Cursuri anul IV Medicina Generala

Silicoza

Silicoza
Silicoza este una dintre cele mai vechi boli profesionale, cunoscuta inca de pe vremea lui
Hipocrate, fiind o boala de o gravitate deoasebita, provocata de inhalarea pulberilor cu continut
de dioxid de siliciu liber cristalin (SiO2 l.c.). Este ireversibila si progreseaza chiar dupa incetarea
expunerii.
Definitie
pneumoconioza colagena cauzata de inhalarea timp indelungat a pulberilor
anorganice care au in compozitie concentratii crescute de SiO2 l.c., fiind incadrata in
categoria fibrozelor pulmonare nodulare.
Datele statistice privind incidenta silicozei in Romania o situeaza pe locul 2 dupa afectiunile prin
suprasolicitarea aparatului locomotor.
Etiologie
Dioxid de siliciu liber cristalin
Dioxidul de siliciu- un mineral cu larga raspandire care intra in structura scoartei terestre.
Se formeaza din siliciu si oxigen in conditii de presiune si temperatura crescute si se prezinta sub
doua forme: cristaline si amorfe.
Formele cristaline au structura tetraedrica cu atomul de siliciu asezat in centru si cu cei 4 atomi
de oxigen dispusi in colturi.
Cuart
Tridimit
Cristobalit
Cristobalitul si tridimitul se gasesc in mod natural in lava vulcanica sau se formeaza prin
incalzirea la temperature inalte a cuartului sau a dioxidului de siliciu amorf. Aceste forme sunt
mai nocive pentru structura pulmonara comparative cu cuartul.
Formele amorfe sunt relativ non- toxice pentru tesutul pulmonar.
- Diatomita
- Silica vitroasa
Pentru a fi silicogene trebuie sa:
- fie una dintre cele 3 stari alomorfice: cuart, tridimit sau cristobalit;
- aiba diametrul mai mic de 3 m (fractiunea respirabila);
- aiba o anumita compozitie chimico- naturala;
- depaseasca concentratia maxima admisa de varf.
Factori favorizanti:
Factori specifici ai organismului uman
Factorii datorati stilului de viata
Factorii specifici locului de munca
Factori legati de sarcinile profesionale si organizarea muncii
Locuri de munca si profesiuni expuse:
- mineri, artificieri, vagonetari din minele de feroase si neferoase, de carbuni, de silicati,
ardezie, spatfluor;
1
Prof. Dr. Eugenia Naghi
Conf. Dr. Agripina Rascu
Dr. Claudia Handra- asistent universitar

Disciplina Medicina muncii

Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila Bucuresti

Cursuri anul IV Medicina Generala

Silicoza

- muncitorii de la prelucrarea minereurilor, prospectiuni geologice, statii de flotatie, cariere de

materiale silicoase (cuart, gresie, granit);
- constructii de tuneluri, cai ferate, hidrocentrale, drumuri;
- metalurgie si constructii de masini (sablatori, curatitori, dezbatatori, polizatori, macaragii,
sudori);
- constructia, repararea, demolarea cuptoarelor captusite cu caramizi refractare acide,
semiacide (zidari samotori);
- fabricarea caramizilor refractare acide si semiacide, materiale abrazive (lucratori la masini de
polizat, rectificat, slefuitori metale, frezori, strungari);
- industria sticlei, portelanului si faiantei (preparare, sablare, fasonarea sticlei topite prin
suflare, turnarea manuala a sticlei incalzite, indoire, turnare si presare a sticlei optice pentru
fabricarea lentilelor, polizarea marginilor sticlei si a lentilelor);
- industria care prelucreaza mecanic rocile cuartoase (spargatori, cioplitori in piatra si marmura,
restauratori);
- industria vopselurilor si a materialelor plastice, industria cosmetica (fabricarea fainii de siliciu
ca aditiv).
Durata expunerii
Timpul de expunere= durata de la inceputul pana la incetarea expunerii profesionale la pulberi
silicogene, coincide cu durata efectiv lucrata in mediul silicogen.
Timpul de retentie= durata de la inceputul expunerii profesionale la pulberi silicogene pana in
momentul examinarii.
Timpul de latenta= durata de la inceputul expunerii profesionale pana la stabilirea
diagnosticului de pneumoconioza stadiul I.
Patogenie
- Efectul citotoxic pe care cristalul de SiO2 il are asupra macrofagului alveolar, care a
fagocitat particula de SiO2, moment esential in declansarea fibrozei.
Principalele secvente care se succed :
dezintegrare macrofagica
neoformare de colagen
fenomene imunologice.
SiO2- interstitiu- macrofage- fagolizozom- eliberarea continutului enzimatic si a cristalului in
citoplasma macrofagului- dezintegrare- fenomenul se repeta.
- Radicali liberi
- Enzime proteolitice
- Factori chemotactici PMN, eozinofile, lipide.
- Fenomene imunologice- autoantigene de natura lipoproteica sau polizaharidica in urma
agresiuni particulelor de cuart cu producere de autoanticorpi.
Asocierea silicozei cu boli autoimune.
Anatomie patologica
Macroscopic- plamanul silicotic este usor rigid, hiperpigmentat, cu aderente pleurale fibroase,
reactie fibroasa, chiar calcificari ale ganglionilor hilari si uneori cu leziuni tuberculoase apicale
sau sub claviculare.
2
Prof. Dr. Eugenia Naghi
Conf. Dr. Agripina Rascu
Dr. Claudia Handra- asistent universitar

Disciplina Medicina muncii

Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila Bucuresti

Cursuri anul IV Medicina Generala

Silicoza

Microscopic- leziunea elementara are aspect nodular, localizare peribronsiolara sau

perivasculara, initial o distributie predominanta in lobii superiori , fara sa intereseze zona apicala.
Nodulul silicotic este format din 2 zone:
- zona centrala (fascicule fibrohialine concentrice si eventual particule de SiO2- zona
areactiva)
- zona periferica (halou de celule- fibroblasti, macrofage, plasmocite, mastocite, fibre de
reticulina- zona activa).
Diagnostic pozitiv
Diagnosticul de silicoza se stabileste numai de catre comisiile de pneumoconioze organizate
la nivelul clinicilor de medicina muncii.
1. Stabilirea expunerii profesionale
- anamneza profesionala care arata circumstantele etiologice, profesiunile avute,
riscurile existente la locurile de munca, timpul de expunere la pulberi de SiO2 lc.
- buletine de determinari de pulberi
2. Tablou clinic
- Tuse seaca sau productiva daca apar afectiuni concomitente respiratorii
- Dispnee progresiva de efort
- Dureri toracice
- Hemoptizie
Examenul obiectiv poate fi normal in situatia de debut sau in cazul afectarii usoare a functiei
pulmonare. Pot fi prezente semne de bronsita cr., emfizem, hipertensiune pulmonara.
3. Examene paraclinice si de laborator
Examene paraclinice
Element esential de diagnostic- radiografia pulmonara standard.
Clasificarea anomaliilor radiologice in concordanta cu codificarea stabilita de Biroul
International al Muncii.
Clasificarea internationala utilizeaza o codificare atat pentru leziunile de fibroza cat si pentru
leziunile asociate acesteia. In general este vorba despre opacitati care sunt codificate in functie
de: forma, marime, abundenta, distributie.
Opacitatile mici cu -aspect nodular si diametrul sub 1 cm, caracterizeaza silicoza simpla.
Sunt: opacitati rotunde (nodulare), cu contur regulat, de intensitate subcostala sau costala,
distribuite simetric in ambele campuri pulmonare, localizate initial in campurile pulmonare
mijlocii cu migrare spre campurile superioare (respecta totdeauna varfurile), care au tendinta sa
conflueze si sa formeze opacitati mari.
Opacitatile cu: - caracterele descrise si cu d<1,5 mm- se codifica - "p"
- caracterele descrise si cu d=1,5-3 mm- se codifica - "q"
- caracterele descrise si cu d=3-10 mm - se codifica - "r"
Densitatea opacitatilor se refera la multitudinea opacitatilor si se codifica:
- absenta opacitatilor=0
- putine opacitati=1
- numeroase opacitati=2
- foarte numeroase opacitati=3
Opacitatile mari cu diametrul>1 cm caracterizeaza fibroza masiva progresiva (FMP)- forma
evolutiva severa a silicozei [13].
Se codifica:
3
Prof. Dr. Eugenia Naghi
Conf. Dr. Agripina Rascu
Dr. Claudia Handra- asistent universitar

Disciplina Medicina muncii

Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila Bucuresti

Cursuri anul IV Medicina Generala

Silicoza

A- o opacitate mare intre 10- 50 mm sau mai multe opacitati, fiecare avand un diametru mai
mare de 10 mm, dar suma diametrelor nedepasind 5 cm.
B- una sau mai multe opacitati mai mari sau mai numeroase decat cele din categoria A si a
caror suprafata sumata nu depaseste echivalentul zonei pulmonare superioare drepte (zona de
plaman care se intinde intre marginea superioara a hilului si varful pulmonar)
C- una sau mai multe opacitati a caror suprafata sumata depaseste ca intindere echivalentul
zonei pulmonare superioare drepte.
In afara leziunilor caracteristice silicozei au fost codificate si alte leziuni ce pot coexista cu
leziunile silicotice astfel:
cp = imaginea radiologica sugestiva pentru cordul pulmonar cronic
tb = prezenta leziunilor tuberculoase sau sechelelor
hi = hiluri mari
px = imagine de pneumotorax
em = leziuni de emfizem
es = calcificare circumferentiala in "coaja de ou" a ganglionilor hilari, imagine care apare
la 5-10% dintre pacientii cu silicoza.
Pe baza modificarilor radiologice se realizeaza o stadializare a silicozei:
stadiul I = 1p, q, r
stadiul I/II = 2p, q, r
stadiul II = 3p, q, r
stadiul III =fibroza masiva progresiva- prezenta leziunilor mari A, B, C
Tabloul functional respirator in formele initiale ale bolii poate fi normal. Modificarea
caracteristica a functiei respiratorii la pacientii cu silicoza este de tip restrictive. In formele
avansate de boala disfunctia ventilatorie poate sa fie de tip mixt.alte anomalii decelabile chiar in
stadia precoce inainte de instalarea disfunctiei restrictive sunt: scaderea transferului alveolocapilar al CO, reducerea presiunii partiale a oxigenului initial la efort, apoi si in repaus in stadiile
avansate ale bolii, modificari de elasticitate si de complianta pulmonara.
Lavaj bronho-alveolar- ca procedura de diagnostic etiologic si ca element de apreciere a
evolutiei silicozei la pacienti cu modificari radiologice de tip interstitial. Se determina: numar
crescut de macrofage, IL1, fibronectina, Ig. La microscopul cu lumina polarizata se pot detecta
particule de cuart.
Biopsie pulmonara- prezenta nodulilor silicotici localizati in vecinatatea bronhiolelor
respiratorii.
Alte investigatii: bronhoscopia, mediastinoscopia, bronhografia- necesare pentru diagnosticul
complicatiilor sau al unor asociatii morbide.
Forme clinice
- forma comuna cronica a bolii- silicoza expuneri prelungite (10- 20 ani) la concentratii
mari de pulberi silicogene.
- forma acuta- expuneri scurte (2- 4 ani) la pulberi cu continut foarte crescut de SiO2 lc si
evolueaza rapid spre insuficienta respiratorie.
- forma accelerata- 5-10 ani de expunere la concentratii crescute de SiO2 lc. Histopatologic
poate imbraca aspect de FMP.
Diagnostic diferential
tuberculoza pulmonara miliara
hemosideroza din stenoza mitrala sau post traumatica
4
Prof. Dr. Eugenia Naghi
Conf. Dr. Agripina Rascu
Dr. Claudia Handra- asistent universitar

Disciplina Medicina muncii

Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila Bucuresti

Cursuri anul IV Medicina Generala

Silicoza

manifestari pulmonare din unele colagenoze: sclerodermie, LES, periarterita nodoasa

boli infectioase pulmonare: micoze, viroze, ricketsioze
alte pneumoconioze: pneumoconioza minerului la carbune, sideroza, talcoza
sarcoidoza
fibroza pulmonara idiopatica interstitiala
carcinomatoza pulmonara
bronhopneumonie
histiocitoza cu cellule Largenhans.

Boli asociate:
- Tuberculoza pulmonara. Asocierea silicoza-tuberculoza (silicotuberculoza) presupune
existenta unui proces tuberculos activ.
- Bronhopneumopatie cronica obstructiva
- Boli autoimmune
- Afectare renala- albuminurie crescuta
- Neoplasm pulmonar
Complicatii
infectioase- infectii respiratorii nespecifice si TBC
bronsita cronica;
emfizemul pulmonar
pneumotorax spontan
insuficienta pulmonara
cord pulmonar cronic secundar HTP
Principii de prevenire si de tratament
Prevenire
Masurile medicale de prevenire a aparitiei silicozei sunt deosebit de importante in
contextul in care silicoza este o boala ireversibila care progreseaza chiar dupa incetarea
expunerii. Supravegherea expusului profesional la SiO2 lc se realizeaza de catre medicul de
medicina muncii prin: examene medicale la angajare, periodice, la reluarea muncii, spontane, in
cadrul carora se efectueaza: monitorizarea clinica, spirometria si radiografia pulmonara standard.
Interpretarea radiografiilor pulmonare standard se face obligatoriu de comisiile de
pneumoconioze organizate la nivelul clinicilor de medicina muncii.
Masuri tehnico- organizatorice
Tratament
Tratament etiologic- intreruperea expunerii profesionale la pulberi silicogene.
Tratament patogenic de modulare a fibrozei cercetari.
Tratament simptomatic- tratarea intercurentelor respiratorii si a complicatiilor.

5
Prof. Dr. Eugenia Naghi
Conf. Dr. Agripina Rascu
Dr. Claudia Handra- asistent universitar

Disciplina Medicina muncii

Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila Bucuresti

Cursuri anul IV Medicina Generala

Silicoza

Bibliografie selectiva
- Naghi E.- Patologia profesionala a aparatului respirator- Editura Universitara Carol
Davila Bucuresti, 1997
- Toma I.- Medicina muncii- Editura Sitech, Craiova, 2004
- Banks E.D. (sub redactia Rosenstock L., Cullen R.M., Brodkin A.C., Redlinch A.C.)Silicosis, in Textbook of Clinical Occupational and Environmental Medicine, Elseviers
Saunders, Second Ed., 2005, 380-392
- Cocarla A.- Medicina ocupationala- Editura Medicala Universitara Iuliu Hatieganu
Cluj- Napoca, 2008
- Bogdan M. A.- Pneumologie, Editura Universitara Carol Davila Bucuresti, 2009
- Silicoza- Ghid de practica medicala, elaborate de Comisis de Medicina muncii a
Ministerului Sanatatii si Societatea Romana de Medicina Muncii, grup de lucru: Agripina
Rascu, Eugenia Naghi, Claudia Handra, Adriana Todea, Carmen Artenie, Letitia Bucur,
Stelian Ioan Morariu, Ion Toma, Marius Bunescu, Elena Ana Pauncu, Damian Fotache,
Publicat in Monitorul official, Partea I nr. 723 bis din 29.10.2010.

6
Prof. Dr. Eugenia Naghi
Conf. Dr. Agripina Rascu
Dr. Claudia Handra- asistent universitar

Disciplina Medicina muncii

Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila Bucuresti