Dereglari gastrointestinale functionale

Definitie
Dereglari gastrointestinale funcionale prezint o manifestare de combinaie a simptomelor gastrointestinale fr modificri structurale i biochimice. Dereglari gastrointestinale functionale se vizualizeaza ca modificari psihologice sau ca starile de lipsa afectiunelor organice cind nu se depistaeza modificarile morfologice, genetice, metabolice etc. care ar putea lamuri simptome clinice la copil.( Drossman DA., 2006).

Indice importante
Semnele se combina cu dezvoltarea normal a copilului i apar ca urmare adaptarii insuficiente la stimuli externi si interni. e manifesta la !0" de copii in virsta pina la 6 luni de via#$.

%tiologie
Imaturitate anatomica si functionala a organelor digestive Discordanta in activitatea diferitor organe &odificari reglatorii cauzate de imaturitatea sistemului nervos central &icroflora intestinala neformata 'actorii vitali, igiena, mediul ambiant 'actorii psihologici, stres, starea psihologica,capacitatea de a invinge stresul, sustinerea sociala

Clasificarea dereglrilor gastrointestinale funcionale la copii (Comitetul de studiu dereglarilor funcionale la copii, Criteriile !oma", #$$%.
2 compartimente(
copii de virsta frageda (0)* ani) ) grupa + copii si adolescenti (,)-. ani) ) grupa /

Dereglrile funcionale la copii de virst fraged

&'. !egurgitri infantile &#. Sindromul infantil de ruminare &(. Sindromul vomei ciclice &). Colici infantile &*. Diareea funcionala &%. Dishezia infantila &+. Constipaii functionale

Deregl$rile func#ionale la copii si adolescenti

H1. Voma si aerofagia
/-a.

indromul ruminatiei la adolescenti /-b. indromul vomei ciclice /-c. Aerofagia

H2. Durerea abdominala legata cu DGIF

/2a. Dispepsia functionala

/2b. indromul intestinului iritabil /2c. &igrena abdominala /2d. Durerea abdominala functionala la copii
/2d-. indromul durerei abdominale functionale la copii.

H3. Constipatie si incontienta scaunului

/*a. 0onstipatie functionala /*b. Incontienta scaunului (encopreza)

Simptomele alarmante la copii i adolesceni cu dereglri funcionale gastrointestinale

1ersisten#a durerii 2n cadrantul drept superior sau inferior al abdomenului Disfagie 3ome repetate /emoragii gastrointestinale Diaree nocturna

,rezena -n familie a bolilor inflamatorii intestinale, boala celiac sau ulcer peptic .ebr inexplicabil Durerea, ceea ce duce la trezirea copilului /rtrita 0oli perirectale ,ierdere involuntar -n greutate 1ncetinirea creterii Dezvoltarea pubertar -nt2rziat

Cele mai frevente dereglri funcionale la copii an de viata3

!egurgitri infantile Colici infantile Dishezia infantila Constipaii functionale

Regurgitari infantile
,rezinta fenomen fiziologic, ce const -n pasa4ul coninutului gastric -n esofag, devine patologic c2nd mecanismele antireflux sunt depite. Se determin la #$5*$6 copii -n primii % luni de via

4ecomandari(
de nu rata alimentaia i de a evita supraalimentatia pozitionarea si aplicarea corecta la pept respectarea recomandrilor de deluare formulelor alimentare de controlat ritmicitatea si viteza alimentaiei poziia vertical sau semivertical dupa alimentaia pentru evacuarea aerului haine comfortabile in caz de regurgitari frecvente si abudende se administreaza in alimentatie amestecuri mai dense sau coagulate 7 89/9 antireflux corectia dietetica in alimentatia artificiala se va efectua cu formule alimentare ce contin proteine serice 9/9, 9estogen etc.

regurgitare permanenta cu mincare anticidenta care copilul o ruguma si ingite de repetate ori si in acelasi timp lipsesc boli organice. A fost descris cit la copii sanatosi atit si la 6) -0" de copii cu retard psihic.5a bolnavii cu sindrom de ruminare s)a determinat sensibilitatea mai inalta a stomacului si rela6area sfincterului esofagean inferior dupa alimentatie.In cazuri cu ma7orarea tensiunei intraabdominale se contracteaza activ cone6iunea esofagogastrala si pediculile

Sindromul infantil de ruminare

Diagnosticul
se stabileste in prezenta * sau mai multe semne clinice ce dureaza timp de * luni( ) Debut la virsta de *). luni. ) 5ipsa masurilor de tratament care se aplica in 84+% sau administrarea preparatelor anticolinergice, sau in modificarea caracterului de alimentatiei (siuzeta sau gastrostoma.) ) 9u se insoteste de greata sau semne de discomfort. )4uminarea nu evalueaza in somn sau in timpul

1rin metoda manometriei gastroduodenale s)a stabilit ca la ,0" de copii si adolescenti cu sindrom de ruminare se determina ma7orarea sincronica tensiunei pe contul asa numite unde de ruminare ) :r;)unde.'aptul acesta este legat de cresterea tensiunei intraabdominale pe contul ma7orarii contractarii muschilor abdominali. e presupune ca undele :r; apar in cazuri de retentie gastrica (mai mult de , ore) si se apreceaza la ,6" de bolnavi.

4egurgitare, ruminare si deglututia repetata evalueaza fara greturi si alte semne de discomfort. &ai frecvent afectiunea apare la virsta de *) . luni. indrom de ruminare poate provoca retentia cresterii, dezvoltarii neuro)psihice si motorie mai ales in a doua 7umatatea primului an de viata.

<ratament
Asigurarea copilului mediu ambiant pozitiv si un re7im de linistire. <erapia de comportament &odificarea continutului alimentar, alimentatia mai lenta si e6cluderea lichidului in timpul alimentatiei.

Aerofagia
senzatie de plenetudine in epigastru, care apare ca rezultatul ingetirei cantitetii mari de aer (nu e obligator cu alimentatie) dupa eructatie cu aer

Aerofagia se manifesta cu eructatie zgomotoasa cu aer care se ma7oreaza deobicei dupa a7itatie psihoemotionala. Deseori eructatie nu depinde de alimentative. Acuze la senzatie de stomac plin, meteorism postprandial a compartimentului abdominal superior ce se micsoreaza dupa alimentatie. &ai rar apare sughit. &eteorism abdominal se micsoreaza sau se lichideaza in somn.

Diagnosticul
se stabileste la prezenta cel putin 2 semne din cele enumerate( )Inghitirea aerului ) &eteorism abdominal din cauza e6cesului aerului in intestin ) %ructatie repetata si=sau eliminare e6cesiva aerului din intestin emne clinice se determina cel putin odata in saptamina in decurs de 2 luni.

<ratamentul aerofagiei
-)Recomandari dietetice( refuz de guma si bauturelor carboghenizate, alimentatia lenta cu inghitituri mici 2)La ineficacitate lor( ) an6iolitice (trancvilizante) ) antiemetice cu actiune neuroleptica usoara (etaperazin, tietilperazin),benzodiazepine (clonazepam) cu efect sedativ)somnolent si actiune miorela6anta centrala

0olici intestinale infantile

5 durere abdominal -n crampe cauzat de obstrucie i dereglri de pasa4 (pe uretere, cile biliare sau pe intestin". De la cuv-ntul :colicos; 5 dureri in colon ,rezinta hiperexcitaie i pl-nsultimp de ( i mai mult ore in zi i nu mai puin de ( zile -n saptamin, pe parcursul a cel putin ' lun

Colici intestinale infantile fac apariia spontan a accesului in timpul alimentaiei sau postprandial3 <ipt puternic, ptrunztor =iperemia feei,paliditatea triunghiului nazo5 labial >eteorism,picioarele lipite de abdomen, labele picioarelor reci >ainile lipite de corp Ameliorarea apare dup defecaie. Starea general a copilului nu sufer, intre accese copilul este linitit, adaosul ponderal i apetita nu sunt dereglate

4ecomandari(
pozitionarea si aplicarea corecta a sugarului la piept in alimentatia artificiala de indicat amesticuri bine adaptate ce contin oligosaharide (9estogen)sau amesticuri ce contin 5actobacillus 4euteri (9A9 0omfort) administrarea probioticului 1rotectis (> picaturi=zi) ce contine 5actobacillus 4euteri pe durata perioadei colicelor infantile.

Dishezia infantil
!esultatul imaturitii ganglionilor neurali intestinali . ,rezint consecina coordonrii insuficiente din ma4orarea tensiunei intraabdominale i contractrii intestinale i micsorarea tonusului muschilor pelvieni si sfincterului intern.

Semnele se manifest in prima lun de via i dispar peste citeva saptam2ni (in primele % luni de viata". 1ncordri inainte de defecaie timp de c-teva minute, ipat, plins, hiperemia feei. Semnele dureaza '$5'* minute, p2n la aparitia scaunului lichid sau in forma de terci. Semne de baza3copilul face scaunul sinestetator, lipsa tenezmelor, nu formeaza petre de fecalii in rectum

0onstipa#ii func#ionale
Constipaia5dereglarea funciei intestinale se manifesta in ma4orarea intervalilor dintre actele de defecaii -n comparaie cu norma fiziologic sau evacuarea intestinal insuficient i sistemic /proximativ la )$6 de copii cu constipaii funcionale semnele se manifest in primul an de via

Diagnosticul
se stabileste prin prezenta cel putin 2 semne clinice pe parcursul de - luna la copiii in virsta pina la , ani( ? ) 2 sau mai putini defecatii in saptamina ? ) prezenta evacuarii intestinale dureroase sau maselor fecalii dure ? ) prezenta maselor fecalii in cantitate mare in rectum ? ) formarea :petrelor de fecalii; care pot agrava actul defecatii emnele susnumite se insotesc cu irascibilitate, micsorarea apetitei si=sau senzatie de suprasaturarea precoce.

@rebuie de inclus # si mai multe criterii la copii de virsta fraged i mai mare de ) ani, care nu corespund criteriilor pentru diagnosticarea S 3 '. Doua sau mai putine defecatii sinesttoare Asapt. #. Cel putin un episod de encoprez Asapt. (. ndicarea pozitiei impuse sau incordarea maximala de retinerea a scaunului

). Semne defecaiei dureroase sau motricitatii intestinale ingreunate *. ,rezenta maselor fecale in volum mare in rect %. ,rezenta scaunului cu diametru mare(megacolon" +. Criteriile sus numite trebuie sa fie cel putin odata in sapt. n decurs de ' lun pin la stabilirea diagnosticului

Cauzele constipaiilor funcionale (C." la copiii an de via

Incalcarea regimului zilei si alimetatiei la mama Intoleranta la lapte Incalcarea regimului de baut la mama si=sau la copil 1rezenta constipatiei la mama Incalcarea regimului alimentar la copil Intirzierea introducerii complementului Alimentatie artificiala nerationala

 maturitatea funcionala a organelor digestive (probleme de absorbie componentelor proteic si lipidic a laptelui de vaci" Discordana motricitii intestinale cauzate de imaturitatea ganglielor intramurari i mecanismelor reglrii neuroumorale Stabilirea microflorei intestinale @ranzitie timpurie siAsau rapida la introducerea alimentatiei artificiale !egimul zilei si alimentatia incorecte a mamei

Incalcarea regimului de lichide mamei si copilului Incalcarea alimentatiei(subalimentare, introducerea necorespunzatoare a complementului,dieta monotona si incalcarea regimului,schimbari frecvente de amestecuri,hranirea cu amestecuri lactate cu un continut ridicat de fier etc.) Deficit de fier

1atogenie 0'
Incetinirea tranzitului intestinal) dismotilitate caderea presiunii intraabdominale Absorbtia crescuta de apa in intestinul gros Dereglarea actului de defecatie(dishezie)

De ce C. se determin mai frecvent la copiii alimentai artificialB ,roteina laptelui matern (seric" usor se absoarbe, mai rapid se evacueaz din stomac, formeaz scaunul mai moale Cipidele mai uor se absorbe, nu formeaz supunuri, fapt ce ameliorez evacuarea intestinala &lucidele (lactoza, oligosaharide" contribuie la stablirea florei normale intestinale la copil.

4egim igieno)dietetic in constipatie

5a copii de virsta frageda ? alimentatia naturala pina la 6 luni cu introducerea complimentul in perioada ,)6 luni de viata. In alimentatia artificiala ? amesticuri bine adaptate (9estogen, 9A9 0omfort, 9A9 acidolactic). Reguli generale ) e va respecta orarul meselor ) e va educa refle6ul de defecatie prin folosirea supozitoarelor cu glicerina la ora fi6a (dimineata dupa micul de7un sau seara dupa cina) ) e va face effort fizic pentru scaderea ponderala daca e cazul si stimularea musculaturii abdominal ) e va asigura re7imul hidric (apa plata, ceai, suc

 <erapia la copii trebuie de inceput cu includerea alimentelor ce contin fibre si deasemenea cantitati mari de lichid,insa de evitat cantitatea mare de lapte Daca dieta nu aduce efectele dorite,se poate de intrebuintat la6ative,de preferat administrarea per os %ste important de inceput precoce tratamentul,deoarece trecerea in forma cronica poate duce la formarea de megarectum, supraumplirea intestinului si encopreza <ratamentul regulat este important, intrucit folosirea episodica a la6ativelor poate duce la recidive In caz de ineficienta masurilor sus indicate se

<ratamentul 0' ) +hid % 1+/A9, 9A 1+/A9

indromul vomei ciclice

Diagnosticul se stabileste la prezenta semnelor( doua sau mai multe perioade de greata intensiva si voma pronuntata sau de lunga durata si revenirea la starea de sanatate precedenta in timp de citeva zile sau saptaminii.

%tiologia
) Infectiile (,-"), mai ales sinusita cronica ) tresuri psihologice (*,") ) 1roduse alimentare, inclusiv ciocolata, cascaval etc. ) Istovire fizica sau insuficienta somnului(-.") ) 4eactiii atopice (-*") ) &enstruatiile (-*") etc

&ecanismele aparitiei
Primul mecanism:
Este legat de activarea initiala a centrului de voma. 1e fibrile aferente vagale si simpatice intra in centrul vomei impulsuri de la organele digestive si caile biliare, laringe, peritoneum, arterii coronariene, aparatul vestibular, talamus, hipotalamus si centrele corte6ului. Impulsuri motorie de la centrul vomei se transmit la diafragm pe nervii diafragmali, la muschii intercostali si abdominali pe nervii spinali,dar la faringe, laringe, esofag si stomac) pe nervii vagali

A doilea mecanism:
.

!ste legat de stimularea "onei #emoreceptorie triger din care impulsuri se indreapta la centrul $omei si il acti$ea"a timulantii zonei hemoreceptorie sunt( serotonina, angiotenzina, neurotenzina, 3I1, gastrina, substanta 1, dofamina etc, preparate medicamentoase, uremia, hipo6ia, cetoacidoza diabetica, endoto6ine bacteriilor grampozitive, radioterapie etc. In baza 30 sunt dereglarile sistemului hipotalam) hipofizar)suprarenal(se ma7oreaza secretia corticotropin) rilizing factorului) si reglarii vegetetive (simpaticotonia) )a stabilit ca activarea stresorie a sistemului hipotalam) hipofizar)suprarenal provoaca accese de voma 9ucleul de baza a sistemului nervos central ce participa in reglarea a6ei hipofizar)suprarenale este nucleul paraventiculear (139) a hipotalamusului. 139 ) sursa de baza a corticotropin)rilizing factorului care este reglatorul principal fiziologic a hormonului adrenocorticotrop a hipofizului

In patogenie 30 rolul deosebit apartine ( ) Disfunctie simpatica a 93

) 1roducera e6scesiva I5)6 care este un activator pronuntat a6ei hipotalamus) hipofizar)suprarenalele 30 se socoate ca :boala mitocondriala; care este legata cu mutatia AD9 mitocondriilor ce indeplinesc rolul :stantiilor energetice :a celulei. Defectele oricarui ferment mitocondrial (.0 de fermenti activeaza la nivelul mitocondriilor) deregleaza activitatea :stantiei energetice;. 'apt ce afecteaza in primul rind tesuturi si organele energodependente ) 90, muschii cardiaci si scheletari, rinichii, ficatul, glandele endocrine

1erioadele bolii(
-. Perioada intre accese cind copilul se simte bine 2. Prodromala ) copilul simte apropierea epizodului 30 dar care poate fi prevenit cu medicamente. Durata perioadei de la citeva minute pina la citeva ore cear si zile. 5a 2>" de copii perioada aceasta lipseste. *. Perioada de acces se caracterizeaza cu greturi si voma care se manifesta la toti copii si nu poate fi stopata. 3oma poate fi pina la 6 ori pe ora si poate fi atit cu continutul de bila (@6") cit si a singelui (*2"). %ste imposibila alimentatia, primirea medicamentelor si lichidului pe calea orala. 1ractic toti copii prezinta dereglari vegetative.

? emne de deshidratare ? /ipovolemia si hipercapnia ? Alcaloza metabolica ? 0efalee predomina la ma7oritatea bolnavilor. 5a .2" din pacienti este prezenta in anamneza genealogica migrena ? 'otofobie (-6,6)*."), fonofobie (*0"), verti7uri (26") ? Dureri abdominale (>.,*).0"), voma (@."), anore6ia (@,)-00"), greata (@2"), diarea (*6"). ? 5etargia se manifesta la !*" de bolnavi, la unei copii poate evalua coma. ? 1aliditatea vadita a pielei (!-)-00") si hipersalivatie (2@").

Durata medie al accesului 2,),. ore (minimum 2 ore), dar poate sa se prelungeasca pina la -0 zile si pe perioada mai indelungata

<ratament
Perioada intre accese( 5ichidarea
trigherilor, tratament medicamentos (amitriptilina) Perioada prodromala ? tratament medicamentos pentru evitarea puseului de voma ciclica, evitarea actiunei trigger factorilor. Peroada de acces ? tratament in sectie somatica sau terapie intensiva( rehidratarea si reechilibrarea electrolitica, preparate antivomitice (ondansetron, metoclopramid), /2 blocantii (ranitidina sau famotidina i=v)

Dispepsia functionala
prezinta durerea permanenta sau recidivanta sau discomfort in compartimentul superior al abdomenului. 5a copil lipsesc afectiuni sistemice, organice sau metabolice care ar putea confirma semnele acestea Discomfort ) senzatie neplacuta subiectiva (sau durere) care pot include diferite simptome.

Diagnosticul
Diagnosticul se stabileste la copii in virsta peste , ani in baza urmatoarelor semne( ) Durerea permanenta sau recidivanta in regiunea supraombilicala. ) Durerea nu trece dupa actul defecatiei si nu este provocata de modificarile scaunului. ) 5ipsesc confirmarile afectiunilor sistemice, organice sau metabolice care ar putea lamuri semnele acestea. emnele indicate se manifesta cel putin - in saptamina pe parcursul de 2 luni pina la determinarea diagnosticului.

0lasificarea D'
Dispepsie funcional de tip ulcerativ 3 durere epigastric, disconfort, foame dureroas (endoscopie digestiv superioar normal" Dispepsie funcional de tip dismotilitate 3 plenitudine, :greutate; epigastric, balonri, eructaii Dispepsie funcional esenial 3 un simbioz al simptomelor descrise mai sus

imptome clinice a D'

Durerea localizata pe linia media regiunei epigastrale superioare si se simte ca o senzatie neplacuta, unei pacienti o caracterizeaza ca :alterarea tesuturilor;. Alte semne il pot deran7a mai mult dar nu se determina de pacient ca durerea. 5a evaluarea anamnezei este necesar de a deviza durerea si senzatie de discomfort. Discomfort localizat pe linia media regiunei epigastrale superioare se caracterizeaza ca o senzatie neplacuta dar care nu se interpreteaza de pacient ca durerea si poate include semnele 7os numite.

 uprasaturare precoce ) senzatie de supraimplinirea precoce a stomacului de la inceputul alimentatiei si ca rezultat copilul se alimenteaza insuficient. Amplire ) senzatie neplacuta de retinere hranei in stomac si poate fi legata sau nu cu alimentatia &eteorismul regiunei epigastrale ) un meteorism vadit intern care necesita sa fie deosebit de balonare vizibila. +reata ) senzatie neplacuta de aparitia vomei posibile

<ratament D'
Dispepsia de tip ulcerativ 7 0locani ai receptorilor =# histaminici (!anitidin, .amotidin " -n perioadele simptomatice sau 7 9eutralizante ale aciditii (>aalox, /lmagel, ,hosphalugel" sau 7 0locani ai pompei de protoni (Dmeprazol" 7 rar indicai, numai c2nd blocanii =#histaminici nu rezolv simptomele ? Eradicarea =.pFlori

 Dispepsia de tip dismotilitate ? 1roBinetice ? &etoclopramid (la copii de virsta scolara), &otilium cu *0 de minute 2nainte de mesele principale ? 'ermen#i digestivi 2n timpul meselor principale (1angrol, &ezCm) ? Absorban#i ai gazelor intestinale ( ab) simple6)

 Dispepsia funcional esenial 7 1n funcie de simptomul dominant, unul sau mai multe din medicamentele enumerate mai sus Psihoterapia 7 -n toate formele Sedative uoare 7 -n formele -n care simptomatologia e legat de stres

Sindromul intestinului iritabil

dereglari functionale al intestinului ce se caracterezeaza cu dureri abdominale si discomfort asociate cu modificarile defecatiei si tranzitului intestinal

Diagnosticul
Diagnosticul se stabileste in prezenta semnelor( Discomfortul abdominal sau durerea care deran7aza pe pacient cel putin 2>" din timpul zilei si se caracterezeaza cu 2 sau mai multe particularitati(
se micsoreaza dupa defecatie se asoceaza cu modificarile frecventei actului de defecatie se asoceaza cu modificarile consistentei fecaliilor

5ipsesc confirmarile afectiunilor sistemice, organice sau metabolice care ar putea lamuri semnele acestea

emnele ce confirm II sunt(

&odificarile frecventei defecatiei (, sau mai multe ori pe zi sau de 2 sau mai putin ori pe saptamina). &odificarile consistentei scaunului (dur, tip :de oae; sau lichid, apos). Dereglarile actului de defecatie (incordare in timpul actului de defecatie, tenesme sau senzatie de evacuarea intestinala incompleta). %leminarea mucusului cu fecaliile. 8alonare sau senzatie de distentie abdominala.

%tiologia
-. /ipersensibilitatea intestinului gros la distentie. 2. &a7orarea activitatii motorie a intestinului. *. Actiunea factorilor favorizanti (genetici, mediului ambiant) ,. tresul cronic si invingerea lui. >. 1rocesele de disreglare a 90 si 91 6. 0apacitatile personale a pacientului

0lasificarea II
SII cu constipatii( frecventa scaunului dur D 2>" a tranzitului intestinal, si volumul scaunului de tip terci sau apos E 2>".-SII cu diarea(frecventa scaunului dur E 2>" a tranzitului intestinal, si volumul scaunului de tip terci sau apos D 2>". SII mixt( frecventa scaunului dur D 2>" a tranzitului intestinal, si volumul scaunului de tip terci sau apos D 2>". SII forma nedeterminata( Derglarile de consistenta a scaunului sunt insuficiente pentru criteriile sus

 Diagnosticul SII : de excludere/n trepte '. Evaluarea clinic (criterii" #. Explorarea de laborator curent G Ex. Coproparazitologic (. !ectosigmoidoscopie ). /diional 3 test respirator la =#5lactoz (diaree" *. !eevaluare dup (5% sptm2ni de tratament simptomatic.@ratament psihotropApsihologic

 R!GI% IGI!&'(DI!)!)IC I& SI&DR'%*+ D! I&)!S)I& IRI),-I+

<4A<A&%9< II

1. Daca predomina durerea sau balonarea alimente permise )carne pui sau vita, peste fiarta

sau gratar )branza slaba )ou fiert )legume verzi preparate termic, fara coa7a sau seminte, evitandu)se fasolea, varza, mazarea )fructe verzi bine coapte sau preparate termic, deco7ite, fara seminte )dulciuri neconcentrate( placinte, budinci, biscuit, piscoturi,pra7ituri de casa )bauturi neacidulate

alimente inter"ise()carne grasa de gaina, vita, porc, vanat, peste, mezeluri, carnati )branzeturi grase, cascaval, branza mucegai )ou pra7it )legume verzi crude )fructe verzi ,crude, cu coa7a sau seminte )dulciuri concentrate( ciocolata, inghetata, pra7ituri comert )bauturi acidulate

2. Daca predomina constipatia( alimente bogate in fibre vegetale()paine integral, paine cu tarate, cereal, musli )lactate )legume verzi crude sau preparate termic )fructe crude sau preparate termic )20)*0 g tarate grau=zi )hidratare ->00)2000 ml fluide=zi (suc fructe, apa, ceai)

3. Daca predomina diareea alimente permise )orez, porumb, gris )carne slaba de pui, vita, peste )ou fiert )branzeturi uscate )ulei crud, unt )paine pra7ita

alimente inter"ise )cereale, paine proaspata )lactate )carne grasa, afumaturi, rantasuri, mezeluri )legume verzi crude sau gatite )fructe crude sau preparate termic )A50FF5, 0A'%A )I9<%4GI 'A&A<A5

)ratament medicamentos
1 durerea a!dominal 7 anticolinergice3 ? miorelaxante musculotropeH ? antagoniti de calciuH " constipaie 7 Spasmolitice (Duspatalin, 0uscopan" ,roIinetice (>otilium" ? laxative ,ro5 sau prebiotice (Cinex, Cactuloza"

3. diareee ? agoniHti opiacei( spasmolitice selective I diosmectitaJ I probiotice (5ine6, 8ifiform) 4. balonare ? I dimeticonJ I simeticon.