ABLACTAREA.

PRINCIPIILE ÎNTOCMIRII RAȚIEI

ALIMENTARE PENTRU SUGARI.
 ABLACTAREA
 Înlocuirea laptelui matern prin alte alimente
necesare sugarului.
 Înlocuirea unei mese de sîn cu un alt preparat ,
trebuie să se facă treptat , începînd cu cantități
mici , de 20g – 30g și crescînd zilnic , de
asemenea , cu 20 – 30 g . Introducerea unei
mese dureaza 4-6 zile , uneori mai mult , în
raport cu reacția copilului , dacă primește sau
nu alimentul nou , dacă apar tulburări digestive
sau generale.
 Ablactarea făcută progresiv , introducînd corect
calitativ si cantitativ alimente in raport cu vîrsta și
starea generală a copilului , va duce în jurul vîrstei
de 6-9 luni la înlocuirea completă a laptelui
matern cu alte preparate lactate și nelactate ,
adică la înțărcare .
 Copilul obișnuit cu alte alimente va renunța ușor ,
aproape spontan , la alimentația la sîn , iar mama
, la care reducerea secreției lactate s-a facut
treptat , nu va suferi in momentul înțărcării .
Pentru ablactare si înțărcare se va alege
perioadele în care copilul este perfect sănătos , nu
este supus unor schimbări de mediu și în care
timpul nu este prea călduros.
SONDAJ 2012

Alimentatie artificiala Alimentatia naturala

Stoparea alimentației naturale= înțărcarea
Sunt mai multe metode:
1) Î. bruscă- plecarea de acasa a mamei pentru cîteva zile, în
speranța că copilul va uita de sîn. Copilul se va simți
abandonat,mamei ii poate aparea depresia postpartum.
2) Rușinarea sau bruscarea copilului- sînul mamei era refugiul lui
de alint și locul unde se simțea în siguranță, acum devine o
jenă prin “ești mare și e rușine!!!”
3) Apelarea la metodele brutale și miciuni- desenul cu cariocă,
verde de briliant...pe sîn, acoperirea mameloanelor cu
emplastru sau bandajarea lor, din cele brutale, ungerea sînului
cu ardei iute sau alte substanțe care pot să-i provoace dezgust
copilului.
Aceste metode sunt traumatizante pentru statutul psihic
al copilului!!!
MEDICAȚIA PENTRU STOPAREA LACTAȚIEI
 Se recurge la oprirea lactației imediat dupa naștere, în cazul în
care nu vrei să alaptezi natural bebelușul sau în situația în care
anumite afecțiuni medicale te împiedica să faci acest lucru. De
asemenea, lactația mai este întrerupta artificial daca bebelușul
moare între timp sau se afla în stare medicală gravă.
Preparatele utilizate:
 Bromocriptina( risc de infarct la mamele cu HTA)
 Dietilstilbestrol;
 Cabergolina;
 Anticoncepționale cu doze mari de estrogen (riscul
formării trombilor)
VOLUMUL ALIMENTAR PENTRU SUGAR
-Formula Finkelștein ( primele 7 zile de viață)
L= (N-1) *70/ 80, unde L( cant. de lapte pe zi), N( nr de
zile), 70( greutatea ≤ 3250g), 80(≥ 3250g).
-Formula Apert ( ziua a 7-a pînă în a 14-a)
V=1/10 din greutatea corpului+ 200
-Metoda volumetrică ( după a 14-a zi)
14 zile- 2 luni-1/5 din masa corpului, în ml
2-4 luni- 1/6
4-6 luni- 1/7
6-9 luni- 1/8
9-12 luni- 1/9
*avînd în vedere volumul fiziologic al stomacului sugarului, nu se
va depăși volumul de 1 litru!!!
• Necesitațile energetice pînă la un an sunt 120-90
kcal/zi, după un an- 90kcal/zi, cu variații în funcție de
activitatea fizică, micșorîndu-se pînă la 40 kcal/kg/zi
la vîrsta de adolescent.
• Necesitatea zilnică de proteine:

1-3 luni- 2,5- 2,25 g/kg/zi

4-12 luni- 2,0- 1,5 g/kg/zi.
• Lipide: 3,6- 6g/kg/zi.

• Glucide: 12g/kg/zi.

• Apa: 10-15% din greutatea sa

• Fibre vegetale: 0,5g/kg/zi

METODELE DE ESTIMARE A ALIMENTAŢIEI
ADECVATE A COPILULUI
1.Semnele alimentaţiei adecvate la sân în prima
lună de viaţă:
 Glutiţia auzită în timpul suptului
 Scutece umede mai multe de 6 în 24 ore
 Scaun fiziologic ( de regulă după fiecare
alimentaţie)
 Starea sânului „comparativ gol” după alimentare
 Starea satisfăcătoare a copilului între perioadele
de alimentare
 Adaosul în masă 18-30 g/zi sau 125-210
g/săptămînă
2.Simptomele foamei copilului sugar
- Curba ponderală plată
- Micţiuni rare ale urinei
- Schimbări ale scaunului (constipaţii sau diaree, scaun instabil )
- Copilul este neliniştit, agitat
-Copilul suge degetele
3.Semne care indică că greutatea copilului nu creşte suficiente de repede
- Câştigul în greutate este sub18 g/zi şi la 3 săptămâni nu a recuperat greutatea
sa de naştere
- Pare somnolent , are un plâns slab sau scâncit şi doarme mult
- Poate avea urinări reduse, concentrate, sau o eliminare urinară normală
- Are scaun des, sau nu-l are deloc
- Poate suge incontinuu
- Poate avea privirea anxioasă şi piele cu riduri pe tot corpul.
4.Aprecierea alimentaţiei copilului
Eficienţa alimentaţiei se estimează prin aprecierea
următoarelor indici:
 starea generală a copilului
 dinamica indicilor dezvoltării fizice (masa, talia),
 nivelul dezvoltării neuropsihice
 nivelul morbidităţii prin aprecierea indicelui
sănătăţii
 rezulatele analizelor de laborator (hemoglobina,
proteinograma, imunograma, ionograma, echilibrul
acido-bazic al sângelui).
DIN CE MOTIVE UN COPIL POATE SĂ NU
PRIMEASCĂ CANTITATEA NECESARĂ DE LAPTE
Copilul are: Mama:
 Dificultăți la alaptare  Factori psihologici
 Nu este alaptat noaptea  Lipsa de încredere
 Poziționare greșită  Stress, depresie
 Alimentări rare și scurte  Lipsa poftei de mîncare
 Consum parțial  Respingerea copilului
 Alimente complimentare  oboseală
INDICATORI DE EVALUARE A CREŞTERII ŞI
DEZVOLTĂRII
 Greutatea raportată la înălţime: (talie) reflectă starea
ponderală a copilului. Acest indicator este foarte sensibil la
variaţiile echilibrului energetic.
 Înălţimea raportată la vârstă: reflectă dezvoltarea scheletului.
Valori scăzute ale acestui indicator arată o expunere de durată
a copilului la deficienţe nutriţionale, relevă o malnutriţie
cronică, absenţa unor nutrienţi esenţiali, infecţii repetate,
diaree.
 Greutatea la naştere: Copiilor proveniţi din mame care au
stagnat sau chiar scăzut ponderal în timpul sarcinii, sau au
prezentat tulburări digestive (vărsături persistente) au frecvent
greutate mică la naştere.