Enurezis si encoprezis

Tulburari de eliminare
Exista doua tipuri de tulburari
enurezisul si encoprezisul:

de

eliminare:

- encoprezisul reprezinta eliminarea scaunului in

alte locuri in afara de toaleta, cum ar fi in chilotei sau
pe podea; acest comportament poate avea un scop
sau nu.
- enurezisul reprezinta urinarea in alte locuri decat
toaleta. Enurezisul care apare noaptea sau udarea
patului, este cel mai frecvent tip de tulburare de
eliminare.

Enurezis
In literatura de specialitate exista numeroase definitii
ale enurezisului. Cei mai multi autori il definesc ca
fiind o tulburare caracterizata printr-o mictiune
involuntara, diurna si nocturna, anormala tinand
seama de varsta mentala a copilului si care nu este
legata de controlul vezical de origine neurologica,
crizelor epileptice, sau de o anomalie organica a
tractului urinar
Se considera normal ca nou-nascutul, sugarul, copilul mic
pana la 4-5 ani sa aiba in mod fiziologic pierderi de urina
nocturne sau diurne, date de imaturitatea in dezvoltarea
sistemului nervos care, pe parcurs, se corecteaza si se
instaleaza controlul voluntar al mictiunii.
Este euretic copilul care pierde urina in somn dupa varsta de
5-6 ani, sau care prezinta mictiuni involuntare in timpul zilei.

Encoprezis
Encoprezis-ul reprezinta incontinenta fecala
voluntara sau involuntara intalnita in cazul
copiilor care au fost invatati in prealabil sa
foloseasca toaleta. Adesea, acesti copii pierd
scaunul in lenjeria intima.
Termenul de encoprezis este in general
utilizat in cazul copiilor, iar in situatia in care
simptomele apar in cazul adultilor, afectiunea
poarta denumirea de incontinenta fecala.

 Eliminarea de materii fecale in locuri neadecvate

este acceptata pana la varsta maxima de 4 ani.
Dupa varsta de 4 anisori se poate pune
diagnosticul de encoprezis.
Ocazional, problema encoprezisului incepe atunci
cand are loc o schimbare stresanta in viata
copilului, cum este nasterea unui frate, separarea
sau divortul parintilor, probleme familiale, sau
mutarea intr-o casa sau scoala noua.

Encoprezisul apare mai frecvent la baieti decat la

fete.

Criterii de diagnostic
Enurezis

n DSM IV, Enurezis-ul este introdus n capitolul

tulburri de eliminare, cu meniunea c nu se
datoreaz unei boli organice i prezint urmtoarele
criterii de diagnostic:
A. Emisie repetat de urin n pat sau n pantaloni (fie
involuntar, fie intenionat)
B . Comportamentul devine semnificativ clinic cu o
frecven de 2 ori/sptmna, pentru cel puin 3 luni
consecutiv, putnd fi declanat i de factori stresani
(sociali, colari, ocupaionali)
C. Etatea cronologic este de cel puin 5 ani (sau nivelul
de dezvoltare echivalent).
D. Comportamentul nu se datoreaz exclusiv efectului
fiziologic direct al unei substane, (de ex., un diuretic)
ori unei condiii medicale genera le (de ex., diabet,
spina bifida, epilepsie).

Clasificarea OMS, ICD 10, introduce Enurezis-ul n

capitolul
Alte tulburri de comportament i
emoionale, aparnd de obicei n perioada copilriei
i adolescenei. Criteriile ICD 10 sunt:
Vrsta cronologic i mintal a copilului s fie de cel
puin 5 ani;
De cel puin dou ori pe lun, la copilul mai mic de 7
ani i de cel puin o dat pe lun la copilul mai mare
de 7 ani apare evenimentul enuretic involuntar sau
intenionat
Enurezis-ul nu este o consecin a epilepsiei sau a
incontinenei de etiologie neurologic sau a altor
anomalii ale tractului urinar
Nu sunt ntrunite criteriile pentru alte tulburari
psihice
Durata bolii este de cel puin 3 luni

Clasificri Enurezis
A. Enurezis

B. Enurezis

exclusiv nocturn
exclusiv diurn
nocturn i diurn
primar
secundar

Criterii de diagnostic
Encoprezis
Criteriile DSM IV menioneaz 4 caracteristici ale
encoprezis-ului, astfel:
A. Eliminri de materii fecale repetate, voluntare sau
involuntare, n locuri nepotrivite (pe podea, n
pantaloni, n diferite coluri ale camerei)
B. Acest eveniment se repet cel puin o dat pe lun pe
timp de cel puin trei luni consecutiv;
C. Vrsta cronologic la care se poate considera
encoprezis este de 4 ani (sau echivalentul nivelului de
dezvoltare intelectual);
D. Acest comportament nedorit nu este provocat de
folosirea laxativelor sau unei condiii organice
(malformaii rectale, prolaps rectal, anomalii
sfincteriene) sau unei condiii medicale (boala diareic
acuta, boala Hirschprung).

n ICD 10 , la capitolul Alte tulburri de

comportament i tulburri emoionale care
apar de obicei n perioada copilriei i
adolescenei
este
inclus
Encoprezis-ul
neorganic, caracterizat astfel:
Este o tulburare caracterizat prin emisii de
materii fecale, repetate, involuntare sau
intenionate n locuri neadecvate (n haine, pe
podea); secundar reteniei functionale apare
constipaia;
Vrsta cronologic si mintala a copilului este de
cel puin 4 ani;
Exist cel puin un eveniment encompretic pe
lun;
Durata tulburrii este de cel puin 6 luni
Nu exist nici o cauz organic care s explice
satisfctor evenimentul encopretic

Clasificri Encoprezis
A. Encoprezis
cu constipaie i
incontinen a surplusului
fr constipaie i
incontinen
B. Encoprezis

primar
secundar

Semnale de alarma -Encoprezis

In plus fata de eliminarea scaunului in locuri
nepotrivite, copilul cu encoprezis poate prezenta
urmatoarele semnale de alarma:
- lipsa apetitului,
- dureri abdominale,
- diaree,
-mancarimi in regiunea anala datorita scaunelor
diareice frecvente,
- scaderea interesului pentru activitati fizice,
-retragerea din interactiunea cu parintii si prietenii.

Semnale de alarma - enurezis

Copilul cu enurezis prezinta urmatoarele semnale
de alarma:
- febra;
- dureri abdominale;
- urina tulbure sau rosiatica, copilul urineaza mult mai
des decat in mod obisnuit;
- plans sau disconfort in timpul urinatului;
- copilul are peste 4 ani si elimina involuntar atat
urina cat si materii fecale;
- copilul care a avut o perioada de control sfincterian
mai lunga de 3 luni si a inceput din nou sa ude
patul;
- senzatie puternica de sete.

Activiti pentru ameliorare

Gimnastic micional
Gimnastica micional urmrete mrirea
capacitii de contenie a vezicii urinare, iar acest
lucru se poate realiza prin urmtoarele dou
metode :
a) amnarea voluntar a momentului miciunii
b) metoda jetului urinar ntrerupt, adic n
momentul miciunii, copilul se va opri volunatar
din a urina pentru a relua procesul n cteva
secunde

Terapia de condiionare reflex :

const n utilizarea de dispozitive electronice
avertizoare, chiloei sau alarme care sun n
momentul n care copilul se ud
Exist pe piaa romneasc un aparat reflexogen
antienurezis, inventat de domnul inginer Ioan
Holom

Terapie igienico-dietetic, n cadrul creia se

recomand urmtoarele :
eliminarea treptat din diet a unor produse
alimentare (ciocolat, cola, cacao, citrice )
interdicia de a consuma lichide dup ora 18:00

Tratamentul pentru encoprezis

Pentru
tratarea
encoprezisului
sunt
recomandate urmtoarele forme de tratament:
- curarea iniial ;
- utilizarea agenilor de nmuiere a scaunului
(laxative) ;
- intervenii la nivel comportamental i alimentar;
- intervenie psihoterapeutic.

Curatarea iniial este obinut cu ajutorul clismei,

laxativelor sau ambelor. In prezent se utilizeaz
substane administrate pe cale oral precum Movicol,
Miralaxm Lactulose, ulei mineral s.a., dup aceasta,
clisma si laxativele sunt utilizate zilnic pentru a pastra
scaunul moale i pentru a permite intestinului destins
s revin la dimensiunea sa normal.

Copilul trebuie nvat s foloseasc toaleta regulat i s-i

controleze organismul. Este de obicei recomandat ca un copil
s stea pe toalet la ora prestabilita n fiecare zi i s ncerce
s elimine scaunul pentru 10-15 minute, de obicei imediat sau
la o perioad scurt dup mas. Copiii au mai multe anse s
reueasc s elimine scaunul imediat dup mas. Se consider
c prin crearea unui program fix al mersului la toalet, acesta
va permite copilului s obin rezultate normale n eliminarea
scaunului.

Pentru a ajuta copilul este necesar i utilizarea unor tehnici

de relaxare, cum ar fi relaxarea muscular progresiv i
respiraia diafragmatic (abdominal) care faciliteaz
defecaia (Kimberly Garman, 2012).

Prinii ar trebui educai i incurajai s foloseasc diferite recompense pentru reuita

copiilor lor astfel nct s fie stabilit o anumit rutin ce poate conduce la obinerea
unor rezultate bune. Acetia ar trebui s fie sftuii s in un jurnal care s arate
imbuntirile obinute n comportamentul copilului, acest lucru avnd un impact
pozitiv asupra tratamentului (Har & Croffie, 2010).

(Patricia Fera, 2002)

Modificrile alimentare
- reducerea aportului de alimente cu potenial de producere a
constipaiei precum lactate, alune, morcovi fieri i banane
- creterea aportului de alimente bogate in fibre precum
fructe, legume, gru integral .a.
- aport crescut de ap.
- limitarea consumului de buturi cu cafein, precum cola
sau ceai.
- aportul echilibrat al meselor si gustrilor, limitarea
consumului de alimente de la fast-food care sunt bogate n
grsimi i zaharuri.
- limitarea laptelui integral dar nu eliminarea acestuia,
intruct copilul are nevoie de calciu pentru dezvoltarea
armonioas a aparatului osteo-articular

Intervenia psihoterapeutic
Intervenia psihoterapeutic ar trebui s ofere consiliere i orientare pentru
prini, i ar trebui s-i permit copilului s treac peste ruine, vinovie sau
stima de sine sczut, asociate cu aceast tulburare (Philichi, 2008).
- Parinii vor fi sftuii s nu-l pedepseasc sau s-l jigneasc pe copil i s
renune la supravegherea anxioas pe care o practicau pna atunci, vor
curaa cu discreie i firesc copilul ;
- Se vor ncuraja activitile n care relaia copil-printe se dezvolt pozitiv,
crescnd gradul de comunicare;
- Vor fi observate i discutate inabilitile prinilor de a-i exprima afeciunea
faa de propriul copil.

V mulumim!

Bojian Ancua Elena

Crmaru Mdlina
Croitor Ana Maria
Falat Loredana Mihaela
Surugiu Ctlina - Adriana