal; a la música,
las inspiraciones melódicas que hacen estremecer las almas; al derecho humano, la abolición de la pena de muerte; y al
mundo político, Italia Libera e Unita.
Bartolomé Mitre (Argentina, 1821-1906)

ARTICOLUL
ARTICOLUL HOTĂRÂT
1.- Articolul hotărât spaniol este:
el pentru masculin singular. Ex.: el hombre omul.
la pentru feminin singular. Ex.: la mujer femeia.
los pentru masculin plural. Ex.: los hombres oamenii.
las pentru feminin plural. Ex.: las mujeres femeile.
Articolul feminin la, pentru raţiuni de eufonie (reţineţi că în spaniolă nu există apostroful), se transformă în el înaintea
substantivelor care încep cu a sau ha, când pe silaba iniţială cade accentul. Ex.: el ala aripa; el hambre foamea.
Acelaşi articol rămâne însă neschimbat dacă se găseşte înaintea adjectivelor care precedă substantivele, şi care pentru
acest motiv sunt într-un anumit mod cuvinte atone. Ex.: la ancha ala ampla aripă.
Rămâne invariabil de asemenea în faţa numelor proprii de persoane de sex feminin. Ex.: la Angela Angela.
2.- Limba spaniolă, chiar dacă nu cunoaşte substantive de genul neutru, posedă şi articolul neutru lo, invariabil, care se
foloseşte în faţa adjectivelor, participiilor adjectivale, pronumelor şi adverbelor (niciodată în faţa substantivelor sau a
verbelor),folosite în sens neutru sau abstract.
Acest articol corespunde exact cu expresiile româneşti: ceea ce este, calitatea de a etc. Ex.: lo bueno ceea ce e bun,
bunul.
Să se reţină şi expresiile: lo hermosa que era cât de frumoasă era; lo contentos que estaban cât de mulţumiţi erau etc.
3.- Nu primesc articol hotărât:
a) Prenumele proprii bărbăteşti şi numele oamenilor celebri. Ex.: Juan, Luís, Pablo; Cervantes; Manzoni.
Fac excepţie, conform uzanţei italiene, numele scriitorilor faimoşi şi artiştilor italieni din vechime: el Petrarca, el
Ariosto, el Ticiano.
b) Adjectivele posesive. Ex.: mi libro cartea mea.
c) Numele statelor, regiunilor şi oraşelor. Ex.: España, Andalucía, Madrid.
Fac excepţie: la China, el Japón, la Argentina, el Brasil, el Uruguay, el Perú, el Ecuador, el Salvador, la Habana, la
Coruña, el Cairo.
Dar dacă numele este însoţit de un adjectiv sau de o frază complementară, se face uz de articol. Ex.: la hermosa España,
la España de Cervantes, la heroica Zaragosa, la Italia septentrional.
d) Miile din numerotarea anilor, precedate de prepoziţii. Ex.: en 1944 în (anul) 1944.
e) al doilea substantiv şi următoarele, chiar dacă sunt de genuri diferite, dacă se referă toate la alt substantiv. Ex.: los
libros y cartas de mi hermano cărţile şi scrisorile fratelui meu.
4.- Primesc articol hotărât:
a) Numele proprii ale persoanelor de sex feminin şi numele referitoare la femei. Ex.: la Ines, la Dolores, la Juanita; la
Pérez, la López, la Alvárez.
b) Numele zilelor săptămânii, dacă sunt determinate. Ex.: llegaré el domingo voi ajunge duminică.
c) Expresiile indicând vârsta împlinită. Ex.: murió a los veinte (años) de edad a murit la douăzeci de ani.
d) Expresii diverse, precum: los dos, los tres etc. noi doi, noi trei); nosotros (vosotros, ellos) los españoles noi (voi, ei)
spaniolii. ir a la escuela (al teatro, a la ciudad, a la iglesia) a merge la şcoală (la teatru, în oraş, la biserică).

ARTICOLUL NEHOTĂRÂT
1.- Articolul nehotărât spaniol este:
un pentru masculin singular. Ex.: un hombre un om.
una pentru feminin singular. Ex.: una mujer o femeie.
Articolul feminin una, pentru aceleaşi raţiuni de eufonie deja amintite la articolul hotărât la, se transformă în un înaintea
substantivelor care încep cu a sau ha, când pe silaba iniţială cade accentul. Ex.: un ala o aripă; eun haba o fabulă.
Acelaşi articol rămâne însă neschimbat dacă se găseşte înaintea adjectivelor care precedă substantivele. Ex.: una ávida
ama o stăpână avidă.
2.- Limba spaniolă posedă şi formele de plural unos, unas, care sunt folosite mai mult ca articole partitive sau au sensul
de câţiva, câteva, circa. Ex.: he comprado unos libros am cumpărat cărţi, nişte cărţi; Cuesta unos cincuenta céntimos = costă
circa cincizeci de centime.
3.- Articolul nehotărât la singular nu se traduce. Ex.: tengo dinero = am bani.
4.- Articolul nehotărât se subânţelege în faţa lui otro şi mai întotdeauna în faţa lui cierto: outro libro = (o) altă carte;
cierto libro = (o) carte oarecare.

PREPOZIŢIILE ARTICULATE
După cum vom vedea mai departe, declinarea substantivelor se face cu ajutorul prepoziţiilor specifice fiecărui caz.
Spre deosebire de celelalte limbi neolatine occidentale, în spaniolă numai articolul hotărât masculin singular se contrage
cu prepoziţiile de şi a, formând respectiv del şi al. Ex.: tengo el libro del maestro = am cartea profesorului; doy el libro al
maestro = (îi) dau cartea profesorului.

Exerciţiul 1

Puneţi articolele hotărâte, acolo unde trebuie, următoarelor substantive:


amigo, amigos, marido, maridos, dinero, dineros, sombrero, sombreros, soldado, soldados, hijo, hijos, sía, días,
palabra, palabras, agua, aguas, útil, malo, bello, valiente;
Carlos, Carmelo, Velasquez, Ibáñez, España, Rumania, Francia, Inglaterra, Alemania, Rusia, Japón, Argentina, Brasil,
Roma;
moderna España, España de los árabes, Carmen, Conchita, Pepita;
lunes, martes, miércoles, jueves, viernes, sábado, domingo.
Puneţi articolele nehotărâte, acolo unde trebuie, următoarelor substantive:
sueño, bolsillo, sastre, puerto, caballero, sonrisa, obra, peseta, tienda, calle, águla, alba, hacha, harpa, hembra, áspera
cuesta, otro día, otra vez, cierta ocasión.
Traduceţi următoarele expresii:
vulturul este o pasăre; adevărul, frumosul şi bunul sunt idealul vieţii; geanta ta; oraşul vostru; Spania este o ţară;
frumoasa Barcelona; Ion este un bărbat frumos; Ibáñez este o romancieră, Petrarca este un poet; am (tengo) prieteni; un alt
văr; un oarecare Pérez; roata carului.

LECTURĂ ŞI DICTARE
La Guitarra
Empieza el llanto Es imposible
de la guitarra callaría.
Se rompen las copas Llora por cosas
de la madrugada. lejanas.
Empieza el llanto Arena del Sur caliente
de la guitarra. que pide camelias blancas.
Es inútil Llora, flecha sin blanco,
callarla. la tarde sin mañana,
Es impossible y el primer pájaro muerto
callarla. sobre la rama.
Llora monótona ¡Que guitarra!
como llora el agua Corazon malherido
como llora el viento por cinco espadas.
sobre la nevada. (Federico García Lorca)

Lexic
arena nisip llanto plâns
blanco ţintă llorar a plânge
caliente cald madrugada zori
callaría a face să tacă pájaro vrabie
cinco cinci pide cere
copa cupă sin fără
empezar a începe sur sud
flecha săgeată tarde seară
lejano departe

S U B STANTIVU L
GENUL SUBSTANTIVELOR
Limba spaniolă cunoaşte două genuri: masculin şi feminin.
În general, se pot distinge genurile substantivelor astfel:
a) Substantivele care se termină în a sunt în general feminine. Ex.: la carta = scrisoarea; la tienda = dugheana.
Există totuşi numeroase excepţii, între care substantivele desemnând bărbaţi, şi toate substantivele terminate cu a
accentuat. Ex.: el sentinela = sentinela; el cura = preotul; el espía = spionul; el bajá = paşaua; el sofá = sofaua; el maná =
mana etc.
b) Substantivele care se termină cu oricare altă vocală (inclusiv y, care la sfârşitul cuvântului are funcţie de vocală) sunt
în general masculine. Ex.: el rubí = rubinul; el buey = boul; el rey = regele; el espíritu = spiritul.
Şi aici există numeroase excepţii, în special la substantivele terminate în e, de ex.: el (la) ave = pasărea; la barbarie =
barbaria; la llave = cheia; la sangre = sângele; la clase = clasa.
c) Substantivele terminate în –ad, -ud, -on, -az, -uz, sunt în general feminine. Ex.: la bondad = bunătatea; la salud =
sănătatea; la paz = pacea; la cruz = crucea; la razón = judecata; la construcción = construcţia.
d) substantivele care se termină cu oricare altă consoană, sunt în general masculine. Ex.: el reloj = ceasul; el árbol =
arborele; el clavel = garoafa; el placer = plăcerea; el lunes = lunea.
Masculine sunt şi numele zilelor săptămânii (el lunes = luni), numele lunilor (el enero = ianuarie), numele anotimpurilor
(el invierno = iarna, dar la primavera), numele arborilor (el pino = pinul), numele statelor (el Brasil, el Perú), cu excepţia,
desigur, a celor terminate în a (la hermosa España), numele munţilor (el Pirineo, los Alpes, los Andes) şi al râurilor (el
Guadalquivir, el Po), exceptând cele terminate în a (la Sierra Nevada).
Numele oraşelor sunt feminine sau masculine, după ceea ce se subînţelege, ciudad sau pueblo. Ex.: Todo Madrid; la
bella Madrid; todo Toledo; la imperial Toledo.

SUBSTANTIVE MASCULINE ÎN SPANIOLĂŞI FEMININE ÎN ROMÂNĂ ŞI VICEVERSA


Numeroase substantive diferă ca gen în cele două limbi. Dăm mai jos câteva exemple:
el aluvión aluviunea el origen originea
el apárador credinţa el papel hârtia
el barniz vopseaua el párpado geana
el camarote cabina el recibo chitanţa
el cáñamo cânepa el sable spada
el sentinela sentinela el talle talia
el clarín trompeta el tenedor furculiţa
el coche căruţa el tocado coafura
el cometa cometa el verano vara
el consuelo consolarea la acera trotuarul
el correo poşta la afrenta afrontul, injuria
el cuarto camera la aguja acul
el domindo duminica la araña păianjenul
el ferrocarril calea ferată la boa (şarpele) boa
el fraude frauda la cama patul
el frenesí frenezia la campanilla clopotul
el ganso gâsca la cara faţa, obrazul
el gasto cheltuiala la costumbre obiceiul
el lavado spălarea la tapa capacul
el maná mana la sangre sângele
el mantel faţa de masă la señal semnalul
el mapa harta la serpente şarpele
el muslo coapsa la tripulación echipajul
el nácar perla la vacuna vaccinul

SUBSTANTIVE ETEROGENE
1. Anumite substantive sunt folosite atât la masculin cât şi la feminin, dar cu tendinţa de a se fixa la masculin.
Ex.: el arte = arta (dar: el arte poética, gráfica); plural întotdeauna las artes;
el arte = arta (dar: el arte poética, gráfica); plural întotdeauna las artes; el arte = arta (dar: el arte poética, gráfica);
plural întotdeauna las artes;
el mar = marea (dar: mar gruesa = mare adâncă; el alta mar = largul mării; el mar ancha o larga = în larg; hacerse a
la mar = a ieşi în larg;
el orden = ordinea (dar: la orden = ordinul, comanda; la Orden de Malta = Ordinul de Malta;
la nada = nimicul (dar, dacă este urmat de adjectiv, el nada, fără de, ca de ex. nada nuevo = nimic nou; şi un nada =
un nimic)
2.- Alte substantive îşi schimbă semnificaţia după genul pe care-l poartă, cum ar fi:
el ayuda = adjutantul la ayuda = ajutorul
el canalla = ibricul la canalla = canalia
el capital = capitalul la capital = capitala
el cartero = mapa poştală la cartera = portofelul
el clave = clavecinul la clave = cheia (fig)
el cometa = cometa la cometa = zmeul
el corriente = (anul) curent la corriente = curentul
el cuento = povestirea la cuenta = contul
el cura = preotul la cura = însănătoşirea
el frente = faţa, frontul la frente = fruntea
el fantasma = fantasma, spectrul la fantasma = sperietoarea
el Génesis = Geneza la génesis = originea
el guarda = gardianul la guarda = garda
el guardarropa = dulapul la guardarropa = garderoba
el guardia = garda la guardia = pichetul de gardă
el margen = marginea (hârtiei) la margen = marginea (apei)
el moral = duhul la moral = moralul sau morala
el parte = raportul la parte = partea
el pendiente = cercelul la pendiente = panta
el rata = hoţul la rata = şoarecele
el trompeta = fanfaronul la trompeta = trompeta
el vigía = santinela la vigía = turnul de strajă
el vista = vameşul la vista = viza
el vocal = consilierul la vocal = vocala
Exerciţiu
Traduceţi: Ţuica este o băutură. Aerul de la ţară este curat. Micul dejun este bun. Automobilul bunicului este mare.
Camera hotelului este comodă. Pasărea are aripi. Floarea e frumoasă. Faţa de masă este albă. Acul are vârf. Vara este caldă.
Munca înnobilează omul. Mierea îmi place (me gusta). Şoarecele mănâncă brânza. Sângele este (está) în corp.
Tabloul bunicului este o operă de artă. Marea Roşie se găseşte (está) în Africa. Nava este încă în largul mării. Portofelul
se găseşte în buzunarul hainei. Preotul celebrează mesa. Am văzut partea din faţă a blocului.

LECTURĂ ŞI DICTARE
EL ENTUSIASMO
El entusiasmo es la espada mejor para el combate de la vida.
Porque la vida no es una ciencia, sino un arte: hay que sentirla en vez de razonaría.
Para vivir es preciso, ante todo, sensibilidad. Estamos llenos de fórmulas y de abstracciones; nuestra filosofía es una
escuela de falacias y orgullas; ahogamos las sencillas verdades bajo un turbión de palabras engañadoras, y abandonamos las
fuentes eternas de la alegría, las bienes fundamentales.
La vida es buena o mala, triste o alegre, según el cristal con que se mira. ¿Por qué mirarla con ojos turbios?
(Ricardo León)

Lexic
bajo sub ciencia ştiinţă
hay que îţi trebuie lleno plin
preciso necesar sencillo simplu, ingenuu
sino dar

M O D I FI C Ă R I ALE S U B S TAN TI VU LU I
FEMININUL SUBSTANTIVELOR
Femininul substantivelor, când este posibil, se obţine schimbând vocala finală în a, sau adăugând la vocala finală un a.
Ex.: el infante, la infanta; el amigo, la amiga; el pastor, la pastora.
Fac excepţie:
a) anumite substantive terminate în e, de ex.: el, la cónyuge; el, la cliente; el, la cómplice; el, la intérprete; el, la
estudiante (şi în general participiile prezente substantivate); sau suferă o modificare diferită, de ex.: el conde, la condesa; el
duque, la duquesa; el príncipe, la princesa; el sacerdote, la sacerdotisa; el tigre, la tigresa; el héroe, la heroína; el alcalde,
la alcaldesa etc.;
b) anumite substantive în o, care rămân şi ele invariabile, de ex.: el, la reo; el, la testigo; sau suferă o modificare diferită:
el gallo, la gallina;
c) anumite substantive terminate în consoană, care rămân invariabile, de ex.: el, la mártir, el, la joven; sau suferă o
modificare diferită, de ex.: el barón, la baronesa; el actor, la actriz; el abad, la abadesa; el emperador, la emperatriz; el zar,
la zarina; el rey, la reina; el cantor, la cantatriz.
Rămân desigur invariabile substantivele care se termină în a la masculin: el, la artista; el, la centinela; el, la idiota; el,
la patriota etc.
Alte substantive, în fine, au forme proprii: el padre, la madre; el caballo, la yegua; el macho, la hembra; el sartre, la
modista.

SUBSTANTIVE ALTERATE
Spaniola, în special în limbajul familiar, face mare risipă în folosirea diminutivelor, augmentativelor şi a altor derivate.
Augmentativele se formează adăugând la substantiv sufixele –on, -ote, -acho, -azo (sau femininele lor), având în vedere
că, dacă substantivul se termină cu vocală, aceasta se pierde. Ex.: hombre, hombrón, hombrote, hombracho, hombrazo; mujer,
mujerona, mujerota, mujeracha, mujeraza.
Când primesc sufixul –on sau alte sufixe terminate în –on, substantivele feminine devin masculine. Ex.: la cuchara
(lingura), el cucharón (linguroiul, polonicul).
Sufixul –azo (l cărui derivat este întotdeauna masculin) foloseşte şi la exprimarea loviturii, a sunetului sau a oricărui
efect produs de un obiecte determinat. Ex.: el canón (tunul), el canonanzo (tunul mare sau canonada); el fusil (puşca), el
fusilazo (marea puşcă sau împuşcătura).
Alte cuvinte preferă în acest sens sufixul –ada (al cărui derivat este întotdeauna de genul feminin). Ex.: el puñal
(pumnalul), la puñalada (lovitura de pumnal).
Reţineţi că este destul de greu de tradus un augmentativ-depreciativ din spaniolă în româneşte, şi numai un cititor cu
înalt simţ al fineţei poate deprinde uşor sensul adevărat al acestora.
Diminutivele se formează adăugând substantivului sufixele –ito, illo, -ico, -uelo (sau femininele acestora), care se
adaptează terminaţiilor specifice cuvintelor. Ex.: señor, señorito; Carmen, Carmencita; chico (copil), ciquito; cántaro,
cantarito; mozo, mozuelo.
Există şi diminutive întărite, cum ar fi: cico, ciquito, ciquitín, chiquirritillo; calle, calleja, callejuela.
Şi adjectivele, participiile, adverbele, chiar şi gerunziile, pot face uz de diminutiv. Ex.: bueno (bine), bonito (frumos),
caliente (cald), calentito; cerca (vecin), cerquita; lejos (departe), lejitos; poco (puţin), poquito; callando (tăcând), callanditto
(tăcut mâlc).
Celelalte derivate au cel mai adesea sens depreciativ, de ex.: caldo (supă de carne), calducho; casa, casuca, casucha;
poeta, poetastro, poetilla; gente, gentualla; doncella, doncelleja; pueblo (popor), populacho; doctor, doctorzuelo.
Un sufix special este sufixul –ero (feminin –era) care, adăugat la numele unei profesii, o artă sau o meserie, desemnează
persoana care o exercită; sau, adăugat la numele subiectului, desemnează adesea recipientul care îl conţine. Ex.: viaje
(călătoria), viagero (călător); reloj (ceas), relojero (ceasornicar); tinta (cerneală), tintero (călimară); flor (floare), florero (vas
pentru flori).

Exerciţiu
Traduceţi: Împăratul şi împărăteasa sunt (están) în curte. Actriţa este la teatru. Tata şi mama sunt în biserică. Studentul şi
studenta sosesc astăzi. Soţul şi soţia sunt în casă. Am auzit un zgomot de împuşcătură. Căţeluşul contesei este graţios.
Cărticica surioarei este frumoasă. Satul e depărtişor. Mă cam doare capul (Textual: am un pic de dor de cap). Călimara este
din sticlă.

LECTURĂ ŞI DICTARE
EL IDIOMA CASTELLANO
Bastaría la infantil, alegre e pintoresca tropa de las nombres aumentativos y diminutivos, derivados y compuestos,
superlativos e irónicos; la muchedumbre de inflexiones e idiotismos, de florecicas y joyuelas del repertorio familiar, para
inferir cuán afectuoso y dulce es nuestro idioma castellano, y cómo en él se retratan el candor, el donaire y la blandura de un
amoroso espíritu. Son de ver la variedad y mutitud de nombres y peregrinas desinencias; el garbo y señorío con que el ingenio
popular toma en su boca las palabras, las tornea a su gusto, las retoca y matiza; cómo encoge y dilata el molde y significación
de substantivos y adjetivos, gerundios, participios y adverbios; cómo agiganta los aumentativos, cómo apura y eternece los
diminutivos, junta unos con otros, y los derrite en los labios a fuerza de carantoñas y zalamerías.
(Ricardo León)

Lexic
agigantar a mări apurar a purifica
blandura moliciune carantoña strâmbătură
derretir a lichefia donaire gentileţe
encoger a decoji eternecer a întineri
florecica floricică joyuela bijuterie
juntar a uni matizar a grada culorile
molde formă, model muchedumbre multitudine
retratar a retrata tomar a lua
tropa gloată, mulţime ver a vedea
valamería îndulcire

PLU RALU L S U B S TANTIVE LO R


PLURALUL
1. Pluralul substantivelor se formează în modul următor:
a) dacă substantivul se termină la singular în vocală neaccentuată, se adaugă la acesta litera s.
Ex.: el libro (cartea), los libros (cărţile); la carta (scrisoarea), las cartas (scrisorile); el reloj (ceasul), los relojes
(ceasurile).
b) dacă substantivul se termină la singular în vocală accentuată, se adaugă la acesta silaba es.
Ex.: el bajá (paşaua), los bajáes (paşalele).
Fac excepţie: papá, mamá, sofá, café, pie (picior), canapé, dominó care adaugă s. Ex.: papás, mamás.
c) dacă substantivul se termină la singular în consoană (inclusiv y), se adaugă la acesta silaba es.
Ex.: el señor, los señores; la razón, las razones; la ley (legea), las leyes (legile); el ay (oful), los ayes.
Substantivele care se termină în z şi puţinele care se termină în x, schimbă aceste litere în c, înainte de a primi sufixul s.
Ex.: el lápiz (creionul), los lápices (creioanele); la voz (vocea), las voces (vocile); el ónix, los ónices.
Substantivele polosilabice, care se termină în s şi nu au accentul tonic pe ultima silabă, rămân invariabile la plural.
Ex.: el lunes (lunea), los lunes; la crisis, las crisis.
De reţinut de asemenea că substantivele compuse, conform sensurilor componentelor, se pun ambele la plural sau se
pune numai cel de-al doilea la plural, sau, dacă acesta este deja la plural, rămân neschimbate. Ex.: el gentilhombre, los
gentileshombres; el cortapluma, los cortaplumas; el paraguas (umbrela), los paraguas.
2. Accentul, în formarea pluralului, trebuie să rămână pe aceeaşi silabă ca la singular. Ex.: el examen (examenul), los
exámenes (examenele).
Fac excepţie: carácter (caracter), care face caracteres şi régimen (regim), care face regímenes.
Notă* Datorită acestei reguli femininele terminate la singular în –ón pierd acest accent grafic la plural, deoarece accentuarea se face
conform regulii generale şi nu mai este nevoie de accentul grafic (pus la singular deoarece este o excepţie de la regula generală).

PARTICULARITĂŢI ALE UNOR SUBSTANTIVE


Ca şi în româneşte, în limba spaniolă există:
a) substantive folosite numai sau de preferinţă la singular, ca de ex.: el ajedres (şahul), el bigote (mustăţile), el caos
(haosul), la ropa (hainele), el pelo (părul) etc.
b) substantive folosite numai la plural, ca de ex.: los sesos (creierul), los víveres (hrana), los gemelos (binoclul;
butonii de manşetă), los postres (fructe şi dulciuri), los alrededores (împrejurimile), los canzolcillos (chiloţii), las exequias
(funeraliile), las tijeras (foarfeca), las nupcias (nunta), las enaguas (sutana) etc.
Chiar şi formele de salut se folosesc mai ales la plural: buenos días (bună ziua), buenas tardes (bună seara), buenas
noches (noapte bună).
c) substantive care la plural au dublă semnificaţie, ca de ex.: el padre (tata), los padres (părinţii sau taţii), el anteojo
(ocheanul), los anteojos (ocheanele sau ochelarii), el rey (regele), los reyes (regii sau perechea regală).
d) substantive care la plural îşi schimbă complet sensul. De ex.: el celo (zelul), los celos (gelozia); la honra
(onoarea), las honras (onorarea); la esposa (mireasa), las esposas (cătuşelef); la corte (curtea regală), las Cortes (parlamentul
spaniol).

Exerciţiu
Traduceţi: Câmpurile bucură privirea. Muncitorii locuiesc în case în suburbiile oraşului. Spania produce vinuri,
portocale, lămâi, măsline şi flori. Viorelele se află pe câmpuri şi în grădini. Taţii şi mamele protejează fiii. Domnii sunt în
grădină. Căile ferate sunt semn al progresului. Surdomuţii nu vorbesc. Lustragiii curăţă pantofii trecătorilor. Şahul este un joc
de societate. Frizerul taie părul, barba şi mustăţile. Am pierdut ochelarii şi binoclul. Gardianul are în buzunar cătuşele.

LECTURĂ ŞI DICTARE
LAS HUERTAS MURCIANAS
Nada mas hermoso que cruzar por aquel enredijo de caminos y veredas. Manchas extensas de moreras, cañaverales,
limoneros, naranjos, pimientos, tomates, granados, palmeras, que dan sombra a las barracas donde moran los huertanos. A
cada paso el paisaje varía. Las márgenes del rio, tupidas de verdor. Acequias por todas partes. No hay pobres en Murcia.
Todos viven holgadamente del trabajo de sus manos. Son trabajadores, los huertanos, honrados y bondadosos, de recio
temperamento, pero sin violencias. Allí se coge del todo, mucho pimiento, azafrán, legumbres, hortalizas, frutas.
(I. Cejador y Frauca)

Lexic
acequia canal de irigaţie azafrán şofran
barraca baracă bondadoso bun, generos
cada fiecare camino drum, cale
cruzar a încrucişa enredijo încurcătură, confuzie
granado rodiu (planta) hay se află, există
hermoso bello holgado bine, mulţumit
hortalizas verdeţuri huerta grădină de legume, teren irigat
limonero lămâi mancia pată
morar a locui nada nimic
naranjo portocal palmera palmier
pimento ardei recio puternic, viguros
sombra umbră tomate roşie
vereda scurtătură

DECLINAREA SUBSTANTIVULUI
DECLINAREA
Declinarea substantivului, la fel ca în celelalte limbi neolatine occidentale se face cu ajutorul prepoziţiilor:
de = al, a, - pentru genitiv
a, para = pentru dativ
oh = pentru vocativ
por, de, con, en = pentru ablativ
Masculin Feminin
N. el padre los padres la madre las madres
G. del padre de los padres de la madre de las madres
D. al padre a los padres a la madre a las madres
Ac. al padre a los padres a la madre a las madres
V. ¡ padre ! ¡ padres ! ¡ madre ! ¡ madres !
Abl. con el padre con los padres con la madre con las madres
Prepoziţia de denotă specificarea şi posesia; serveşte de asemenea pentru a arăta locul de origine a mişcării.
Ex.: Un vaso de agua = un pahar cu apă; el libro de mi amigo = cartea prietenului meu; venir de España = a veni din
Spania.
Prepoziţia a denotă termenul, apartenenţa, scopul, modul, mijlocul, preţul, distanţa, timpul; în plus, serveşte la
specificarea mişcării în timp.
Ex.: He escrito a mi amigo = (i-)am scris prietenului meu; vamos a comer = să mergem să mâncăm; esa casa pertenece
a mi hermano = casa aceasta aparţine fratelui meu; a pie, a mano, a caballo = pe jos, manual, călare; a tres pesetas = la trei
pesete; a tres pasos = la trei paşi; a las cinco = la (ora) cinci; de Granada a Madrid = de la Granada la Madrid.
Prepoziţia para arată scopul şi indică direcţia mişcării către un loc. De ex.: Trabajar para comer = a munci pentru a
mânca; salir para Madrid = a pleca spre Madrid.
Prepoziţia por, una dintre cele mai folosite în spaniolă, are rol de particulă agent în construcţiile pasive.
Ex.: Una carta escrita por mi madre = o scrisoare scrisă de mama mea.
Dar cu verbele cu sens afectiv este mai elegant să folosim de. Ex.: Soy querido de mi padre = sunt iubit de tatăl meu;
Aceeaşi prepoziţie denotă cauza, mijlocul şi mişcarea prin intermediul a ceva. Ex.: No salgo por el frío = nu ies din
cauza frigului; por mar, por avión, por corréo, por ferrocaril = pe mare, cu avionul, prin poştă, pe calea ferată; pasar por la
calle = a trece pe stradă.
*Notă: a nu se confunda para cu por. Para indică scopul şi corespunde franţuzescului pour, iar por arată cauza, mijlocul şi
corespunde franţuzescului par. Dacă totuşi scopul şi cauza acţiunii se confundă, este indiferent care prepoziţie va fi folosită: Vívimos para
(sau por) los hijos = Trăim pentru fii (care sunt scop şi cauză a acţiunii).
Prepoziţia con arată însoţirea, mijlocul, modul. Ex.: hablar con un amigo = a vorbi cu un prieten; café con leche = cafea
cu lapte; herir con la espada = a răni cu spada; ecribir con elegancia = a scrie cu eleganţă.
Prepoziţia en se traduce cu în, pe, deasupra; indică aşezarea în spaţiu.
Ex.: En casa = în casă; en la mesa = pe masă; en Madrid = la Madrid, în Madrid.
Dacă este urmată de un gerunziu, se traduce prin în timp ce, de-abia. Ex.: En volviendo de la escola = de-abia întors de
la şcoală.
Prepoziţia desde (lat. de-ex-de) arată începutul timpului sau locului şi provenienţa îndepărtată.
Ex.: Desde el siglo pasado = din secolul trecut; desde Madrid hasta Buenos Aires = de la Madrid la Buenos Aires.
Prepoziţia hasta se traduce cu la, până la.
Ex.: Hasta mañana = pe mâine, până mâine; hasta la vista = la revedere; hasta la muerte = până la moarte.
Prepoziţia hacia se traduce cu către, arătând direcţia sau aproximarea.
Ex.: Hacia Madrid = către Madrid; hacia las cinco = către (ora) cinci.
Prepoziţia sobre se traduce cu pe, deasupra, mai ales fără contact.
Ex.: Volar sobre Madrid = a zbura deasupra Madridului; sobre tudo = mai ales; sobre el particular = la subiect, despre
asta, asupra argumentului.
Se mai utilizează şi în sensul de circa, dincolo de, după. Ex.: Sobre cinco pesetas = circa cinci pesete; sobre ser buen
chico = în afară de a fi un bun băiat; sobre comida = după prânz.
Alte prepoziţii:
ante înainte, înaintea, înainte de;
bajo sub, dedesubt;
contra împotrivă;
entre între, dintre;
según conform, după;
sin fără;
tras îndărăt, după.

ACUZATIVUL PERSONAL (SAU PERSONIFICANT)


1. O particularitate a limbii spaniole este considerat acuzativul personal, care constă în utilizarea prepoziţiei a (simplă
sau compusă) înaintea unui complement direct, când acesta este un nume de persoană (sau lucru personificat), un
pronume personal, sau un nume propriu.
Această uzanţă are ca scop evitarea confundării subiectului (nominativ) cu complementul (acuzativ), în special atunci
când – caz frecvent în limba spaniolă – subiectul se pune în urma verbului.
Ex.: He visto a tu hermano = l-am văzut pe fratele tău; el soldado defiende a la patria = soldatul apără patria; non
conozco a tí = nu te cunosc (pe tine); quisiera ver a España = aş vrea să văd Spania.
2. Acuzativul personal se poate folosi şi:
a) cu nume de animale; ex.: El mozo oega al caballo = tânărul bate calul.
b) cu nume de lucruri, dacă poate crea o confuzie cu alt subiect; ex.: Acompaña a la carta una muestra del artículo
ofrecido = însoţeşte scrisoarea o mostră a articolului oferit.
c) cu verbe folosite în mod obişnuit cu nume de persoane, ca: amar, calumniar, castigar, insultar, llamar, matar, odiar,
perseguir, temer; ex.: Más teme a la pluma que al acero = se teme mai mult de pană decât de sabie.
3. Acuzativul personal nu se foloseşte:
a) când în propoziţie există un dativ, pentru a evita ambiguitatea; ex.: He presentado mi hijo a la señora Martinez = l-am
prezentat pe fiul meu doamnei Martinez.
b) când subiectul este precedat de articolul nehotărât; ex.: Busco un criado (nu a un criado) = caut un servitor.
c) când numele propriu este precedat de articol; ex.: Quisiera ver la hermosa España = aş vrea să văd frumoasa Spanie.
Fac excepţie numele de femeie, care, chiar şi cu articol, conservă prepoziţia; ex.: He visto a la Isabel = am văzut-o pe
Isabel.
d) cu verbele folosite de obicei cu nume de lucruri, ca de ex.: poseer, comprar, vender, contar; ex.: Los hacendados
americanos compraban los negros = latifundiarii americani cumpărau negri.
4. Verbul tener (a avea), când este folosit în sens posesiv, nu acceptă niciodată acuzativul personal; ex.: Tengo dos
hijos = am doi copii (dar tengo a mi hijo en cama = am pe fiul meu <bolnav> la pat).
Verbul perder (a pierde) cere acuzativul personal când are înţelesul de a conduce la pierzanie, nu îl acceptă însă atunci
când este folosit în sens absolut; ex.: Los malos amigos pierden a los buenos chicos = prietenii răi îi duc la pierzanie pe copiii
buni; he perdido un hijo en la guerra = am pierdut un fecior în război.
Verbul querer (a dori, a iubi, a vrea), cere acuzativul personal când înseamnă a iubi, dar îl respinge când înseamnă a
vrea; ex.: Quiero a mi hijo = îl iubesc pe fiul meu; quiero mi hijo = îl vreau pe fiul meu.

Exerciţiu
Traduceţi: Masa este din lemn. Palatul regilor este magnific.Luna octombrie este rece. Vin de la Roma. Am vorbit cu
profesorul. Ion este în casă. Fata se îmbracă la modă. Merg la Barcelona. Scrisoarea este pentru părinţi. Mănânc pentru a trăi.
Plec în Spania. Studentul este lăudat de către profesor. Băiatul este iubit de toţi. N-am cumpărat cartea din lipsa banilor.
Soldaţii trec prin oraş. Studiez cu grija examenelor. Scriu cu pana de gâscă. Ion este doctor în medicină. Prietenul este bogat
în virtuţi, dar sărac în bunuri. Toamna cad frunzele copacilor. Zăpada e pe munţi. Am citit cartea de la început la sfârşit. Am
circa trei mii de volume în bibliotecă.

LECTURĂ ŞI DICTARE
RENDICIÓN DE GRANADA
Era el 2 de enero de 1492. Al salir el sol resonaron por la vega de Granada tres cañonazos disparados en la Alhambra.
Era la señal convenida para que los reyes de Castillia y Aragón saliesen de Santa Fe a tomar posesión de nuestra ciudad. El
ejércit español, vestido de gala, avanzó grave, silencioso, con la alegría en el corazón, por la vega hasta llegar a las puertas de
Granada.
Triste e conmovedora ceremonia cuando el rey moro entregó las llaves de la ciudad. Boabdil avanzó después adonde
estaba nuestra incomparable reina, que le recibió con semblante bondadoso y señales de emoción.
Mientras tanto, el gran Cardenal y su comitiva entraron en la Alhambra y ocuparon el palacio y la fortaleza. Se tardó en
esta ocupación más de lo que se presumía. La reina Isabel, con los ojos puestos en las torres de la Alhambra, esperaba
impaciente la apetecida señal.
Por fin la cruz de plata brilló en lo alto de la torre de la Vela. ¡Momento sublime como no ha habido otro en la historia
de España! La reina cayó de rodillas y lágrimas de alegría surcaron sus mejillas. Todo su acompañamiento cayó arrodillado
también, y las lágrimas bañaron ugualmente aquellos rostros atezados por la intemperie y los trabajos. España estaba libre. La
raza maldita no volvería no volvería a dominar a ella.
(A. Palacio Valdés)

Lexic
apetecido dorit arrodillado îngenunchiat
atezado înnegrit cayó a căzut
de rodillas în genunchi después apoi
enero ianuarie entregar a încredinţa, a da
llegar a sosi mejilla obraz
plata argint salir a pleca
tambien de asemenea tomar a lua
vega câmpie volver a se întoarce

FALŞ I PR I E T E N I
I. FALŞI PRIETENI “TOTALI” ÎN ROMÂNĂ ŞI SPANIOLĂ
aperitivo – care nu înseamnă “aperitiv” (în sensul de gustare), ci “băutură” care se bea înainte de masă, pentru
stimularea aperitivului
armada – care nu înseamnă “armată”, ci “flotă”
alocar – care nu înseamnă “a aloca”, ci “a înnebuni”
afirmarse – care nu înseamnă “a se afirma”, ci “a se întări, a se sprijini” (de ex.: en los estribos)
alto, alta – care nu înseamnă “alt, altă”, ci “înallt, înaltă”
aval – care nu înseamnă “aval”, ci “garanţie”
azote – care nu înseamnă “azot”, ci “bici, flagel”
apropiarse – care nu înseamnă “ar se apropia”, ci “a pune stăpânire, a-şi însuşi”
apropiado – care nu înseamnă “apropiat”, ci “potrivit”
baba – care nu înseamnă “babă”, ci “bale”
batuta – care nu înseamnă “bătută”, ci “baghetă de dirijor”
betún – care nu înseamnă “beton”, ci “cremă de ghete”
bizarro – care nu înseamnă “bizar”, ci “curajos”
bobo – care nu înseamnă “bob”, ci “prost”
bruma – care nu înseamnă “brumă”, ci “ceaţă pe mare”
bigote – care nu înseamnă “bigot”, ci “mustaţă”
bombona – care nu înseamnă “bomboană”, ci “butelie” sau “damigeană”
brocha – care nu înseamnă “broşă”, ci “pensulă”
cal – care nu înseamnă “cal”, ci “var”
cana – care nu înseamnă “cană”, ci “fir de păr alb”
caldo – care nu înseamnă “cald”, ci “supă de carne”
calle – care nu înseamnă “cale”, ci “stradă”
cántaro – care nu înseamnă “cântar”, ci “ulcior”
carroza – care nu înseamnă “căruţă”, ci “caleaşcă”
carta – care nu înseamnă “carte”, ci “scrisoare” sau “cartă”
cartero – care nu înseamnă “cartier”, ci “poştaş”
cimiento – care nu înseamnă “ciment”, ci “temelie”
cocina – care nu înseamnă “cocină”, ci “bucătărie”
capote – care nu înseamnă “capot”, ci “manta”
contracto – care nu înseamnă “contract”, ci “contras”
concurrencia – care nu înseamnă “concurenţă”, ci “asistenţă”, “coincidenţă”
colegial – care nu înseamnă “colegial”, ci “licean”
caramelo – care nu înseamnă “caramea”, ci “bomboană” (de zahăr, nu de ciocolată)
cardo – care nu înseamnă “cârd”, ci “scaiete”
concertar – care nu înseamnă “a concerta”, ci “a pune la cale, a decide”
casería – care nu înseamnă “caserie”, ci “casă izolată în câmp”
calcar – care nu înseamnă “a călca”, ci “a calchia”
constipado – care nu înseamnă “constipat”, ci “răcit” sau “răceală”
caldera – care nu înseamnă “căldare”, ci “ceaun”
contestar – care nu înseamnă “a contesta”, ci “a răspunde”
cintura – care nu înseamnă “centură”, ci “talie”
celosía – care nu înseamnă “gelozie”, ci “jaluzea”
copita – care nu înseamnă “copită”, ci “păhărel”
coleto – care nu înseamnă “colet”, ci “pieptar”
cortina – care nu înseamnă “cortină”, ci “draperie, perdea”
coto – care nu înseamnă “cot”, ci “teren de vânătoare”
costumbre – care nu înseamnă “costum”, ci “obicei”
credencia – care nu înseamnă “credinţă”, ci “credenţă” (mobilă)
despensa – care nu înseamnă “dispensă”, ci “cămară, debara”
disgusto – care nu înseamnă “dezgust”, ci “necaz, neplăcere”
decoro – care nu înseamnă “decor”, ci “bună-cuviinţă”, “pudoare”
duda – care nu înseamnă “dudă”, ci “îndoială”, “nelămurire”
divisar – care nu înseamnă “a divide”, ci “a zări”
estación – care nu înseamnă “staţie”, ci “gară” sau “anotimp”
escenario – care nu înseamnă “scenariu”, ci “scenă”
equipaje – care nu înseamnă “echipaj”, ci “bagaje”
estrada – care nu înseamnă “estradă”, ci “drum” (rar folosit)
exprimir – care nu înseamnă “a exprima”, ci “a stoarce”
ejercitar – care nu înseamnă “a exercita”, ci “exersa”
falda – care nu înseamnă “fald”, ci “fustă”
fardo – care nu înseamnă “fard”, ci “balot”
fiesta – care nu înseamnă “festă”, ci “sărbătoare”
fritura – care nu înseamnă “friptură”, ci “prăjeală”
fortuna – care nu înseamnă “furtună”, ci “avere” sau “soartă”
fiscal – care nu înseamnă “fiscal”, ci “procuror”
funda – care nu înseamnă “fundă”, ci “husă”
impartir – care nu înseamnă “a împărţi”, ci “a preda” (de ex.: impartir una eneseñanza)
imprimar – care nu înseamnă “a imprima”, ci “a grundui”
indiano – care nu înseamnă “indian”, ci “alb întors din America (bogat)”
jornal – care nu înseamnă “jurnal”, ci “salariu” (pe ziua muncă)
litera – care nu înseamnă “literă”, ci “cuşetă”
largo – care nu înseamnă “larg”, ci “lung”
lancha – care nu înseamnă “lance”, ci “şalupă”
lata – care nu înseamnă “lată”, ci “cutie de conserve”
loto – care nu înseamnă “loto”, ci “lotus”
luto – care nu înseamnă “lut”, ci “doliu”
manta – care nu înseamnă “manta”, ci “pătură”
malo – care nu înseamnă “mal”, ci “rău”
mapa – care nu înseamnă “mapă”, ci “hartă”
millar – care nu înseamnă “miliard”, ci “mie”
mirar – care nu înseamnă “a mira”, ci “a privi”
mesura – care nu înseamnă “măsură”, ci “cumpătare”
magneto – care nu înseamnă “magnet”, ci “magnetou”
naturaleza – care nu înseamnă “naturaleţe”, ci “natură”
noticia – care nu înseamnă “notiţă”, ci “ştire”
nodo – care nu înseamnă “nod”, ci “jurnal” (la cinematograf)
novela – care nu înseamnă “nuvelă”, ci “roman”
numerar – care nu înseamnă “numerar” sau “a număra”, ci “a numerota”
nudo – care nu înseamnă “nud”, ci “nod”
nuca – care nu înseamnă “nucă”, ci “ceafă”
pajar – care nu înseamnă “pahar”, ci “căpiţă”
parientes – care nu înseamnă “părinţi”, ci “rude”
pata – care nu înseamnă “pată”, ci “labă”
pierna – care nu înseamnă “pernă”, ci “picior”
picar – care nu înseamnă “a pica”, ci “a ciuguli”
plantear – care nu înseamnă “a planta”, ci “a pune (o problemă)”
plata – care nu înseamnă “plată”, ci “argint”
primo, -a – care nu înseamnă “prim, -ă”, ci “văr, verişoară”
presa – care nu înseamnă “presă”, ci “baraj”
presidio – care nu înseamnă “prezidiu”, ci “ocnă, puşcărie”
plancha – care nu înseamnă “planşă”, ci “placă”, “plută” (nataţie) sau “fier de călcat”
procurar – care nu înseamnă “a procura”, ci “a încerca, a se strădui”
plafón – care nu înseamnă “plafon”, ci “sufit”
pisar – care nu înseamnă “a pisa”, ci “a călca”
poste – care nu înseamnă “post”, ci “stâlp”
rata – care nu înseamnă “rată”, ci “şobolan”
raza – care nu înseamnă “rază”, ci “rasă”
ración – care nu înseamnă “raţiune”, ci “raţie, porţie”
revisor – care nu înseamnă “revizor”, ci “controlor”
refrán – care nu înseamnă “refren”, ci “proverb”
respectar – care nu înseamnă “a respecta”, ci “a privi, a se referi la”
rana – care nu înseamnă “rană”, ci “broască”
regreso – care nu înseamnă “regres”, ci “întoarcere”
rezumar(se) – care nu înseamnă “a (se) rezuma”, ci “a se scurge”, “a ieşi prin pori”, “a se prelinge”
retroversión – care nu înseamnă “retroversiune”, ci “deviere” (med.)
rótulo – care nu înseamnă “rotulă”, ci “firmă, inscripţie, etichetă”
risco – care nu înseamnă “risc”, ci “stâncă ascuţită”
soso – care nu înseamnă “sos”, ci “fad, anost”
suponer – care nu înseamnă “a supune”, ci “a presupune”
suceso – care nu înseamnă “succes”, ci “întâmplare”
superar – care nu înseamnă “a supăra”, ci “a depăşi”
tabla – care nu înseamnă “tablă”, ci “scândură”
tergiversar – care nu înseamnă “a tergiversa”, ci “a denatura; a mistifica”
tarea – care nu înseamnă “tărie”, ci “sarcină”
tumba – care nu înseamnă “tumbă”, ci “mormânt”
torcer – care nu înseamnă “a toarce”, ci “a răsuci”
turno – care nu înseamnă “turn”, ci “rând, schimb, tură”
turbar – care nu înseamnă “a turba”, ci “a tulbura”
traer – care nu înseamnă “trăi”, ci “a aduce”
tratarse – care nu înseamnă “ se trata”, ci “a fi vorba despre”
tronar – care nu înseamnă “a trona”, ci “a tuna”
tallar – care nu înseamnă “a tăia”, ci “a ciopli”
tripulación – care nu înseamnă “tribulaţie”, ci “echipaj”
tapicería – care nu înseamnă “tapiserie”, ci “tapiţerie”
venado – care nu înseamnă “vânat”, ci “cerb”

FALŞI PRIETENI “PARŢIALI” ÎN ROMÂNĂ ŞI SPANIOLĂ


abonar – “a îngrăşa pământul”, “a plăti”, dar şi “a abona”
acto – “festivitate, ceremonie, dar şi “act”
acordar – “a decide, a hotărî”, “”, dar şi “a acorda” (în muzică)
admirar – “a mira”, dar şi “a admira”
afirmar – “a întări”, “a sprijini”, dar şi “a afirma”
aparato – “fast”, dar şi “aparat”
aprobar – “a trece” (la un examen), dar şi “a aproba”
arca – “casă de bani, cufăr, visterie”, dar şi “arcă”
arena – “nisip”, dar şi “arenă”
argumento – “subiect” (al unei cărţi, de pildă), dar şi “argument”
armar – “a provoca” (de ex.: armar un lío), dar şi “a arma”
atestar – “a umple”, dar şi “a atesta”
atravesar – “a străpunge”, dar şi “a traversa”
aula – “clasă”, dar şi “aulă”
auxiliar – “a ajuta”, dar şi “auxiliar”
banda – “fanfară”, dar şi “bandă”
balance – “bilanţ”, dar şi “balans”
barba – “bărbie”, dar şi “barbă”
blando – “moale”, dar şi “blând”
botella – “sticlă”, dar şi “butelie” (în sintagma: botella de Leyden)
bodega – “pivniţă”, dar şi “bodegă”
bomba – “pompă”, dar şi “bombă”
botón – “boboc de floare”, dar şi “buton”
caballero – “domn”, dar şi “cavaler”
cabo – “caporal”, “şef”, dar şi “cap” (în sens geografic sau figurat)
campo – “ţară” (în expresii precum: casa de campo, vivir en el campo), dar şi “câmp”
cerco – “asediu”, dar şi “cerc” (de butoi)
carrera – “cursă”, dar şi “carieră”
cable – “cablogramă”, dar şi “cablu”
cartel – “afiş”, dar şi “cartel” (variantă mai uzuală, în acest caz: cártel)
carpeta – “dosar”, dar şi “carpetă”
casco – “copită”, “sticlă goală”, dar şi “cască”
cala – “cep; supozitor”, dar şi “cală”
científico – “om de ştiinţă”, dar şi “ştiinţific”
celebrar – “a se bucura de ceva” (de ex.: celebro que hayan venido), “a avea loc” (de ex.: el congreso se celebró en
Bucarest), dar şi “a celebra”
clase – “lecţie”, dar şi “clasă”
celoso – “gelos”, dar şi “zelos”
continente – “înveliş”, dar şi “continent”
censurar – “a dojeni”, dar şi “a cenzura”
colorado – “roşu”, dar şi (foarte rar) “colorat”
comercio – “prăvălie”, dar şi “comerţ”
competencia – “concurenţă”, dar şi “competenţă”
certificar – “a recomanda (o scrisoare)”, dar şi “a certifica”
compás – “tact, măsură”, dar şi “compas”
componer – “a repara”, dar şi “a compune”
comprometerse – “a se angaja”, dar şi “a se compromite”
cardenal – “vânătaie”, dar şi “cardinal”
compromiso – “înţelegere, angajament”, dar şi “compromis”
concurrir – “a se aduna”, dar şi “a concura”
conferencia – “convorbire telefonică” interurbană, dar şi “conferinţă”
citar – “a da întâlnire”, dar şi “a cita”
constar – “a fi evident”, dar şi “a consta”
contener – “a opri”, dar şi “a conţine”
cordón – “şiret”, dar şi “cordon”
criatura – “prunc”, dar şi “creatură”
crudo – “ţiţei”, dar şi “crud”
cristal – “geam”, dar şi “cristal”
cuadro – “tablou”, “tabel”, dar şi “cadru”
cubo – “ciutură”, “găleată”, dar şi “cub”
departamento – “apartament”, “compartiment”, dar şi “departament”
dieta – “diurnă” (în general la plural), dar şi “dietă”
discreto – “ager la minte”, dar şi “discret”
detener – “a opri, a aresta”, dar şi “a deţine”
divulgar – “a răspândi, a populariza”, dar şi “a divulga”
dictar – “a ţine (un discurs, o conferinţă)”, dar şi “a dicta”
director – “regizor”, “dirijor”, dar şi “director”
dirección – “adresă”, dar şi “direcţie”
discusión – “ceartă”, dar şi “discuţie”
dispensar – “a scuza”, dar şi “a dispensa”
duro – “monedă de cinci pesete”, dar şi “dur”
era – “arie”, dar şi “eră”
esperar – “a aştepta”, dar şi “a spera”
extender – “a întinde”, “a elibera un act”, dar şi “a extinde”
figura – “siluetă”, dar şi “figură”
festivo – “glumeţ”, dar şi “festiv”
firma – “semnătură”, dar şi “firmă”
fortaleza – “tărie”, dar şi “fortăreaţă”
formal – “serios”, dar şi “formal”
fósforo – “chibrit”, dar şi “fosfor”
función – “reprezentaţie teatrală”, dar şi “funcţie”
gesto – “expresie, mină”, dar şi “gest”
globo – “balon”, dar şi “glob”
genio – “fire, caracter”, dar şi “geniu”
gracia – “haz”, dar şi “graţie”
gracioso – “nostim”, dar şi “graţios”
grado – “clasă” (la şcoală), dar şi “grad”
gusto – “plăcere”, dar şi “gust”
gustar – “a plăcea”, dar şi “a gusta”
ilusionar – “a bucura”, dar şi “a face iluzii”
infante – “infanterist”, dar şi “infante”
incorporarse – “a se scula în picioare”, dar şi “a se încorpora”
internarse – “a pătrunde”, dar şi “a se interna”
intentar – “a încerca”, dar şi “a intenta”
interés – “dobândă”, dar şi “interes”
integrar – “a face parte din”, dar şi “a integra”
librería – “bibliotecă (rafturi)”, dar şi “librărie”
liga – “jartieră”, dar şi “ligă”
localidad – “loc la teatru”, dar şi “localitate”
masa – “aluat”, dar şi “masă” (fig)
medicina – “medicament”, dar şi “medicina”
maestro – “învăţător”, dar şi “maestru”
marco – “marcă” (fig), dar şi “cadru, ramă”
máquina – “locomotivă”, “aparat de fotografiat”, dar şi “maşină”
metálico – “bani” (în expr.: pagar en metálico), dar şi “metalic”
milicia – “armată, oaste”, dar şi “miliţie”
mimar – “a răsfăţa”, dar şi “a mima”
mineral – “minereu”, dar şi “mineral”
modista – “croitoreasă”, dar şi “modistă”
mórbido – “moale, delicat”, dar şi “morbid”
natural – “originar (din)”, dar şi “natural”
negar – “a refuza”, dar şi “a nega”
negocio – “afacere”, dar şi “negoţ”
nave – “naos”, dar şi “navă”
notar – “a observa”, dar şi “a nota”
oficio – “meserie”, dar şi “oficiu”
oración – “propoziţie”, “rugăciune”, dar şi “oraţie”
órgano – “orgă”, dar şi “organ”
parada – “staţie, oprire”, dar şi “paradă”
palma – “palmier”, dar şi “palmă”
planta – “etaj”, “talpa piciorului”, “uzină”, dar şi “plantă”
profesional – “profesionist”, dar şi “profesional”
paso – “trecere”, “trecătoare”, “procesiune” (în Săptămâna Mare), dar şi “pas”
parte – “depeşă”, dar şi “parte”
patrón – “căpitan de vas de pescuit”, “tipar”, dar şi “patron”
penal – “penitenciar”, dar şi “penal”
piel – “blană”, dar şi “piele”
precioso – “drăguţ”, dar şi “preţios, de preţ”
proceder – “a fi oportun”, dar şi “a proceda”
precisar – “a avea nevoie”, dar şi “a preciza”
probar – “a gusta”, “a încerca”, dar şi “a proba”
político – “politician”, dar şi “politic”
proceder – “a proveni”, dar şi “a proceda”
presupuesto – “buget”, dar şi “presupus”
puntual – “sigur, neîndoios”, dar şi “punctual”
puerto – “trecătoare” (în munţi), dar şi “port”
químico – “chimist”, dar şi “chimie”
raro – “ciudat”, dar şi “rar”
real – “regal”, dar şi “real”
relación – “relatare”, “listă”, dar şi “relaţie”
regular – “mediocru”, dar şi “regulat”
reparar – “a observa”, dar şi “a repara”
roca – “stâncă”, dar şi “rocă”
romper – “a sparge”, dar şi “a rupe”
señal – “semn”, dar şi “semnal”
seguro – “asigurare”, dar şi “sigur”
servicio – “toaletă”, dar şi “serviciu”
sentir – “a regreta”, dar şi “a simţi”
suspender – “respinge” (la un examen), dar şi “a suspenda”
tacto – “pipăit”, dar şi “tact”
titular – “titlu de ziar”, dar şi “titular”
tratar – “a încerca”, dar şi “a trata”
talla – “sculptură în lemn”, dar şi “talie” (ca măsură)
tráfico – “circulaţie”, dar şi “trafic”
triunfo – “atú” (la cărţi), dar şi “triumf”
valor – “curaj”, dar şi “valoare”
vaso – “pahar”, dar şi “vas” (în sens de recipient sau în sens anatomic)
vencer – “a expira” (un termen), dar şi “a învinge”
vecino – “consătean”, dar şi “vecin”
vela – “lumânare”, dar şi “velă”

TERMENI ROMÂNEŞTI CARE AU UN SENS IDENTIC CU AL OMONIMULUI SAU PARONIMULUI


LOR SPANIOL, ŞI ALTUL (SAU ALTELE) DIFERIT(E)
a aborda – “enfocar”, dar şi “abordar” (în marină)
a absolvi – “graduarse”, dar şi “absolver”
a acorda – “conceder”, dar şi “acordar” (în muzică)
a acţiona – “actuar”, dar şi “accionar” (cu sensul de a pune în funcţiune un mecanism)
act – “acta” (act scris), dar şi “acto”
a aduce – “traer”, dar şi “aducir” (cu sensul de “a aduce o probă, un argument”)
arbitru – “albedrío” (sau “arbitrio”) în expr.: libre albedrío, dar şi “árbitro” (sport)
arc – “muelle, cuerda”, dar şi “arco”
a arde – “quemar”, dar şi “arder”
antidot – “contraveneno”, dar şi “antídoto”
anticar – “librero”, dar şi “anticuario” (cu sensul de colecţionar sau vânzător de antichităţi)
a antrena – “animar”, dar şi “entrenar”
arie – “era” (agric), “área” (geom), dar şi “aria” (muz)
a asculta – “escuchar”, “obedecer”, dar şi “auscultar” (med)
atestat – “documentado” (în expr.: palabra documentada en los textos), dar şi “atestado” (certificat)
avans – “adelanto”, “ventaja”, dar şi “avance”
aviz – “aprobación, visto bueno”, dar şi “aviso”
azil – “hospicio, manicomio”, dar şi “asilo”
birou – “oficina”, “despacho”, “escritorio”, dar şi “buró”
bagaj – “equipaje”, dar şi “bagaje” (în expr.: bagaje de conocimientos)
banc – “chiste”, dar şi “banco”
bandă – “cinta”, dar şi “banda”
basc – “boina”, dar şi “vasco”
a bate – “tocar”, “vencer”, “golpear” dar şi “batir” (de ex.: batir un récord)
benzină – “gasolina”, dar şi “bencina” (chim.)
bloc – “bloque”, dar şi “bloc” (de hârtie)
bilet – “entrada”, dar şi “billete”
breton – “flequillo”, dar şi “bretón”
buletin – “documento de identidad”, “parte meteorlológico” (în expr. “buletin meteorologic), dar şi “boletín”
cameră – “habitación, cuarto”, dar şi “cámara”
cap – “cabeza”, dar şi “cabo” (geogr.)
carieră – “cantera” (carieră de piatră), dar şi “carrera”
cartuş – “cartón” (de cigarillos), dar şi “cartucho”
casă – “taquilla”, “caja”, dar şi “casa”
celulă – “celda”, dar şi “célula” (biol.)
central – “céntrico”, dar şi “central”
cerc – “círculo, corro”, dar şi “cerco” (cu înţelesul de cerc de butoi)
a creşte – “criar” (tranz.), dar şi “crescer” (intranz.)
clasă – “aula”, “grado”, dar şi “clase”
coastă – “costilla”, “cuesta” (de munte), dar şi “costa” (litoral)
a combate – “luchar”, dar şi “combatir”
concurent – “concursante”, dar şi “concurrente”
a comanda – “mandar”, “encargar”, dar şi “comandar”
a conduce – “dirigir”, “acompañar”, dar şi “conducir”
a conta – “importar”, dar şi “contar”
cordon – “cinturón”, dar şi “cordón”
cultură – “cultivo”, dar şi “cultura”
corespondent – “corresponsal”, dar şi “correspondiente”
curte – “patio”, dar şi “corte”
cotă – “cuota”, “cotización”, dar şi “cota” (topogr.)
directoare – “directriz” (linie directoare), dar şi “directora”
distracţie – “diversión”, “pasatiempo”, dar şi “distracción”
a dispune – “contar (con)”, “alegrar”, dar şi “disponer”
distribuţie – “reparto” (teatru), dar şi “distribución”
elementar – “primario” (în expr. şcoală primară), dar şi “elemental”
extern – “exterior”, dar şi “externo”
fibră – “hebra”, dar şi “fibra”
for – “organismo”, “entidad”, “institución”, dar şi “foro” (la romani)
garderobă – “vestuario”, dar şi “guardarropa”
gaz – “petróleo”, dar şi “gas”
gest – “ademán”, dar şi “gesto”
gol – “vacio”, “desnudo”, dar şi “gol” (sport)
gras – “gordo”, “grueso”, dar şi “graso”
istoric – “historiador”, dar şi “histórico”
intern – “interior”, dar şi “interno”
a juca – “actuar”, dar şi “jugar”
a investi – “invertir” (fin.), dar şi “investir”
lecţie – “clase”, dar şi “lección”
a lega – “atar”, “encuadernar”, dar şi “legar” (juridic)
a legitima – “pedir los documentos”, dar şi “legitimar”
liră – “libra (esterlina)”, dar şi “lira”
linie – “raya”, dar şi “linea”
magazin – “tienda”, “almácen”, dar şi “magazine” (revistă)
marcă – “sello” (timbru), dar şi “marca”
marchiză – “marquesina” (arh.), dar şi “marquesa”
medicament – “medicina”, dar şi “medicamento”
masă – “mesa”, dar şi “masa”
manivelă – “manubrio”, dar şi “manivela”
materie – “asignatura” (la învăţământ), dar şi “materia”
maşină – “coche”, “automóvel”, dar şi “máquina”
maistru – “contramaestre”, dar şi “maestro”
măsură – “medida”, dar şi “mesura”
muc – “colilla” (în expr. muc de ţigară), dar şi “moco”
morală – “moraleja” (la fabulă), dar şi “moral”
munte – “montaña”, dar şi “monte”
neutru – “neutral” (país neutral), dar şi “neutro”
a nutri – “acariciar” (una esperanza), dar şi “nutrir”
oficiu – “oficina”, dar şi “oficio” (în expr. “de oficio”)
operă – “obra”, dar şi “ópera”
oval – “ovalado”, dar şi “óvalo”
palmă – “palmo” (măsură), “bofetada”, dar şi “palma”
paralele – “paralelos” (geogr.), dar şi “paralelas” (gimn.)
partidă – “partido” (sport), dar şi “partida” (de caza)
permis – “licencia”, “carné”, dar şi “permiso”
pompă – “bomba”, dar şi “pompa” (fast)
plan – “plano” (geom.), dar şi “plan” (cu sensul de proiect)
placă – “disco”, dar şi “placa”
primar – “alcalde”, dar şi “primario”
a prinde – “coger”, “sujetar”, “agarrar”, dar şi “prender”
rasă – “hábito”, dar şi “raza”
a reduce – “rebajar” (los precios), “abreviar”, dar şi “reducir”
repetiţie – “repaso”, dar şi “repetición”
reprezentaţie – “función”, “sesión”, dar şi “representación”
scară – “escalera”, dar şi “escala” (fig)
a scăpa – “librarse”, dar şi “escapar”
a suna – “tocar” (de ex.: el timbre), dar şi “sonar” (de ex.: el teléfono)
a sufla – “respirar”, “apuntar” (la teatru, la şcoală), dar şi “soplar”
sumar – “somero”, dar şi “sumario”
scenă – “escenário”, dar şi “escena”
stofă – “madera” (în expr. “tener madera de”), “paño”, dar şi “estofa”
tablă – “hojalata”, “pizarra”, “tablero”, dar şi “tabla”
talie – “cintura”, “talla” (cu sensul de măsură), dar şi “talle” (“mijloc”)
termen – “plazo”, dar şi “término”
terasă – “terrado”, “azotea”, dar şi “terraza”
trupă – “compañia” (teatral), dar şi “tropa”
vapor – “harco”, dar şi “vapor” (cu sensul de abur)
vas – “barco”, dar şi “vaso”

ADJE CTIVUL
CONCORDANŢA ADJECTIVULUI
1. Adjectivul concordă în gen şi număr cu substantivul pe care îl determină. Ex.: el libro nuevo (cartea nouă), los
libros nuevos (cărţile noi), la casa nueva (casa nouă), las casas nuevas (casele noi).
Dacă adjectivul se referă la mai multe substantive de genuri diferite, dar care exprimă lucruri animate, se pune la
masculin. Dacă se referă la mai multe substantive de genuri diferite, dar care exprimă lucruri inanimate, se acordă cu cel mai
apropiat. Ex.: el padre y la madre son buenos = tata şi mama sunt buni; los pies y las manos son heladas = picioarele şi
mâinile sunt îngheţate.
2. Adjectivele bueno (bun), malo (rău), alguno (unul, un oarecare), ninguno (nici unul), primero (prim, primul),
tercero (al treilea), postrero (ultimul) îl pierd pe o final în faţa unui substantiv masculin singular. Ex.: un buen amigo, un mal
hombre, algún día, ningún libro, el primer día etc.
Adjectivul grande (mare), înaintea unui substantiv, pierde adesea ultima silabă. Ex.: gran señor, gran casa.
Adjectivull santo (sfânt), înaintea unui substantiv propriu masculin, pierde aproape întotdeauna ultima silabă; ex.: San
Pedro, San Juan, San Pablo etc.
Fac excepţie: Santo Angel, Santo Domingo (dar San Domingo insula), Santo Tobías, Santo Tomás, Santo Tomé şi Santo
Toríbio. La fel exclamaţiile Santo Dios, Santo Cristo şi similarele.

LOCUL ADJECTIVULUI
Adjectivul poate fi pus înaintea sau în urma substantivului, fără a urma reguli speciale.
EX.: Un buen amigo, un sombrero nuevo.
Adesea însă adjectivul îşi schimbă înţelesul după locul pe care îl ocupă faţă de substantiv; ex.: un hombre pobre = un om
sărac; un pobre hombre = un biet om; una simple pregunta = o simplă întrebare; una pregunta simple = o întrebare tâmpită.

FORMAREA FEMININULUI
Formarea femininului se face după următorele reguli:
a) adjectivele terminate în o schimbă această vocală în a; ex.: un hombre bueno, una mujer buena.
b) adjectivele terminate în altă vocală sau în consoană rămân în general nemodificate; ex.: un hombre hipócrita, una
mujer hipócrita; un hombre alegre, una mujer alegre; un hombre audaz, una mujer audaz.
Fac excepţie:
a) augmentativele în –ete şi –ote: regordete (grăsun), regordeta; ricote (bogătan), ricota.
b) adjectivele terminate în –án, -ín, -ón, -or (exeptate fiind comparativele), care se utilizează adesea ca substantive; ex.:
holgazán, holgazana; chiquitin, chiquitina; bobalicón, bobalicona; encantador, encantadora.
c) adjectivele etnice terminate în consoane; ex.: español, española; andaluz, andaluza; francés, francesa; inglés,
inglesa.
Numele popoarelor şi a etnicilor lor se scriu cu iniţială minusculă, nu ca în franceză.

PLURALUL ADJECTIVELOR
Pluralul adjectivelor se formează ca pluralul substantivelor, adică dacă adjectivul se termină la singular în vocală
neaccentuată, se adaugă la acesta litera s; dacă se termină în vocală accentuată sau în consoană, se adaugă la acesta silaba ss.
Ex.: baladí, baladîes; grande, grandes; azul, azules.
Adjectivele care se termină în z schimbă această literă în c înainte de a primi sufixul; ex.: felix, felices.
Adjectivele cada (fiecare) şi demás (altul, alţii) rămân neschimbate atât la singular cât şi la plural; ex.: cada día = în
fiecare zi; cada tres días = la fiecare trei zile; la demás gente = cealaltă lume; los demás compañeros = ceilalţi tovarăşi.

Exerciţiu
Traduceţi: Bătrânul profesor este un prieten de familie. Copilul este inteligent. Tânăra a cumpărat pălăria cea nouă. Azi
este o zi rea. Nu am supărat pe nici un om. Nu am luat nici o carte. Prima zi a lunii ianuarie este prima zi a anului. A treia lună
a anului este martie. Ultimul salut este întotdeauna trist. Madrid este un oraş mare. Sfântul Dominic este un sfânt spaniol. O
gramatică bună este o comoară. Tânărul are o idee fericită. Am întâlnit pe doamna englezoaică cu doamna franţuzoaică.
Prietenii fideli sunt rari. Pe cer sunt nori negri. Fetele românce studiază cu atenţie.

LECTURĂ ŞI DICTARE
EL MONTSERRAT Y SAN IGNACIO
Se va de Barcelona al Montserrat en un par de horas, por ferrocarril. Se deja el tren en la estación de Monistrol y allí se
sube a un ferrocarril de cremallera, que asciende la montaña y llega a los pies del histórico monasterio. La imagen de la
Virgen que se venera en Montserrat, en medio de un paisaje admirable, es la milagrosa por excelencia entre las infinitas de la
Cataluña. Es de madera de boj, obscurecida por los años... La iglesia de la primitiva ermita, a que vino a parar por los años de
880 la santa imagen, ha sido sucesivamente agrandada y transformada, y es en actualidad una de la basílicas más suntuosas
del mundo...
Delante de esta imagen, por los años de 1522, cuando Montserrat era un yermo rascoso, rodeado de una tupida selva
poblada de lobos y bandoleros, de Loyola, convaleciente de las heridas recibidas en el sitio de Pamplona, colgó sus armas de
soldado, y después de una noche de vela y oración partió a fundar, él, pobre soldado sin luces ni protecciones – como quien
nada dice – la Compaña de Jesús...
(R. Cúneo Vidal)
Lexic
bandolero bandit boj cimişir
colgar a agăţa dejar a lăsa
ermita călugăr, pustnic yermo loc singuratic
lobo lup luces instrucţie, ştiinţă
madera lemn milagroso miraculos
parar a se opri riscoso stâncos
rodeado înconjurat subir a urca
tupido plin vela ajun
vino (de la venir) a venit

COMPARATIV ŞI SUPERLATIV
COMPARATIVUL DE EGALITATE
1. Comparativul de egalitate poate da două situaţii:
a) tan... como, dacă în primul termen se găseşte un adjectiv, un participiu sau un adverb.
Ex.: Juan es tan studioso como inteligente; Juan es tan instruido como inteligente; Tan lejos (departe) como Milán de
Madrid.
b) tanto... como, dacă în primul termen se găseşte un substantiv sau un pronume. Tanto este, în acest caz, variabil în gen
şi număr. Ex.: Juan tiene tantos libros como José.
Dacă în al doilea termen este un verb, trebuie folosit cuanto. Ex.: Juan tiene tantos libros cuantos quiere.
Adjectivul tamaño (de la latinescul tam magnus) = atât de mare, are deja semnificaţia comparativă. Ex.: El picaflor
es un pajarito tamaño como un abejón = pasărea muscă (colibri) este o păsărică mare cât un bărzăune.
2. Expresiile corelative tot atât de... cât, atât de... ca se traduc prin tan... que (dacă în primul termen se află un adjectiv)
şi tanto... que (în celelalte cazuri); ex.: Juan es tan triste que no puede beber; Juan estudia tanto que es docto en todo.
Expresiile cu cât mai mult (sau mai puţin)... cu atât mai mult (sau mai puţin), sau viceversa, se traduc prin cuanto
más (sau menos)... tanto más (sau menos) şi viceversa; ex.: Cuanto Juan más estudia, tanto más aprende.
Să se reţină că în toate aceste construcţii, tan sau tanto trebuie să se exprime întotdeauna, chiar dacă în româneşte pot fi
subînţelese.

COMPARATIVUL DE SUPERIORITATE ŞI INFERIORITATE


1. Comparativul de superioritate se formează cu más... que.
Ex.: Juan es más estudioso que José.
2. Comparativul de inferioritate se formează cu menos... que.
Ex.: Juan es menos estudioso que José.
Dacă al doilea termen este un pronume personal, acesta trebuie pus la nominativ, nu la acuzativ, ca în româneşte; ex.:
Juan es más estudioso que tú.
Dacă al doilea termen este un numeral, se foloseşte de în fraza afirmativă şi que în fraza negativă; ex.: Juan tiene más de
un millón; Juan no tiene más que cinco céntimos.
Dacă al doilea termen este o întreagă propoziţie, se foloseşte de lo que; ex.: Juan es más inteligente de lo que parece
(faţă de cum ar semăna).
Dacă în al doilea termen este un verb, trebuie folosit cuanto. Ex.: Juan tiene tantos libros cuantos quiere.
Adjectivul tamaño (de la latinescul tam magnus) = atât de mare, are deja semnificaţia comparativă. Ex.: El picaflor
es un pajarito tamaño como un abejón = pasărea muscă (colibri) este o păsărică mare cât un bărzăune.

SUPERLATIVUL
1. Superlativul relativ se formează cu articolul hotărât, urmat de adverbele más sau menos, şi cu prepoziţia
corelativă de.
Ex.: Juan es el más estudioso de la clase.
Articolul nu se repetă dacă substantivul precede imediat superlativul; ex.: Juan es el estudiante más inteligente de todos.
2. Superlativul absolut se formează cu adverbul muy (apocopă de la mucho) = mult; sau cu sufixul –ísimo, -ísima.
Prima formă este folosită mai mult. Ex.: Juan es muy estudioso; Juan es estudiosísimo.
Adjectivele terminate în –co şi –go, pentru a conserva sunetul primitiv al consoanei, schimbă aceste silabe finale în qu şi
gu, înainte de a lua sufixul –ísimo; ex.: rico, riquísimo; largo, larguísimo.
Adjectivele cu diftong mobil, din cauza mutării accentului, pierd diftongarea; ex: bueno, bonísimo; cierto, certísimo.
Adjectivele terminate în –ble intercalează un i; ex.: noble, nobilísimo.
Adjectivele cu accent pe penultima silabă, sau prea lungi, sau participii în care sufixul –ísimo ar complica pronunţarea,
nu sunt tolerate; ex.: formidable, muy formidable (nu formidabilísimo), instruido, muy instruido.
Anumite adjective formează superlativul ca în latină în -errimo; ex.: acre, acérrimo; áspero, aspérrimo; célebre,
celérrimo; íntegro, integérrimo; libre, libérrimo; mísero, miserrimo; pobre, paupérrimo; salubre, salubérrimo.
Alte adjective formează superlativul, tot ca în latineşte, în -entísimo; ex.: benéfico, beneficentísimo; benévolo,
benevolentísimo; magnífico, magnificentísimo; munífico, munificentísimo; sabio, sapientísimo.

COMPARATIVE ŞI SUPERLATIVE NEREGULATE


Anumite adjective au forme de derivare latinească, care nu seamănă deloc cu formele lor pozitive:
Pozitiv Comparativ Superlativ
bueno (bun) mejor óptimo
malo (rău) peor pésimo
grande (mare) mayor máximo
pequeño (mic) menor mínimo
alto (înalt) superior suprem
o
bajo (scund) inferior înfimo

De reţinut totuşi că óptimo este puţin folosit şi, în practică, este substituit de excelente.

Exerciţiu
Traduceţi: Unchiul nu e tot atât de bogat ca bunicul. Virtutea nu este tot atât de iubită ca bogăţia. Sora învaţă totul mai
uşor ca fratele. Îmi place vinul tot atât cât berea. Am cumpărat atâtea cadouri câţi oaspeţi sunt. Este un om tot atât de mare cât
un gigant. Sunt atât de trist că nici nu pot mânca. Cu cât studiem mai mult o limbă străină, cu atât este mai uşor. Petre este
mai silitor decât Paul. Dolores este mai frumoasă ca Juanita. Aurul este mai preţios ca argintul. Amorul propriu este cel mai
mare duşman al omului. Artiştii sunt adesea foarte săraci. Experienţa este cel mai bun sfătuitor (consilier). Mincinosul este
mai rău decât hoţul. Marfa este de calitate inferioară.

LECTURĂ ŞI DICTARE
EL BEATO JUAN DE ÁVILA
Juan de Ávila era un hombre sencillo y activo. A la más grande modestia unía una actividad prodigiosa. Le ha retratado
en páginas primorosas fray Luis de Granada. ¿Será esta alianza de la acción vivaz y la serenidad lo que hace la característica
de los Santos españoles? Activos y de una serenidad maravillosa han sido Santa Teresa, San Ignacio, San Francisco Javier,
San Juan de la Cruz, San Juan de Dios.
Juan de Ávila era modesto y activísimo. La vemos con los ojos de la imaginación, en su cuartito, blanco y desmantelado,
de Montilla. Se levantaba antes del alba. Los primeros fulgores, debilísimos, del día, que entraban por la ventanida, ya no le
veían en el aposento. Volvia a estas cuatro paredes ya entrada la noche...
Entre tanta variedad de negocios y de personas con quienes trataba, nunca mudaba aquel semblante y serenidad de su
rostro.
(José Martin Ruíz)

Lexic
a lo largo de-a lungul añade adaugă
aposento adăpost cuartito cămăruţă
demantelado gol hallar a găsi
hondo profund levantar a se ridica
lograr a reuşi primorosa gentilă
rendido supus retratar a prezenta
sencillo simplu veían vedeau
vemos vedem ventanita ferestruică
volver a se întoarce

PRONUM ELE
PRONUMELE PERSONALE
1. Pronumele personale sunt:
yo eu nosotros, nosotras noi (masc.; fem.)
tú tu vosotros, vosotras voi (masc.; fem.)
él el; ella ea; usted dv. ellos ei; ellas ele; ustedes dvs
Mai există şi pronumele neutru ello, care ar corespunde franţuzescului ce, cela.
Tú se accentuează pentru a-l distinge de pronumele posesiv tu = al tău, a ta.
Nosotros (literal noiceilalţi) şi vosotros au femininele nosotras, vosotras, spre deosebire de limba română unde avem
câte o singură formă pentru ambele genuri.
Acestea, dacă sunt urmate de un substantiv, cer după ele articolul, sau se poate chiar subînţelege. Ex.: Nosotros los
españoles (sau los españoles) somos todos caballeros = noi spaniolii suntem toţi cavaleri.
Dacă sunt urmate de numerale, se schimbă în los, las. Ex.: Los dos somos estudiantes = noi doi suntem studenţi; los tres
sois muy buenos = voi trei sunteţi foarte buni.
În limba spaniolă, atunci când ne adresăm unei persoane cu care nu suntem în relaţii apropiate şi căreia nu putem să-i
spunem tu, se foloseşte pronumele de reverenţă usted (de la vechiul Vuestra Merced), la plural ustedes (de la vechiul Vuestras
Mercedes), cu persoana a III-a, nu cu a II-a ca în româneşte sau franceză.
Abrevierile acestora sunt respectiv V., Ud. sau Vd. la singular şi V.V., Uds. sau Vds. la plural.
Până la sfârşitul secolului al XVI-lea, în locul acestor forme, se folosea la singular vos, care actualmente nu se mai
foloseşte decât în limbajul oficial şi solemn, sau în rugăciunile către Dumnezeu şi către sfinţi.
Toate pronumele personale cu funcţie de subiect, dacă absenţa lor nu poate genera ambiguităţi, se pot neglija în uz; dar
V. şi V.V. nu se omit niciodată, chiar cu riscul repetării lor de mai multe ori.

2. Pronumele personale, în toate cazurile lor, se folosesc conform prezentării următoare:


Persoana I singular Persoana I plural
nom. yo nom. nosotros, -as
gen. de mí gen. de nosotros, -as
dat. a mí; me dat. nos; a nosotros, -as
acuz. a mí; me acuz. nos; a nosotros, -as
abl. per, con mí abl. per, con nosotros, -as
conmigo
Persoana a II-a singular Persoana a II-a plural
nom. tú nom. vosotros, -as
gen. de tí gen. de vosotros, -as
dat. a tí; te dat. os; a vosotros, -as
acuz. a mí; me acuz. os; a vosotros, -as
abl. per, con tí abl. per, con vosotros, -as
contigo
Persoana a III-a singular masculin Persoana a III-a plural masculin
nom. él nom. ellos
gen. de él gen. de ellos
dat. a él; le dat. a ellos; les
acuz. a él; le; lo acuz. a ellos; les
abl. per, con él abl. per, con ellos
Persoana a III-a singular feminin Persoana a III-a plural feminin
nom. ella nom. ellas
gen. de ella gen. de ellas
dat. a ella; le dat. a ellas; les; se
acuz. a ella; la acuz. a ellas; las
abl. per, con ella abl. per, con ellas
Persoana a III-a neutru Persoana a III-a reflexiv
nom. ello
gen. de ello gen. de sí
dat. a ello dat. a sí
acuz. a ello; lo acuz. se; a sí
abl. per, con ello abl. per, con sí; consigo
Mí se accentuează pentru a-l distige de pronumele posesiv mi = al meu, a mea; sí se accentuează pentru a-l distinge de
conjuncţia se = dacă.
Acuzativul, pentru regula acuzativului personal, este însoţit întotdeauna de prepoziţia a.
3. Folosirea acestor pronume nu diferă foarte mult de uzanţa românească, ţinând cont că acolo unde în româneşte
găsim formele atone, fără prepoziţie, în spaniolă găsim me, te, se; şi invers, când în română găsim formele tonice, cu
prepoziţie, în spaniolă găsim mí, ti, sí.
Ex.: El señor me llama = domnul mă cheamă.
El señor te llama = domnul te cheamă.
El señor se cree rico = domnul se crede bogat.
Él trabaja para mí = el lucrează pentru mine.
Él trabaja para ti = el lucrează pentru tine.
Él trabaja para sí = el lucrează pentru sine.
Analog, când în româneşte găsim formele ne, vă, în spaniolă găsim formele nos, os.
El padre nos quiere mucho = tata ne iubeşte mult.
El padre os quiere mucho = tata vă iubeşte mult.
4. Pronumele de persoana a III-a singular masculin, fără prepoziţie, face dativul le (rom. îi) şi acuzativul le (rom. îl),
dacă se referă la persoană; lo (rom. îi) dacă se referă la lucru sau animal. Ex.: La madre le dió un beso y le abrazó = mama îi
dădu un pupic şi îl îmbrăţişă. El libro, que tenía, lo he prestado = cartea pe care o aveam, am împrumutat-o.
Pronumele de persoana a III-a singular feminin, fără prepoziţie, face dativul le şi acuzativul la. Ex.: La madre le dió un
beso y la abrazó = mama îi dădu un pupic şi o îmbrăţişă.
Pronumele de persoana a III-a plural masculin face dativul les şi acuzativul los. Ex.: La madre les dió un beso y los
abrazó = mama le dădu un pupic şi îi îmbrăţişă.
În textele de cancelarie (oficiale), şi nu numai în acestea, se foloseşte adesea, prin analogie cu acuzativul singular le,
forma les pentru los.
Pronumele de persoana a III-a plural feminin face dativul les (ca la masculin) şi acuzativul las. Ex.: La madre les dió un
beso y las abrazó = mama le dădu un pupic şi le îmbrăţişă.
Formele româneşti cu mine, cu tine, cu sine se traduc cu conmigo, contigo, consigo.
5. Pronumele personale compuse prin unirea unui dativ cu un acuzativ (me lo, te lo, se lo) se traduc punând înante
dativul şi apoi acuzativul. Ex.: Él me lo ha dado = el mi l-a dat.
Fac excepţie dativul pronumelor de persoana a III-a singular şi plural, care pentru eufonie se schimbă întotdeauna în se
formând următoarele forme:
se le în loc de le le, les le;
se la în loc de le la, les la;
se lo în loc de le lo, les lo;
se los în loc de le los, les los;
se las în loc de le las, les las;
Ex.: El libro, que él me prestó, se lo devolví = Cartea pe care el mi-a împrumutat-o, i-am restituit-o.
De reţinut că se se referă atât la singular, cât şi la plural şi din această cauză, pentru a se evita eventualele ambiguităţi, se
obişnuieşte să se adauge pronumele personale cu prepoziţiile relative. Ex.: el libro, que él me prestó, se lo devolví a él.
Face excepţie chiar şi pronumele impersonal se (cineva, ei, lumea), care precede întotdeauna dativul; ex.: se me ha
asegurado que ha llegado = m-au asigurat că a sosit.
6. Limba spaniolă, la fel ca limba română, repetă adesea în aceeaşi frază foram tonică şi cea atonă a pronumelui
personal dativ şi acuzativ, în scopul de a obţine o mai mare eficacitate şi eleganţă a discursului; ex.: a mí me parece = mie mi
se pare.
Se foloseşte la fel de des repetarea, prin intermediul dativului le sau les, complementul format cu substantivul; ex.: Le
parece a mi papá que = îi pare tatălui meu că.
7. Particulele din limba italiană ne, ci, vi nu există în limba spaniolă.
8. Pronumele personale în funcţie de complement pot să preceadă sau să urmeze verbul, dar cel mai adesea îl preced;
ex.: me habló = mi-a vorbit.
Fac excepţie imperativul şi infinitivul, unde pronumele se pune după verb, ca sufix, şi gerunziul, unde se face după cum
se crede; ex.: ámame = iubeşte-mă; amarse = a se iubi; amándose = iubindu-se.
Dacă imperativul este negativ, pronumele trebuie să preceadă verbul: no me ama = nu mă iubi.
Să se reţină în fine că imperativul persoanei I plural, unindu-se cu nos sau cu vos în flexiunea verbală, pierde s final; şi
că imperativul persoanei a II-a plural pierde d final; ex.: amemos + nos = amémonos = să ne iubim; amad + os = amaos =
iubiţi-vă. Singura excepţie aici: idos = duceţi-vă.

PRONUMELE RECIPROC
Pronumele reciproc, ca şi pronumele reflexiv, este sí cu prepoziţie, se fără prepoziţie. Ex.: Ellos se pegan entre sí = ei se
lovesc între ei.
Acesta este adesea întărit de uno a otro (şi, dacă subiectele sunt mai multe, unos a otros): ellos se aman uno a otro = ei
se iubesc unul pe celălalt.

Exerciţiu
Traduceţi: Eu nu vorbesc niciodată de tine. Tu nu te îndoieşti de asta. El l-a salutat pe văr. V-am scris dvs o scrisoare
lungă. Noi românii suntem foarte sobri. Voi doi nu studiaţi. Eu mă spăl întotdeauna cu apă rece. El nu ţi-a spus adevărul. El
nu îşi merită reproşul. Este necesar (es preciso) să nu gândeşti mereu la tine. Vă laud pentru bunele rezultate la examen. Am
văzut un ceas frumos pe care l-am cumpărat. Nu mi-e frică cu tine. I-am spus-o de mai multe ori, dar nu înţelege raţiunea. Nu
se mai crede în asta. Am găsit pe masă stiloul; luaţi-l. Ei se ceartă între ei.

PRONUMELE (ŞI ADJECTIVELE) POSESIVE


1. Pronumele posesive sunt:
SINGULAR
el mío al meu la mía a mea
el tuyo al tău la tuya a ta
el suyo al său la suya a sa, a lui, a ei
el nuestro al nostru la nuestra a noastră
el vuestro al vostru la vuestra a voastră
el suyo al lor la suya a lor
PLURAL
los míos ai mei las mías ale mele
los tuyos ai tăi las tuyas ale tale
los suyos ai săi las suyas ale sale
los nuestros ai noştri las nuestras ale noastre
los vuestros ai voştri las vuestras ale voastre
los suyos ai lor las suyas ale lor
Pronumele posesive sunt întotdeauna precedate de articolul hotărât. Ex.: el libro del maestro es mejor que el tuyo =
cartea profesorului este mai bună decât a ta.
Pronumele posesiv masculin, dacă la singular este precedat de articolul lo, primeşte semnificaţie neutră; ex.: lo mio y lo
tuyo = al meu şi al tău.
2. Pronumele posesive, când sunt folosite ca adjective, se pot pune înainte sau după substantiv, dar în acest ultim caz
resping întotdeauna articolul (ca în franceză) şi pierd prin apocopare, în afară de nuestro şi vuestro, ultima silabă; ex.: el libro
mío, sau mi libro = cartea mea; el libro tuyo, sau tu libro = cartea ta etc.
Aceste adjective, trecând la plural, primesc semnul pluralului s conform regulii generale: mis libros = cărţile mele; etus
libros = cărţile tale; sus libros = cărţile sale etc.
Să se reţină că mi, tu, su şi mis, tus, sus sunt de ambele genuri; ex.: mi libro = cartea mea; mi pluma = tocul meu.
De reţinut de asemenea că su, sus sunt pentru ambele genuri, adică pot semnifica şi al său, al lor, cât şi ai săi, ai lor; de
aceea, pentru a evita ambiguităţile, se obişnuieşte adesea să se adauge şi pronumele personale relative: éste es su libro de él =
cartea aceasta este cartea sa (a lui); éstos son sus libros de ellos = acestea sunt cărţile lor (ale lor); éste es su libro de Usted =
aceasta este cartea dvs (a dvs).
3. Adjectivele posesive refuză – cum s-a mai spus – articolul hotărât, dar îl acceptă pe cel nehotărât; ex.: un mi libro
(sau, mai bine, un libro mío, uno de mis libros) = o carte de-a mea.
4. Două adjective posesive nu pot să preceadă acelaşi substantiv; în acest caz, primul se pune înaintea substantivului
ca adjectiv, iar al doilea se pune după, ca pronume. Ex.: Cartea mea şi a ta = mi libro y el tuyo.
5. Când precedăsubstantivul, adjectivele posesive înlătură numeralul şi adjectivul, pentru care în acest caz trebuie
puse întotdeauna după substantiv; ex.: două dintre frumoasele tale cărţi = dos hermosos libros tuyos.
6. Să se reţină uzanţele idiomatice: voy con mi madre (în loc de voy con la mamá); hablo con my padre (în loc de
hablo con el papá); muy señor mío (stimate domnule – în corespondenţă); mi capitán = domnule căpitan (spus de către
inferiori în grad).

Exerciţiu
Traduceţi: Am o bicicletă ca a ta. Florile nu sunt ale tale, ci ale mele. Servitoarea vărului meu este mai inteligentă decât a
noastră. Fratele meu este mare prieten al cărţii. Câinii mei sunt foarte rapizi. Am văzut biblioteca ta. A întâlnit fiii tăi. Un
prietene de-al meu mi-a scris o scrisoare. O prietenă de-a soţiei mele este bolnavă. Am salutat pe domnul Lopez cu soţia lui şi
cu fiii săi. Petre a consultat dicţionarul său. Bunica mea a cumpărat portretul său (al dumneaei). Fraţilor dvs le este foame.
Fata este fiica stăpânului casei. Am primit cadoul vostru. Viaţa dvs (pl) este plină de sacrificii. Stimate domnule, vă sunt
recunoscător pentru politeţea dvs. Domnule căpitan, la ordinele dvs.

PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE DEMONSTRATIVE


1. Pronumele demonstrative sunt:
SINGULAR
masculin feminin
éste acesta, ăsta ésta aceasta, asta
ése acesta, ăsta ésa aceasta, asta
aquél acela, ăla aquélla aceea, aia
PLURAL
éstos aceştia, ăştia éstas acestea, ăstea
ésos aceştia, ăştia ésas acestea, astea
aquéllos aceia, ăia aquéllas acelea, ălea
NEUTRU
esto acesta, ăsta
eso acesta, ăsta
aquello acela, ăla
Pronumele neutre esto, eso, aquello substituie cu mai multă precizie pronumele ello; corespunde francezului ce, cela.
Ex.: esto no es justo = asta nu-i drept; esto no es justo = asta nu-i drept; eso que escribes es verdad = ceea ce scrii este
adevărat; aquello que dices no me convence = ceea ce-mi spui nu mă convinge.
Printre pronumele demonstrative se poate pune şi mismo = acelaşi, care se însoţeşte cu diferite cuvinte pentru a întări
sensul, sau poate sta de unul singur, împreună cu articolul; ex.: repito siempre la misma cosa = repet mereu acelaşi lucru; es
el mismo que habló ayer = este tot ce am spus ieri (acelaşi lucru pe care l-am spus ieri); es lo mismos = este acelaşi lucru.
2. Când avem pronume demonstrative repetate, al doilea se înlocuieşte cu articolul hotărât; ex.: cartea mea şi cea a
fratelui meu = mi libro y el de mi hermano; gramatica mea şi cea a fratelui meu = mi gramática y la de mi hermano; cărţile
mele şi cele ale fraţilor mei = mis libros y los de mis hermanos; gramaticile mele şi cele ale fratelui meu = mis gramáticas y
las de mi hermano.
De reţinut: nu vorbesc despre cartea ta, ci de cea a profesorului= no hablo de tu libro, sino del del profesor.
3. Pronumele demonstrative folosite ca adjective, pierd accentul: este hombre = acest om.
La fel când sunt după substantiv; el hombre este = acest om.
4. Două adjective demonstrative nu pot să preceadă acelaşi substantiv; în acest caz, primul se pune înaintea
substantivului ca adjectiv, iar celălalt se postpune, ca proume; ex.: aceasta şi acea carte = este libro y ése.
5. Adjectivele tal (oarecare, astfel de), semejante (similar, asemănător), tanto (atât de) se pot folosi şi ca adjective
demonstrative; ex.: nunca he visto tal libro = nu am văzut niciodată o aşa carte; no profeso semejante doctrinal = nu adopt
asemenea doctrină; ¿Por qué tantas palabras? = pentru ce atâtea vorbe?
6. Să se reţină şi locuţiunile en éste, en ésa, cu elipsa cuvântului "ciudad", care corespund adverbelor aici, aci; şi
locuţiunile de ésta, de ésa, care au semnificaţiile ale oraşului nostru.
De reţinut de asemenea şi locuţiunile esto es, eso es, care semnifică "adică".

Exerciţiu
Traduceţi: Aceasta este casa mea. Asta este servitoarea avocatului. Aceea este casa bunicului meu. Ăştia sunt spanioli.
Mânuşile mele nu sunt acestea, ci acelea. Nu te chem pentru asta. Biroul meu se află tot pe strada asta. Calul meu şi cel al
vărului tău sunt foarte frumoşi. Casa ta şi cea a fratelui tău sunt foarte vechi. Ceasul este cel al tatălui meu. Florile sunt din
grădina mea, nu din cea a părinţilor mei. Acest om este prietenul meu. Pălăria aceea e foarte scumpă. Acei oameni sunt
muncitori. Acele femei sunt croitorese. Acesta şi acel tablou sunt operele unui mare pictor. El nu uită asemenea lucruri.
Trăiesc aici de mulţi ani.

PRONUMELE (ŞI ADJECTIVELE) RELATIVE


1. Pronumele relative sunt:
SINGULAR PLURAL
que care (masc. şi fem.) que care (masc. şi fem.)
cual care (masc. şi fem.) cuales care (masc. şi fem.)
quien care (masc. şi fem.) quienes care (masc. şi fem.)
cuyo al căru; cuya a cărei cuyos ai cărui; cuyas ale cărei
2. Pronumele que se referă atât la persoane, cât şi la lucruri şi animale.
Ex.: el hombre que trabaja = omul care munceşte; la mujer que trabaja = femeia care munceşte; los hombres que
trabajan = oamenii care muncesc; las mujeres que trabajan = femeile care muncesc.
În cazurile indirecte, dacă se referă la persoane, acesta trebuie să fie precedat de articol; dacă se referă la lucruri, poate fi
folosit şi fără articol; ex.: el hombre, del que te he hablado = omul despre care ţi-am vorbit; la mujer, de que te he hablado =
femeia despre care ţi-am vorbit; los amigos, a los que he escrito = prietenii cărora le-am scris; las cartas, a que me refiero =
scrisorile la care mă refer.
Acesta, în afară de articol, se însoţeşte şi cu pronumele demonstrativ el (la, lo, los, las), formând el que = acela care; la
que = acea care; lo que = acel care; lo que = ceea ce; los que = aceia care; las que = acelea care; ex.: el que habla demasiado,
no dice siempre verdades = acela care vorbeşte mult, nu spune întotdeauna adevărul; lo que es justo, es justo = ce-i drept, e
drept.
Se poate folosi şi în sens neutru, cu semnificaţia de "ce, care motiv, care scop", şi în acest caz se scrie accentuat: no sé
qué decir = nu ştiu ce să spun.
3. Pronumele cual se referă atât la persoane, cât şi la lucruri şi animale. Acesta se utilizează întotdeauna cu articolul.
Ex.: el hombre, el cual trabaja = omul care lucrează; los hombres, los cuales trabajan = oamenii care lucrează; el hombre,
del cual te he hablado = omul despre care ţi-am vorbit; los hombres, de los cuales te he hablado = oamenii despre care ţi-am
vorbit.
4. Pronumele quien se referă numai la persoane. Acesta se utilizează întotdeauna fără articol. Ex.: el hombre, de
quien te he hablado = omul despre care ţi-am vorbit; los hombres, de quienes te he hablado = oamenii despre care ţi-am
vorbit.
Acesta, în funcţia de complement direct, este întotdeauna precedat de prepoziţia a; ex.: el hombre, a quien he
encontrado = omul pe care l-am întâlnit.
Acest pronume fiind atât masculin cât şi feminin, poate da naştere adesea ambiguităţii şi de aceea, în cazurile de dubiu,
se substituie cu que; ex: el hijo de la maestra, del que (sau de la que, după caz) te he hablado = fiu învăţătoarei, despre care
ţi-am vorbit.
5. Pronumele cuyo, cuya (de la lat. cuius) se referă atât la persoane, cât şi la lucruri şi animale. Acesta se utilizează
întotdeauna fără articol.
Acest pronume are întotdeauna semnificaţie de posesiv şi se acordă nu cu posesorul, ci cu lucrul posedat.
Ex.: el hombre, cuyo nombre ignoro = omul al cărui nume nu îl cunosc; el hombre, cuya voz oigo = omul a cărui voce o
aud; el hombre, cuyos hermanos conozco = omul ai cărui fraţi îi cunosc; el hombre, cuyas hermanas conozco = omul ale cărui
surori le cunosc.
Dacă lipseşte semnificaţia de posesie, trebuie să recurgem la alte pronume relative; ex.: el hombre, del que (sa del cual,
sau de quien) te he hablado = omul despre care ţi-am vorbit.
6. Adjectivele tanto şi cuanto, şi tal şi cual se folosesc şi ca pronume relative. Ex.: Tengo tantos amigos, cuantos
quiero = am atâţia prieteni câţi doresc.
7. De reţinut locuţiunea en que sau donde, care corespund cu unde"; ex.: eCraiova es la ciudad en que (sau donde)
nací = Craiova este oraşul în care (unde) m-am născut.

Exerciţiu
Traduceţi: Omul care a ieşit este prietenul meu. Doamna pe care am întâlnit-o pe stradă este soţia stăpânului casei.
Cărţile pe care le-am cumpărat sunt foarte folositoare. Tânărul al cărui prieten eşti, este puţin studios. Doamna, căreia i-am
vorbit, este sora mea. Biroul în care lucrez se află în această casă. Nava cu care am sosit se află în port. Raţiunile cu care
pretinzi să mă convingi sunt tâmpite. Acela care a tradus cartea este un spaniol. Aceea care îţi vorbeşte este o doamnă care a
suferit mult. Aceia care lucrează sunt buni cetăţeni. Ceea ce aţi spus dvs (sing) este adevărat. Băiatul care ştie asta, nu
vorbeşte. Arborele sub care stăm este foarte bătrân. Petre se ceartă adesea cu mama sa, lucru care îmi face impresie foarte rea.
Prietenii răi sunt aceia care te corup. Acela este un om de a cărui stimă mă laud. Acest râu, ale cărui ape par atât de liniştite, a
ieşit adesea din matcă (desbordado). Acţiunile cu care te lauzi nu sunt oneste. Tot atâtea sunt speranţele oamenilor câte frunze
în pomi. Încearcă să fii astfel, ca cel care doreşti să pari. Locul unde se găseşte vila noastră este magnific.

PRONUMELE (ŞI ADJECTIVELE) INTEROGATIVE


1. Pronumele interogative nu sunt altele decât cele relative scrise cu accent. Acestea se folosesc întotdeauna fără
articol.
Ex.: ¿Qué dices? = ce spui?
¿Quál es mi libro? = care este cartea mea?
¿Quién es? = cine este?
¿De quién es esta carta? = a cui este această scrisoare?
¿Cuánto quieres? = cât vrei?
În exclamaţii, când se foloseşte que, substantivul urmat de un adjectiv cere înaintea adjectivului formele adverbiale tan
(prescurtat de la tanto) sau más; ex.: ¡Qué hombre tan (sau más) feo! = ce om urât!

Exerciţiu
Traduceţi: Ce haină vă (sg) place mai mult? Ce casă ai închiriat? Ce citeşti? De ce nu îmi împrumuţi cărţile? Care este
cel mai bun prieten al omului? Care dintre aceste domnişoare este sora ta? Care sunt opiniile tale politice? Cine este acel
domn? Ale cui sunt aceste mobile? De la cine ai aflat asta? Unde este prietenul tău căpitanul? Ce somn ciudat!

PRONUMELE (ŞI ADJECTIVELE) NEHOTĂRÂTE


1. Principalele pronume nehotărâte sunt:
SINGULAR PLURAL
alguno, -a careva, cineva algunos, -as
alguien cineva (masc. şi fem.) lipseşte
algo ceva lipseşte
ninguno, -a nici un, nici o ningunos -as
nadie nimeni (masc. şi fem.) lipseşte
nada nimic lipseşte
cualquiera (masc. şi fem.) orice, cualesquier, cualesquiera
oricare
quienquiera (masc. şi fem.) oricare, quienesquiera
cine ar fi
2. Pronumele alguno şi ninguno se referă atât la persoane, cât şi la lucruri şi animale. Ex.: Alguno habrá = o fi
careva; ninguno lo sabe = nimeni n-o ştie.
De reţinut locuţiunea alguno que otro = un oarecare, vreun, unul sau altul; ex.: algún que otro pecadillo lo tenemos =
vreun păcat avem toţi.
3. Pronumele alguien şi nadie se referă numai la persoane; ex.: alguien ha hablado = cineva (careva, vreunul) a
vorbit; no ha hablado nadie = nu a vorbit nimeni.
4. Pronumele algo şi nada se referă numai la lucruri şi sunt invariabile; ex.: tengo ago = am ceva; no tengo nada = nu
am nimic.
Acestea nu cer după ele nici o prepoziţie; ex.: algo nuevo = ceva nou; nada nuevo = nimic nou.
5. Pronumele cualquiera şi quienquiera cer conjuncţia que când sunt urmate de un verb. Ex.: cualquiera que sea su
opinión = oricare ar fi părerea sa.
6. Pronumele alguno şi ninguno, cualquiera şi cualesquiera, când sunt folosite ca adjective, elidează ultima vocală
dacă preced un substantiv. Ex.: algún libro, ningún libro, cualquier libro, cualesquier libros.
7. Alte pronume (şi adjective) nehotărâte sunt:
Cierto, -a (adj.) = un oarecare, cineva, care adesea refuză articolul hotărât. Ex.: cierto día = într-o (oarecare) zi.
Otro, -a (pron. şi adj.) = un alt(ul), care întotdeauna refuză articolul hotărât. Ex.: otro día = într-o altă zi; otra parte =
(o) altă parte.
De reţinut locuţiunile uno y otro = unul şi altul; uno a otro = unul altuia; uno que otro = un altul oarecare; otra cosa =
altceva (neutru); nada más = nimic altceva.
Demás (pron. şi adj.) = restul, ceea ce rămâne. Ex.: Lo demás no sirve = restul nu serveşte; la demás gente = restul
lumii, lumea rămasă; los demás hombres = ceilalţi, oamenii rămaşi; las demás mujeres = restul femeilor.
De reţinut locuţiunea y demás = etcetera.
Ajeno, -a (adj.) = al altuia, al altora, care în general urmează substantivul. Ex.: la dicha ajena = fericirea celuilalt.
Cada (adj.) = fiecare. Este de ambele genuri şi nu are plural. Ex.: cada hombre = fiecare om; cada semana = (în) fiecare
săptămână.
Cada uno (pron.) = fiecare, oricine, folosit pentru persoane şi lucruri. Ex.: cada uno sabe esto = fiecare ştie asta.
Cada cual (pron.) = fiecare, fiecare cel care, folosit în special pentru persoane.
Todo, -a (pron. şi adj.) = tot, toată. Ex.: todo saldrá como Vd. desea = totul va reuşi cum doriţi.
Acesta se foloseşte şi cu sensul generic de fiecare, oricare. Ex.: todo hombre es mortal = oricare om este muritor.
Dacă se foloseşte în sensul neutru al acuzativului, cere articolul neutru. Ex.: te lo diré todo = îţi voi spune totul.
De reţinut locuţiunea todo el mundo = toţi, toată lumea.
Harto, bastante = destul; demasiado, -a; sobrado, -a = prea (mult); mucho, -a = mult; poco, -a = puţin, în afară că
sunt adverbe, sunt şi adjective nehotărâte. Ex.: bastante agua = destulă apă; demasiada agua = prea multă apă; mucho agua =
multă apă; poca agua = puţină apă.
Tal, cuál, quién, deja pronume relative, se pot folosi şi ca nehotărâte. În acest caz, cual şi quien poartă accent. Ex.: tal
habrá que le crea = o fi vreunul care să vă creadă.
De reţinut locuţiunile un tale = un oarecare; el tal de los tales un neica nimeni; un taluno = un cutare; Fulano, Zutano,
Mengano = nea Cutare.
8. Face parte dintre nehotărâte chiar şi pronumele uno (echivalentul franţuzescului on), care poate substitui se
impersonal. Ex.: No puede uno trabajar sau no se puede trabajar = nu se poate lucra.
Dacă însă noi participăm sau putem participa la acţiunea exprimată de verb, se va recurge la persoana I plural. Ex.: no
podemos trabajar = nu putem lucra.

Exerciţiu
Traduceţi: Acest tablou nu are nici o valoare. Am petrecut o zi frumoasă cu nişte prieteni. Nu am nici o idee despre asta.
Nimeni nu se îndoieşte de cuvântul meu. Nu se deschide niciodată o carte fără să se înveţe ceva. Nu cumpăr nimic. Oricine
gândeşte asta, nu greşeşte. Prietenii se iubesc unii pe alţii. Am cumpărat şi cărţile rămase. Fiecare om are gusturile sale. Acest
călător îi vizitează pe clienţii săi la fiecare două luni. Oricine are opiniile sale. Pâinea asta nu-i suficientă pentru toţi. Mulţi
gândesc altfel. Am învăţat asta de la un tip al cărui nume nu mi-l amintesc. Nu se poate îndoi de cuvântul acestui om. Se
vorbeşte şi se munceşte puţin.

LECTURĂ ŞI DICTARE
HUMILIDAD DE ISABEL LA CATOLICA
Era costumbre inmemorial de los reyes de Castilla, confesarse arrodillados en un ancho reclinatorio; arrodillábase
también el confesor a su lado, y en esta forma confesaban sus pecados y recibían la absolución. La primera vez que fué Fray
Hernando de Talavera a confesar a la Reina, sentóse en un banquillo que había al lado del reclinatorio. La Reina, creyendo
distración o ignorancia del ceremonial de costumbre, le dijo:
- Vos, padre, aquí a mi lado; entrambos hemos de estar de rodillas.
Respondió el nuevo confeso:
- No, Señora, sino que yo he de estar sentado y Vuestra Alteza de rodillas; porque éste es el tribunal de Dios y V.A. es
aquí la pecadora que confiesa sus faltas, y yo el representante de Dios, que va a juzgarlas y perdonarlas.
La Reina obedeció humildemente y dijo después a la Marquesa de Moya:
- ¡Éste es el confesor que yo buscaba!
(Padre Luíz Coloma)

NU MERALE
Numeralele spaniole corespunde celor româneşti, cu mici deosebiri.

NUMERALE CARDINALE
1. Numeralele cardinale sunt următoarele:
0 cero 50 cincuenta
1 uno, una 60 sesenta
2 dos 70 setenta
3 tres 80 ochenta
4 cuatro 90 noventa
5 cinco 100 ciento sau cien
6 seis 101 ciento y uno
7 siete 200 doscientos, -as
8 ocho 300 trescientos, -as
9 nueve 400 cuatrocientos, -as
10 diez 500 quinientos, -as
11 once 600 seiscientos -as
12 doce 700 setecientos, -as
13 trece 800 ochocientos, -as
14 catorce 900 novecientos, -as
15 quince 1.000 mil
16 diez y seis sau dieciseis 1.001 mil y uno
17 diez y siete sau diecisiete 1.100 mil ciento
18 diez y ocho sau dieciocho 2.000 dos mil
19 diez y nueve sau diecinueve 5.500 cinco mil quinientos, -as
20 veinte 10.000 diez mil
21 veinte y uno sau veintuno 100.000 cien mil
22 veinte y dos sau ventidós 200.000 doscientos mil
30 treinta 300.000 trescientos mil
31 treinta y uno 500.000 quinientos mil
40 cuarenta 1.000.000 un millón
41 cuarenta y uno 2.000.000 dos millones
un miliard mil millones
2. După numeralul 16, zecile se unesc cu unităţile prin intermediul conjuncţiei y. Ex.: diez y seis, diez y siete etc.
De la 16 la 29 conjuncţia y poate fi chiar încorporată în numere, devenind i; ex.: dieciseis, diecisiete.
3. Numerele care indică sutele, de la 200 la 900, concordă în gen şi număr cu substantivul la care se referă; ex.:
doscientos hombres = două sute de oameni; doscientas mujeres = două sute de femei.
4. Uno înaintea unui substantiv, chiar cu un adjectiv interpus, se abreviază în un (şi se foloseşte ca articolul un); ex.:
un hombre, un buen hombre, ventún hombres.
5. Ciento înaintea unui substantiv, chiar cu un adjectiv interpus, sau în faţa lui mil, se abreviază în cien; dar rămâne
invariabil în faţa altor numere; ex.: cien hombres, cien buenos hombres, cien mil (100.000); dar ciento cuarenta.
6. Mil, folosit ca substantiv, în sensul de millares = mii (cu miile), face la plural miles, de genul masculin. Ex.: miles
(sau millares) de hombres = mii de oameni.
7. Punând înaintea unui număr articolul unos, unas, sau locuţiunea adverbială circa, se obţin expresiile circa,
aproximativ. Ex.: unos (sau cerca de) veinte hombres = circa douăzeci de oameni; unas (sau cerca de) veinte mujeres = circa
douăzeci de femei.
8. Datele se exprimă punând între zi şi lună (scrisă întotdeauna cu iniţială majusculă), şi între aceasta şi an, prepoziţia
de. Ex.: Craiova, 20 de Julio de 1999.
Miile – dată se exprimă fără articol. Ex.: en 1944 = în 1944.
De reţinut locuţiunea a 20 del corriente, de los corrientes, del actual = la 20 luna curentă.
9. Etatea se exprimă întotdeauna cu verbul tener. Ex.: tengo cuarenta años = am patruzeci de ani.
Locuţiunile de genul la 40 de ani se traduc însoţite de de edad. Ex.: Dante murió a los cincuenta y seis años de edad
(sau a la edad de...) = Dante a murit la 56 de ani; un hombre de cuarenta años de edad = un om de 40 de ani.
10. Ora se exprimă ca în româneşte, dar la plural, doar că cuarto (sfert) nu cere pe un înaintea sa. Ex.: son las cinco =
este ora cinci; son las cinco y media (subînţeles hora) = este ora cinci şi jumătate; son las cinco y cuarto = este ora cinci şi un
sfert; son las cinco menos cuarto = este ora cinci fără un sfert.

NUMERALE ORDINALE
1. Numeralele ordinale sunt următoarele:
1 o primero (primo în compuşi) 30 o trigésimo
o
2 segundo 40o cuadragésimo
o
3 tercero (tercio în compuşi) 50 o quincuagésimo
o
4 cuarto 60 o sexagésimo
o
5 quinto 70 o septuagésimo
o
6 sexto 80 o octogésimo
7 o séptimo sau sétimo 90 o nonagésimo
o
8 octavo 100 o centésimo
o
9 noveno sau non 200 o ducentésimo
o
10 décimo sau deceno 300 o trecentésimo
o
11 undécimo, onceno sau décimoprimo 400 o cuadringentésimo
o
12 duodécimo, doceno sau décimosegundo 500 o quingentésimo
13 o décimotercio, treceno sau tredécimo 600 o sexcentésimo
o
14 décimocuarto sau catorceno 700 o septingentésimo
o
15 décimoquinto sau quinceno 800 o octingentésimo
o
16 décimosexto 900 o noningentésimo
o
17 décimoséptimo sau décimosétimo 1.000 o milésimo
o
18 décimoctavo 2.000 o dosmilésimo
19 o décimonono 10.000 o diezmilésimo
o
20 vigésimo 100.000 o cienmilésimo
o
21 vigésimoprimo 1.000.000 o millonésimo
o
22 vigésimosegundo ultim último sau postrero
29 o vigésimonono penultim penúltimo
2. Numeralele ordinale, ca şi în limba română, concordă cu substantivul la care se referă în gen şi număr. Ex.: el
segundo hombre; la segunda mujer; los segundos hijos; las segundas partes etc.
3. Primero, tercero, postrero, după cum s-a arătat mai înainte (v. adjectivul), pierd vocala finală înaintea unui
substantiv; ex.: el primer hombre, el tercer tomo, el postrer día.
4. Cu numele suveranilor şi de papi, se folosesc numeralele ordinale de la 1 la 10, iar de la 11 în sus – cele cardinale;
ex.: Felipe II (segundo), Pio X (décimo), Luís XIV (catorce) etc.
Cu nume de capitole, lecţii, cărţi, volume, pagini etc. se folosesc cu predilecţie numeralele cardinale, pentru că sunt mai
simple şi mai scurte; ex.: lección trece = lecţia a treisprezecea.
Pentru secole se folosesc de preferinţă numeralele ordinale; ex.: el tercer siglo = secolul al treilea.

NUMERALE FRACŢIONARE
1. Iată câteva exemple uzuale:
jumătate la midad 1/8 un octavo
1/2 un medio 1/9 un noveno
1/3 un tercio 1/10 un décimo
1/4 un cuarto 1/11 un onzavo
1/5 un quinto 1/12 un dozavo
1/6 un sexto 2/3 dos tercios
1/7 un séptimo sau sétimo 9/10 nueve décimos
2. Numitorii, până la 10 inclusiv, se exprimă prin intermediul numeralelor ordinale respective; de la 11 în sus se
exprimă adăugând la numeralele cardinale respective sufixul -avo, plural -avos, cu elidarea vocalei finale şi cu mutarea lui c
în e când cuvântul care desemnează numărul, pierzând vocala finală, se termină în c. Ex.: un diecisietavo 1/17; un onzavo
1/11.
Face excepţie 1/100, care se denumeşte de preferinţă un centésimo. Dar moneda de un centesimo se spune un céntimo în
Spania şi un centavo în America spaniolă.

NUMERALE MULTIPLICATIVE
1. Iată câteva exemple:
simple sau sencillo = simplu
doble sau duplo = dublu
triple, triplo sau tríplice = triplu
cuádruple sau cuádruplo = cvadruplu
quíntuplo = chintuplu
séxtuplo etc. = sextuplu etc.
décuplo = decuplu
céntuplo = centuplu
2. Formele doble şi triple se folosesc ca adjective; duplo şi triplo se folosesc ca substantive. Ex.: doble sueldo = dublu
salariu; el triplo de dos = triplul lui doi.
3. Multiplicativele se pot exprima şi cu numeralele cardinale respective şi locuţiunea veces tanto. Ex.: una
vez tanto = o dată; dos veces tanto = de două ori; tres veces tanto = de trei ori.

NUMERALE COLECTIVE
1. Sunt, de exemplu: un par = o pereche; una pareja = o pereche; un terno; un cuaterno; un quinterno; una decena,
una docena, una quintena, una veintena, una cuarentena; una gruesa, una resma; una centena sau un centenar; un millar.
2. Numeralele colective, în special de la 20 înainte, se pot exprima şi cu formele unos, unas şi cardinalele respective.
Ex.: este señor tendrá unos veinte años = acest domn o avea vreo douăzeci de ani.
3. De reţinut numeralele ambos = ambii, amândoi şi sendos = unul pe rând (de la lat. singulos), care sunt întotdeauna
plurale; ex.: ambos amigos; ambas amigas; sensos libros = o carte pentru fiecare; sandas cartas = o scrisoare pentru fiecare.

Exerciţiu
Traduceţi: Am cumpărat trei cărţi şi am plătit 250 de lei. Am primit o scrisoare din America. În această cazarmă sunt 849
de soldaţi. Un an are 365 de zile. Am expediat 31 de cutii de paste în Argentina. Bătrâna aceea a trăit 100 de ani. Acest teren
costă 100.000 lei. Am vându 150 de ceasuri. Am văzut în piaţă mii de bărbaţi şi femei. 12 octombrie este ziua descoperirii
Americii. Cristofor Columb a descoperit America în 1492. Tatăl meu are 74 de ani. Viaţa începe la 40 de ani. Este ora patru şi
jumătate. Este cinci şi un sfert. 250 minus 60 fac 190. Cinci ori treizeci fac 150. Napoleon I şi Napoleon III sunt împăraţi
francezi. Alfonso XIII este ultimul rege al Spaniei. Ioan-Paul II este papa timpurilor noastre. Această regulă se găseşte în
gramatică, lecţia a noua, paragraful al 25-lea, pagina 75. Patru secunde sunt 1/15 dintr-un minut. Bucătarul mi-a dat porţie
dublă şi apoi triplă. Dublul lui opt este şaisprezece. Am repetat-o de trei ori, dar tu te-ai prefăcut că nu auzi.

LECTURĂ ŞI DICTARE
HIDALGUIA ESPAÑOLA
Carlo V, îemperador de Alemania y rey de España, ha vencido en Pavía (1525) y tomado prisionero a Francisco I, rey de
Francia. El duque y condestable de Borbón, primo de Francisco I, ha traicionado a su patria y a su rey. Pasado al vencedor, va
a ver a Carlos V, el el alcázar de Toledo. El emperador de Alemania y rey de España dispone que sea alojado en el palacio del
conde de Benavente. No habiendo recibido orden directa, el conde cierra su puerta al extranjero; no quiere alojar a un traidor
bajo su techo. Quéjase el de Borbón a Carlos V. Éste hace llamar a su alcázar al de Benavente, y le impone ahora que,
desagraviando el de Borbón, cuyos servicios aprovecha, le hospede en su palacio.. El grande de España, la rodilla en tierra
ante su rey, aunque cubierta la cabeza, como autoriza a su grandeza el ceremonial, le escucha. Obedeciéndole, retrase a casa
de un pariente y abre su mansión al duque francés. Pero cuando, después de breve estada, se va de Toledo el de Borbón, el de
Benavente, sacrificando las riquezas allí guardados, prende fuego al palacio.
No permite que se mantenga en pie techo que ha albergado a un traidor a su patria y a su rey.
(Carlos O. Bunge)

VERBUL
VE R B E AU X I LIAR E
VERBE AUXILIARE
1. Verbele auxiliare propriu-zise sunt haber = a avea şi ser = a fi.
Verbul haber foloseşte la formarea timpurilor compuse ale tuturor verbelor (tranzitive, intranzitive, reflexive, reciproce,
impersonale etc) la form activă. Ex.: he amado = am iubit; he salido = am plecat; me he lavado = m-am spălat; he sido = am
fost.
De reţinut că participiul trecut al verbelor conjugate cu haber rămâne neschimbat şi că trebuie să urmeze imediat
auxiliarul, fără interpunerea pronumelui sau a altor cuvinte. Ex.: yo he amado = eu am iubit; ella ha amado = ea a iubit;
nosotros hemos amado = noi am iubit.
Verbul ser serveşte la formarea tuturor timpurilor compuse la forma pasivă; ex.: soy amado = sunt iubit.
De reţinut că participiile verbelor conjugate cu ser concordă întotdeauna în gen şi număr cu subiectul; ex.: él es amado =
el este iubit; ella es amada = ea este iubită; nosotros somos amados = noi suntem iubiţi; vosotras sois amadas = voi sunteţi
iubite.
2. În continuare prezentăm conjugările complete ale verbelor haber şi ser, foarte neregulate (în general, cuvintele
folosite mai des într-o limbă prezintă cele mai multe neregularităţi, din cauza specializării profunde a fiecărei forme):
Haber Ser
INDICATIVO
Presente
he soy
has eres
ha es
hemos somos
habéis sois
han son
Pretérito imperfecto
había era
habías eras
había era
habíamos éramos
habíais erais
habían eran
Pretérito perfecto absoluto sau
Pretérito indefinido sau
Pretérito remoto
hube fuí
hubiste fuiste
hubo fué
hubimos fuimos
hubísteis fuisteis
hubieron fueron
Futuro imperfecto
habré seré
habrás serás
habrá será
habremos seremos
habréis seréis
habrán serán
SUBJUNTIVO
Pesente
haya sea
hayas seas
haya sea
hayamos seamos
hayáis seáis
hayan sean
Pretérito imperfecto I
hubiese fuese
hubieses fueses
hubiese fuese
hubiésemos fuésemos
hubieseis fueseis
hubiesen fuesen
Pretérito imperfecto II
hubiera fuera
hubieras fueras
hubiera fuera
hubiéramos fuéramos
hubierais fuerais
hubieran fueran
CONDICIONAL
habría sería
habrías serías
habría sería
habríamos seríamos
habríais seríais
habrían serían
IMPERATIVO
hé (tú) sé (tú)
haya (él) sea (él)
hayamos seamos
habed sed
hayan sean
TEMPOS COMPUESTOS
he he
había había
hube hube
habré habido habré sido
haya haya
hubiese hubiese
hubiera hubiera
habría habría
GERUNDIO
Presente
habiendo siendo
Perfecto
habido sido

Nota 1. Verbul haber se foloseşte şi în sens impersonal:


a) în sensul de "a se afla" (ca franţuzescul "y avoir"), dar să se reţină că la prezent face hay în loc de ha; ex.: hay una
novedad = este (există) o noutate; hay mucho hombres = sunt mulţi oameni; hay mucha gente = este multă lume; hay grandes
fiestas = este o sărbătoare mare; hay un escándalo = este un scandal.
b) în locuţiunea hay que (cf. franc. il faut), urmată de infinitiv, care înseamnă "trebuie", "este nevoie ca"; ex.: hay que
contentarse con poco = trebuie să te mulţumeşti cu puţin.
c) în locuţiunea ha, care înseamnă "acum... (ani)", "cu ... timp în urmă"), care se pune întotdeauna după numeral; ex.:
muchos años ha = (cu) mulţi ani în urmă, acum mulţi ani.
Nota 2. Verbul ser, în determinări de timp, este înlocuit în general de hacer = a face; ex.: hace bon tiempo = este
(timp) frumos; hace calor = este cald; hace frío = este frig; hace luna = este lună; hace mucho tiempo que = este mult timp de
când; hace un año = acum un an.

VERBELE SEMIAUXILIARE
1. Limba spaniolă, în afară de verbele auxiliare propriu-zise haber şi ser mai foloseşte ca auxiliare şi verbele tener = a
poseda şi estar =a fi, a exista, care le înlocuiesc pe primele în anumite accepţiuni şi pe care din această cauză multe gramatici
le consideră semiauxiliare.
Verbul tener traduce verbul "a avea" când acesta are sensul de "a poseda, a ţine", adică atunci când este urmat de un
substantiv şi se referă la acesta. Ex.: tengo hambre = mi-e foame; tengo visita = am o vizită.
Verbul estar traduce verbul "a fi" când acesta are sensul de "a fi întâmplător, a se găsi", adică atunci când nu exprimă
esenţa intrinsecă şi imutabilă a subiectului, ci extrisecă şi trecătoare. Ex.: estoy alegre = sunt vesel; estoy en casa = sunt în
casă; estoy enfermo = sunt bolnav (fiecare din aceste stări poate să treacă la un moment dat).
Verbul estar, când se foloseşte cu complement de loc, cere prepoziţia en; ex.: estoy en Craiova = sunt la Craiova.
2. Pezentăm conjugările complete ale verbelor tener şi estar, şi acestea foarte neregulate:
Tener Estar
INDICATIVO
Presente
tengo estoy
tienes estás
tiene está
tenemos estamos
tenéis estáis
tienen están
Pretérito imperfecto
tenía estaba
tenías estabas
tenía estaba
teníamos estábamos
teníais estabais
tenían estaban
Pretérito perfecto absoluto sau
Pretérito indefinido sau
Pretérito remoto
tuve estuve
tuviste estuviste
tuvo estuvo
tuvimos estuvimos
tuvisteis estuvisteis
tuvieron estuvieron
Futuro imperfecto
tendré estaré
tendrás estarás
tendrá estará
tendremos estaremos
tendréis estaréis
tendrán estarán
SUBJUNTIVO
Pesente
tenga esté
tengas estés
tenga esté
tengamos estemos
tengáis estéis
tengan estén
Pretérito imperfecto I
tuviese estuviese
tuvieses estuvieses
tuviese estuviese
tuviésemos estuviésemos
tuvieseis estuvieseis
tuviesen estuviesen
Pretérito imperfecto II
tuviera estuviera
tuvieras estuvieras
tuviera estuviera
tuviéramos estuviéramos
tuvierais estuvierais
tuvieran estuvieran
CONDICIONAL
tendría estaría
tendrías estarías
tendría estaría
tendríamos estaríamos
tendríais estaríais
tendrían estarían
IMPERATIVO
ten (tú) está (tú)
tenga (él) esté (él)
tengamos estemos
tened estad
tengan estén
TEMPOS COMPUESTOS
he he
había había
hube hube
habré tenido habré estado
haya haya
hubiese hubiese
hubiera hubiera
habría habría
GERUNDIO
Presente
teniendo estando
Perfecto
tenido estado

Nota 1. Verbul tener se foloseşte şi în următoarele construcţii:


a) tener que, urmat de infinitiv, care înseamnă "a trebui" în mod absolut; ex.: tengo que ir a la escuela = trebuie să merg
la şcoală;
b) tener de (cel mai adesea la pers.I a indicativului prezent), urmat de infinitiv, care semnifică "a trebui" în sens
ameninţător; ex.: tengo de castigarte = trebuie să te pedepsesc.
Să se reţină şi construcţiile următoare:
a) haber de, urmat de infinitiv, care înseamnă şi aceasta "a trebui" în mod absolut (dar mai puţin puternic decât tener
que); ex.: he de ir a la escuela = trebuie să merg la şcoală;
b) deber, urmat de infinitiv, care înseamnă "a trebui" în sens de obligaţie morală; ex.: debemos honrar a nuestros padres
= trebuie să-i onorm pe părinţii noştri;
c) deber de, urmat de infinitiv, care înseamnă "a trebui" în sens de dubiu, suspiciune, neîncredere; ex.: debe de estar en
la escuela = ar trebui să fie la şcoală; (dar debe estar en la escuela = trebuie să fie la şcoală).
Nota 2. Verbul estar se utilizează şi în construcţiile următoare:
a) estar, urmat de gerunziu, pentru a indica o acţiune în curs (prezentul continuu); ex.: estoy escribiendo = scriu (în
momentul acesta scriu, am mai scris şi voi mai scrie);
b) estar para, urmat de infinitiv, pentru a indica o acţiune iminentă; ex.: estoy para escribir = tocmai mă apuc de scris;
c) estar por, urmat de infinitiv, pentru a indica o acţiune iminentă, dar indecisă; ex.: estoy por escribirle = acum m-oi
apuca de scris;
De reţinut modalităţile de exprimare: aquí está (va) = iată; ¿Está usted? = înţelegeţi?; estoy = înţeleg.

Exerciţiu
Traduceţi: Am studiat bine limbile moderne. Sunt tânăr şi bogat, dar nu sunt fericit. Tu ai călătorit mult. Tu eşti un bun
catolic. Prietenul meu este foarte virtuos. Voi nu aţi venit la mine acasă. Petre a plătit nota. Suntem toţi muritori. De zece zile
am plecat din oraşul meu. Scrisesem scrisoarea, dar nu am expediat-o. Am fost în Spania douăzeci de ani şi de aceea vorbesc
limba spaniolă. Aţi primit multe elogii. Dacă vei fi bun, toate persoanele vor fi amabile cu tine. Nu cred că ei au citit acea
carte. Dacă ai fi fost la oficiu, ai fi găsit scrisoarea. În socoteală sunt multe erori. Acum trei ani am cumpărat căsuţa aceasta.
Am un fiu care studiază spaniola. Februarie are numai 28 de zile. Aveţi puţini bani, dar multă voinţă. Cred că au ajuns în acest
moment.

LECTURĂ ŞI DICTARE
AVENTURA DE DON MANUEL DE LEÓN
Entre los caballeros de grande ánimo, valor y extremada valentía, que hubo en tiempo de don Fernando V y Doña Isabel,
fué uno de ellos don Manuel de León; del cual escriben que, estando en la corte de este Católico Principe, habiendo llegado
de Africa un presente de leones muy bravos, con quien las damas de la reina se entretenían, mirando de un corredor que salía
a la parte donde estabas los leones, en cuyo sitio se hallaba Don Manuel. A este tiempo sucedió que la dama a quien servía,
dejó caer un guante en la leonera, dando muestras de queja de habércele caído; y como Don Manuel lo oyó, abrió la puerta de
la leonera y entró dentro con grande ánima y valor donde los leones estaban, vacando el guante y llevándolo a la dama.
(Ginés Pérez de Hita)

Lexic
caer a cădea con quien = con los cuales (quien se foloseşte numai pentru nume de persoane)
corredor coridor cuyo pentru el cual
dejar a lăsa leonera cuşcă pentru lei
llegar a sosi llevar a lua
oir a auzi presente cadou
salir a ieşi hallarce a se găsi
sitio sit, loc

VERBELE R E G U LAT E
NOŢIUNI PRELIMINARE
1. Verbul are în limba spaniolă trei conjugări, ca în toate limbile neolatine occidentale. Ele se termină la infinitiv
respectiv în –ar, -er, -ir, cu accentul tonic pe ultima silabă; ex.: amar = a iubi, temer = a se teme; partir = a împărţi.
2. Modurile sunt cinci: Indicativo, Subjunctivo, Potencial, Imperativo, Infinitivo.
Indicativul are patru timpuri simple: presente, pretérito imperfecto, pretérito indefinido, futuro imperfecto şi patru
timpuri compuse: pretérito perfecto, pretérito pluscuamperfecto, pretérito anterior, futuro perfecto.
Conjunctivul are trei timpuri simple: presente, imperfecto (cu două forme diferite) şi futuro semplice şi trei timpuri
compuse: pretérito perfecto, pretérito pluscuamperfecto, futuro perfecto.
Condiţionalul are un timp simplu: presente (simple o imperfecto) şi un timp compus: pretérito (compuesto o perfecto).
Imperativul are un singur timp: presente.
Infinitivul cuprinde şi participiul şi gerunziul.
Participiul se distinge în activ (sau prezent) şi pasiv (sau trecut); primul, atunci când există, este folosit mai ales ca
adjectiv sau substantiv.
Gerunziul este invariabil.
3. Conjunctivul are două forme diferite pentru imperfect, care se termină respectiv în –se, -ra, şi care nu se pot folosi
indiferent în toate cazurile:
a) prima formă, terminată în –se, este forma de conjunctiv adevărat; ex.: si llegase mi hermano = dacă ar veni fratele
meu;
b) forma a doua, terminată în –ra, se poate folsi nu numai în locul formei în –se (cu o valoare mai vagă, mai puţin
precisă), dar şi în locul condiţionalului prezent; ex.: si llegara mi hermano = dacă ar sosi fratele meu; llegara (= llegaría) mi
hermano = o veni, ar veni fratele meu.
De reţinut totuşi că a doua formă a conjunctivului imperfect nu se poate folosi în acelaşi timp în cei doi membri ai
aceleiaşi fraze, drept pentru care nu se poate spune: si llegara mi hermano, estuviera muy contento = dacă ar veni fratele meu,
aş fi foarte mulţumit, ci se va spune: si llegara mi hermano, estaría muy contento = dacă ar veni fratele meu, aş fi foarte
mulţumit.
4. Conjunctivul are şi un viitor propriu, care se termină în –re, care se traduce prin condiţional preznet sau viitor
indicativ, când aceste timpuri exprimă o eventualitate incertă; ex.: venga lo que viniere = să vină ce-o veni, fie ce-o fi; cuando
yo fuere abuelo = când (v)oi fi bunic.
5. Imperativul are forme proprii numai pentru persoana a II-a singular şi plural. Celelalte forme sunt împrumutate de
la conjunctivul prezent.
Imperativul negativ îşi ia toate formele de la conjunctivul prezent.

CONJUGAREA VERBELOR REGULATE


NOŢIUNI PRELIMINARE
1. Verbul are în limba spaniolă trei conjugări, ca în toate limbile neolatine occidentale. Ele se termină la infinitiv
respectiv în –ar, -er, -ir, cu accentul tonic pe ultima silabă; ex.: amar = a iubi, temer = a se teme; partir = a împărţi.
2. Modurile sunt cinci: Indicativo, Subjunctivo, Potencial, Imperativo, Infinitivo.
Indicativul are patru timpuri simple: presente, pretérito imperfecto, pretérito indefinido, futuro imperfecto şi patru
timpuri compuse: pretérito perfecto, pretérito pluscuamperfecto, pretérito anterior, futuro perfecto.
Conjunctivul are trei timpuri simple: presente, imperfecto (cu două forme diferite) şi futuro semplice şi trei timpuri
compuse: pretérito perfecto, pretérito pluscuamperfecto, futuro perfecto.
Condiţionalul are un timp simplu: presente (simple o imperfecto) şi un timp compus: pretérito (compuesto o perfecto).
Imperativul are un singur timp: presente.
Infinitivul cuprinde şi participiul şi gerunziul.
Participiul se distinge în activ (sau prezent) şi pasiv (sau trecut); primul, atunci când există, este folosit mai ales ca
adjectiv sau substantiv.
Gerunziul este invariabil.
3. Conjunctivul are două forme diferite pentru imperfect, care se termină respectiv în –se, -ra, şi care nu se pot folosi
indiferent în toate cazurile:
a) prima formă, terminată în –se, este forma de conjunctiv adevărat; ex.: si llegase mi hermano = dacă ar veni fratele
meu;
b) forma a doua, terminată în –ra, se poate folsi nu numai în locul formei în –se (cu o valoare mai vagă, mai puţin
precisă), dar şi în locul condiţionalului prezent; ex.: si llegara mi hermano = dacă ar sosi fratele meu; llegara (= llegaría) mi
hermano = o veni, ar veni fratele meu.
De reţinut totuşi că a doua formă a conjunctivului imperfect nu se poate folosi în acelaşi timp în cei doi membri ai
aceleiaşi fraze, drept pentru care nu se poate spune: si llegara mi hermano, estuviera muy contento = dacă ar veni fratele meu,
aş fi foarte mulţumit, ci se va spune: si llegara mi hermano, estaría muy contento = dacă ar veni fratele meu, aş fi foarte
mulţumit.
4. Conjunctivul are şi un viitor propriu, care se termină în –re, care se traduce prin condiţional preznet sau viitor
indicativ, când aceste timpuri exprimă o eventualitate incertă; ex.: venga lo que viniere = să vină ce-o veni, fie ce-o fi; cuando
yo fuere abuelo = când (v)oi fi bunic.
5. Imperativul are forme proprii numai pentru persoana a II-a singular şi plural. Celelalte forme sunt împrumutate de
la conjunctivul prezent.
Imperativul negativ îşi ia toate formele de la conjunctivul prezent.

PROSPECTUL CELOR TREI CONJUGĂRI


Prezentăm conjugarea a trei verbe: amar, temer, partir.

INDICATIVO
Presente
am-o tem-o part-o
am-as tem-es part-es
am-a tem-e part-e
am-amos tem-emos part-imos
am-áis tem-éis part-ís
am-an tem-en part-en
Notă: Persoanele sunt toate cu accentul pe prima silabă, cu excepţia pers. a II-a plural.

Pretérito imperfecto
am-aba tem-ía part-ía
am-abas tem-ías part-ías
am-aba tem-ía part-ía
am-ábamos tem-íamos part-íamos
am-abais tem-íais part-íais
am-aban tem-ían part-ían
Notă: Terminaţiile de la conjugările a 2-a şi a 3-a sunt identice şi încep toate cu i accentuat.

Pretérito indefinido
am-e tem-í part-í
am-aste tem-í part-í
am-ó tem-ió part-ió
am-amos tem-imos part-imos
am-asteis tem-isteis part-isteis
am-aron tem-ieron part-ieron
Notă: Terminaţiile de la conjugările a 2-a şi a 3-a sunt identice;
Persoana I plural de la conjugările 1 şi a 3-a coincid cu respectivele persoane de la prezent indicativ, drept pentru care
trebuie evitate ambiguităţile şi confuziile.

Futuro imperfecto
am-aré tem-eré part-iré
am-arás tem-erás part-irás
am-ará tem-erá part-irá
am-aremos tem-eremos part-iremos
am-aréis tem-eréis part-iréis
am-arán tem-erán part-irán
Notă: Terminaţiile tuturor conjugărilor sunt identice, fiecare respectând vocala definitorie proprie (vocala tematică).
Toate persoanele, cu excepţia pers.I plural, poartă accent grafic;
Acest timp se obţine dăugând la infinitiv terminaţiile: -é, -ás. –á, -emos, -éis, -án, care sunt de fapt terminaţiile
prezentului indicativ ale verbului haber (în vechime, viitorul avea forma perifrastică: amar he, amar has, amar ha etc.).

SUBJUNTIVO
Pesente
am-e tem-a part-a
am-es tem-as part-as
am-e tem-a part-a
am-emos tem-amos part-amos
am-éis tem-áis part-áis
am-en tem-an part-an
Notă: Terminaţiile de la conjugările a 2-a şi a 3-a sunt identice;
Acest timp se obţine schimbând desinenţa –o de la prezentul indicativ în –e pentru conjugarea I şi în –a pentru
celelalte două. Toate vocalele se păstrează la toate persoanele.

Pretérito imperfecto I
am-ase tem-iese part-iese
am-ases tem-ieses part-ieses
am-ase tem-iese part-iese
am-ásemos tem-iésemos part-iésemos
am-aseis tem-ieseis part-ieseis
am-asen tem-iesen part-iesen
Notă: Terminaţiile de la conjugările a 2-a şi a 3-a sunt identice;
Acest timp se obţine schimbând silaba finală –ron de la persoana a III-a plural pretérito imperfecto indicativo în –se.

Pretérito imperfecto II
am-ara tem-iera part-iera
am-aras tem-ieras part-ieras
am-ara tem-iera part-iera
am-áramos tem-iéramos part-iéramos
am-arais tem-ierais part-ierais
am-aran tem-ieran part-ieran
Notă: Acest timp se obţine schimbând silaba finală –ron de la persoana a III-a plural a indicativ pretérito imperfecto în –
ra.
Futuro imperfecto
am-are tem-iere part-iere
am-ares tem-ieres part-ieres
am-are tem-iere part-iere
am-áremos tem-iéremos part-iéremos
am-areis tem-iereis part-iereis
am-aren tem-ieren part-ieren
Notă: Acest timp se obţine schimbând silaba finală –ron de la persoana a III-a plural a indicativ pretérito imperfecto în –
re.

CONDICIONAL
am-aría tem-ería part-iría
am-arías tem-erías part-irías
am-aría tem-ería part-iría
am-ríamos tem-eríamos part-iríamos
am-aríais tem-eríais part-iríais
am-arían tem-erían part-irían
Notă: Acest timp este afin viitorului indicativ. Terminaţiile tuturor conjugărilor sunt identice, ţinând cont de vocala
tematică. Toate poartă accentul grafic, care se regăseşte numai pe terminaţie.
Acest timp se obţine adăugând la infinitiv terminaţiile –ía, -ías, -ía, -íamos, -íais,-ían.

IMPERATIVO
am-a (tú) tem-e part-e (tú)
am-e (él) tem-a part-a (él)
am-emos tem-amos part-amos
am-ad tem-ed part-id
am-en tem-an part-an
Notă: Persoana a II-a singular coincide cu persoana a II-a singular de la prezentul indicativ.
Persoana a II-a plural se obţine schimbând r final de la infinitiv cu d.
Celelalte persoane sunt preluate de la conjunctiv prezent.

INFINITIVO
am-ar tem-er part-ir

PARTICIPIO
Activo (Presente)
am-ante --- ---

Perfecto
am-ado tem-ido part-ido
Notă: Participiul activ, care la prima conjugare se termină în –ante, la celelalte se termină în –iente sau –ente, dar puţine
verbe au acest timp.
Aceste forme, cel mai adesea se folosesc ca adjective sau substantive decât ca forme verbale.

OBSERVAŢII ASUPRA CELOR TREI CONJUGĂRI


Confruntând între ele cele trei conjugări se pot releva multe caractere comune:
a) Persoanele I şi a III-a singular se termină întodeauna în vocală.
b) Persoana a II-a singular, cu excepţia pretÉrito imperfecto şi imperativ, se termină întodeauna în -s.
c) Persoana I plural la toate timpurile se termină cu -mos.
d) Persoana a II-a plural, cu excepţia imperativului, se termină întodeauna în -is.
e) Persoana a III-a plural la toate timpurile se termină cu -n.
f) Conjugarea a 2-a şi a 3-a au terminaţii identice la indicativ imperfect şi pret.imperfecto ale indicativului şi la toate
timpurile conjunctivului.

MODIFICĂRI FONETICE ŞI GRAFICE


Multe verbe spaniole, cu toate că se conjugă în mod regulat, prezintă pe parcursul flexiunii anumite modificări fono-
grafice (care se vor învăţa destul de uşor prin folosire), cu scopul de a menţine pronunţarea pe care o are verbul la infinitiv.
Principalele modificări sunt:
a) verbele terminate în -car, -gar, -zar schimbă în faţa vocalei e pe c în qu, pe g în gu, pe z în c.
Ex. Infinitivo Pret.imperf. Subj.pres.
tocar toqué toque
pagar pagué pague
rezar recé rece
b) verbele terminate în -guar primesc diereza pe u.
Ex. Infinitivo Pret.imperf. Subj.pres.
averiguar averigüé averigüe
c) verbele terminate în -cer, -cir (precedate de consoane) şi în -ger, -gir schimbă în faţa vocalelor a şi o pe c în z şi pe
g în j.
Ex. Infinitivo Ind.pres. Subj.pres.
vencer venzo venza
resarcirresarzo reasarza
recoger recojo recoja
fingir finjo finja
d) verbele terminate în -guir, -quir schimbă în faţa vocalelor a şi o pe gu în c şi pe qu în c.
Ex. Infinitivo Ind.pres. Subj.pres.
distinguir distingo distinga
delinquir delinco delinca
e) verbele de conjugarea a 2-a şi a 3-a, a căror temă se termină cu vocală, schimbă în y vocala i atonă din desinenţă în
toate cazurile când aceasta este urmată de vocală în decursul flexiunii.
Ex. Infinitivo Ind.pret.imp. Subj.imperf. Subj.f. Gerundio
leer leyó, leyeron leyera, leyese leyere leyendo
Infinitivo Ind.pret.imp. Subj.imperf. Subj.f. Gerundio
huer huyó, huyeron huyera, huyese huyere huyendo
f) verbele de conjugarea a 2-a şi a 3-a, a căror temă se termină cu ch, ll, ñ, pierd pe i aton din desinenţă de fiecare
dată când aceasta este urmată de vocală în decursul flexiunii. Dacă silaba temei are o vocală e, aceasta se schimbă prin
metateză în i.
Ex. Infinitivo Ind.pret.imp. Subj.imperf. Subj.f. Gerundio
henchir hinchó, hincheron hinchera, hinchese hinchere hinchendo
La fel se comportă şi bullir, tañer.

LISTA VERBELOR REGULATE


Iată mai jos lista celor mai folosite verbe regulate:
Conjugarea 1
acusar a acuza gustar a plăcea
ahorrar a economisi ladrar a lătra
alzar a ridica llamar a chema
amortiguar a atenua llevar a lua
apaciguar a linişti luchar a lupta
cargar a încărca mandar a trimite, a comanda
dejar a lăsa, a părăsi marchar a mărşălui
derrochar a risipi mirar a privi
descansar a odihni olvidar a uita
desear a dori pagar a plăti
enseñar a învăţa (pe cineva) pegar a bate
enviar a trimite perdonar a ierta
escuchar a asculta preguntar a întreba
esperar a aştepta rezar a se ruga
fastidiar a deranja secar a usca
ganar a câştiga tocar a atinge, a cânta
guardar a face de gardă zumbar a zumzăi

Conjugarea a 2-a
acoger a primi poseer a poseda
coger a culege prometer a promite
comer a mânca proteger a proteja
creer a crede recoger a culege
escoger a alege tañer a suna
exceder a exceda temer a se teme
leer a citi vencer a învinge
ofender a ofensa vender a vinde

Conjugarea a 3-a
afligir a se învinovăţi mullir a măcina
asistir a asista recibir a primi
avertir a avertiza remitir a remite
bullir a fierbe resarcir a încărca
combatir a lupta, a combate rugir a rage
confundir a confunda subir a ieşi
crujir a trosni sufrir a suferi
delinquir a încălca legea unir a uni
dirigir a conduce vivir a trăi
distinguir a distinge zurcir a curăţa
fingir a se preface

Exerciţiu
Traduceţi: Nu acuz pe nimeni. Voi munciţi toată ziua, dar vă odihniţi noaptea. El vinde un câine frumos. Ei se prefac că
nu ştiu nimic. El vorbea puţin, dar scria mult. Voi mâncaţi (imperf) cu plăcere. L-au chemat pe ospătar, dar acesta s-a prefăcut
că nu aude. Am primit o scrisoare cu multă întârziere. Voi lăsa toate lucrurile în ordine. Vom culege cele mai frumoase flori
din grădină. Vom lupta până la victorie. Dorim ca voi să promiteţi că nu veţi mai face un astfel de lucru. Uitaţi ofensele. Să
nu-i vorbim de rău pe cei absenţi. Ai mâncat toată ciorba? Lucrez mereu acasă şi studiez. Am uscat rufele la soare. Ţi-am
cerut să-mi aduci scaunul în birou. Nu conving pe nimeni. El nu a crezut că băiatul minţea. Fratele meu a citit don Quijote de
la Mancha cu multă plăcere.

ACCE NTUAREA VERBE LOR


DIFERENŢE ŞI ASEMĂNĂRI DE ACCENTUARE
Confruntând între ele accentuările diverselor verbe în cele două limbi, română şi spaniolă, se observă că multe infinitive
sunt accentuate la fel, ba chiar şi prezentul indicativ. Pe ici, pe colo, mai sunt deosebiri, pe care le prezentăm mai jos pentru
ca lectorul şi învăţăcelul român să nu cadă în cursa întinsă de accentuarea un pic diferită a diverselor verbe (de exemplu,
abrogo are aceeaşi accentuare ca echivalentul românesc abrog, dar calcolo este accentat pe penultima silabă, în timp ce
românescul calculez are accentul pe ultima silabă). Lista nu este exhaustivă. Pentru siguranţa accentuării, este bine să se
consulte un dicţionar atunci când avem dubii.
Română Spaniolă pres.indic. Română Spaniolă pres.indic.
a abdica abdicar abdico a medita meditar medito
a abroga abrogar abrogo a modifica modificar modifico
a adula adular adulo a multiplica multiplicar multiplico
a anima animar animo a naufragia naufragar naufrago
a anihila aniquilar aniquilo a naviga navegar navego
a aplica aplicar aplico a ocupa ocupar ocupo
a asimila asimilar asimilo a ordona ordenar ordeno
a calcula calcular calcolo a pacifica pacificar pacifico
a coagula coagular coagulo a panifica panificar panifico
a complica complicar complico a participa participar participo
a conjuga conjugar conjugo a penetra penetrar penetro
a considera considerar considero a persevera perseverar persevero
a deroga derogar derogo a pietrifica petrificar petrifico
a dezola desolar desolo a practica practicar practico
a disputa disputar disputo a se precipita precipitar precipito
a disimula disimular disimulo a predica predicar predico
a disipa disipar disipo a predomina predominar predomino
a domina dominar domino a premedita premeditar premedito
a excita excitar excito a proroga prorrogar prorrogo
a elabora elaborar elaboro a provoca provocar provoco
a eleva elevar elevo a publica publicar publico
a exagera exagerar exagero a reintegra reintegrar reintegro
a examina examinar examino a regula regular regulo
a exercita ejercitar ejercito a revoca revocar revoco
Română Spaniolă pres.indic. Română Spaniolă pres.indic.
a evita evitar evito a recupera recuperar recupero
a evoca evocar evoco a segrega segregar segrego
a fabrica fabricar fabrico a separa separar separo
a germina germinar germino a stimula stimular stimulo
a imagina imaginar imagino a stipula stipular stipulo
a implica implicar implico a termina terminar termino
a indica indicar indico a tolera tolerar tolero
a interoga interrogar interrogo a venera venerar venero
a intitula titular titulo a ventila ventilar ventilo
a investiga investigar investigo a verifica verificar verifico
a limita limitar limito a vizita visitar visito

VERBE ÎN -IAR ŞI -UAR


În limba spaniolă sunt multe verbe terminate în –iar şi –uar, adică în vocalele slabe i, u care au pe i şi u accentuate la
prezentul indicativului şi conjunctiv, adică nu formează diftong cu vocala iniţială a desinenţei.
Ex.: Infinitiv Ind.prez. Conj.prez.
acentuar a accentua acentúo acentúe
actuar a actualiza actúo actúe

Cele mai folosite verbe de acest fel sunt următoarele:


aliar a alia exceptuar a excepta
ampliar a amplifica expatriar a expatria
arriar a coborî velele expiar a expia
ataviar a orna extasiar a se extazia
avaluar a evalua extenuar a extenua
atenuar a atenua fiar a se încrede
auxiliar a ajuta fluctuar a fluctua
averiar a avaria gloriar a umple de glorie
aviar a pregăti graduar a grada
calofriarse a tremura guiar a ghida
cariarse a se caria habituar a obişnui
ciar a da înapoi hastiar a-i veni rău
conceptuar a concepe infatuar a infatua
conciliar a concilia insinuar a insinua
confiar a încredinţa inventariar a inventaria
continuar a continua liar a lega
contrariar a contraria perpetuar a perpetua
criar a creşte piar a piui
cuantiar e evalua porfiar a se încăpăţâna
chirria a gânguri puntuar a puncta
desafiar a sfida redituar a fructifica
descarriar a coti reconciliar a reconcilia
desconfiar a fi neîncrezător resfriar a răci
descriarse a se înrăutăţi rociar a se umple de roşeaţă
desliar a dezlipi situar a situa
desarviar a delira tumultuar a face zgomot
desviar a devia uzufructuar a avea uzufructul
desvirtuar a devigora vaciar a goli
efectuar a efectua valuar a valorifica
enfriar a răci variar a varia
enviar a trimite vidriar a face de sticlă
espiar a spiona zurriar a zumzăi
estriar a stria
De asemenea, şi următoarele verbe de conjugarea a 3-a urmează aceeaşi accentuare:
desleír = a dezlipi (deslío); engreír = a se încrede (engrío); freír = a frige (frío); reír = a râde (río); sofreír = a arde pe
foc (sofrío); sonreír = a surâde (sonrío).

Exerciţiu
Traduceţi: Eu locuiesc la Paris, părinţii mei locuiesc la Roma. Îţi urez lucrurile cele mai bune. Eu pun fiecare lucru la
locul său. Cine se ceartă prea mult, conchide puţin. Tu exerciţi o bună profesie. Cizmarul fabrică încălţări. Acest vapor
navighează mult. Trebuie să îmbini plăcutul cu utilul. Să ne continuăm drumul! Emigranţii noştri îşi trimit economiile lor în
patrie. Vărul meu conduce bine automobilul. Să nu-i obişnuim rău pe copiii noştri. Pescarii frig adesea peştele în barcă. Râde
bine cine râde ultimul. Obiceiurile variază de la loc la loc.

LECTURĂ ŞI DICTARE
EL ESCORIAL
El monasterio de El Escorial debe su origen a un voto de Felipe II.
El 10 de agosto de 1557 el ejército español, a las órdenes de Manuel Filiberto de Saboya, venció al ejército francés bajo
los muros de la ciudad de San Quentin, en la frontera de Flandes.
Al siguente día de tan brillante victoria, Felipe II se trasladó al campamento para presenciar el asalto y rendición de la
Plaza. Para verificar el asalto, hubo necesidad de destrozar con los fuegos de la artillería un monasterio de San Lorenzo,
inmediato a las murallas de la plaza sitiada.
Estas circunstancias decidieron el rey a erigir este convento de El Escorial.
El espacio que hoy ocupa el monastero, era entonces áspero jaral y rústico albergue de pastores. A principios de 1562 se
comenzó el arranque de los jarales y a presencia del rey se acordeló y estacó el terreno, que recibió el nombre de "Real Sitio
de San Lorenzo".
(A. Cúneo Vidal)

Lexic
acordelar a înconjura cu corzi arranque desţelenire
jaral teren sterp bajo sub
destrozar a ruina destacar a delimita

VERBE PASIVE, INTRANZITIVE,


REFLEXIVE, RECIPROCE, IMPERSONALE, DEFECTIVE
VERBE PASIVE
Pasivul se formează, aşa cum s-a mai spus, cu auxiliarul ser. Participiul concordă întotdeauna în gen şi număr cu
subiectul.
Ex.: soy, era, fuí, seré etc. amado (sau amada) = sunt, eram, am fost, voi fi etc. iubit(ă).
În timpurile compuse, participiul sido rămâne întotdeauna nemodificat, în timp ce participiul trecut concordă
întotdeauna în gen şi număr cu subiectul. Ex.: he sido amado (sau amada) = am fost iubit(ă); había sido amado (sau amada)
= fusesem iubit(ă); habré sido amado (sau amada) = voi fi fost iubit(ă).
De reţinut că verbul ser nu poate fi substituit cu verbul venir (semiauxiliar în alte limbi).
Apoi, între auxiliar şi participiu nu trebuie să se interpună nici un alt cuvânt. Ex.: Am fost deja avertizaţi = Ja hemos
sido advertidos.
De reţinut şi faptul că limba spaniolă tinde să evite forma pasivă, recurgând la forma impersonală cu pronumele se (se),
şi astfel apar întorsături de frază bizare. Ex.: Se distribuyeron los dineros = au fost distribuiţi (literal: s-au distribuit) banii. Le
llamaron a Compostela = a fost chemat (literal: l-au chemat) la Compostela.

VERBE INTRANZITIVE
Verbele intranzitive se conjugă tot cu auxiliarul haber, nu ca în franceză sau italiană. Participiul rămâne neschimbat. Ex.:
he salido = am plecat.

VERBE REFLEXIVE
1. Verbele reflexive se conjugă tot cu auxiliarul haber. Participiul rămâne neschimbat.
Ex.: me he lavado = m-am spălat; ellas se han casado = ele s-au căsătorit.
Particulele pronominale se pun numai înaintea verbului, cu excepţia imperativului, infinitivului şi adesea a gerunziului,
la care se pun după verb, ca sufixe. Ex.: Me siento (sau siéntome) = mă aşez; te sientas (sau siéntaste, puţin folosit) = te aşezi.
Dar: siéntate = aşează-te; siéntese = aşezaţi-vă (dvs sing.)
sentarse = a se aşeza; sentándose = aşezându-se.
Să se reţină că persoana I plural a imperativului, pentru raţiuni de eufonie, elidează s final atunci când se lipeşte
particula nos; persoana a 2-a plural, pentru a evita confuzia cu participiul trecut, elidează d final atunci când se lipeşte
particula os; ex.: sentémonos (nu sentémosnos) = să ne aşezăm; sentaos (nu sentados)= aşezaţi-vă.
Face excepţie numai verbul ir, care face idos = duceţi-vă.
2. Există în limba spaniolă verbe reflexive care nu sunt reflexive în româneşte, ca de exemplu:
caerse a cădea morirse a muri
callarse a tăcea quedarse a rămâne
desmayarse a-i veni rău reírse a râde
escaparse a fugi ruborizarse a roşi (la faţă)
şi alte verbe mai puţin folosite.
VERBE RECIPROCE
Verbele reciproce se obţin punând după forma reflexivă locuţiunea pronominală uno a otro, care se acordă în gen şi
număr cu subiectul.
Ex.: Estos hermanos se aman unos a otros = aceşti fraţi se iubesc (unii pe alţii).

VERBE IMPERSONALE
1. Verbele impersonale, care sunt aproape aceleaşi cu cele imperonale din limba română, se folosesc numai la
persoana a III-a singular. Cele mai folosite sunt:
acaecer (sau acontecer) a se întâmpla granizar a cădea grindină
alborear a se lumina de ziuă helar a gerui
amanecer a se face ziuă llover a ploua
anochecer a se înnopta lloviznar a burniţa
atardecer a se însera nevar a ninge
diluviar a ploua cu găleata obscurecer a se întuneca
escarchar a cădea promoroacă relampaguear a fulgera
tronar a tuna
Ex.: Graniza tan fuerte como nunca ha granizado = cade grindină aşa multă cum n-a mai fost niciodată.
2. Alte verbe, care în mod normal nu sunt impersonale, se folosesc astfel pentru semnificaţia lor, ca de exemplu hacer
= a face; bastar = a fi suficient; convenir = a conveni; gustar = a plăcea; importar = a importa (a avea importanţă); parecer =
a părea; succeder = a se întâmpla; valer = a valora, a merita etc.
Ex.: hace mal tiempo = e timp urât; parece que vendrá = se pare că va veni.
3. Să ne amintim că şi verbul haber poate fi folosit în sens impersonal în sensul de a se afla, a se găsi (şi în acest caz
persoana a III-a singular a indicativului prezent face hay în loc de ha); ex.: Ya no hay tiempo = nu mai este timp.

VERBE DEFECTIVE
1. Verbele defective nu au anumite persoane, pentru raţiuni de eufonie sau pentru alte pricini. Aşa de exemplu verbele
loar = a lăuda; raer = a rade; roer = a roade, sună prost în loo, rao, roo şi alte persoane.
Principalele verbe defective sunt:
Aplacer = a plăcea, a satisface, care se conjugă precum verbul placer şi care se foloseşte rareori la persoana a III-a
indicativ prezent şi perfect.
Atañer = a privi, a aparţine, care se foloseşte numai la persoanele a III-a, în special la indicativ prezent.
Concernir = a fi privitor la, care se foloseşte numai la persoana a III-a a indicativului şi conjunctivului prezent şi
imperfect, la gerunziu şi la participiu prezent.
Soler = a obişnui, care se foloseşte numai la indicativ prezent şi imperfect şi rareori la conjunctiv prezent.
2. Alte verbe, ce aparţin de conjugarea a 3-a, tot pentru raţiuni de eufonie, se folosesc numai la persoanele a căror
desinenţă începe cu i.
Cele mai folosite dintre acestea sunt:
abolir a aboli despavorir a speria
aguerrir a se obişnui cu embair a seduce
arrecirse (sau aterirse) a înţepeni empedernir a face tare
blandir a îmblânzi garantir a garanta
Ex.: abolía, abolí, aboliré, abolido etc.

Exerciţiu
Traduceţi: România este iubită cu pasiune de căte români în (en el) străinătate. Elevul este elogiat pentru buna sa
conduită. Vinul a fost vândut ieftin. Cine a venit să te viziteze? Nava a pornit azi din portul Constanţa. Am ieşit de la şcoală la
prânz. M-am oprit câteva luni în Spania ca să învăţ limba spaniolă. Bunicul meu a murit acum un an în Argentina. Hoţul, când
a fost descoperit, a roşit de ruşine. Repede, se face ziuă, trebuie să te scoli şi să mergi la şcoală. Nu îmi place să lucrez toată
ziua. Adesea, vara fulgeră şi cade grindina. Nu se întâmplă nimic în satul acesta. Nu e nici o scrisoare pentru tine. Nu sunt
veşti despre fraţii tăi. Ce anume a speriat pe acest copil? Acest produs este garantat de lege.

LECTURĂ ŞI DICTARE
NOCHE DE INVIERNO
Una vieja ciudad. En la vieja ciudad, una vieja casa. De noche; invierno. Por las callejas se oye resonar, de cuando en
cuando, los pasos de algún transeúnte. En la Colegiata, las campanas acaban de dejar caer lentas, plañideras, sobre los
vetustos caserones, unas campanadas que anuncian que mañana hay un funeral. En la casa hai arriba, en el sobrado, una
ventana que, de cuando en cuando, movida por el vento, da un golpazo. La familia se halla reunida en el comedor, en una
vasta pieza, con el piso cubierto de gruesa estera, hecha de esparto crudo. Pende del techo una ancha lámpara, que pone un
círculo de luz sobre el blanco mantel. Todos comen reposadamente, hablan tranquilos, y la conversación hay largas pausas.
En esta hora íntima, sosegada, en que el silencio envuelve la ciudad y en que todas las casas parece que van a recogerse
sobre sí, calladas, durante la breve tregua de la noche, la familia habla de un antepasado querido...
(Azorín)

Lexic
arriba deasupra callado tăcut
caserón căsoaie colegiata biserica unei comunităţi
hecha făcută se oye se aude
sosegado liniştit transeúnte trecător
ventana fereastră

VERBELE N E R E G U LAT E
NOŢIUNI PRELIMINARE
Verbele neregulate spaniole, cu excepţia a douăzeci dintre ele care sunt cu adevărat neregulate, nu prezintă mari
dificultăţi deoarece prezintă neregularităţile respective datorită eufoniei, deci vor fi foarte uşor de evidenţiat şi de urmat.
Aceste neregularităţi constau aproape întotdeauna într-o deviere fonetică a ultimei vocale sau consoane a temei.

PRINCIPALELE FORME DE NEREGULARITATE


Acestea se reduc în fond la şase forme, grupând neregularităţile după afinităţile lor:
a) diftongare (diptongación), care constă în schimbarea vocalei tematice în diftong, când asupra ei cade accentul
tonic.
Ex.: acert-ar - ind.prez. acierto etc.
b) guturalizare (guturización), care constă în inserrarea între consoama temei şi vocala desinenţei întărirea cu un c
sau cu un g.
Ex.: nac-er - ind.prez. naz-c-o etc.
ven-ir - ind.prez. ven-g-o etc.
c) alternativa vocalică (alternativa vocálica), care constă în schimbarea vocalei e din silaba radicalului în i, atunci
când î silaba următoare există o vocală tare (a, e, o), cu scopul de a îndulci sunetul cuvintelor, evitând astfel întâlnirea
vocalelor tari în două silabe succesive.
Ex.: ped-ir - ind.prez. pido etc.
d) y eufonic, care constă în inserarea între vocala temei şi vocala desinenţei a unui y cu scopul de a îmbunătăţi
sunetul.
Ex.: hu-ír - ind.prez. huyo etc.
e) perfect simplu moale (pretérito grave), care constă în a face terminarea persoanelor I şi a II-a singular de la
pretérito indefinido în vocală moale.
Ex.: ven-ir - pret.imperf. vine (nu vení)
vino (nu venií).
f) sincopa viitorului, care constă în căderea vocalei tematice a temei.
Ex.: saber - ind.viit. sabré etc.

NORME GENERALE
De reţinut următoarele norme generale:
a) prezentul indicativ transmite neregularităţile lui aproape întotdeauna asupra prezentului conjunctivului şi
imperativului.
Ex.: tener - ind.prez. tengo – conj.prez. tenga – Imper. tenga.
b) perfectul simplu (prin înlăturarea terminaţiei ron de la pers. a III-a pl.) transmite neregularităţile lui asupra
imperfectului conjunctivului (ambele forme), la viitor conjunctiv şi câteodată la gerunziu.
Ex.: perf.simplu tuvie-ron – conj.imperf. tuviese sau tuviera – conj.viit. tuviere.
c) viitorul indicativ transmite neregularităţile lui asupra prezentului condiţionalului.
Ex.: tendré - tendría.
d) imperfectul indicativului este întotdeauna regulat, cu excepţia verbelor: ir, ser, ver, care fac respectiv iba, era, veía.
e) imperativul este întotdeauna regulat, cu excepţia persoanei a II-a a următoarelor verbe: decir, hacer, ir, poner, salir,
venir, care fac respectiv dí, haz, vé, pon, sal, ven.
Din toate aceste norme se deduce că, pentru a cunoaşte aproape toată conjugarea unui verb neregulat, este de ajuns să ne
amintim persoana I de la prezent, perfect simplu şi viitor de la modul indicativ.
Ex.: tener : tengo, tuve, tendré.

TIPURI DE VERBE NEREGULATE


Ţinând seama de formele de neregularitate descrise mai sus, verbele neregulate se pot grupa în 4 tipuri, fiecare dintre
ele putându-se subdivide într-un număr oarecare de clase:
a) Verbe diftongate (două clase);
a) Verbe întărite (două clase);
a) Verbe îndulcite (două clase);
a) Verbe meliflue (două clase);

VERBELE D I FTO N GATE


Clasa 1: în ie

1. Prima clasă a verbelor diftongate cuprinde acele verbe de conjugarea 1 şi a 2-a care, sub influenţa accentului,
schimbă e din silaba finală a temei în diftongul ie.
O asemenea diftongare se face numai la prezentul indicativ (cele trei persoane ale singularului şi persoana a III-a plural)
şi deci, conform regulii generale, se transmite şi conjunctivului prezent (aceleaşi persoane ca la indicativ) şi imperativului
(toate persoanele pe care le ia de la conjunctiv).
2. Nu se pot da reguli pentru a cunoaşte toate verbele diftongate, care sunt foarte numeroase, drept pentru care trebuie
muncit mult cu practica şi cu dicţionarul.
De reţinut însă că, dacă în familia de cuvinte căreia îi aparţine verbul, există unul cu diftongul ie, atunci şi verbul va fi
diftongat.
Ex.: acertar a reuşi să găseşti el acierto reuşita
alentar a prinde suflu el aliento respiraţia, suflarea

Exemplu de verbe diftongate de prima clasă


INDICATIV
Prezent
Conjugarea 1 Conjugarea a 2-a
Acertar a nimeri, a ghici Defender a apăra
acierto defiendo
aciertas defiendes
acierta defiende
acertamos defendemos
acertáis defendéis
aciertan defienden
CONJUNCTIV
Prezent
acierte defienda
aciertes defiendas
acierte defienda
acertemos defendamos
acertéis defendáis
acierten defiendan
IMPERATIV
Pozitiv Negativ Pozitiv Negativ
acierta tú no aciertes defiende tú no defiendas
acierte él, V. no acierte él, V. defienda él, V. no defienda él, V.
acertemos no acertemos defendamos no defendamos
acertad no acertéis defended no defendáis
acierten no acierten defiendan no defiendan

TABELUL PRINCIPALELOR VERBE DIFTONGATE DE CLASA 1


Conjugarea 1
acrescentar a creşte escarmentar a pedepsi
adestrar a dresa gobernar a guverna
alentar a încuraja helar a îngheţa
apacentar a paşte herrar a fierui
apretar a strânge incensar a arde
arrendar a închiria manifestar a manifesta
asentar a înregistra mentar a menţiona
aserrar a secera (cu secera) merendar a lua gustarea
atravesar a traversa negar1) a nega
calentar a încălzi nevar a ninge
cegar a orbi pensar a gândi
cerrar a închide plegar1) a ndoi
comenzar1) a începe quebrar a sparge
concertar a concerta recomendar a recomanda
confesar a confesa regar1) a iriga
denegar1) a refuza remendar a stopa (o stofă)
desconcertar a desconcerta renegar1) a renega, a blestema
desmembrar a dezmembra reventar a izbucni
despertar a trezi requebrar a face curte
desplegar1) a descâlci segar a cosi (cu coasa)
desterrar a exila sembrar1) a semăna
emparentar a se înrudi sentar a şedea
empedrar a pietrui serrar v. aserrar
1) 1)
empezar a începe sosegar a calma
encerrar a pune dop temblar a tremura
encomendar a recomanda tentar a tenta
enmendar a amenda trasegar1) a transvaza
ensangrentar a însângera tropezar a se poticni
enterrar a îngropa ventar a face vânt
2)
errar a greşi
1) Cf. şi verbele terminate în -car, -gar, -zar.
2) Verbul errar, la persoanele diftongate, schimbă pe ie cu ye, deoarece i urmat de vocală are funcţie de consoană.
Ind.prez.: yerro, yerras, yerra, erramos, erráis, yerran
Conj.prez.: yerre, yerres, yerre, erremos, erréis, yerren.
Conjugarea a 2-a
ascender a urca encender a aprinde
cerner a cerne heder a puţi
condescender a binevoi perder a pierde
defender a apăra tender a tinde
descender a coborî trascender a transcende
verter a vărsa
Nota 1. Şi verbele cernir, concernir, dicernir, adquirir, chiar dacă aparţin conjugării a 3-a, prezintă diftongarea; ex.:
cierno, ciernes etc.
Nota 2. Verbele următoare, în funcţie de sens, au sau nu au diftongarea:
atestar a umple atiesto umplu
atestar a atesta aiesto atestez
aterrar a pune la pământ atierro pun la pământ
aterrar a ateriza aterro aterizez
Nota 3. Verbele următoare, chiar dacă au e în silaba finală a temei, nu devin subiecte cu diftongare:
anegar a îneca enterar a informa
atentar a atenta intentar a tenta
compensar a compensa ofender a ofensa
contentar a mulţumi presentar a prezenta
depender a depinde pretender a pretinde
dispensar a se dispensa recompensar a recompensa
templar a tempera

Exerciţiu
Traduceţi: Profesorul îi încurajează pe elevi să studieze cu sârguinţă. Vitele pasc vara pe munţi. Acel comerciant ia cu
chirie în fiecare an o vilă în acest sat. Cei doi rivali, după duel, îşi strânseră mâinile. De ce tai acest trunchi de pom? Mulţi
pietoni traversează strada în timp ce trec biciclete şi automobile. Dimineaţa, când mă scol din pat, îmi încălzesc cafeaua.
Închideţi (dv sg) uşa, vă rog, pentru că mi-e frig. Şcoala începe la opt şi se termină la amiază. M-am trezit prea târziu pentru a
pleca. Ieri am început lecţiile de spaniolă. Vă recomand să plecaţi imediat. Oamenii greşesc adesea. Eu nu iau niciodată o
gustare, deoarece seara mănânc devreme. În această ţară ninge şi îngheaţă toată iarna. Nu tremura, calmează-te. Cine îţi
stopează hainele? Să tindem întotdeauna spre lucruri înalte! Fiul meu pierde adesea câte ceva. Acest om atesetează că vina nu
este a mea, ci este vina ciclistului. Cine ofensează pe altul, se ofensează pe sine. Totul depinde de bunăvoinţa ta.

VERBE DIFTONGATE
Clasa a 2-a: în ue

1. A doua clasă a verbelor diftongate cuprinde acele verbe de conjugarea 1 şi a 2-a care, sub influenţa accentului,
schimbă o din silaba finală a temei în diftongul ue.
O asemenea diftongare la aceleaşi timpuri prezentate la clasa 1: prezentul indicativ (cele trei persoane ale singularului şi
persoana a III-a plural), conjunctivui prezent (aceleaşi persoane ca la indicativ) şi imperativul (toate persoanele pe care le ia
de la conjunctiv).
2. Nici aici nu se pot da reguli pentru a cunoaşte toate verbele diftongate, care sunt foarte numeroase; dar şi aici, dacă
în familia de cuvinte căreia îi aparţine verbul, există unul cu diftongul ue, atunci şi verbul va fi diftongat.
Ex.: acordar a acorda el acuerdo acordul
el almuerzo prânzul almozar a prânzi

Exemplu de verbe diftongate de a 2-a clasă


INDICATIV
Prezent
Conjugarea 1 Conjugarea a 2-a
Contar a număra; a povesti Mover a mişca
cuento muevo
cuentas mueves
cuenta mueve
contamos movemos
contáis movéis
cuentan mueven
CONJUNCTIV
Prezent
cuente mueva
cuentes muevas
cuente mueva
cuentemos movamos
cuentéis mováis
cuenten muevan
IMPERATIV
Pozitiv Negativ Pozitiv Negativ
cuenta tú no cuentes mueve tú no muevas
cuente él, V. no cuente él, V. mueva él, V. no mueve él, V.
contemos no contemos movamos no movamos
contad no contéis moved no mováis
cuenten no cuenten muevan no muevan

TABELUL PRINCIPALELOR VERBE DIFTONGATE DE CLASA a 2-a


Conjugarea 1
acordar a decide; a-şi aminti holgar1) a se odihni
acostar a (se) culca hollar a călca
agorar a ura jugar3) a se juca
almorzar a prânzi mostrar a arăta
amoblar a mobila poblar a popula
asolar a devasta probar a proba
avergonzar1) a se ruşina recordar a aminti
colar a (se) strecura renovar a renova
colgar1) a se agăţa revolcar1) a răsturna
concordar a pune de acord rodar a se rostogoli
consolar a consola rogar1) a ruga
costar a costa soldar a suda
descollar a se dezlipi soltar a elibera
descontar a nu conta sonar a suna
desolar a dezola soñar a visa
desollar a se juli tostar a prăji; a se bronza
desosar2) a dezosa trocar1) a face troc
encontrar a întâlni tronar a tuna
engrosar a îngroşa volar a zbura
forzar1) a forţa volcar1) a răsturna
1) Cf. şi verbele terminate în -car, -gar, -zar.
2) Am dezosat (de la hueso = os) împreună cu diftongul primeşte un h: deshueso, deshuesas, deshuesa, desosamos, desosáis,
deshuesan.
3) Jugar, chiar dacă a schimbat anticul o în u, aparţine acestei clase: juego, juegas, juega, jugamos, jugáis, juegan.
Conjugarea a 2-a
absolver a absolvi (de o vină) mover a mişca
demoler a demola oler4) a mirosi
doler a durea resolver a rezolva
llover a ploua soler a obişnui
moler a măcina torcer a toarce
morder a muşca volver a întoarce
4) Oler, împreună cu diftongul, primeşte h: huelo, hueles, huele, olemos, oléis, huelen.
Nota. Verbele următoare, în funcţie de sens, au sau nu au diftongarea:
aforar a acorda un privilegiu afuero acord un privilegiu
aforar a evalua aforo fixez preţul
apostar a paria apuesto pariez
apostar a pune la fix aposto potrivesc

Exerciţiu
Traduceţi: Îmi amintesc întotdeauna cu simpatie de colegii mei de şcoală. Mă culc foarte devreme seara, alţii se culcă cel
mai târziu la zece. La ce oră serveşti prânzul? Războaiele devastează oraşele şi satele. Nu te ruşinezi să spui atâtea minciuni?
Unde agăţ pălăria şi paltonul? Această copie nu concordă cu originalul. Mama îl consolează pe fiul care plânge. Numără bine
banii! Nu dezosa acest pui. Nu-l întâlnesc niciodată pe tatăl tău pe stradă. Este necesar să te forţezi mai mult. Muncitorii din
acest oraş fac grevă azi şi mâine. Joc în fiecare seară o partidă de cărţi cu prietenii mei. Acest tânăr arată o mare ignoranţă.
Aprob raţiunile tale, dar dezaprob modul tău de a acţiona. Vă rog să-mi spuneţi unde se află gara. Visez o căsuţă frumoasă la
munte. Zidarii demolează o casă veche. Dacă mâine plouă, nu va fi cursa de tauri. Trebuie să rezolvi cu scrierea scrisorii. Sunt
obişnuit să mă scol târziu dimineaţa. Restituie-mi gramatica pe care ţi-am împrumutat-o acum câteva săptămâni. Pariez că ai
uitat să pui acrisoarea la cutia poştală.

VERBE ÎNTĂRITE
Clasa 1: în -cer

Prima clasă a verbelor întărite cuprinde toate verbele de conjugarea a 2-a şi a 3-a care se termină în -cer precedat de
vocală (-acer, -ecer, -ocer, -ucir).
Acestea întăresc pe c final din temă în zc întotdeauna când desinenţa începe cu a sau cu o. O asemenea întărire are loc
numai la prezentul indicativ (persoana I, pentru că desinenţa începe cu o) şi deci, conform regulii generale, se transmite la
conjunctivul prezent (toate persoanele, pentru că desinenţele lor încep cu a) şi la imperativ (toate persoanele pe care le ia de la
conjunctiv).
Şi verbul lucir, ale cărui compuse (deslucir, relucir) are acelaşi mod de întărire.

Exemplu de verbe întărite de clasa 1


INDICATIV
Prezent
Nacer Agradecer Conocer Lucir
(a se naşte) (a fi recunoscător) (a cunoaşte) (a străluci)
nazco agradezco conozco luzco
naces agradeces conoces luces
nace agradece conoce luce
nacemos agradecemos conocemos lucimos
nacéis agradecéis conocéis lucís
nacen agradecen conocen lucen
CONJUNCTIV
Prezent
nazca agradezca conozca luzca
nazcas agradezcas conozcas luzcas
nazca agradezca conozca luzca
nazcamos agradezcamos conozcamos luzcamos
nazcáis agradezcáis conozcáis luzcáis
nazcan agradezcan conozcan luzcan
IMPERATIV
nace agradece conoce luce
nazca agradezca conozca luzca
nazcamos agradezcamos conozcamos luzcamos
naced agradeced conoced lucid
nazcan agradezcan conozcan luzcan

TABELUL PRINCIPALELOR VERBE ÎNTĂRITE DE CLASA 1


aborrecer a urî establecer a stabili
acaecer a se întâmpla estremecer a fremăta
acontecer a mulţmi favorecer a favoriza
aparecer a apărea florecer a înflori
carecer a lipsi guarnecer a garnisi
compadecer a compătimi humedecer a umidifica
comparecer a compărea merecer a merita
complacer a se complace obedecer a asculta
desfallecer a-şi pierde cunoştinţa ofrecer a oferi
empobrecer a sărăci padecer a suferi
enflaquecer a se slăbi parecer a părea
engrandecer a se mări permanecer a rămâne
enoblecer a înnobila pertenecer a aparţine
enriquecer a îmbogăţi envilecer a deveni rău
envejecer a îmbătrâni ejercer a exercita, a profesa
coercer a constrânge, a sili mecer a legăna
convencer a convinge vencer a învinge

Nota 1. Verbele următoare, chiar dacă se termină în –cer precedat de vocală, nu se întăresc, ci doar schimbă c în z:
empecer a împiedica empezo, empeza
mecer a legăna mezo, meza
Nota 2. Verbele următoare nu numai că schimbă c în z, dar suferă şi diftongarea:
cocer a coace cuezo, cueza
escocer a arde escuezo, escueza
Nota 3. Verbul placer (care de obicei se substituie cu agradar şi gustar), când este folosit la mod impersonal, preferă
în locul formelor regulate alte forme cu tema în pleg- sau plug-; ex.:
Perf.simplu: plugo sau plació (pers. a III-a sg); plugueron sau placieron (pers. a III-a pl);
Conj.prez: plega sau plegue sau plazca (pers. a III-a sg);
Conj.imp.: pluguiera sau placiera (pers. a III-a sg); pluguiese sau placiese (pers. a III-a pl);
Conj.viit.: pluguiere sau placiere.

Exerciţiu
Traduceţi: Întâmplă-se ce s-o întâmpla, eu sunt gata să plec. Vă (sg) sunt foarte recunoscător pentru cadoul magnific.
Nava apare în sfârşit de la orizont. Îmi lipseşte o bună literatură spaniolă. Este necesar să-l compătimeşti pe acel biet om. Nu
cunoaştem pe nimeni în acest sat. În această cameră lipseşte aerul; dacă nu deschideţi ferestrele, leşin. El sărăceşte mereu
pentru că cheltuie şi nu câştigă. Copilul slăbeşte pentru că nu este nutrit bine. Cred că tu măreşti lucrurile. Munca înnobilează
pe om. El se îmbogăţeşte pentru că munceşte şi câştigă. În fiecare zi îmbătrânim şi din păcate moartea se apropie. Trebuie ca
tu să te stabileşti în acest oraş. Primăvara pomii înfloresc, rândunele se întorc, toată natura se înnoieşte. Nu merit de la voi
atâta onoare. Nu cred să se nască ceva bun din încercarea asta a ta. Daţi ascultare întotdeauna părinţilor dvs (sg) e veţi (dvs) fi
fericit. Îţi ofer fructele din grădina mea, pe care tu le preferi. Sufăr adesea de dor de cap. Mâine rămân toată ziua în casă.
Acest dicţionar aparţine colegului meu de şcoală. Ochii pisicii strălucesc în noaptea întunecoasă. Te-am chemat ca să legeni
copilul. Cred că carnea se coace mai bine la cuptor. Acest vin îmi arde stomacul.

LECTURĂ ŞI DICTARE
LAS CASTILLAS
Los castellanos son de todos los pueblos del mundo los que merecen la primacía en linea de lealtad. Cuando el ejército
del primer rey de España de la casa de Francia (Felipe V de Borbón) quedé arruinado en la batalla de Zaragosa, la sola
provincia de Soria dió a su soberano un ejército nuevo y numeroso con que salir a campaña, y fué el que ganó las victorias,
de que resultó la detrucción del ejército y bando austriaco. El ilustre historiador que refiere las revoluciones del principio de
este siglo (XVIII), pondera tanto la fidelidad de estos pueblos, que dice será eterna memoria de los reyes. Esta provincia aun
conserva cierto orgullo nacido de su antigua grandeza, que hoy no se conserva sino en las ruinas de sus ciudades y en la
honradez de sus habitantes.
(José Cadalso)
Clasa a 2-a: în -ducir

A doua clasă a verbelor întărite cuprinde toate verbele de conjugarea a 3-a care se termină în -ducir.
Acestea, în afară de faptul că au aceeaşi întărire ca verbele de clasa 1, suferă şi guturalizarea cin c în j la perfectul
simplu (unde la persoana I şi a III-a singular au terminaţia scurtă).
Această schimbare, după regula generală, se transmite de la perfectul simplu la conjunctivul imperfect (la ambele sale
forme) şi la conjunctiv viitor.

Exemplu de verbe întărite de clasa a 2-a


Conducir a conduce
INDICATIV
Prezent Perfect simplu
conduzco condujo
conduces condujiste
conduce conduje
conducimos condujimos
conducís condujisteis
conducen condujeron
CONJUNCTIV
Prezent Imperfect I Imperfect II Viitor
conduzca condujera1) condujese condujere
conduzcas condujeras condujeses condujeres
conduzca condujera condujese condujere
conduzcamos condujéramos condujésemos condujéremos
conduzcáis condujeráis condujeseis condujereis
conduzcan condujeran condujesen condujeren
IMPERATIV
Pozitiv Negativ
conduce tú no conduzcas
conduzca él, V. no conduzca él, V.
conduzcamos no conduzcamos
conducid no conduzcás
conduzcan no conduzcan
Se conjugă la fel ca verbul conducir următoarele verbe:
aducir a aduce reducir a reduce
deducir a deduce reproducir a reproduce
inducir a induce seducir a seduce
introducir a introduce traducir a traduce
producir a produce
1) Terminaţiile -iera, -iese, -iere, când întâlnesc pe j, pierd pe i: condujera în loc de condujiera.

Exerciţiu
Traduceţi: Tatăl meu, când eram încă mic, m-a dus în Spania. Din cuvintele tale deduc că nu ai poftă de lucru.
Comerciantul pe care îl cunoşti a făcut-o (inducir) pe fiica sa să se căsătorească cu domnul argentinian cel bogat. Acest băiat
s-a introdus pe ascuns în cala navei. Acest arbore produce în fiecare an numeroase fructe. Ar fi bine să reduci cheltuielile. Ţi-
aş fi recunoscător dacă mi-ai reproduce acest tablou la care ţin mult. Aş dori ca tu să-mi traduci primele pagini din această
carte. Sper să nu te seducă ideea de a pleca în America.

VERBE ÎNDULCITE
Clasa 1: în -i

Prima clasă a verbelor îndulcite cuprinde acele verbe de conjugarea a 3-a care schimbă pe e din ultima silabă a temei
în i, înaintea tuturor desinenţelor care încep cu o vocală tare (a, e, o).
Asemenea îndulcire are loc la indicativ prezent (persoanele de singular şi a III-a plural) şi deci, conform regulii generale,
se transmite la conjunctivul prezent şi la imperativ (Toate persoanele cu excepţia pers. a II-a plural, care, după cum se ştie,
este întotdeauna regulată); are loc şi la perfectul simplu (toate persoanele de singular şi plural), de unde, conform regulii
generale, se transmite şi la conjunctiv viitor şi la gerunziu.
Exemplu de verb îndulcit de clasa 1
Pedir a cere
INDICATIV
Prezent Perfect simplu
pido pedé
pides pediste
pide pidió
pedimos pedimos
pedís pedisteis
piden pidieron
CONJUNCTIV
Prezent Imperfect I Imperfect II Viitor
pida pidiese pidiera pidiere
pidas pidieses pidieras pidieres
pida pidiese pidiera pidiere
pidamos pidiésemos pidiéramos pidiéremos
pidáis pidieseis pidieráis pidiereis
pidan pidiesen pidieran pidieren
IMPERATIV
Pozitiv Negativ
pide tú no pidas
pida él, V. no pida él, V.
pidamos no pidamos
pedid no pidás
pidan no pidan
GERUNZIU pidiendo
Se conjugă la fel ca verbul pedir următoarele verbe:
ceñir1) a încinge freir a frige
2)
colegir a deduce gemir a geme
competir a concura henchir1) a umple
concebir a concepe impedir a împiedica
constreñir a constrânge medir a măsura
corregir2) a corecta regir2) a acţiona
derretir a topi reir a râde
desleir a dilua rendir a înapoia
despedir a licenţia reñir a se certa
desteñir1) a stinge repetir a repeta
elegir2) a alege seguir3) a urma
embestar a investi servir a servi
engreír a se îngâmfa sonreír a surâde
1)
estreñir a deveni astringent señir a picta
expedir a expedia vestir a îmbrăca
1) Cfr. şi verbele cu tema în ch, ll, ñ.
2) Cfr. şi verbele în -gir.
3) Cfr. şi verbele în -guir.

Nota. Freír, reír şi compusele lor, în afară de îndulcire, prezintă şi pierderea lui i aton din desinenţă peste tot unde
această flexiune este urmată de vocală (ca la verbele cu tema în ch, ll, ñ):
Infinitiv Perf.simplu Conj.imperf.
re-ír ri-ó, ri-eron ri-era, ri-ese
Conj.viitor Gerunziu
ri-ere ri-endo

Exerciţiu
Traduceţi: Nu intru în concurs cu nimeni, pentru că nu mă simt bine. Corectez întotdeauna manuscrisul meu înainte de a-
l preda tipografului. Stăpânul l-a licenţiat pe servitor pentru că nu avea chef de muncă. Mi-au expediat marfa pe care o
comandasem, dar aceasta nu a ajuns la timp. Bucătăreasa frige peştii pe care i-a cumpărat de la piaţă. Nu te împiedic să pleci,
dar doresc să iei cu tine un însoţitor. Inginerul a măsurat terenul pe care dorea să-l cumpere. Mulţi se ceartă pentru nimic şi în
acest fel îşi fac viaţa nefericită. Ar fi bine să repeţi lecţia înainte de a pleca la şcoală. Urmează-mă, nu-ţi fie teamă, te conduc
la un loc sigur. Merg pe drumul meu, pentru că sunt sigur că nu greşesc. Nu vă îmbrăcaţi înainte de a fi periat bine hainele.
Clasa a 2-a: în -y

A doua clasă a verbelor îndulcite cuprinde acele verbe de conjugarea a 3-a care se termină în -uir, cu u care se aude.
Acestea inserează un Acestea inserează un y eufonic, după u din temă, înaintea tuturor desinenţelor care încep cu o
vocală tare (a, e, o).
Asemenea îndulcire are loc la indicativ prezent (persoanele de singular şi a III-a plural) şi deci, conform regulii generale,
se transmite la conjunctivul prezent (toate persoanele) şi la imperativ (toate persoanele cu excepţia pers. a II-a plural, care,
după cum se ştie, este întotdeauna regulată).
Să ne amintim şi faptul că verbele de conjugarea a 3-a a căror temă se termină în vocală, schimbă în y pe i aton din
desinenţă ori de câte ori aceasta în flexiune este urmată de vocală.
Această schimbare are loc la perfectul simplu (toate persoanele de singular şi plural), de unde, conform regulii generale,
se transmite şi la conjunctiv imperfect, conjunctiv viitor şi la gerunziu.

Exemplu de verb îndulcit de clasa a 2-a


Huir a fugi
INDICATIV
Prezent Perfect simplu
huy-o hu-í
huy-es hu-iste
huy-e hu-yó
hu-imos hu-imos
hu-ís hu-isteis
huy-en hu-yeron
CONJUNCTIV
Prezent Imperfect I Imperfect II Viitor
huy-a hu-yese hu-yera hu-yere
huy-as hu-yeses hu-yeras hu-yeres
huy-a hu-yese hu-yera hu-yere
huy-amos hu-yésemos hu-yéramos hu-yéremos
huy-áis hu-yeseis hu-yeráis hu-yereis
huy-an hu-yesen hu-yeran hu-yeren
IMPERATIV
Pozitiv Negativ
huy-e tú no huy-as
huy-a él, V. no huy-a él, V.
huy-amos no huy-amos
hu-id no huy-áis
huy-an no huy-an
GERUNZIU hu-yendo
Se conjugă la fel ca verbul huir următoarele verbe:
argüir a argumenta estatuir a statua
atribuir a atribui excluir a exclude
circuir a încercui fluir a curge
concluir a conchide imbuir a îmbia
constituir a constitui incluir a include
construir a construi instituir a institui
contribuir a contribui instruir a instrui
derruir a demola obstruir a obtura
destituir a destitui recluir a închide
destruir a distruge restituir a restitui
diluir a dilua retribuir a retribui
disminuir a micşora sustituir a substitui
distribuir a distribui

Nota. Verbul inmiscuir = a se amesteca, se conjugă regulat, fără îndulcire.

Exerciţiu
Traduceţi: Din cuvintele tale bănuiesc că nu intenţionezi să mă plăteşti. Îmi atribuie vina dezastrului, dar eu sunt inocent.
Au vorbit mult, dar nu au conchis nimic. Dacă constitui o astfel de societate, vei avea desigur noroc. Primarul acestui sat a
construit o casă frumoasă în piaţă. Contribuiţi şi dv. (sg) la subscripţia pentru refugiaţii din acest oraş. Zidari au demolat casa
care împiedica accesul vehiculelor. Directorul băncii a destituit şi licenţiat pe casier. Nu distrugeţi ce am construit cu atâta
greutate. Dacă nu diminuează dificultăţile, este necesar să renunţăm la întreprindere. Ministrul a stabilit să deschidă şcolile la
1 octombrie. Cred că clima acestei ţări influenţează asupra caracterului meu. Cine a închis pisica în bucătărie? Dacă te-ar fi
retribuit cum meriţi, ai fi bogat de mult timp. Am înlocuit secretarul, pentru că era leneş şi mincinos. Nu mă amestec în
afacerile altora.

VERBE MELIFLUE
Clasa 1: e în ie şi în i

Prima clasă a verbelor meliflue cuprinde acele verbe de conjugarea a 3-a care, în afara diftongării din e în ie la
aceleaşi moduri, timpuri şi persoane ale verbelor diftongate din clasa 1, schimbă pe e în i în faţa desinenţelor care încep cu a
tonic sau cu diftong.
Asemenea schimbare are loc la conjunctiv prezent (persoanele I şi a II-a plural) şi deci, conform regulii generale, se
transmite la imperativ (toate persoanele cu excepţia pers. a II-a plural), la perfectul simplu (persoana a III-a singular şi plural)
şi, conform regulii generale, se transmite la conjunctiv imperfect (prima şi a doua formă), la conjunctiv viitor şi la gerunziu.
Exemplu
Sentir a simţi, a regreta, a auzi
INDICATIV
Prezent Perfect simplu
siento sentí
sientes sentiste
siente sintió
sentimos sentimos
sentís sentisteis
sienten sintieron
CONJUNCTIV
Prezent Imperfect I Imperfect II Viitor
sienta sintiese sintiera sintiere
sientas sintieses sintieras sintieres
sienta sintiese sintiera sintiere
sintamos sintiésemos sintiéramos sintiéremos
sintáis sintieseis sintierais sintiereis
sientan sintiesen sintieran sintieren
IMPERATIV
Pozitiv Negativ
siente tú no sientas
sienta él, V. no sienta él, V.
sintamos no sintamos
sentid no sintáis
sientan no sientan
GERUNZIU sintiendo
Se conjugă la fel ca verbul sentir următoarele verbe:
adherir a adera hervir a fierbe
advertir a adeveri inferir a răni
arrepentirse a se căi invertir a investi
conferir a conferi mentir a minţi
convertir a converti preferir a prefera
deferir a deferi proferir a profera
diferir a diferi referir a referi
digerir a digera requerir a cere
discernir a discerne sugerir a sugera
divertir a distra transferir a transfera
herir a răni

Exerciţiu
Traduceţi: Te avertizez că trenul pleacă la opt şi jumătate. S-a căit de acţiunile sale şi şi-a cerut scuze. I-au conferit
gradul de colonel pentru acţiunile sale de valoare. Dacă aş vorbi cu tatăl tău, l-aş face să te lase să pleci cu mine. Bunica mea,
care are 80 de ani, digeră încă bine. Copiii s-au distrat bine ieri seară la teatrul de păpuşi. Locotenentul şi-a rănit un picior
coborând de pe cal, dar nu e ceva grav. Fierbe apa pentru ciorbă? Fierbe (în acest moment). Am schimbat direcţia, pentru că
greşisem drumul. Cine minte o dată, minte pentru toată viaţa.
Clasa a 2-a: o în ue şi în u
A doua clasă a verbelor meliflue cuprinde numai verbele dormir şi morir, care, în afara diftongării din o în ue la
aceleaşi moduri, timpuri şi persoane ale verbelor diftongate din clasa a 2-a, schimbă pe o în u în faţa desinenţelor care încep
cu a tonic sau cu diftong; asemenea schimbare are loc la conjunctiv prezent (persoanele I şi a II-a plural) şi deci, conform
regulii generale, se transmite la imperativ (toate persoanele cu excepţia pers. a II-a plural), la perfectul simplu (persoana a III-
a singular şi plural) şi, conform regulii generale, se transmite la conjunctiv imperfect (prima şi a doua formă), la conjunctiv
viitor şi la gerunziu (la fel ca la verbele meliflue de clasa 1).
Exemplu
Dormir a dormi
INDICATIV
Prezent Perfect simplu
duermo dormí
duermes dormiste
duerme durmió
dormimos dormimos
dormís dormisteis
duermen durmieron
CONJUNCTIV
Prezent Imperfect I Imperfect II Viitor
duerma durmiese durmiera durmiere
duermas durmieses durmieras durmieres
duerma durmiese durmiera durmiere
durmamos durmiésemos durmiéramos durmiéremo
durmáis durmieseis durmierais s
duerman durmiesen durmieran durmiereis
durmieren
IMPERATIV
Pozitiv Negativ
duerme tú no duermas
duerma él, V. no duerma él, V.
durmamos no durmamos
dormid no durmáis
duerman no duerman
GERUNZIU durmiendo

Exerciţiu
Traduceţi: Pisica mea doarme toată ziua pe fotoliul din sufragerie. Când m-am întors eram obosit, şi am dormit profund
până dimineaţa. Cei doi călători au dormit puţin, pentru că trebuia să plece foarte devreme. Este bine ca tu să dormi pentru că
ai muncit mult şi ai nevoie de odihnă. Dacă oamenii ar dormi mai puţin, ar fi mai bine cu sănătatea. Nu mai dormi, scoală-te!
Bunicul meu a murit acum zece ani. Cei doi fii ai acestui domn au murit eroic în război. Sper ca el să nu moară, pentru că
prea mare ar fi durerea noastră. Dacă el ar muri, n-aş mai avea nici un scop în viaţă.

VERBE NEREGULATE ABSOLUTE


Verbele neregulate propriu-zise, adică cele ce nu se pot aduce la vreuna din categoriile de verbe neregulate prezentate
anterior, nu sunt decât 21 (nesocotind verbele auxiliare, prezentate deja mai sus). Vom prezenta în ordine alfabetică,
conjugarea acestora, pentru o consultare viitoare mai uşoară.
Şi compusele şi derivatele acestora suferă aceleaşi neregularităţi, în general.

Andar a merge
Ind.prez.: ando, andas, anda, andamos, andáis, andan
Conj.prez.: ande, andes, ande, andemos, andéis, anden
Ind.perf.s.: anduve, anduviste, anduvo, anduvimos, anduvisteis, anduvieron
Conj.imp.I: anduviese, anduvieses, anduviese, anduviésemos, anduvieseis, anduviesen
Conj.imp.II: anduviera, anduvieras, anduviera, anduviéramos, anduvierais, anduvieran
Conj.viit.: anduviere, anduvieres, anduviere, anduvieremos, anduviéreis, anduvieren
Ind.viitor.: andaré, andarás, andará, andaramos, andaréis, andarán
Cond.prez.: andaría, andarías, andaría, andaríamos, andaríais, andarían
Imperativ: anda tú, ande él, andemos, andad, anden

Asir a afişa (foarte puţin uzitat – este substituit de agarrar)


Ind.prez.: asgo, ases, ase, asimos, asís, asgan
Conj.prez.: asga, asgas, asga, asgamos, asgáis, asgan
Imperativ: ase tú, asga él, asgamos, asid, asgan

Caber a încăpea, a fi conţinut


Ind.prez.: quepo, cabes, cabe,cabemos, cabéis, caben
Conj.prez.: quepa, quepas, quepa, quepamos, quepáis, quepan
Ind.perf.s.: cupe, cupiste, cupo, cupimos, ccupisteis, cupieron
Conj.imp.I: cupiese, cupieses, cupiese, cupiésemos, cupieseis, cupiesen
Conj.imp.II: cupiera, cupieras, cupiera, cupiéramos, cupierais, cupieran
Conj.viit.: cupiere, cupieres, cupiere, cupieremos, cupiéreis, cupieren
Ind.viitor.: cabré, cabrás, cabrá, cabramos, cabréis, cabrán
Cond.prez.: cabría, cabrías, cabría, cabríamos, cabríais, cabrían
Imperativ: cube tú, quepa él, quepamos, cabed, quepan
Nota: verbul caer se foloseşte frecvent ca impersonal: no cabe duda nu încape îndoială.

Caer a cădea
Ind.prez.: caigo, caes, cae, caemos, caéis, caen
Conj.prez.: caiga, caigas, caiga, caigamos, caigáis, caigan
Ind.perf.s.: caí, caíste, cayó, caímos, caísteis, cayeron
Conj.imp.I: cayese, cayeses, cayese, cayésemos, cayeseis, cayesen
Conj.imp.II: cayera, cayeras, cayera, cayéramos, cayerais, cayeran
Conj.viit.: caiere, caieres, caiere, caieremos,caviéreis,cavieren
Ind.viitor.: caeré, caerás, caerá, caeremos, caeréis, caerán
Cond.prez.: caería, caerías, caería, caeríamos, caeríais, caerían
Imperativ: cae tú, caiga él, caigamos, caed, caigan
Part.trecut: caído
Gerunziu: cayendo

Dar a da
Ind.prez.: doy, das, da, damos, dais, dan
Conj.prez.: di, diste, dió, dimos, disteis, dieron
Ind.perf.s.: dé, des, dé, demos, deis, den
Conj.imp.I: diese, dieses, diese, diésemos, dieseis, diesen
Conj.imp.II: diera, dieras, diera, diéramos, dierais, dieran
Conj.viit.: diere, dieres, diere, dieremos, diéreis, dieren
Ind.viitor.: daré, darás, dará, daramos, daréis, darán
Cond.prez.: daría, darías, daría, daríamos, daríais, darían
Imperativ: da tú, dé él, demos, dad, den
Nota: Să se reţină adăugarea lui y la prez.ind., ca la estoy, soy, voy.
Să se reţină di neaccentuat care semnifică "aş da" de la conj.prez (abreviere din lat.dedi), în timp ce dí cu accent semnifică
"spune", persoana a II-a singular de la imperativul verbului decir.

Decir a spune, a zice


Ind.prez.: digo, dices, dice, decimos, decís, dicen
Conj.prez.: diga, digas, diga, digamos, digáis, digan
Ind.perf.s.: dije, dijiste, dijo, dijimos, dijisteis, dijeron
Conj.imp.I: dijiese, dijieses, dijiese, dijiésemos, dijieseis, dijiesen
Conj.imp.II: dijiera, dijieras, dijiera, dijiéramos, dijierais, dijieran
Conj.viit.: dijiere, dijieres, dijiere, dijieremos, dijiéreis, dijieren
Ind.viitor.: diré, dirás, dirá, diremos, diréis, dirán
Cond.prez.: diría, dirías, diría, diríamos, diríais, dirían
Imperativ: dí tú, diga él, digamos, decid, digan
Part.trecut: dicho
Gerunziu: diciendo
Nota: Compusele acestui verb prezintă aceleaşi neregularităţi, cu excepţia viitorului indicativului (şi deci şi a condiţionalului
prezent), unde sunt regulate, şi la imperativ, unde persoana a II-a singulare face dice; ex.: Ind.viitor: predeciré, Cond. predeciría,
Imperativ predice.
Erguir a ridica, a înălţa; a se înfumura
Ind.prez.: irgo sau yergo, irgues sau yergues, irgue sau yergue, erguimos, erguís, irguen sau yerguen
Conj.prez.: irga sau yerga...
Ind.perf.s.: erguí, erguiste, irguió, erguimos, erguisteis, irguieron
Conj.imp.I: irguiese, irguieses, irguiese, irguiésemos, irguieseis, irguiesen
Conj.imp.II: irguiera, irguieras, irguiera, irguiéramos, irguierais, irguieran
Conj.viit.: irguiere, irguieres, irguiere, irguieremos, irguiéreis, irguieren
Imperativ: irgue sau yergue tú, irga sau yerga él, irgamosa sau yergamos, erguid, irgan sau yergan
Gerunziu: irguiendo

Hacer a face
Ind.prez.: hago, haces, hace, hacemos, hacéis, hacen
Conj.prez.: haga, hagas, haga, hagamos, hagáis, hagan
Ind.perf.s.: hice, hiciste, hizo, hicimos, hicisteis, hicieron
Conj.imp.I: hiciese, hicieses, hiciese, hiciésemos, hicieseis, hiciesen
Conj.imp.II: hiciera, hicieras, hiciera, hiciéramos, hicierais, hicieran
Conj.viit.: hiciere, hicieres, hiciere, hicieremos, hiciéreis, hicieren
Ind.viitor.: haré, harás, hará, haramos, haréis, harán
Cond.prez.: haría, harías, haría, haríamos, hríais, harían
Imperativ: haz tú, haga él, hagamos, haced, hagan
Part.trecut: hecho
Nota: Între compuşii acestui verb se pot considera şi rarefacer şi satisfacer, care, în afară de faptul că prezintă aceleaşi
neregularităţi, conservă pe f în toate formele şi fac conj.imperf. satisfaciese sau satisfaciera, la conj.viitor satisfaciere, la imperativ
satisfaz sau satisface.

Ir a merge
Ind.prez.: voy, vas, va, vamos, vais, van
Conj.prez.: vaya, vayas, vaya, vayamos, vayáis, vayan
Ind.imperf.: iba, ibas, iba, íbamos, ibais, iban
Ind.perf.s.: fuí, fuiste, fue, fuimos, fuisteis, fueron
Conj.imp.I: fuese, fueses, fuese, fuésemos, fueseis, fuesen
Conj.imp.II: fuera, fueras, fuera, fuéramos, fuerais, fueran
Conj.viit.: fuere, fueres, fuere, fueremos, fuéreis, fueren
Ind.viitor.: iré, irás, irá, iramos, iréis, irán
Cond.prez.: iría, irías, iría, iríamos, iríais, irían
Imperativ: vé tú, vaya él, vamos, id, vayan
Nota: verbul ir, în afară de faptul că corespunde verbului românesc a merge, traduce şi verbul a veni, când se foloseşte cu această
semnificaţie. Ex.: voi veni la tine acasă = iré a tu casa. Vin! = ¡Voy!
Acesta traduce şi verbul a fi în sensul de a merge; ex.: am fost la Madrid = he ido (nu estado) a Madrid.
Se utilizează de asemenea, ca franţuzescul aller, pentru a prezenta conceptul iminenţei sau continuităţii acţiunii; ex.: scriu (în
acest moment, am scris şi voi mai scrie un timp) = voy a escribir.
Acest verb are singurul imperfect care, nefiind de conjugarea I, are b în desinenţă.
După cum se vede, perfectul simplu şi timpurile conjunctivului care derivă de la acesta, sunt identice cu cele ale verbului ser. Şi
în româneşte se face această înlocuire: am fost să văd = am mers să văd.

Oir a auzi
Ind.prez.: oigo, oyes, oye, oímos, oís, oyen
Conj.prez.: oiga, oigas, oiga, oigamos, oigáis, oigan
Ind.perf.s.: oí, oíste, oyó, oimos, oisteis, oieron
Conj.imp.I: oyese, oyese, oyese, oyésemos, oyeseis, oyesen
Conj.imp.II: oyera, oyeras, oyera, oyéramos, oyerais, oyeran
Conj.viit.: oyere, oyeres, oyere, oyeremos, oyéreis, oyeren
Ind.viitor.: oiré, oirás, oirá, oiramos, oiréis, oirán
Cond.prez.: oiría, oirías, oiría, oiríamos, oiríais, oirían
Imperativ: oye tú, oiga él, oigamos, oid, oigan
Part.trecut: oído
Gerunziu: oyendo
Nota: y nu apare ca neregularitate, ci prin schimbarea lui i în y între două vocale.

Poder a putea
Ind.prez.: puedo, puedes, puede, podemos, podéis, pueden
Conj.prez.: pueda, puedas, pueda, podamos, podáis, puedan
Ind.perf.s.: pude, pudiste, pudo, pudimos, pudisteis, pudieron
Conj.imp.I: pudiese, pudieses, pudiese, pudiésemos, pudieseis, pudiesen
Conj.imp.II: pudiera, pudieras, pudiera, pudiéramos, pudierais, pudieran
Conj.viit.: pudiere, pudieres, pudiere, pudieremos, pudiéreis, pudieren
Ind.viitor.: podré, podrás, podrá, podramos, podréis, podrán
Cond.prez.: podría, podrías, podría, podríamos, podríais, podrían
Imperativ: puede tú, pueda él, podamos, poded, puedan
Gerunziu: pudiendo
Nota: Verbul podrir = a putrezi, a anumite persoane (podría etc.) coincide cu persoane de la verbul poder. Pentru a evita
ambiguităţile, este bine să folosim, în loc de podrir, forma regulată pudrir.

Poner a pune
Ind.prez.: pongo, pones, pone, ponamos, ponéis, ponen
Conj.prez.: ponga, pongas, ponga, pongamos, pongáis, pongan
Ind.perf.s.: puse, pusiste, puso, pusimos, pusisteis, pusieron
Conj.imp.I: pusiese, pusieses, pusiese, pusiésemos, pusieseis, pusiesen
Conj.imp.II: pusiera, pusieras, pusiera, pusiéramos, pusierais, pusieran
Conj.viit.: pusiere, pusieres, pusiere, pusieremos, pusiéreis, pusieren
Ind.viitor.: pondré, pondrás, pondrá, pondramos, pondréis, pondrán
Cond.prez.: pondría, pondrías, pondría, pondríamos, pondríais, pondrían
Imperativ: pon tú, ponga él, pongamos, poned, pongan
Part.trecut: puesto

Querer a vrea, a iubi


Ind.prez.: quiero, quieres, quiere, queremos, queréis, quieren
Conj.prez.: quiera, quieras, quiera, queramos, queráis, quieran
Ind.perf.s.: quise, quisiste, quiso, quisimos, quisisteis, quisieron
Conj.imp.I: quisiese, quisieses, quisiese, quisiésemos, quisieseis, quisiesen
Conj.imp.II: quisiera, quisieras, quisiera, quisiéramos, quisierais, quisieran
Conj.viit.: quisiere, quisieres, quisiere, quisieremos, quisiéreis, quisieren
Ind.viitor.: querré, querrás, querrá, querramos, querráis, querrán
Cond.prez.: querría, querrías, querría, querríamos, querríais, querrían
Imperativ: quiere tú, quiera él, queramos, quered, quieran
Nota: Verbul querer, în sensul de "a iubi", se foloseşte numai cu persoanele (şi în acest caz cere acuzativul personal); ex.: Quiero
mucho a mi hijo = îl iubesc mult pe fiul meu.
Verbul amare, când se referă la lucruri, se traduce prin "a iubi, a-i plăcea"; ex.: Amo mi ciudad = iubesc (îmi place) oraşuyl meu.

Saber a şti
Ind.prez.: sé, sabes, sabe, sabemos, sabéis, saben
Conj.prez.: sepa, sepas, sepa, sepamos, sepáis, sepan
Ind.perf.s.: supe, supiste, supo, supimos, supisteis, supieron
Conj.imp.I: supiese, supieses, supiese, supiésemos, supieseis, supiesen
Conj.imp.II: supiera, supieras, supiera, supiéramos, supierais, supieran
Conj.viit.: supiere, supieres, supiere, supieremos, supiéreis, supieren
Ind.viitor.: sabré, sabrás, sabrá, sabramos, sabréis, sabrán
Cond.prez.: sabría, sabrías, sabría, sabríamos, sabríais, sabrían
Imperativ: sabe tú, sepa él, sepamos, sabed, sepan

Salir a ieşi, a pleca


Ind.prez.: salgo, sales, sale, salíimos, salís, salen
Conj.prez.: salga, salgas, salga, salgamos, salgáis, salgan
Ind.perf.s.: salí, saliste, salió, salimos, salisteis, salieron
Conj.imp.I: saliese, salieses, saliese, saliésemos, salieseis, saliesen
Conj.imp.II: saliera, salieras, saliera, saliéramos, salierais, salieran
Conj.viit.: saliere, salieres, saliere, salieremos, saliéreis, salieren
Ind.viitor.: saldré, saldrás, saldrá, saldramos, saldréis, saldrán
Cond.prez.: saldría, saldrías, saldría, saldríamos, saldríais, saldrían
Imperativ: sal tú, salga él, salgamos, salid, sagan
Nota: Compusul sobresalir, la persoana a II-a singular imperativ face sobresale.

Traer a trage, a purta


Ind.prez.: traigo, traes, trae, traemos, traéis, traen
Conj.prez.: traiga, traigas, traiga, traigamos, traigáis, traigan
Ind.perf.s.: traje, trajiste, trajo, trajimos, trajisteis, trajeron
Conj.imp.I: trajese, trajeses, trajese, trajesemos, trajeseis, trajesen
Conj.imp.II: trajera, trajeras, trajera, trajéramos, trajerais, trajeran
Conj.viit.: trajere, trajeres, trajere, trajeremos, trajéreis, trajeren
Ind.viitor.: traeré, traerás, traerá, traeramos, traeréis, traerán
Cond.prez.: traería, traerís, traería, traeríamos, traeríais, traerían
Imperativ: trae tú, traiga él, traigamos, traed, traigan
Part.trecut: traído
Gerunziu: trayendo

Valer a valora
Ind.prez.: valgo, vales, vale, valemos, valís, valen
Conj.prez.: valga, valgas, valga, valgamos, valgáis, valgan
Ind.perf.s.: valí, valiste, valió, valimos, valisteis, valieron
Conj.imp.I: valiese, valieses, valiese, valiésemos, valieseis, valiesen
Conj.imp.II: valiera, valieras, valiera, valiéramos, valierais, valieran
Conj.viit.: valiere, valieres, valiere, valieremos, valiéreis, valieren
Ind.viitor.: valdré, valdrás, valdrá, valdramos, valdréis, valdrán
Cond.prez.: valdría, valdrías, valdría, valdríamos, valdríais, valdrían
Imperativ: val tú, valga él, valgamos, valed, valgan

Venir a veni
Ind.prez.: vengo, vienes, viene, venimis, venís, vienen
Conj.prez.: venga, vengas, venga, vengamos, vengáis, vengan
Ind.perf.s.: vine, viniste, vino, vinimos, vinisteis, vinieron
Conj.imp.I: viniese, vinieses, viniese, viniésemos, vinieseis,vinviesen
Conj.imp.II: viniera, vinieras, viniera, viniéramos, vinierais, vinieran
Conj.viit.: viniere, vinieres, viniere, vinieremos, viniéreis, vinieren
Ind.viitor.: vendré, vendrás, vendrá, vendramos, vendréis, vendrán
Cond.prez.: vendría, vendrías, vendría, vendríamos, vendríais, vendrían
Imperativ: ven tú, venga él, vengamos, venid, vengan
Gerunziu: viniendo

Ver a vedea
Ind.prez.: veo, ves, ve, vemos, veis, ven
Conj.prez.: vea, veas, vea, veamos, veáis, vean
Ind.perf.s.: vine, viniste, vino, vinimos, vinisteis, vinieron
Conj.imp.I: viniese, vinieses, viniese, viniésemos, vinieseis, viniesen
Conj.imp.II: viniera, vinieras, viniera, viniéramos, vinierais, vinieran
Conj.viit.: viniere, vinieres, viniere, vinieremos, viniéreis, vinieren
Ind.viitor.: vendré, vendrás, vendrá, vendramos, vendréis, vendrán
Cond.prez.: vendría, vendrías, vendría, vendríamos, vendríais, vendrían
Imperativ: ve tú, vea él, veamos, ved, vean
Part.trecut: visto
Nota: printre compuşi este proveer = a prevedea, regulat (dar part.tr. provisto)

Yacer a zăcea
Ind.prez.: yazco sau yazgo sau yago, yaces, yace, yacemos, yacéis, yacen
Conj.prez.: yazca sau yazga sau yaga etc.
Imperativ: yace sau yaz tú, yazca sau yazga sau yaga él, yazcamos sau yazgamos sau yagamos, yaced, yazcan sau
yazgan sau yagan

Exerciţii
Traduceţi: Nu merg bine cu sănătatea. Mergi prea mult pe jos şi de aceea, când te întorci acasă, eşti foarte obosit. Am
mers toată ziua, pentru că aveam foarte multe lucruri de făcut. Dacă afacerile ar merge meru aşa, aş fi repede foarte bogat.
Dacă am merge mai repede, am ajunge acasă înainte ca soarele să apună. Mergi cu băgare de seamă ca să nu cazi. Du-te de-
aci, că te cunosc bine. Prind băiatul de braţ şi îl conduc în casă. Trebuie să prinzi căţelul de o labă şi să-l agăţi în acest cui.
Prietenul meu era pe punctul de a cădea în apă, când l-am prins de haină. În această cameră mai sunt un pat şi un fotoliu. Cred
că toate aceste albituri sunt în valiza mea. Dacă această carte mi-ar sta în buzunar, aş evita să mai port la şcoală ghiozdanul.
Nu e îndoială că el minte ca să ia un premiu. Casc de somn, pentru că nu dorm de două zile. Atenţie cu paharul acesta, să nu
cadă! Zidarul a căzut de pe scară şi şi-a rupt piciorul stâng. Băieţii au căzut de pe cal şi şi-au rănit genunchii. Cazi din pom, că
nu mă interesează deloc! Dacă aş cădea de pe această creastă, m-aş rostogoli până în vale. Îţi dau doi escudos ca să-ţi cumperi
caramele. I-a dat cerşetorului o jumătate de pâine şi o pereche de pantofi vechi. Îmi place că şi dvs (sg) dă ceva pentru cei
săraci. Dacă mi-ar da un post bun, aş accepta imediat. Îţi voi da un lucru frumos, pentru că ai fost foarte cuminte. Dă-mi un
pahar cu apă pentru că mi-e foarte sete. Daţi-mi umbrela dvs, vă rog!
Spun întotdeauna adevărul şi niciodată nu mi-e frică de nimeni. Ce spuneţi (sg) de ştirea asta? Toţi spun că contele va
sosi peste puţin la castelul său. Mă îndoiesc că el nu va spune nimic, pentru că este prea vorbăreţ. Medicul mi-a spus să nu
beau vin şi să nu fumez. Toţi m-au spus că aveam dreptate, dar judecătorul m-a condamnat. Dacă aş spune că da, aş spune o
minciună. Cine va spune familiei că băiatul şi-a rupt o gambă? Spune-i fiului meu că îl aştept la birou înainte de prânz.
Spune-i servitorului să mă trezească foarte devreme. Am spus că nu vreau să primesc pe nimeni. Mont Blanc se înalţă ca un
colos în mijlocul Alpilor. Eroul înălţă capul şi spuse că nu ar trăda Patria sa. Fac bine exerciţiile de spaniolă? Îmi faci un
serviciu, dacă te rog? Pentru cât face (por más de que) nu este deloc mulţumit. Cum aţi făcut (sg) drumul din sat până în oraş?
Au făcut pe jos un kilometru pentru că nu au găsit un automobil. Dacă toţi şi-ar face datoria, ar fi mai fericiţi. El va face acest
lucru cu mare bunăvoinţă, pentru că ne este prieten. Fă ce crezi că e mai folositor pentru noi. Merg la gară ca să iau trenul.
Trebuie să mă duc, pentru că e târziu. Când eram mai tânăr, mergeam adesea la cafenea ca să joc biliard. Am fost de multe ori
în Spania pentru a vizita ţara şi a învăţa limba spaniolă. Mâine vom veni negreşit la tine ca să lichidăm afacerile tale. Du-te să
te culci, căci este târziu. Am auzit sunetul clopotelor, dar nu m-am dus la fereastră. Dacă aş auzi vocea acelui om, l-aş
recunoaşte. Lăudaţi-mă, domnule, nu mă alungaţi.
Nu pot să dorm pentru că sunt foarte nervos. Mi se pare ciudat că dvs (sg) puteţi vorbi cu un asemenea om. Nu am putut
să fac exerciţiul pentru că era prea greu. Naufragiaţii s-au putut salva deoarece pământul nu era prea departe. Credeam că el
putea să câştige întrecerea, dar din păcate a căzut şi a trebuit să se retragă. El ar putea să fie un bun profesionist, dar nu are
mijloace pentru a studia. Pun carnea pe masă,dar fiţi atenţi să n-o mănânce pisica. Mă îndoiesc că ei pun atenţie la ceea ce le
spun lor. Bunicul a pus ziarul pe fotoliu, dar acum nu-l mai găseşte. Mâine e sărbătoare şi vei pune haina cea nouă. Vreau să
scriu o scrisoare fratelui meu care este la Barcelona. Acest domn vrea să cumpere un costum bun, dar să cheltuiască puţin. Nu
cred să te iubească, pentru că este prea egoist şi avar. A vrut să mă îmbrac şi să merg cu el la cinematograf. Dacă ar vrea un
post la biroul meu, aş putea să-l mulţumesc. Iubeşte Patria, care este mama comună tuturor.Nu ştiu cât costă acest dicţionar.
Nu vreau ca tu să ieşi, pentru că plouă şi eşti răcit. I-am salutat pe prietenii mei care plecau către Spania. Dacă aş pleca foarte
devreme, aş putea ajunge pe la prânz. Aş pleca bucuros cu tine, dar am pe fiul meu bolnav. Pleacă imediat, dacă nu vrei să
pierzi afacerea.
Îţi aduc salutările doamnei Martínez. Ce veşti ne aduci despre familia ta? Când m-am întors din Spania, am adus multe
lucruri frumoase fiilor mei. Dacă aţi (sg) purta această valiză grea, sigur n-aţi râde. Chiar dacă sunt bătrân (bien que), încă
valorez ceva.Vin imediat, aveţi răbdare. Azi venim la tine să te salutăm. Dacă aţi (sg) veni astă seară cu mine la teatru, v-aţi
distra bine. Vino la gară când ajung. Au venit zidarii să repare casa. Când mergeam la şcoală, vedeam mereu un cerşetor care
cerea de pomană la colţul străzii. Dvs sunteţi inginerul pe care l-am văzut aseară în casa vărului meu? Veţi vedea curând ce
sunt în stare. Te-aş vedea cu drag, dacă aş avea ocazia să vin la Segovia. Zac de multă vreme în acest pat şi nimeni nu se
gândeşte la mine. Omul, lovit de un pumn, îşi pierdu echilibrul şi zăcu pe (en) pământ.

LISTA PRINCIPALELOR VERBE NEREGULATE


Pentru comoditatea studiosului, prezentăm mai jos lista principalelor verbe neregulate.
Verbul se conjugă precum Verbul se conjugă precum
aborrecer nacer forzar contar
absolver mover freír pedir
acaecer nacer gemir pedir
acertar acertar gobernar acertar
acontecer nacer guarnecer nacer
acordar contar haber haber
acostar contar hacer hacer
acrecentar acertar heder defender
adestrar acertar helar acertar
adherir sentir henchir pedir
adquirir defender herir sentir
aducir conducir herrar acertar
advertir sentir hervir sentir
aforar contar holgar contar
agradecer nacer hollar contar
agorar contar huir huir
alentar acertar humedecer nacer
almorzar contar imbuir huir
amoblar contar impedir pedir
Verbul se conjugă precum Verbul se conjugă precum
andar andar incensar acertar
apacentar acertar incluir huir
aparecer nacer inducir conducir
apostar contar inferir sentir
apretar acertar influir huir
argüir huir inquirir defender
arrendar acertar instituir huir
arrepentirse sentir instruir huir
ascender defender introducir conducir
asentar acertar invertir sentir
aserrar acertar ir ir
asir asir jugar contar
asolar contar llover mover
aterrar acertar lucir lucir
atestar acertar maldecir decir
atraversar acertar manifestar acertar
atribuir huir mecer nacer
avergonzar contar medir pedir
bendecir decir mentar acertar
caber asir mentir sentir
caer asir merecer nacer
calentar acertar merendar acertar
carecer nacer moler mover
cegar acertar morder mover
ceñir pedir morir dormir
cerner defender mostrar contar
cernir defender mover mover
cerrar acertar nacer lucir
circuir huir negar acertar
cocer nacer nevar acertar
colar contar obedecer nacer
colegir pedir obstruir huir
colgar contar ofrecer nacer
comenzar acertar oír oír
compadecer nacer oler mover
comparecer nacer padecer nacer
competir pedir parecer nacer
complacer nacer pedir pedir
concebir pedir pensar acertar
concernir defender perder defender
concertar acertar perecer nacer
concluir huir permanecer nacer
concordar contar pertenecer nacer
condescender defender placer nacer
conducir conducir plegar acertar
conferir sentir poblar contar
confesar acertar poder poder
conocer lucir poner poner
consolar contar predecir decir
constituir huir preferir sentir
constreñir pedir probar contar
construir huir proferir sentir
contar contar producir conducir
contribuir huir quebrar acertar
convertir sentir querer poner
corregir pedir rarefacer nacer
costar contar recluir huir
dar dar recomendar acertar
decir decir recordar contar
deducir conducir reducir conducir
Verbul se conjugă precum Verbul se conjugă precum
defender defender referir sentir
deferir sentir regar defender
demoler mover regir pedir
denegar acertar reir pedir
derretir pedir remendar defender
derruir huir rendir pedir
descender defender renegar defender
descollar contar renovar contar
desconcertar acertar reñir pedir
descontar contar repetir pedir
desfallecer nacer reproducir conducir
desleir pedir requebrar defender
desmembrar acertar requerir sentir
desolar contar resolver mover
desollar contar restituir huir
desosar contar retribuir huir
despedir pedir reventar defender
despertar acertar revolcar contar
desplegar acertar rodar contar
desterrar acertar rogar contar
desteñir pedir saber saber
destituir huir salir salir
destruir huir satisfacer hacer
diferir sentir seducir conducir
digerir sentir segar pagar
diluir huir seguir pedir
discernir defender sembrar defender
disminuir huir sentar defender
distribuir huir sentir sentir
divertir sentir ser ser
doler mover serrar defender
dormir dormir servir pedir
elegir pedir sobresalir salir
embestir pedir soldar contar
emparentar acertar soler mover
empecer nacer soltar contar
empedrar acertar sonar contar
empezar acertar sonreír pedir
emprobecer nacer soñar contar
encender defender sosegar defender
encerrar acertar substituir huir
encomendar acertar sugerir sentir
encontrar contar semblar defender
enflaquecer nacer tender defender
engrandecer nacer tener tenir
engreir pedir teñir pedir
engrosar contar tentar defender
enmendar acertar torcer mover
ennoblecer nacer tostar contar
enriquecer nacer traducir conducir
ensangrentar acertar traer traer
enterrar acertar transferir sentir
envejecer nacer transcender defender
envilecer nacer trasegar defender
erguir hacer trocar contar
errar acertar tronar contar
escarmentar acertar tropezar defender
escocer nacer valer valer
establecer nacer venir venir
estar estar ventar defender
Verbul se conjugă precum Verbul se conjugă precum
estatuir huir ver ver
estremecer nacer verter defender
excluir huir vestir pedir
extreñir pedir volar contar
expedir pedir volcar contar
favorecer nacer volver mover
fluir huir yacer yacer

PA R T I C I P I U L
PARTICIPIUL PREZENT
1. Participiul prezent nu există la multe verbe.
Acesta, mai mult decât în sens verbal, se foloseşte ca substantiv sau ca adjectiv.
Ex. (subst.) estudiante (de la estudiar) = studentul; oyente (de la oír) = ascultătorul; teniente (de la tener) = locotenentul
etc.
Ex. (adj.) naciente (de la nacer) = născut; sugerente (de la sugerir) = sugestiv etc.
Şi tot aşa: preferente, hiriente, digerente, ardiente, hirviente, jadeante, concerniente, absorbente, gimiente, restante,
orante, careciente şi carente (de la carecer), suplicante, rajante etc.
2. Acesta este înlocuit, la multe verbe, de corespondentul nume verbal, care se formează înlocuind r de la infinitiv cu
sufixul -dor.
Ex. abrasador (de la abrasar) = arzător, care arde; hablador (de la hablar) = palavragiul, cel care pălăvrăgeşte;
conocedor (de la conocer) = cunoscător, cel care cunoaşte etc.
Nota: Uneori participiul prezent este înlocuit de gerunziu, dar asemenea folosinţă este repudiată de Academie. Ex.: Encontré a
Pedro cortando leña = l-am întâlnit pe Petre tăind lemne.

PARTICIPIUL TRECUT
1. Anumite verbe formează participiul trecut în mod neregulat. Acestea sunt următoarele
abrir a deschide abierto
absolver a absolvi absuelto
cubrir a acoperi cubierto
decir a spune dicho
disolver a dizolva disuelto
escribir a scrie escrito
hacer a face hecho
imprimir a imprima impreso
morir a muri muerto
poner a pune puesto
resolver a rezolva resuelto
ver a vedea visto
volver a face, a întoarce vuelto
Nota: Uneori participiul muerto, mort, se foloseşte pentru matado, ucis; ex.: El cazador he muerto una liebre = vânătorul a omorât
un iepure.
Dintre compuşi fac excepţie bendecir = a binecuvânta şi maldecir = a vorbi de rău, care aparţin categoriei pe care o vom
analiza mai jos.

2. Multe verbe, alături de participiul trecut regulat, care foloseşte la formarea timpurilor compuse, mai au unul,
neregulat, care se foloseşte ca adjectiv sau substantiv.
Acestea sunt următoarele:
Regulat Neregulat
abstraer a abstrage abstraído abstracto
afligir a înfige afligido aflicto
ahitar a i se apleca ahitado ahito
atender a avea respect atendido atento
bendecir a binecuvânta bendecido bendito
circuncidar a circumcide circuncidado circunciso
comprender a înţelege comprendido comprenso
comprimir a comprima comprimido compreso
concluir a conchide concluido concluso
confesar a confesa confesado confeso
confundir a confunda confundido confuso
consumir a consuma consumido consunto
contraer a contrage contraído contracto
contundir a contuziona contundido contuso
convencer a convinge convencido convicto
convertir a converti convertido converso
corregir a corecta corregido correcto
corromper a corupe corrompido corrupto
despertar a trezi despertado despierto
difundir răspândi difundido difuso
dividir a împărţi dividido diviso
elegir a alege elegido electo
enjugar a usca enjugado enjuto
excluir a exclude excluido excluso
eximir a scuti eximido exento
expeler a alunga, izgoni expelido expulso
expresar a exprima exprisado expreso
extender a extinde extendido extenso
extinguir a stinge extinguido extinto
fijar a fixa fijado fijo
freir a frige freído frito
hartar a sătura hartado harto
incluir a include incluido incluso
incurrir a-şi atrage incurrido incurso
infundir a inspira, sugera infundido infuso
injertar a altoi injertado injerto
insertar a insera insertado inserto
invertir a inverti invertido inverso
juntar a adăuga juntado junto
maldecir a vorbi de rău maldecido maldito
manifestar a manifesta manifestado manifesto
nacer a se naşte nacido nato
omitir a omite omitido omiso
oprimir a oprima oprimido opreso
pasar a trece pasado paso
poseer a poseda poseído poseso
prender a lua prendido preso
presumir a prezuma presumido presunto
pretender a pretinde pretendido pretenso
propender a se înclina propendido propenso
proveer a prevedea proveído provisto
raer a rade raído raso
recluir a închide recluido recluso
rompir a sparge rompido roto
salpresar a săra carnea salpresado salpreso
salvar a salva; a sări salvado salvo
sepultar a înmormânta sepultado sepulto
soltar a topi soltado suelto
sustituir a substitui sustituido substituto
sujetar a supune sujetado sujeto
suprimir a suprima suprimido supreso
suspender a suspenda suspendido suspenso
teñir a vopsi teñido tinto
torcer a toarce torcido tuerto
Participiile neregulate frito, preso, provisto şi roto se folosesc de preferinţă mai adesea în formarea timpurilor compuse.

3. Anumite participii trecute, alături de semnificatul lor pasiv, pot avea în anumite cazuri şi un semnificat activ, aşa cum
se întâmplă şi în româneşte uneori.
Iată-le mai jos:
aburrido plictisit care plictiseşte, plictisitor
acostumbrado uzat care foloseşte
agradecido recunoscător recunoscător
almorzado mâncat care a servit prânzul
atrevido îndrăznit care îndrăzneşte, îndrăzneţ
bebido băut care a băut, beat
callado tăcut care tace, taciturn
cansado obosit care oboseşte, obositor
cenado mâncat la cină care a cinat
comido mâncat care a mâncat
confiado încredinţat încrezător
conocido cunoscut cunoscut, cunoştinţă
considerado considerat care consideră
desconfiado neîncrezător neîncrezător
descreído necrezut neîncrezător, incredul
desesperado disperat care disperă
disimulado disimulat disimulator
entendido înţeles care se pricepe, competent
fingido prefăcut prefăcut, care se preface
leído citit care a citit mult
medido măsurat măsurat, care are măsură
moderado moderat moderat
osado îndrăznit care îndrăzneşte
parecido părut asemănător
pesado greu cu greutate
precavido prevenit prevăzător
preciado apreciat care se apreciază, încrezut
presumido încrezut încrezut
resuelto rezolvat decis, îndrăzneţ
sabido ştiut ştiutor
sufrido suferit resemnat
şi alte câteva de folosinţă redusă.

GERUNZIUL
1. Gerunziul exprimă o acţiune care se desfăşoară singură sau în acelaşi timp cu alta.
Ex. volviendo a casa, encontré por la calle a mi primo = întorcându-mă acasă, m-am întâlnit pe stradă cu vărul meu
(sau: în timp ce mă întorceam acasă...).
2. Gerunziul poate exprima şi o acţiune în curs, dacă este precedat de verbul estar.
Ex. estoy escribiendo = scriu (aspectul continuu); andaba galopando = alergam în galop; me vienen siguendo = mă
urmează; se quedó durmiendo = a dormit; sigue gritando = a continuat să strige; vamos andando = mergem etc.
3. Gerunziul poate substitui şi o propoziţie relativă, care se referă la subiectul (animat) al unui verb de percepţie (oír,
sentir, ver, mirar etc.) sau de reprezentare (pintar, representar etc.).
Ex.: Le vi corriendo (sau que corría) hacia la huerta = l-am văzut că alerga spre grădina de zarzavat.
Adesea verbul este subînţeles, ca în proverbe şi zicători; ex.: mujer bailando = o femeie care dansează; aeroplano
volando = un aeroplan care zboară etc.
4. Gerunziul poate fi înlocuit de infinitiv, precedat de prepoziţiile al sau de; ex.: Al entrar en casa = intrând în casă; de
ser así... = astfel fiind...

Exerciţiu
Traduceţi: Studenţii sunt întotdeauna veseli şi fără griji. În clasa noastră sunt diverşi ascultători. Locotenentul comandă o
companie de soldaţi. Copilul a căzut într-o oală cu apă fierbinte. Omul iubitor de virtute îndeplineşte întotdeauna datoria sa.
Japonia este ţara soarelui răsare. Toţi sunt indulgenţi cu începătorii. Prietenul meu, care cunoştea faptul, povesti ceea ce
văzuse. Am deschis uşa şi am închis fereastra. Am acoperit copilul căruia îi era frig. Cristofor Columb a descoperit America.
Ţi-am spus că greşisei. Sarea s-a topit din cauza umezelii. Ai scris mamei scrisoarea pe care i-ai promis-o? Te-ai abonat
(subscrir) la ziar? Îţi place mai mult peştele fiert sau prăjit? Tipograful a tipărit prost această carte. Unul dintre fiii mei a
murit în război. Vânătorul a omorât din greşeală câinele său. Am rezolvat să plec mâine la amiază. Servitoarea a spart
oglinda, dar n-a făcut-o dinadins. Ai văzut dicţionarul de limba spaniolă pe care-l lăsasem pe biroul meu? Pasărea care fugise
s-a întors în cuşca sa. Tu mi-ai întors (restituit) binele cu răul.
San Francisco murind a binecuvântat toate creaturile. Am încălzit cafeaua pentru bunica. Ciorba este prea fierbinte,
trebuie să o lăsăm să se răcească. Am confundat un personaj cu altul, pentru că n-am avut timp să reflectez. Această parte a
istoriei este foarte confuză, pentru că aici sunt multe evenimente.
Deschizând fereastra, am spart un vas cu flori. Gospodina cântă vesel în timp ce spală. Intrând în gară, am aflat că trenul
plecase. Văzând că începea să plouă, am luat impermeabilul şi umbrela. Dormeam când am fost trezit de soneria telefonului.
Construiesc (ei) o casă în piaţa unde locuiesc. Ce faceţi? Citim ziarul. Aceşti băieţi culeg strugurii din vie. Nu-mi plac cei care
spun tuturor ce văd şi ce aud.

ADVERB UL
ADVERBE DE LOC
Principalele adverbe de loc sunt:
donde, en donde unde fuera afară
adonde unde (către loc) arriba sus, în sus, deasupra
de donde de unde abajo sub, în jos
aquí aici adelante înainte
acá aci, ici delante înaintea, în faţa
allí aci, aci aproape detrás în spate
allá aci departe atrás în spatele
cerca aproape, circa encima deasupra
lejos departe debajo sub
dondequiera oriunde junto împreună, aproape
frente, enfrente în faţă alrededor în jur
dentro în, înăuntru aquende pe aici
allende pe acolo
Expresia iată se traduce în general prin he aquí; şi deci:
iată-mă heme aquí iată-ţi-l hételo aquí
iată-te hete aquí iată-vă hevos aquí
iată-l helo aquí iată-ne henos aquí
iat-o hela aquí iată-i helos aquí

ADVERBE DE TIMP
Principalele adverbe de timp sunt:
cuando când desde entonces de atunci
de vez en cuando din când în când luego imediat
ya deja desde luego de-acum
ayer ieri en seguida imediat
anteayer alaltăieri tarde târziu
anoche aseară temprano devreme
hoy azi presto repede
mañana mâine pronto gata
pasada mañana poimâine recién de-abia
ahora acum siempre întotdeauna
ahora mismo chiar acum nunca niciodată
desde ahora de acum înainte jamás niciodată
antes înainte aun, todavía încă, la fel
después după hogaño anul acesta, în această epocă
entonces atunci antaño anul trecut, de mult

Adverbul ya = deja, acum, se mai poate folosi în loc de más = mai, încă, atunci când este vorba de timp şi nu de
cantitate. Ex.: Ya no hay remedio (sau no hay más remedio) = nu există (acum nu mai există) remediu.
Adverbul recien = de abia (de la adjectivul reciente), se foloseşte înaintea participiilor, iar recientemente sau apenas
înaintea verbelor. Ex.: Recién llegado = abia sosit.
Adverbul jamás este echivalent cu nunca, de care adesea se uneşte pentru a-i da o mai mare putere (nunca jamás).
Să se noteze următoarele expresii adverbiale: mañana por la mañana = mâine dimineaţă; mañana por la mañanita =
mâine dimineaţă devreme; mañana por la tarde = mâine pe la prânz; mañana por la noche = mâine pe seară.
Notă: mañana şi tarde sunt şi substantive: el mañana = (ziua de) mâine; la mañana = dimineaţa; la tarde = după amiaza.

ADVERBE DE MOD
Principalele adverbe de mod sunt:
como ca aprisa în grabă
bien bine despacio adagio
mal rău alto cu voce ridicată, puternic
así aşa bajo cu voce joasă, supus
apenas abia excepto cu excepţia
sólo doar, numai adrede, aposta chiar, potrivit
quedo încet, alene

Adverbul sólo se accentuează pentru a-l diferenţia de solo adjectiv.


Multe adverbe de mod se formează ca în celelalte limbi neolatine, adăugând la adjectiv sufixul –mente (şi, dacă
adjectivul are forme diferite pentru cele două genuri, sufixul mente se adaugă la feminin). Adverbul care rezultă, dacă
accentul cade pe silaba men, conservă accentul propriu al adjectivului; ex.: adj. rápido adv. rápidamente.
Când în propoziţie există mai multe adverbe terminate în mente, sufixul de aplică numai la ultimul; ex.: el orador habla
docta y elegantemente.

ADVERBE DE CANTITATE
Principalele adverbe de cantitate sunt:
algo un pic poco puţin
cuan, cuanto cât bastante suficient
tan, tanto atât casi aproape
muy, mucho mult más mai
demasiado, harto prea, foarte además în afară de
nada nimic menos mai puţin

Adverbele cuan, tan se folosesc în faţa adjectivelor, participiilor şi adverbelor (nu înaintea comparativelor şi nici în faţa
lui más, menos, antes, después); adverbele cuanto şi tanto se folosesc în faţa substantivelor şi adverbelor.
Adverbul muy se foloseşte înaintea adjectivelor, participiilor şi adverbelor (nu înaintea comparativelor etc.); adverbul
mucho se foloseşte înaintea substantivelor şi verbelor.
Adverbul más primeşte accent grafic pentru a-l distinge de mas = dar, conjuncţie.

ADVERBE DE AFIRMAŢIE, NEGAŢIE, DUBIU


Cele mai utilizate sunt:
sí da no nu
ya da, sigur ni nici
cierto desigur tampoco nici măcar
ciertamente desigur acaso poate, uneori
pues desigur tal vez poate, uneori
también chiar quizá, quizás poate, uneori
Două adverbe negative întăresc expresia negativă; ex.: no quiero nada = nu doresc nimic.
Dar dacă negaţia no nu se foloseşte, o altă negaţie trebuie să preceadă verbul: nada quiero = nu vreau nimic.

MODURI ADVERBIALE
Limba spaniolă are şi un număr mare de adverbe formate din mai multe cuvinte, care se numesc moduri adverbiale. Cele
mai folosite sunt:
a cuento; a propósito apropo de golpe deodată
a hurtadillas brusc de lado alăturat
a cuegas pe orbecăite, orbeşte de mala gana împotriva dorinţei
a horcajadas călare de paso trecător
a la antigua bătrâneşte de pé a pá de la a la z
al abrigo la adăpost de prisa y corriendo în toată viteza
a la buena de Dios la voia Domnului de propósito just, potrivit
a la corta o a la larga mai devreme sau mai târziu de puntillas în vârful picioarelor
a la chita callando în surdină de reojo cu ochi răi
alla cuenta la final de rodillas în genunchi
a la derecha la dreapta de tarde en tarde din când în când
a la isquierda la stânga de todos modos în orice fel
al alcance de todos la îndemână de veras cu adevărat
a la postre; al cabo la sfârşit de vuelta la întoarcere
al fin y a la postre la final en ascuas; en brasas pe ghimpi
al fin y al cabo la final en ayunas pe nemâncate
a los postres la fructificare en balde degeaba
a lo sumo la maxim en boga în vogă
al pie de la letra literalmente en efecto într-adevăr
al por mayor en gros, cu ridicata en el acto pe moment
al por menor în detaliu, cu amănuntul en primer lugar în primul rând
al revés la opus en resumen pe scurt
a más no poder cu toată forţa en todo caso în orice caz
a más tardar cel mai târziu entre dientes cu jumătate de gură
a menudo adesea en un santiamén într-o clipă
a ojos vistas în public en vez; en lugar în loc de, în schimb
a pie pe jos en vísperas în ajun
a quema ropa apropiat hasta las cejas până peste cap
a sabiendas ştiinţific ni por asomo; ni por soño nici prin gând
a tientas pe pipăite poco más aproape
a tontas y locas nebuneşte poco menos aproape
a veces câteodată por adelantado cu anticipare
a voz en grito răcnind por de contado desigur, bineînţeles
cara a cara faţă în faţă por más que în ceea ce priveşte
con la boca chica cu jumătate de gură sin duda fără îndoială
de antemano cu anticipaţie sin embargo totuşi
de ahora en adelante de aici înainte sin falta fără greş
de arriba abajo din cap până în picioare sin igual fără pereche
de balde gratis sin ton ni son la grămadă, de-a valma
de buena gana bucuros sobre la marcha pe cele două picioare
de capa y gorra cu binişorul sobre comida după prânz
de cara de faţă sobre poco, más o menos aproape
de cerca de aproape

OBSERVAŢII
1. Adverbul, ca adjectiv, admite articolul neutru lo. Ex.: Se divisa a lo lejos un buque = alunecă în depărtare un vapor.
2. Adverbul formează comparativul şi superlativul ca adjectivul. Adverbele în -mente aplică acest sufix la sufixul ísima
al superlativului. Ex.: muy rápidamente = foarte rapid; rapidísimamente = extraordinar de repede.
3. Anumite adverbe, în special în uzul familiar, admit şi diminutive; ex.: despacio = încet; despacito = încetişor.
Adverbele cerca = apropiat şi lejos = departe au dat naştere adjectivelor cercano, -a; lejano, -a.
4. Multe adjective, precum claro, duro, alto, bajo, mismo, cual (în sensul de como) fac uneori oficiul de adverb.
Ex.: ver claro = a vedea clar; dar duro = a lovi cu sete; hablar bajo = a vorbi în şoaptă.

Exerciţiu
Traduceţi: Unde ai pus pălăria mea? Am pus-o aici. Unde mergi? Merg acolo, sub pomul acela. De unde vii? Vin de la
şcoală. Este aproape oficiul poştei? Da, este foarte aproape, la doi paşi de aici. Locuieşti departe de aici? Da, foarte departe.
Eu urc deasupra, tu rămâi aici, jos. Voi mergeţi înainte, eu vă voi urma. Dincolo de Pirinei, în Rossillone, se vorbeşte
catalana. Voi merge în America împreună cu fiul meu. Ieri şi alaltăieri era foarte cald, dar aseară şi azi este mai rece şi mâine
mă tem că va fi încă şi mai rece. Odinioară (odată) viaţa era mai ieftină, astăzi banii nu ajung niciodată. Te rog să nu mergi
aşa repede, ci mai încet, ca să te pot urma. Omul care vrea mult şi poate puţin, este un nefericit.
Vii exact la ţanc: tocmai vorbeam de tine. Nu merge orbeşte, uită-te pe unde pui piciorul. Aici nu ne poate uda ploaia,
suntem la adăpost. La dreapta se merge către piaţă, iar la stânga se coboară către râu. În acest magazin se vinde en gros şi cu
amănuntul. De ce vorbeşti mereu aiurea? Îţi mulţumesc dinainte pentru favoarea pe care mi-o faci. De aici înainte nu vei mai
ieşi din casă fără permisiunea mea. Poliţia a percheziţionat casa de sus până jos, dar nu a găsit nimic. Locuiesc fără plăcere în
oraş, deoarece îmi face rău clima. Faci mereu lucrurile în toată graba, de parcă ţi-ar lipsi mereu timpul. Voi veni în orice caz,
chiar dacă va fi timp frumos.

PRE POZ IŢ IA
PREPOZIŢII SIMPLE
Am văzut deja câteva prepoziţii şi folosirea lor în declinarea substantivelor. Să vedem acum şi alte prepoziţii simple:
Ante, înainte (temporal şi local). Ex.: ante al alcalde = înaintea primarului; ante todo = înainte de toate.
Bajo, sub. Ex.: bajo tutela = sub tutelă; bajo cero = sub zero; bajo llave = sub cheie.
Contra, contra, împotrivă. Ex.: contra el corriente = împotriva curentului.
Entre, între. Ex.: entre hombres = între oameni; entre hoy y mañana = între azi şi mâine; entre alegre y triste = între
vesel şi trist.
Según, după, conform. Ex.: según mi opinión = după opinia mea; según me han dicho = după cele ce mi-au spus.
Sin, fără. Ex.: sin mi = fără mine; sin empleo = fără folosire; sin hablar = fără vorbă.
So, sub, dar numai în următoarele locuţiuni: so capa = sub aparenţă; so color = sub culoarea; so pena = sub pedeapsă; so
pretexto = sub pretextul.
Tras, înapoia, în spatele. Ex.: tras los montes = în spatele munţilor; tras mi (sau tras de mi) = înapoia mea; tras la lluvia
= după ploaie; tras el verano = după vară.

PREPOZIŢII COMPUSE
Prepoziţiile compuse sunt formate din prepoziţii unite cu adverbe:
a) compuse cu a:
atento a relativ la en cuanto a; en orden a în ceea ce (priveşte)
con arreglo a după regula frente a vizavi de
con respecto a privitor la junto a alături de
conforme a conform cu referente a referitor la, privitor la
en atención a considerând tocante a privitor la

b) compuse cu de:
a causa de din cauza delante de înainte de
acerca de privitor la dentro de în, în răstimpul de
además de dincolo de después de după
a excepción de cu excepţia detrás de după, în spatele
al cabo de la capătul encima de deasupra de
a espaldas de în spatele en frente de în faţa
al lado de alături de en casa de la, acasă la
a lo largo de alături de en lugar de în loc de
alrededor de în jur de, circa en vez de în loc de, în schimbul a
antes de înainte de en medio de în mijlocul
a pesar de cu toate că, în ciuda fuera de afară de
cerca de aproape, apropiat lejos de departe de
debajo de sub por mediación; por medio de prin intermediul
Uneori se combină şi două prepoziţii: de sobre la mesa = de pe masă; de por sí = de la sine; por de pronto = pentru
moment; por si acaso = în caz că.

Unele verbe folosesc prepoziţii diferite faţă de corespondentele româneşti:


arroparse a = a se arunca asupra, pe; traducir a = a traduce în; ir a = a merge în.
colgar de = a se aştepta la; gustar de = a gusta; tirar de = a trage (ceva).
consentir en = a consimţi la; pensar en = a se gândi la; participar en = a participa la; vivir en = a trăi la; inspirarse en =
a se inspira din.
amenazar con = a ameninţa că; soñar con = a visa să; asociarse con = a se asocia la.
salir por = a pleca în, cu; sustituir por = a înlocui cu.

Exerciţiu
Traduceţi: Toţi suntegali în faţa legii. Câinele s-a ascuns sub masă. Între Petre şi Ion a fost ieri o mare discuţie. Trebuie
să se acţioneze întotdeauna după lege. Fără ajutorul tău, copilul acela se îneca. Arta ascunde studiul sub aparenţa naturaleţei.
Nu se poate traversa acest drum sub ameninţarea amenzii. Relativ la afacerea pe care mi-ai propus-o, n-am decis încă nimic.
După ceea ce prevede codul penal, această infracţiune este pedepsită cu cinci ani de carceră. Anul acesta recolta a fost slabă
din cauza timpului urât. În afară de pisică mai am în casă un canar şi un papagal. În ciuda faptului că are prieteni răi, se
menţine onest şi bun. În faţa casei mele este un parc unde se joacă în fiecare zi mulţi copii. Omul în comparaţie cu universul
este un nimic. În loc să pierdeţi timpul cu pălăvrăgeala, aţi face mai bine să studiaţi. Locuiesc în afara oraşului, lângă podul
de cale ferată. Când era la sfârşitul călătoriei, s-a îmbolnăvit grav.

CONJUNCŢIA
CONJUNCŢII COPULATIVE
Principalele conjuncţii copulative sunt:
y (care se schimbă în e când cuvântul următor începe cu i sau hi) = şi. Ex.: Italia y España; España e Italia; padre e
hijo.
Această conjuncţie rămâne totuşi neschimbată când cuvântul următor începe cu diftongul hie sau în fraze interogative;
ex.: acero y hierro = oţel şi fier; ¿Y Italia? = şi Italia?
ni, nici. ni... ni = nici... nici. Ex.: no descansa de día ni de noche = nu se odihneşte ziua nici noaptea; ni una palabra =
nici o vorbă; ni rico, ni pobre = nici bogat, nici sărac.
que, că (să nu se confunde cu pronumele relativ que). Ex.: espero que la estrella de Italia brille siempre más luminosa =
sper ca steaua Italiei să lumineze mereu mai luminoasă.
que este în general precedat de articolul el când semnifică faptul că; ex.: encuentro muy estraño el que no haya escrito
aún = mi se pare foarte ciudat că (=faptul că) nu a scris încă.
que se mai foloseşte uneori şi în loc de porque; ex.: no trabajes demasiado, que todo extremo es malo = nu lucraţi prea
mult, pentru că orice exces este dăunător.
Dificultăţi de traducere
dă-mi şi mie o ţigară = *dame y a mí un cigarillo
acum e şi mai interesant = *ahora es y más interesante
şi tu şi el aveţi dreptate = *y tú y él tenéis razón
În prima situaţie se confundă „şi” copulativ – sp. y – cu „şi” adverbial (semnificând „de asemenea”) al cărui echivalent
în spaniolă este también. Corect: dame a mí también un cigarillo; în al doilea caz, acelaşi „şi” copulativ este confundat cu
„şi” intensiv, al cărui echivalent este aún sau todavía. Corect: ahora es todavía más interesante. În al treilea caz, se pierde din
vedere faptul că „şi” (conjuncţie) nu se poate reduplica în spaniolă (spre deosebire de ni, care se poate), echivalentul acestei
corelaţii fiind tanto... como. Corect: tanto tú como él tenéis razón.

CONJUNCŢII DISJUNCTIVE
mas (să nu se confunde cu adverbul más care poartă accent grafic) = dar, însă. Ex.: deseo escribir, mas no puedo = vreau
să scriu, dar nu pot.
pero (sau empero, când nu este la început de frază) = dar, însă. Ex.: es un buen chico, pero no es amable = este un băiat
bun, dar nu este amabil; yo empero se lo había dicho = eu însă i-o spusesem.
antes, antes bien, ba chiar, mai degrabă. Ex.: el embustero es casi ladrón: antes (sau antes bien) es ladrón = mincinosul
este aproape hoţ, ba chiar este hoţ.
sino (pron. sinó) = dar, cu toate că; se foloseşte după o negaţie; ex.: no ríe, sino llora = nu râde, ba (chiar) plânge.
Să se noteze şi următoarele moduri adverbiale, care servesc drept conjuncţii: a pesar de = în ciuda, cu toate că; sin
embargo (literal: fără obstacol) = totuşi; más bien = mai degrabă; con todo eso = cu toate acestea.

CONJUNCŢII CONSECUTIVE
pues, entonces = deci, atunci. Ex.: Y pues, ¿Qué hacemos? = şi atunci, ce facem?
luego = deci. Ex.: yo pienso, luego existo = gândesc, deci exist.
conque (pron. conké) şi aşa, şi astfel. Ex.: conque, adiós, hasta mañana = şi cu asta la revedere, pe mâine.
por consiguiente = ca (prin) urmare; ex.: es laborioso, por consiguiente será fortunado = este muncitor, ca urmare va fi
norocos.

CONJUNCŢII CONDIŢIONALE
si = dacă. Ex.: si no fueras tan embustero, te creería = dacă n-ai fi aşa mincinos, te-aş crede.
cuando = când. Ex.: no haría eso, cuando me quisiera = nu ar face asta, când (= dacă) m-ar iubi.
con tal que (cfr. franc. pourvu que), siempre que = ca să, cu condiţia să. Ex.: te compensaré bien, con tal que el trabajo
sea esmerado = te voi recompensa bene, cu condiţia ca lucrarea să fie îngrijită.
como = cum (în sensul de cu condiţia să); ex.: como yo gane, todo va bien = cum (=în momentul în care) câştig, totul
merge bine.

CONJUNCŢII FINALE
por que (pron. porqué), para que, a fin de que = ca să. Ex.: te reprendo por que (para que) te corrijas = te cert ca să te
îndrepţi.

CONJUNCŢII CAUZALE
porque (pron. porqué) = deoarece, pentru că. Ex.: no pude venir, porque estaba enfermo = n-am putut să vin pentru că
eram bolnav.
¿por qué? = de ce, pentru ce. Ex.: ¿Por qué estudia Ud. español? = de ce studiaţi dv. spaniola?
pues, pues que, puesto que = deoarece, dat fiind că. Ex.: No tiene sueño, pues durmió todo el día = nu-i este somn,
deoarece a dormit toată ziua.
dado que, ya que = dat fiind că, deoarece; ex.: dado que se enmiende, le perdonaré = dat fiind că se căieşte, îl voi ierta.
como, como que, comoquiera que = dat fiind că, deoarece; ex.: como es muy dócil, todo el mundo quiere a este niño =
dat fiind că este foarte asculător, toată lumea îl iubeşte pe acest copilaş.

CONJUNCŢII COMPARATIVE
como = cum. Ex.: tal como ha venido, se marchará = cum a venit, aşa va pleca.
asi... como = aşa... cum. Ex.: asi serás premiado, como habrás obrado = aşa vei fi premiat, cum ai muncit.

CONJUNCŢII CONCESIVE
cuando, aun cuando, aunque (pron. aunké) = chiar dacă. Ex.: no tomo este remedio, (aun) cuando me cueste la vida =
nu iau acest medicament, chiar dacă mă costă viaţa; aunque severo, es justo = chiar dacă (este) sever, este drept.
bien que, si bien = chiar dacă. Ex.: la virtud, bien que perseguida, es amada = virtutea, chiar dacă (este) persecutată,
este iubită.
mas que = chiar dacă; ex.: seguiré beneficándote, mas que tú no quieras = voi continua să-ţi fac bine, chiar dacă tu nu o
doreşti.
siquiera = cel puţin; ni siquiera = nici măcar. Ex.: perdóname, siquiera por última vez = iartă-mă, pentru ultima dată; ni
siquiera me dió las gracias = nu mi-a spus nici măcar mulţumesc.
por más que = în ceea ce priveşte. Ex.: por más que haga, no saldrá con su intento = după cât face, nu va reuşi în
încercarea sa.

CONJUNCŢII TEMPORALE
cuando = când. Ex.: cuando llegue a Roma, te escriberé = când voi ajunge la Roma, îţi voi scrie.
mientras = în timp ce; ex.: mientras estaba en la estación, ví a mi maestro = în timp ce eram la gară, l-am văzut pe
profesorul meu.
como = cum (= de îndată ce); ex.: como recibo dinero de mi padre, te pagaré = de îndată ce primesc bani de la tata, te
voi plăti.
tan pronto como, luego que, apenas, en quanto = de îndată ce. Ex.: tan pronto como le ví, fuí su amigo = de îndată ce
l-am văzut, am fost prietenul său.
desde que = de când. Ex.: desde que vine en esta ciudad, no he sido más enfermo = de când am venit în oraşul acesta nu
am mai fost bolnav.
hasta que = până ce. Ex.: hasta que viva, aquí mando yo = cât trăieşte, aici comand eu.

Exerciţiu
Traduceţi: Acest domn reprezintă firma Gómez şi Martínez, acesta firma López şi Ibáñez, iar acesta firma Enríquez şi
Fiii. A fost numai îngheţ şi vânt tot drumul. Şi Isabel nu vine cu noi la teatru? Acest om nu ştie nici să scrie, nici să citească.
Cred că ţara asta este una dintre cele mai frumoase din lume. Nu-mi place că el continuă să-i ceară bani. Aceşti copii acum
plâng, acum râd, nu se înţelege ce vor. Când cu un pretext, când cu altul, nu mă lasă un moment liniştit. Aş vrea să citesc
ziarul, dar nu am timp. Eşti inteligent, dar eşti şi un pic încrezut, şi asta nu e bine. L-au pedepsit, dar nu după cum ar fi
meritat. Nu a fost mulţumit, ba chiar a protestat şi mi-a restituit banii. Bunul cetăţean nu aleargă, ci zboară la chemarea
patriei. Chiar dacă sunt obosit, te voi ajuta să rezolvi acest exerciţiu. Ai chef să te joci, atunci joacă-te. Şi-aşa, nu-ţi place
meseria ta? Cât timp vei fi bun şi studios, nu voi economisi sacrificiile. Voi face totul ca dv. (sg) să fiţi mulţumit de mine şi de
munca mea. Mă duc la culcare, pentru că nu mă simt bine. După cum după ziuă vine noaptea, aşa şi după viaţă vine moartea.
Când am mers prima dată în Spania, aveam 15 ani. Cât voi fi în viaţă, voi lucra, pentru că nu concep viaţa fără muncă.

INTERJECŢIA
Interjecţiile se împart în proprii, adică simple exclamaţii şi improprii, cele formate cu substantive, adverbe, adjective,
verbe etc.
INTERJECŢII PROPRII
Principalele interjecţii proprii sunt:
¡Ah! ¡Ay! ¡Oh!, care pot exprima nu numai durere, dar şi bucurie, admiraţie, surpriză. Ex.: ¡Ah, pobrecido! = Ah,
sărăcuţul! ¡Ay Virgen santa! = O, sfântă neprihănită! ¡Ay Dios mio! = Ah, Doamne! ¡Oh qué milagro! = Oh, ce miracol!
Interjecţia ay, folosită pentru exprimarea unei dureri, trebuie să fie urmată de prepoziţia de, dacă se referă la o persoană.
Această conjuncţie rămâmne totuşi neschimbată când cuvântul următor începe cu diftongul hie sau în fraze interogative; ex.:
¡Ay de mí! = vai de mine!, vai mie! ¡Ay de mi hijo! = Vai de fiu-meu!
¡Bah!, care indică în general necaz, deranj, repulsie: ¡Bah, qué tonterias! = Pfui, ce tâmpenii!
¡Ca! ¡Quiá!, care indică în general negare sau neîncredere: ¡Ca, no crea Usted! = Ce? Nu cred! ¡Quiá, no puede ser! =
Dar cum, nu e posibil!
¡Eh!, care foloseşte pentru a chema, a cere, a avertiza: ¡Eh, amigo! = Hei, prietene!
¡Guay! = păzea, să se păzească, care, dacă se referă la persoane, trebuie urmată de prepoziţia de: ¡Guay de tí! = Să te
păzeşti!
¡Puf! ¡Uf!, care indică în general deranj, repulsie: ¡Puf, qué mal odor! = Pfui, ce urât miroase!; ¡Uf, qué cansancio! =
Uf, ce oboseală!

INTERJECŢII IMPROPRII
Principalele interjecţii improprii sunt:
¡Abajo! Jos!
¡Adelante! Înainte!
¡Alerta! Alarmă!
¡Anda! Mişcă!
¡Animo! Curaj!
¡Arre! Dii! (pentru vite)
¡Auxilio! ¡Favor! Ajutor!
¡Calla! ¡Calle! Taci! Linişte!
¡Caracoles! Fir-ar...!
¡Caramba! Fir-ar...!
¡Cielos! Cerule sfânt!
¡Cuidado! Atenţie!
¡Chis! ¡Chito! Pst! Linişte!
¡Dispense! Scuzaţi!
¡Fuera! Afară!
¡Olé! Trăiască!
¡Válgame Dios! Dumnezeu să mă ajute!
¡Valor! Curaj!
¡Vamos! Să mergem!
¡Viva! Trăiască!

Exerciţiu
Traduceţi: Ah, ce-am făcut! Ajutor, sunt rănit! Oh, ce plăcere! Vai mie, ce nenorocire! Da’ de unde, dvs nu ştiţi nimic!
Ajutor, Hoţii! Linişte! Atenţie, mi-ai făcut rău! Doamne, ce ruşine!

PROPOZIŢIILE PRINCIPALE
Propoziţiile principale se comportă cam ca în toate limbile neolatine.

PROPOZIŢIILE CU TIMPURI TRECUTE


Când acţiunea se referă la trecut, se foloseşte:
- perfectul simplu dacă acţiunea este îndeplinită definitiv;
- perfectul compus sau mai mult ca perfectul dacă consecinţele acţiunii mai subzistă încă.
Ex.: m-am născut la Craiova = nací en Craiova; ţi-o spusesem = yo te lo dije; în această lună nu am câştigat nimic = este
mes no he ganado casi nada.

PROPOZIŢIILE DUBITATIVE
1. După adverbele poate, uneori se foloseşte conjunctivul prezent în locul viitorului indicativ şi conjunctivul trecut în loc
de viitorul anterior.
Ex.: va sosi poate mâine = quizás llegue mañana; poate va (o) fi venit = quizás haya llegado.
2. În propoziţiile dubitative se foloseşte cel mai adesea condiţionalul prezent.
Ex.: O fi fost ora 10 când m-am culcat = serían las diez cuando me acosté.

PERIODUL IPOTETIC INDEPENDENT


Periodul ipotetic independent poate fi de două tipuri:
Primul tip = realitate, în care preteza, care exprimă un fapt cert sau real, cere indicativul (în loc de indicativ viitor –
conjunctivul viitor), iar apoteza, care exprimă consecinţa, cere indicativul sau imperativul.
Ex.: dacă spun asta, greşesc = si digo eso, yerro; dacă voi spune asta, voi greşi = si diré (sau dijera) eso, erraré.
Al doilea tip = posibilitate, în care preteza, dacă se referă la prezent, cere conjunctivul imperfect (prima sau a doua
formă) sau viitor şi, dacă se referă la trecut, conjunctiv mai mult ca perfect; în apoteză, dacă se referă la prezent, cere
condiţionalul prezent sau conjunctivul imperfect (a doua formă) şi, dacă se referă la trecut, condiţionalul trecut sau
conjunctivul mai mult ca perfect (care adesea se înlocuiesc cu indicativul imperfect; şi, cu verbele deber, poder sau similare,
chiar cu perfectul simplu).
Ex.: dacă aş spune asta, aş greşi:
si dijese eso, erraría (sau errara)
si dijera eso, erraría (nu errara) (să ne amintim că a doua formă de conjunctiv imperfect nu se poate folosi în acelaşi
timp în ambii membri ai aceleiaşi fraze)
si dijere eso, erraría (sau errara)
dacă aş fi spus asta, aş fi greşit
si hubiese dicho eso, habría errado (sau hubiera errado, sau erraba)
si hubiera dicho eso, habría errado (sau erraba)
Deseori, tipul I şi al doilea de period ipotetic îşi schimbă proteza şi apoteza:
dacă spun asta, greşesc
si dijese (sau dijera sau dijere) eso, yerro
dacă aş spune asta, să nu crezi
si dijese (sau dijera sau dijere) eso, no creas.
Alteori conjunctivul imperfect în proteză este înlocuit cu un infinitiv precedat de prepoziţiile a, de, por, con:
Să spun asta, aş greşi = a decir eso, erraría.

Exerciţiu
Traduceţi: Am petrecut vacanţa în Spania, unde am întâlmit mulţi dinte prietenii mei din anii trecuţi. Dante, cum ştiu
toţi, s-a născut la Florenţa în 1265 şi a murit la Ravenna în 1231, unde se găseşte şi azi mormântul său. De-abia am sosit în
acest oraş, şi nu i-am văzut încă pe furnizorii firmei noastre. Azi am cheltuit mult, pentru că am cumpărat o pălărie, o umbrelă
şi o pereche de mănuşi. Poate oi avea nevoie, dar eu prefer să-mi ţin opinia mea. Stăpânul meu ştie deja nenorocirea care vi s-
a întâmplat: va fi aflat-o din ziare. Dacă aţi (sg) avea cu dvs o carte bună de citit, timpul v-ar trece fără plictiseală. Dacă acel
domn spaniol ar vorbi mai lent, l-aş putea înţelege. Dacă n-ar fi pierdut banii la joc, acum ar putea să-şi plătească creditorii.
Dacă copilul ar fi fost bine hrănit, nu ar fi slăbit.Dacă vasul ar fi fost pus pe masă şi nu pe fotoliu, n-ar fi căzut jos (pe
pământ).

PROPOZIŢIILE SUBORDONATE
Propoziţiile subordonate se comportă mai aproape de italiană (şi franceză) decât de română.

PROPOZIŢII DECLARATIVE
1. Propoziţiile declarative, adică cele introduse în româneşte cu prepoziţiile că, să, ca să, prezente sau subînţelese,
urmează normele prezentate aici:
a) Verbele de voinţă (vreau, doresc, cer, sfătuiesc, rog, comand, recomand, interzic etc.) şi verbele de îndoială sau
suspectare (mă îndoiesc, mă tem etc.), cer după ele infinitivul fără nici o prepoziţie, dacă subiectul verbului din regentă este
identic cu cel din subordonată şi cer conjuncţia que (care se poate omite în mod elegant) şi conjunctivul, dacă subiectul
verbului din regentă şi cel din subordonată sunt diferite.
Ex.: Doresc să ies = deseo salir.
Te rog să vii = te ruego (que) vengas.
Mă îndoiesc că el înţelege = dudo (que) entienda.
b) Verbele de gândire (gândesc, spun, declar, cred, sper, presupun etc.) se comportă şi ele ca verbele de voinţă, dar cer
după ele prepoziţia que şi indicativul dacă este vorba de un fapt sigur şi real, sau que şi conjunctivul dacă este vorba de un
fapt nesigur sau posibil.
Ex.: Mă gândesc că băiatul minte = pienso (que) el chico miente.
Mă gândesc că băiatul o minţi = pienso (que) el chico mienta.
Însă dacă verbul regent este folosit la forma negativă, se foloseşte întotdeauna conjunctivul.
Ex.: Nu cred că băiatul minte = no creo (que) el chico mienta.
Să se reţină că dacă în subordonată este un condiţional trecut (care indică acţiuni incerte în viitor), în locul indicativului
se foloseşte condiţionalul prezent.
Ex.: A spus că ar veni mâine = dijo que llegaría mañana.
c) Conjuncţia que este uneori precedată de de, con sau o altă prepoziţie, pentru că verbul regent poate cere înaintea lui
que aceeaşi prepoziţie pe care ar cere-o substantivul.
Ex.: Mă îndoiesc mult că tu ai dreptate = dudo mucho de que tienes razón.
Mă mulţumesc ca tu să-mi spui un singur cuvânt = me contento con que me digas una palabra.
2. Să se reţină următoarele construcţii:
a) prepoziţia de, înaintea unui supin, se traduce cu que urmat de infinitiv: Nu am nimic de făcut = no tengo que hacer.
b) conjunctivul, după verbe de continuitate (continuar, seguir etc.) se traduce cu gerunziul: Continuă să povestească
minciuni = sigue contando patrañas.
c) infinitivul pasiv, după un adjectiv, se transpune cu ajutorul prepoziţiei de: demn de (a fi) notat = digno de notar.

PROPOZIŢII FINALE
Propoziţiile finale se traduc cu conjuncţiile por que (pron. porké), para que, a fin de que şi conjunctivul; por, para şi
infinitivul.
Ex.: te cert, ca să te îndrepţi = te reprendo por que (para que) te corrijas.
te cert ca să te îndrept = te reprendo por (para) corregirte.

PROPOZIŢII CONSECUTIVE
Propoziţiile consecutive se traduc cu conjuncţiile así que şi indicativul.
Ex.: el a studiat atât de puţin că l-au picat (la examen) = He estudiado así poco que le han dado calabazas.

PROPOZIŢII CAUZALE
Propoziţiile cauzale se traduc cu conjuncţiile porque (pron. porké), pues, pues que, dado que, ya que, puesto que,
como, como que, comoquiera que şi indicativul; por = pentru, şi infinitivul.
Ex.: nu am putut să vin, pentru că eram bolnav = no pude venir, porque estaba enfermo.
nu-i e somn, deoarece a dormit toată ziua = no tiene sueño, pues durmió todo el día.
dat fiind că se căieşte, îl voi ierta = dado que se enmiende, le peronaré.
După cum e de ascultător, toţi îl iubesc pe acest băiat = como es muy dócil, tudo el mundo quiere a este niño.
pentru că (este) mincinos, nimeni nu-l crede = por ser mentiroso, nadie lo cree.

PROPOZIŢII COMPARATIVE
Propoziţiile comparative se traduc cu conjuncţiile como, de lo que, así... como şi indicativul.
Ex.: cum a venit, aşa se va duce = tal como ha venido, se marchará.
aşa vei fi premiat, cum vei fi muncind = así serás premiado, como habrás obrado.
acest băiat este mai rău decât ai crede = este chico es más malo de lo que tu crees.

PROPOZIŢII CONCESIVE
Propoziţiile concesive se traduc cu conjuncţiile cuando, aun cuando, aunque, bien que, si bien, mas que, por mas
que şi indicativul, dacă este vorba despre un fapt sigur şi real, şi cu conjunctivul, dacă este vorba de un fapt posibil.
Ex.: cu toate că este bogat, trăieşte ca un sărman = aunque es rico, vive como un harapiente.
voi continua să-ţi fac bine, chiar dacă nu o doreşti = seguiré beneficándote, mas que tú non quieras.
după cât face, nu va reuşi în încercarea sa = por mas que haga, no saldrá con su intento.

PROPOZIŢII TEMPORALE
Propoziţiile temporale se traduc cu conjuncţiile cuando, mientras, como, tan pronto como, luego con, apenas, en
cuanto, desde que şi indicativul, hasta que şi conjunctivul.
Ex.: când voi ajunge la Arad, îţi voi scrie = cuando llegue a Arad, te escriberé.
în timp ce eram la gară, l-am văzut pe profesorul meu = mientras estaba en la estación, ví a mi maestro.
cum primesc bani de la tata, te voi plăti = como recibo denaro da mio padre, te pagaré.
de îndată ce l-am văzut, am fost prietenul său = tan pronto como le ví, fuí su amigo.
de când am venit în acest oraş, nu am mai fost bolnav = desde que vine en esta ciudad,no he sido más enfermo.
cât trăiesc, aici comand eu = hasta que viva, aquí mando yo.

Nota1.: Toate conjuncţiile temporale, când în româneşte sunt alături de indicativ viitor, cer conjunctivul prezent.
Ex.: când voi merge la Toledo = quando vaya a Toledo.
de îndată ce (o) voi şti = en cuando lo sepa.
cât timp va fi viaţă = hasta que haya vida.
Nota 2.: Să se noteze următoarele construcţii:
a) Infinitivul precedat de prepoziţia después de indică o acţiune care precedă acţiunea principală:
Ex.: după ce voi fi terminat problemele mele, mă voi căsători = después de concluir mis tareas, descansaré.
Se poate spune şi: = después de concluidas mis tareas, sau, mai simplu: concluidas mis tareas.
b) Gerunziul precedat de prepoziţia en indică o acţiune care precedă imediat acţiunea principală:
Ex.: de înată ce râse el, râseră toţi băieţii de pe stradă = en riendo él, reían todos los muchachos de la calle.

PROPOZIŢII RELATIVE
Propoziţiile relative se traduc cu indicativul.
Ex.: omul despre care ţi-am vorbit este contabil = el hombre del que te he hablado, es un tenedor de libros.
Nota 1.: Propoziţia relativă care depinde de un numeral cere conjunctivul:
Ex.: primul care strigă = el primero que grite.
Nota 2.: Propoziţia relativă care depinde de formele el más que, el menos que, el mejor, el peor etc. cere de asemenea conjunctivul:
Ex.: cel mai mult pe care-l poţi face tu = el más que puedas hacer.
Nota 3. Propoziţia relativă se poate introduce uneori cu gerunziul:
Ex.: l-am văzut pe Ion fumând = ví a Juan fumando.
Ne-a găsit mâncând = nos encontró comiendo.

PROPOZIŢII INTEROGATIVE INDIRECTE


Propoziţiile interogative indirecte se traduc cu conjuncţiile ¿por qué?, cuando, si, si... o şi indicativul sau conjunctivul.
Ex.: mă gândesc dacă este mai prudent să vorbesc sau să tac = pienso si es más prudente hablar o callar.
mă gândeam dacă ar fi mai bine să vorbesc sau să tac = pensaba si sería más prudente hablar o callar.

Exerciţiu
Traduceţi: Doresc să fac ceva pentru a fi util familiei mele care a suportat atâtea sacrificii pentru mine. Declar că voi
spune adevărul, nimic altceva decât adevărul. Te sfătuiesc să ceri scuze tatălui tău. Te rog să-mi trimiţi veşti. Îţi recomand să
nu mă faci să aştept mult. Medicul mi-a interzis să fac băi de mare, dar eu cred că exagerează un pic. Mă tem că ajung târziu
acasă, când ai mei vor fi deja la masă. Mă îndoiesc că ospătarul m-a înţeles, pentru că este mult zgomot în această cafenea.
Sper ca el să fie mai atent când explic lecţia. A spus că face un prânz mare de ziua lui şi în schimb n-a făcut nimic. Continuă
să repete aceleaşi lucruri, ca şi când noi am fi nişte imbecili. Când te vei duce în capitală, spune-i ministrului că îi mulţumesc
pentru câte a făcut pentru mine. Până nu reduci cheltuielile, vei avea mereu nevoie de bani. După ce voi fi scris această
scrisoare, mă duc să dorm. De îndată ce s-a lăsat cortina, spectatorii i-au chemat cu voce tare pe artişti. Tu eşti al treilea care
intră cu întârziere în clasă. Acest băiat este cel mai bun elev pe care l-am avut în acest an. Am întâlnit un ţăran care vindea un
iepure. L-am întrebat dacă era bolnav, pentru că nu l-am văzut niciodată aşa palid şi slab.

VERBE CARE ÎŞI SCHIMBĂ SENSUL SCHIMBÂND PREPOZIŢIA


Acaber = a termina: de, a termina (chiar) acum (cfr. franc. venir de); con, a consuma, a termina:
La fiesta acabó en riña Sărbătoarea s-a terminat în râsete
¡Acabáramos! S-o terminăm!
Acabóse S-a terminat, stop.
Acabó de verle Am terminat chiar acum s-o văd, abia am văzut-o
El mal gobierno acaba con la paciencia de los más suridos Guvernul rău termină răbdarea celor mai docili
Acertar = a ghici: en, a ghici; a, a reuşi; con, a găsi:
Acerté tu casa sin conocerla Am ghicit casa ta fără să o cunosc
Este diablo acierta en todo Acest diavol ghiceşte (în) tot
Acerté a entrar antes que lloviese Am reuşit să intru înainte de a ploua
Acerté con una buena inspiración Am găsit o bună inspiraţie
Acordar = a aminti, a delibera: acordarse de, a-şi aminti de, a-şi reveni în simţiri; acordarse con, a se pune de acord cu,
a conveni, a stabili:
No quería acordar su juventud Nu voia să-şi amintească tinereţea
El rey acordó conceder la amnistía Regele a stabilit să acorde amnistia
Acuérdate de mí Aminteşte-ţi de mine
Cuando la señora se acordó, habia enloquecido Când doamna şi-a revenit în simţiri, era înnebunită
Acuérdate con él Înţelege-te cu el (pune-te de acord cu el)
Adelantar = a avansa, a înainta: a, a depăşi, a anticipa:
Adelanta en el arte Face progrese în artă
El corredor se adelantó a todos Alergătorul i-a depăşit pe toţi
Adelánteme Ud. cien pesos Daţi-mi un avans de o sută de scuzi
Agarrar = a prinde: de sau por, a prinde de:
Agorró la ocasión Am prins ocazia
Le agarré del brazo Îl prinse de braţ
Alzar = a ridica, a înălţa: alzarse con, a fugi, a dispărea; por a ridica în rang, a numi; alzarse en a se ridica împotriva:
Se alzó con la caja A fugit cu casa de bani
Se alzó en armas S-a ridicat la luptă
Alzar por rey A numi rege
Aprovechar = a profita: en, a face progrese:
Aprovechó el tiempo Am profitat de timp
Aprovechó en el estudio Am făcut progrese în studiu
Caer = a cădea: en, a cădea în:
Parece que se le caze la casa a cuestas Pare că-i cade casa în cap
La ventana cae a la calle Fereastra dă spre stradă
Caer rodondo A cădea în leşin, a leşina
Caer en el garlito A cădea în laţ
No caigo en el chiste Nu înţeleg poanta
¿Ahora caes? În fine, pricepi?
Dar = a da: con, a se lovi de; en, a se încăpăţâna, a reuşi, a ghici; por, a avea chef, a dori:
El chico me dió las gracias
Dan las horas
Dar lástima, dar asco, dar miedo, dar vergüenza A face vină,
A mí no se me da nada Nu mă interesează nimic
El hijo dió con el padre Fiul l-a lovit pe tatăl (său)
El amigo dió en el chiste Prietenul a ghicit poanta
Me da por ir al teatro Am chef să merg la teatru
Echar = a arunca, a lansa: de, a sesiza; a a trimite; en a arunca în; sobre, a se arunca pe:
Echar dientes, barbas etc. A pune dinţi, barbă etc.
Echar botones A se descheia la nasturi
Echar un párrafo A sta la taifas
Echar una comedia A reprezenta o comedie
Echar tributos A impune tribut
Echar un bando A publica un edict
Echar la cuenta A face nota de plată
Echar una mano A face o partidă
Echar cartas A da cărţile (de joc)
Echar por echar A vorbi aiurea
Echar por un arte A avea înclinaţie către o artă
Echar por mayor A spune braşoave
Echar piropos A şopti fraze galante
Echar vino A pune vin, a turna vin
Echar un brindis A da noroc (cu paharul)
Echar un trago A bea o sorbitură
Echar la casa por la ventana A face cheltuieli nebuneşti
Echar de menos A se găsi în nevoi
Echar de ver A-şi da seama
Echar de gran hombre, de rico A face pe bogatul
Echar a paseo A trimite la dracu'
Echar a correr, a llorar, a reír A se pune pe fugă, a izbucni în plâns, în râs
Echar a la cara A-i spune de la obraz, în faţă
Echar a palos A bate cu băţul
Echar a la lotería A juca la loto
Echarse en la cama A se aşeza în pat
Estar = a fi, a sta, a exista: de, a fi (funcţie sau profesiune); con, a fi de acord cu; en, a înţelege; por, a fi dispus să:
Estar picado A fi nervos
Estar de alcalde A fi primar
Estar de perlas A sta de minune
Estar de gasta A fi încântat
Estar de veinte y cinco alfileres A fi totul în ordine
Estar de cuidado A fi foarte bolnav
Estar con todos A fi de acord cu toţi
Estar en cuento A înţelege
Estar en (sau sobre) ascuas A sta pe ghimpi
Gustar = a-i plăcea: de, a gusta, a-i plăcea:
Gustar un plato A-i plăcea o mâncare
Gustar de un plato A gusta o mâncare
Hacer = a face (şi reflexiv): hacerse de, a se prevedea; hacerse a, a se obişnui; hacerse con, a lua, a obţine, a dobândi:
Hacer memoria A-şi aminti
Hacer falta A fi necesar
Hacer la del humo A fugi, a dispărea
Hacer la vista gorda A se preface că nu vede
Hacer la arosca A face curte
Hacer por volver en seguida A căuta să se întoarcă repede
Hacerse el bodo A face pe prostul
Hacerse holvidadizo A se preface că uită
Hacerse de dinero A se asigura cu bani
Hacerse a todo A se obişnui cu toate
Pasar = a trece: de, a ajunge; por, a trece drept (cineva), a fi crezut (cineva); pasarse, a uita:
Pasaré este año con este vestido Voi trece acest an cu această haină
Pasar lista A face apelul
Pasar las lecciones A lua lecţii
Ir pasando A merge înainte
Pasar recado A trimite un mesaj
Pasar de listo A excela în şmecherii
Pasar por vizo A trece drept şmecher
Pasar por alto A nu da atenţie
Se lo pasó lo que le dijiste A uitat ceea ce i-ai spus
Quedar (şi reflexiv) = a rămâne: en, a se pune de acord:
Nada queda de tal palacio Nu a rămas nimic din acel palat
Se quedó limpio A rămas pe sec
Se quedó parado A rămas stană (de piatră)
Se quedó a buenas noches A rămas cu buzele umflate
Se quedó a la luna de Valencia A rămas deziluzionat
Quedaron en que se verían pasado una semana Au stabilit să se revadă după o săptămână
Saber = a şti: de, a şti, a se pricepe la; a, a avea iz de:
Saber más que los culebras A şti mai mult decât şerpii, a fi foarte şmecher
Saber de que pie cojea uno A şti punctul slab al unuia
La sopa no sabe a nada Ciorba nu ştie carte
Salir = a ieşi, a pleca, a reuşi: de, a ieşi din, a termina:
Sale el sol Iese soarele
Sale para Francia Pleacă în Franţa
Mi azotea sale a la calle Terasa mea dă spre stradă
Esta calle sale a la plaza Strada asta duce către piaţă
La mancha salió perfectamente Pata s-a curăţat perfect
Esta tela me sale a diez pesetas Stofa aceasta mă costă zece pesete
Salirse con la suya A face în felul său
Este trabajo te ha salido muy bien Lucrarea asta ţi-a ieşit foarte bine
Fulano ha salido mentiroso Cutare a ieşit mincinos
Salió bien en los examenes Am reuşit bine la examene
Este chico ha salido muy torpe Acest băiat a reuşit perfect
Salió del apuro Am ieşit din încurcătură
Salió de toda la mercancía A scăpat de toată marfa
Tirar = a trage, a arunca: de, a trage cu:
Tirar la espada A arunca spada
Tirar de la espada A trage spada
Tirar de las orejas A trage de urechi
Tirar de la pistola A trage cu pistolul
Tirar de los pelos A trage de păr
Tratar = a trata: de, a tenta, a căuta să; en, a face comerţ cu:
Trata de arreglarte Caută să te îndrepţi
Trata en tejidos Comerţ cu ţesături

VERBE CU LOCUŢIUNI SPECIALE


Agradecer = a mulţumi, a fi recunoscător:
Sigue agradeciéndonos lo poco que hicimos Continuă să ne fie recunoscător pentru puţinul pe care i-l facem
Muy agradecidos, saludamos a Ud. atentamente Foarte recunoscători, vă salutăm cu distincţie
Aguantar = a suporta, a rezista:
No se pueden aguantar las injurias Nu se pot suporta injuriile
Ya no aguantaba más Nu mai putea
Aguantar con la desdicha A rezista forţei adverse
Eso no es de aguantar Asta nu poate dura prea mult
Andar = a merge, a parcurge:
¿Que tal tu madre? No anda muy bien Ce face mama ta? Nu se simte prea bine
Andar con dimes y diretes A fi mereu subiect de bârfă
Andarse por las ramas A se pierde în tâmpenii
Andar a palos A se lua la bătaie cu bâtele
Dimes con quién andas y te diré quien eres Spune-mi cu cine te însoţeşti şi-ţi spun cine eşti
Aguar = a îndoi cu apă, a strica:
Aguaron el vino de tal manera que ya no puede beberse Atâta apă au pus în vin că nu se mai poate bea
Con la tal noticia nos aguaron la fiesta Cu asemenea veste ne-au stricat sărbătoarea
Alcanzar = a ajunge; a reuşi; a fi suficient; a înţelege semnificaţia:
Nos alcanzaron corriendocasi en la puerta de casa Ne-au ajuns alergând aproape de uşa casei
Por más que digo no alcanzará su intento După cum aş spune, nu va reuşi în încercarea sa
Non le alcanzaron las fuerzas Nu le-au fost de ajuns forţele
No alcanzamos a distraerle de su idea fija Nu am reuşit să-l distragem de la ideea sa fixă
No lo puedo comprar porque no me alcanza el dinero Nu pot să-l cumpăr pentru că nu-mi ajung banii
No alcanzar la sal al agua A nu avea suficiente mijloace de trai
Es muy corto de alcances, pobrecito Are puţină inteligenţă, bietul
Alcanzar a uno en días A supravieţui la tot
Andar = a merge, a parcurge:
¿Que tal tu madre? No anda muy bien Ce face mama ta? Nu se simte prea bine
Andar con dimes y diretes A fi mereu subiect de bârfă
Andarse por las ramas A se pierde în tâmpenii
Andar a palos A se lua la bătaie cu bâtele
Dimes con quién andas y te diré quien eres Spune-mi cu cine te însoţeşti şi-ţi spun cine eşti
Atrever = a încuraja; atreverse = a fi lipsit de respect, a îndrăzni:
También con su padre se atreve Şi faţă de tatăl său este lipsit de respect
Se atrevió con su jefe y éste le despidió S-a certat cu şeful său şi acesta l-a concediat
¿Por qué no te atreves? Él es tan bueno De ce nu îndrăzneşti să i te adresezi? El este atât de bun
Caber = a încăpea, a conţine; a avea loc:
Todo esto no cabe en el baúl Toate astea nu încap în geamantan
No cabe en sí de contento Nu-şi mai încape în piele de mulţumit ce e
Todo cabe en ese chico Acest băiat este capabil de orice
Le cupo el premio gordo I-a revenit premiul întâi
Me cupo en suerte una madre santa Soarta mi-a dat o mamă sfântă
Me cabe la honra de hablar por él Îmi revine onoarea de a vorbi pentru el
No cabe duda Nu-i nici o îndoială
Todo cabe Totul este posibil
Cargar = a încărca, a îndatora, a greva:
Se cargó toda la familia Şi-a asumat întreţinerea întregii familii
Le cargaron toda la culpa a él Au aruncat toată vina asupra lui
Me cargo yo los gastos Îmi asum eu cheltuielile
Cargar los impuestos A greva cu impozite
Carga sobre el presupuesto Grevează asupra bilanţului
Celebrar = a celebra, a lăuda; a ţine (o reuniune):
El diario de hoy celebra la gloria de aquel mártir Ziarul de azi celebrează gloria acelui martir
Dijo cosas que todos celebraron A spus lucruri pe care toţi le-au lăudat
Celebramos ayer una reunión Ieri am ţinut o şedinţă
Correr = a alerga; a curge, a se scurge, a parcurge; a urmări
El caballo corre muy veloz Calul aleargă foarte repede
Esta moneda no corre Această monedă este ieşită din uz
Correr la clase A fenta şcoala
Correrse de vergüenza A se ruşina
No debías correr prometiendo Nu trebuia să insişti în a promite
Más corrido que zorro viejo Mai şmecher decât o vulpe bătrână
Eso corre de mi cuenta Asta o plătesc eu
Dejar = a lăsa; dejarse = a-şi pierde sufletul:
¡Déjate de bromas! Lasă gluma!
Le dejó por heredero L-a lăsat moştenitor
Dejó de escribir A neglijat să scrie
Dejar en cueros A lăsa pe cineva fără nimic
Dejar fresco A deziluziona
Dejarse de molestar A înceta să molesteze sau să deranjeze
Haber = a avea:
¡Bien haya! Fii binecuvântat!
¡Mal haya! Fii blestemat!
Haberse como hombre de bien A se comporta ca om de bine
¡Allá se las haya! Aranjează-te singur!
Haber lugar A avea loc
Ir = a merge; a fi pe punctul de a face ceva; irse = a se duce, a muri:
No hacer sino ir y venir A nu face decât un du-te-vino
Van cinco pesetas a que vence él Pariez cinci pesete că învinge el
¿Cuanto va de esto a aquello? Ce diferenţă este între acesta şi acela?
¿Qué te va a ti en esto? Ce treabă ai tu cu asta?
Ir de caza, de paseo, de pesca A merge la vânătoare, la plimbare, la pescuit
Ir al grano A reveni la problemă
Ir rendido de cansancio A fi terminat de oboseală
Llegar = a ajunge, a sosi; llegarse = a se apropia:
Llegó hasta las vejes A ajuns până la adânci bătrâneţi
Llegó en el tren A ajuns cu trenul
Llegó a ser el mejor hombre de la ciudad A ajuns să fie cel mai bun om din oraş
El traje no le llega ni a la rodilla Paltonul nu îi ajunge nici măcar la genunchi
Se llego a verle, se lo digo muy claro Dacă reuşesc să-l văd, î-o voi spune clar
¡Llégate! Apropie-te!
Llenar = a umple, a satisface:
Le llenuó de denuestos Îl acoperi cu injurii (l-a umplut de blesteme)
Su explicación no me llena Explicaţia lui nu mă satisface
Llevar = a duce (departe), a conduce; a cumpăra:
Llevar abrigo de pieles A purta palton de piele
Llevar bigotes o barba A purta mustăţi sau barbă
Te llevo este libro y te traigo otro Îţi iau cartea asta şi îţi aduc alta
Todas las calles llevan a Roma Toate drumurile duc la Roma
Lleva de la mano a este desdichado ciego Condu-l de mână pe acest nefericit orb
No puedo yo solo llevar el negocio Nu pot să conduc magazinul de unul singur
Llevar caro, llevar barato A cumpăra scump, ieftin
Llevo ocho días en la cama Am stat opt zile la pat
La niña lleva dos años a su hermano Fata are doi ani mai mult ca fratele ei
Lleva Ud. la palabra Vă acord cuvântul
Llevar la correspondencia A ţine corepondenţă
Llevó hecho el trabajo Am terminat lucrul
Eso no lleva camino Asta nu duce la nimic
Llevar la suya delante A avea întotdeauna ultimul cuvânt
Llevado de su enojo, dije cosas terribles Foarte furios, a spus lucruri teribile
Meter = a pune, a depune, a dispune (în spaţiu); a cauza, a face contrabandă; meterse = a se pune, a se amesteca:
Los muchachos jugando metían gran ruido por la calle Copiii care se jucau făceau mare gălăgie pe stradă
Meter el hocico en todo A-şi băga nasul peste tot
Le prendieron porque metía tabacco L-au arestat pentru că făcea contrabandă cu tutun
Se ha casado la tal criada y ahora se mete a señora S-a măritat acea servitoare şi acum se dă drept mare cucoană
Nuestros hermanos están muy metidos Fraţii noştri sunt foarte apropiaţi
Meterse en aventuras A se da în vânt după aventuri
Meterse en cosas ajenas A-şi băga nasul în treburile altora
Ocurrir = a se întâmpla; a-i veni în minte:
Se le ocurrió ir al teatro y se fué sin decir nada I-a venit să se ducă la teatru şi s-a dus fără să spună nimic
¿Qué se te ocurre? Ce ţi-a venit?
Parecer = a părea, a semăna, a apărea ca; a face figură de; parecerse = a (se a)semăna:
Por toda la calle no parecía persona alguna De-a lungul întregii străzi nu apărea nici o persoană
Quien no parece, perece Ochii care nu se văd, se uită
Bien parecería tratando la paz S-ar face onoare să se ducă tratative de pace
La niña es de muy buen parecer Fata are un aspect frumos
Por el bien parecer Pentru a face figură frumoasă
Al parecer După cum pare
Pesar = a apăsa; a simţi neplăcere:
Me pesa mucho lo que voy a decirte Îmi displace mult ceea ce îţi voi spune
Pesar sus palabras A-şi măsura cuvintele
Dar el pésame A-şi prezenta condoleanţele
Picar = a înţepa, a împunge; picarse = a se lăuda, a deveni acru:
Con un alfier me he picado el dedo Cu un ac mi-am înţepat degetul
Los picadores pican a los toros Picadorii împung taurii
El caballero picó al caballo Călăreţul a dat pinteni calului
Los pimientos me hacen picar la lengua Ardeii mă fac să-mi ardă limba
El pez ha picado Peştele a muşcat (momeala)
Está picado por lo que le dijimos Este supărat pentru ceea ce i-am spus
Está algo picada la mar hoy Este un pic tulbure marea astăzi
Pica muy alto, Fulano Are mari ambiţii nea Cutare
Picares de señores y no tener dinero, es de tontos Să-ţi dai aere de senior şi să nu ai bani, e o chestie de proşti
Poner = a pune, a depune, a aranja:
La criada pone la mesa Servitoarea pune masa
Ya está puesta la sopa Ciorba s-a pus deja
Pongamos que yo no exista, ¿tú qué haces? Presupunem că eu nu sunt, tu ce-ai face
Se puso pálido que daba pena verle S-a făcut atât de palid că era greu să te uiţi la el
Se puso malo el año pasado y no volvió a levantarse S-a îmbolnăvit anul trecut şi nu şi-a mai revenit
Tiene una cara para poner medo a los niños Are o faţă de speriat copiii
El niño pone bien: da gusto leer sus cartas Copilul compune bine: e o plăcere să-i citeşti scrisorile
La tal noticia ni quita ni pone Acea noutate nici nu îndepărtează, nici nu adaugă nimic
Esta gallina no pone Găina asta nu ouă
Se pone el sol. ¡Que linda puesta de sol! Apune soarele. Ce apus frumos!
Me pone asco Mi se face scârbă
Poner un telegrama A trimite o telegramă
Prender = a lua; a prinde; a aresta (un hoţ); prenderse = a se împopoţona:
Le prendieron por ladrón y todavía no le han soltado L-au arestat pentru furt şi nu i-au dat încă drumul
Esta leña no prende Lemnul acesta nu se aprinde
Las semillas han prendido todas Seminţele s-au prins toate
Prendiéronse las muchachas y salieron a lucir sus trajes S-au împopoţonat fetele şi au ieşit să-şi arate hainele cele noi
nuevos
Regalar = a dărui; a trata bine:
Regaláronme, acariciáronme y rogáronme que volviese a su M-au tratat bine, m-au mângâiat şi m-au rugat să mă întorc
casa la ei (acasă)
Nada le falta: se regala mucho Nu-i lipseşte nimic, se tratează foarte bine
Sacar = a trage, a extrage, a scoate:
Sacar de apuro a uno A scoate pe cineva din încurcătură
Sacar en limpio A scoate la lumină un lucru
Sacar azúcar de la remolacha A extrage zahăr din sfeclă
Sacar agua de las piedras A scoate bani din piatră seacă
Sacar la cuenta A face nota de plată
Sacar el gordo de la lotería A lua premiul cel mare la loterie
Sacar fuerzas de flaqueza A face din necesitate o virtute
Sacar de pila a uno A boteza pe cineva
Sacar la cara por uno A lua apărarea cuiva
Sacar de quicios a uno A scoate pe cineva din necaz
Sacar mentiroso uno A scoate mincinos pe cineva
Ser = a fi, a exista:
Es verdad, es cierto Este adevărat
Eso es Precis
Es decir, esto es Adică
No es Fulano para eso Cutare nu-i făcut pentru asta
¿Cómo fué eso? Cum s-a întâmplat asta?
¿A cómo son esos tomates? Cât costă roşiile acestea?
Ser para poco A nu servi la ceva
Un sí es no es Un piculeţ
Él obra como quien es Acţionează după mintea lui
Ser de alguno A fi de părerea cuiva
Si yo fuera que tú Dacă aş fi în locul tău
Sea lo que sea Fie ce-o fi
Sentar = a şedea; a face bine (despre mâncăruri); a sta bine (despre haine):
El vino no me sienta Vinul nu-mi face bine
Hoy la comida me ha sentado mal Azi prânzul mi-a făcut rău
Te sentará mal el aire Îţi va face rău aerul
Ese traje te sienta bien Haina asta îţi stă bine
Sentir = a auzi, a asculta; a simţi; a face neplăcere:
Nosotros los italianos sentimos la belleza por tenerla en Noi italienii simţim frumuseţea deoarece o avem în ţara
nuestro país noastră
Los animales sienten el tiempo Animalele simt timpul
Dice que se siente malo Spune că se simte rău
Siento mucho no poderle ayudar Îmi pare tare rău că n-am putut să-l ajut
Tener = a avea, a poseda, a ţine:
Tener mucho pico A fi foarte vorbăreţ
Tener buen pico A şti să vorbească bine
Tener cabeza de chorlito A şi un distrat
Tener presente algo A-şi aminti
Tener en las uñas A avea în vârful degetelor
Tener cara de pocos amigos A avea o faţă care nu inspiră încredere
Tener cuidado en algo A avea grijă de ceva
Tener buenas aldabas A avea pile
Tener recursos A avea mijloace
No tenerlas uno todas consigo A nu fi prea sigur
No tener sobre que caerse muerto A fi foarte sărac
Tener una cosa a menos A-i lipsi ceva, a fi slab în ceva
Tenérselas tiesas con uno A-şi menţine ferm poziţia într-o discuţie
Ser tenido por A fi considerat drept cineva
Traer = a trage, a purta:
Traigo entre manos un trabajo Am o lucrare manuală
Me trajeron muy buenas nuevas de mi hermano Mi-au adus noutăţi foarte bune despre fratele meu
Se trae bastante bien Se îmbracă destul de bine
Ver = a vedea:
Vamos a ver Să vedem
Te veo y te deseo Te văd şi nu te văd
Ver mundo A merge prin lume
Verse negro A vedea în culori sumbre
Volver = a deveni; a restitui; a se întoarce:
Volvamos la hoja Să vorbim despre altceva, să întoarcem foaia
No te vuelvas atrás, si no quieres que te diga cosas Nu te întoarce, dacă nu vrei să-ţi zic câteva
Este vino se ha vuelto vinagre Vinul acesta s-a oţetit
El pobre se ha vuelto loco Sărăcuţul a devenit nebun
¡Dichoso él que se ha vuelto rico! Ferice de el că s-a îmbogăţit!
Billete de ida y vuelta Bilet dus-întors
Volver en si A se retrage în sine

CUPRINS

Prefaţă
ALFABETUL
Pronunţare
Consoane duble
Despărţirea în silabe
Semnele de punctuaţie
ACCENTUAREA
Regula generală
Cuvinte cu sau fără accent grafic
Cuvinte cu accent diferit în cele două limbi
Diftongi mobili
ARTICOLUL
Articolul hotărât
Articolul nehotărât
Prepoziţiile articulate
SUBSTANTIVUL
Genul substantivelor
Substantive masculine în spaniolă şi feminine în română şi viceversa
Substantive eterogene
Modificări ale substantivului
FEMININUL substantivelor
Substantive alterate
PLURALUL substantivelor
Particularităţi ale unor substantive
DECLINAREA substantivelor
Acuzativul personal
ADJECTIVUL
Concordanţa adjectivului
Locul adjectivului
Formarea femininului
Pluralul adjectivelor
Comparativul de egalitate
Comparativul de superioritate şi inferioritate
Superlativul
Comparative şi superlative neregulate
PRONUMELE
Pronumele personale
Pronumele personale compuse
Pronumele reciproc
Pronumele (şi adjectivele) posesive
Pronumele şi adjectivele demonstrative
Pronumele şi adjectivele relative
Pronumele şi adjectivele interogative
Pronumele şi adjectivele nehotărâte
NUMERALE
Numerale cardinale
Numerale ordinale
Numerale fracţionare
Numerale multiplicative
Numerale colective
VERBUL
Verbe auxiliare
Haber, ser
Verbele semiauxiliare
Tener, estar
Verbele regulate
Noţiuni preliminare
Conjugarea verbelor regulate
Prospectul celor trei conjugări
Observaţii asupra celor trei conjugări
Modificări fonetice şi grafice
Lista verbelor regulate
Accentuarea verbelor, diferenţe de accentuare
Verbele în –IAR şi –UAR
Verbe pasive
Verbe intranzitive
Verbe reflexive
Verbe reciproce
Verbe impersonale
Verbe defective
Verbe neregulate – Noţiuni preliminare
Principalele forme de neregularitate
Norme generale
Tipuri de verbe neregulate
Verbele DIFTONGATE – Clasa 1: în IE
Acertar, defender
Tabloul principalelor verbe diftongate de clasa 1
Verbele diftongate – Clasa a 2-a: în UE
Contar, mover
Tabloul principalelor verbe diftongate de clasa a 2-a
Verbele ÎNTĂRITE – Clasa 1: în -CER
Nacer, Agradecer, Conocer, Lucir
Tabloul principalelor verbe întărite de clasa 1
Verbele întărite – Clasa a 2-a: în -DUCIR
Conducir
Tabloul principalelor verbe întărite de clasa a 2-a
Verbe ÎNDULCITE – Clasa 1: în -I
Pedir
Tabloul principalelor verbe îndulcite de clasa I
Verbele îndulcite – Clasa a 2-a: în -Y
Huir
Tabloul principalelor verbe îndulcite de clasa a 2-a
Verbe MELIFLUE – Clasa 1: E în –IE şi în -I
Sentir
Tabloul principalelor verbe meliflue de clasa I
Verbe meliflue – Clasa a 2-a: O în –UE şi în -U
Dormir
Tabloul principalelor verbe meliflue de clasa a 2-a
VERBE NEREGULATE ABSOLUTE
Lista principalelor verbe neregulate
PARTICIPIUL
Participiul trecut
Verbe cu două participii
GERUNZIUL
ADVERBUL
Moduri adverbiale
PREPOZIŢIA
Locuţiuni prepoziţionale
CONJUNCŢIA
INTERJECŢIA
SINTAXA
PROPOZIŢIILE PRINCIPALE
Periodul ipotetic independent
PROPOZIŢIILE SUBORDONATE
Propoziţii declarative
Verbe care îşi schimbă sensul schimbând prepoziţia
Verbe cu locuţiuni speciale

Prefaţă
ALFABETUL
Pronunţare
Consoane duble
Despărţirea în silabe
Semnele de punctuaţie
ACCENTUAREA
Regula generală
Cuvinte cu sau fără accent grafic
Cuvinte cu accent diferit în cele două limbi
Diftongi mobili
ARTICOLUL
Articolul hotărât
Articolul nehotărât
Prepoziţiile articulate
SUBSTANTIVUL
Genul substantivelor
Substantive masculine în spaniolă şi feminine în română şi viceversa
Substantive eterogene
Modificări ale substantivului
FEMININUL substantivelor
Substantive alterate
PLURALUL substantivelor
Particularităţi ale unor substantive
DECLINAREA substantivelor
Acuzativul personal
ADJECTIVUL
Concordanţa adjectivului
Locul adjectivului
Formarea femininului
Pluralul adjectivelor
Comparativul de egalitate
Comparativul de superioritate şi inferioritate
Superlativul
Comparative şi superlative neregulate
PRONUMELE
Pronumele personale
Pronumele personale compuse
Pronumele reciproc
Pronumele (şi adjectivele) posesive
Pronumele şi adjectivele demonstrative
Pronumele şi adjectivele relative
Pronumele şi adjectivele interogative
Pronumele şi adjectivele nehotărâte
NUMERALE
Numerale cardinale
Numerale ordinale
Numerale fracţionare
Numerale multiplicative
Numerale colective
VERBUL
Verbe auxiliare
Haber, ser
Verbele semiauxiliare
Tener, estar
Verbele regulate
Noţiuni preliminare
Conjugarea verbelor regulate
Prospectul celor trei conjugări
Observaţii asupra celor trei conjugări
Modificări fonetice şi grafice
Lista verbelor regulate
Accentuarea verbelor, diferenţe de accentuare
Verbele în –IAR şi –UAR
Verbe pasive
Verbe intranzitive
Verbe reflexive
Verbe reciproce
Verbe impersonale
Verbe defective
Verbe neregulate – Noţiuni preliminare
Principalele forme de neregularitate
Norme generale
Tipuri de verbe neregulate
Verbele DIFTONGATE – Clasa 1: în IE
Acertar, defender
Tabloul principalelor verbe diftongate de clasa 1
Verbele diftongate – Clasa a 2-a: în UE
Contar, mover
Tabloul principalelor verbe diftongate de clasa a 2-a
Verbele ÎNTĂRITE – Clasa 1: în -CER
Nacer, Agradecer, Conocer, Lucir
Tabloul principalelor verbe întărite de clasa 1
Verbele întărite – Clasa a 2-a: în -DUCIR
Conducir
Tabloul principalelor verbe întărite de clasa a 2-a
Verbe ÎNDULCITE – Clasa 1: în -I
Pedir
Tabloul principalelor verbe îndulcite de clasa I
Verbele îndulcite – Clasa a 2-a: în -Y
Huir
Tabloul principalelor verbe îndulcite de clasa a 2-a
Verbe MELIFLUE – Clasa 1: E în –IE şi în -I
Sentir
Tabloul principalelor verbe meliflue de clasa I
Verbe meliflue – Clasa a 2-a: O în –UE şi în -U
Dormir
Tabloul principalelor verbe meliflue de clasa a 2-a
VERBE NEREGULATE ABSOLUTE
Lista principalelor verbe neregulate
PARTICIPIUL
Participiul trecut
Verbe cu două participii
GERUNZIUL
ADVERBUL
Moduri adverbiale
PREPOZIŢIA
Locuţiuni prepoziţionale
CONJUNCŢIA
INTERJECŢIA
SINTAXA
PROPOZIŢIILE PRINCIPALE
Periodul ipotetic independent
PROPOZIŢIILE SUBORDONATE
Propoziţii declarative
Verbe care îşi schimbă sensul schimbând prepoziţia
Verbe cu locuţiuni speciale