MORFOPATOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

INFECŢII PULMONARE
Definiţie. Infecţiile pulmonare sunt inflamaţii ale parenchimului
pulmonar, frecvent de etiologie infecţioasă.
Clasificare în raport cu etiologia:

1. Pneumonia bacteriană acută (Pneumonia tipică)

2. Pneumonia atipică primară (Pneumonia interstiţială)
3. Pneumonia la imunodeprimaţi
4. Abcesul pulmonar
5. Tuberculoza pulmonară

Pneumonia bacteriană acută

Definiţie: Inflamaţie acută exudativă secundară infecţiei bacteriene
aerogene şi care determină solidificare/consolidare exudativă
Clasificare: în raport cu agentul etiologic specific, reacţia gazdei,
localizarea infiltratului inflamator şi extensia leziunilor rezultă
forma precisă de pneumonie.
Clasificarea se face în acord cu:
 Agentul etiologic: pneumonia pneumococică sau
stafilococică;
 Natura reacţiei gazdei: supurativă sau fibrinoasă
 Distribuţia anatomică a bolii: Pneumonia lobară sau lobulară
(bronhopneumonia).

Pneumonia lobară
Definiţie: inflamaţie acută exudativă, cauzată de o infecţie
bacteriană acută. Inflamaţia este localizată în alveolele pulmonare
şi se caracterizează macroscopic prin condensarea unei părţi din
lob sau a unui lob pulmonar în totalitate.
Etiologie:
Factori favorizanţi: orice vârstă, organisme tarate.

1
Factori determinanţi: diferiţi agenţi patogeni: 90-95% - este
cauzată de pneumococ ( tip 1,3,7) şi 5% de Klebsiela pneumoniae,
Stafilococ, Haemofilus influenzae, Gram negativi (Pseudomonas şi
Proteus).

Morfologia pneumoniei lobare

În forma clasică, pneumonia lobară evoluează în 4 stadii
corespunzătoare răspunsului inflamator:
1. Stadiul de congestie (Alveolită seroasă) – ziua 1-2
2. Stadiul de hepatizaţie roşie (Alveolită fibrinoasă) –ziua 3-4
3. Stadiul de hepatizaţie cenuşie (Alveolită leucocitară) – ziua
5-7
4. Stadiul de rezoluţie – ziua 8-9, durează 3 săptămâni
Stadiul de congestie
Macroscopic: lobul pulmonar afectat este moderat consolidat,
roşu-violaceu, umed şi parţial crepitant; la secţionare se scurge
sero-sanguinolent spumos (aerat).
Microscopic: capilare parieto-alveolare congestionate; exudat
seros în lumenul alveolar: lichid intens eozinofil (bogat în
proteine) ce conţine hematii, câteva PMN şi bacterii.

Stadiul de hepatizaţie roşie

Macroscopic: lob pulmonar consolidat, solid-ferm şi fără aer, de
culoare roşie-brună, de consistenţă hepatică (hepatizaţie); pe
suprafaţa de secţiune este rugos, granular; nu se elimină exudat.
Microscopic:capilare parieto-alveolare intens congestionate;
exudat fibrinos în lumenul alveolar (sub formă de reţea) ce conţine
eritrocite, neutrofile şi agenţi infecţioşi.

Stadiul de hepatizaţie cenuşie

Macroscopic: lob pulmonar condensat, cu tentă cenuşie, încă de
consistenţă hepatică; la secţionare se elimină exudat purulent
Microscopic: reţea de capilare parieto-alveolare congestionate;
exudat purulent compus din PMN şi macrofage

2
Pneumonia lobulară (Bronhopneumonia)
Definiţie:Inflamaţie acută exudativă localizată în bronşiolele şi
alveolele adiacente (focare nodulare de condensare pulmonară).
Etiologie:
Factori favorizanţi: vârste extreme, secundare unor infecţii virale
sau unor boli debilitante cronice.
Factori determinanţi: stafilococul auriu, streptococul, H.
influenzae, Pseudomonas.

Morfologia bronhopneumoniei
Macroscopic: focare multiple, nodulare de consolidare cu limite
imprecis delimitate şi dimensiuni de 1-2 cm care se decelează prin
palpare; din focarele de condensare cenuşiu-gălbui, la comprimare
se elimină un exudat purulent (dopuri purulente).
Microscopic: leziuni caracteristice
 Bronşiolită acută purulentă (exudat purulent în lumen +
epiteliu bronşiolar descuamat)
 Alveolite exudative acute peribronşiolare ce nu au caracter
uniform ca în pneumonia lobară
Evoluţie, complicaţii
Evoluţie: rezoluţie sub tratament
Complicaţii:
 Distrucţie tisulară şi necroză cu formarea unui ABCES
(Klebsiela)
 Diseminarea infecţiei în cavitatea pleurală – EMPIEM
(reacţie fibrino-supurativă intrapleurală)
 Diseminarea bacteriană în inimă, pericard, creier, rinichi,
splină sau articulaţii rezultând ABCESE METASTATICE,
ENDOCARDITĂ, MENINGITĂ SAU ARTRITĂ
SUPURATIVĂ

Pneumonia interstiţială (atipică primară, virală)

3
Definiţie- Se caracterizează prin inflamaţie pulmonară focală (cu
celule mononucleare) localizată în septurile alveolare şi interstiţiul
pulmonar.
Etiologie- Mycoplasma pneumonie, virusuri (gripal A şi B,
respirator sinciţial, rinovirusuri), Chlamidia, Coxiella burnetti
(febra Q)
Macroscopic: nu există o consolidare pulmonară evidentă ca în
pneumonia lobară. Aspect macroscopic necaracteristic.
Microscopic:
 Infiltrat inflamator mononuclear localizat în pereţii
alveolelor pulmonare.
 Inflamaţia şi congestia capilarelor parieto-alveolare
determină o îngroşare marcată a pereţilor alveolari cu
producerea unui bloc alveolar responsabil de insuficienţa
respiratorie
 Lumen alveolar liber
 Bronşiolită acută necrotizantă (necroze focale ale epiteliului
bronşiolar şi infiltrat mononuclear în perete).

Abcesul pulmonar

Definiţie- Arie localizată de necroză supurată a parenchimului

pulmonar
Etiologie- la orice vârstă, frecvent la adultul tânăr; complicaţie a
unei afecţiuni pulmonare sau sistemice. Agenţi patogeni variaţi:
Streptococi aerobi şi anaerobi, Stafilococ auriu, bacterii gram
negative, anaerobi (bacteroides, fusobacterium, peptoccocus)
Organismele cauzatoare pătrund în organism prin: aspiraţie de
material infectat, embolism septic, neoplazie, etc.
Macroscopic: arii de necroză supurată localizată, cu dimensiuni
variate (mm-5 cm); ele pot afecta orice parte a pulmonului şi pot fi
unice sau multiple, recente sau vechi, cu localizare variată,
frecvent bazal.
Structura

4
  Cavitate: resturi de material supurativ şi conţinut aerian
 Perete: Abces acut = necroză supurativă a parenchim
pulmonar
Abces cronic= perete fibros prin proliferarea
fibroblastelor.
Microscopic: DISTRUCŢIA SUPURATIVĂ A
PARENCHIMULUI PULMONAR ÎN ARIA CENTRALĂ A
CAVITĂŢII.
Complicaţii: Fistule bronhopulmonare, tromboembolii septice
cerebrale.

TUBERCULOZA PULMONARĂ
Criterii microscopice de diagnostic:
1. Granulomul tuberculos= leziune micronodulară în
componenţa căreia intră mai multe tipuri celulare:
 Celulele gigante de tip Langhans- celule de talie mare,
citoplasmă eozinofilă şi fin granulară, cu un număr mare de
nuclei rotunzi sau ovalari dispuşi în mod clasic la periferie, în
formă de potcoavă sau coroană.
 Celulele epitelioide – au formă alungită, limite slab
conturate, nuclei fusiformi şi prezintă o dispoziţie în
placarde.
 Limfocitele – formează o coroană la periferia granulomului.
Granulomul tuberculos are 2 caracteristici: tendinţă la necroza de
cazeificare în zona centrală şi tendinţă la confluare.
2. Necroza de cazeificare – caracteristică inflamaţiei tuberculoase.
Este o necroză nestructurată, produsă prin mecanism imun, care
apare în microscopie ca o zonă intens acidofilă, omogenă, fin
granulară.
3. Fibroza

Tuberculoza pulmonară primară

5
Se manifestă la vârsta copilăriei ca primo-infecţie; infecţia se
produce prin inhalarea M. tuberculosis. Leziunea caracteristică este
complexul lui Ghon:
1. Focarul lui Ghon: bacilii tuberculoşi inhalaţi se localizează
subpleural într-un grup de alveole, unde determină iniţial o reacţie
inflamatorie exudativă nespecifică, urmată la 3 săptămâni de
formarea granulomului tuberculos.
Macroscopic – leziune nodulară, galben cenuşie, cu centru
cazeificat, 1-2 cm, subpleural în zona mediană pulmonară.
Microscopic – inflamaţie granulomatoasă cu necroză de
cazeificare.
2. Limfadenita tuberculoasă: rezultă prin diseminarea infecţiei pe
cale limfatică de la focarul Ghon la ggl. traheobronşic de drenaj
Macroscopic: Ggl cazeoşi sunt măriţi de volum; pe suprafaţa de
secţiune – mase de necroză de cazeificare (masă alb-gălbuie, cu
consistenţă brânzoasă).
Microscopic – inflamaţie granulomatoasă cu necroză de
cazeificare.

Tuberculoza pulmonară secundară

Caracteristici:
1. Leziunea pulmonară iniţială se localizează apical şi nu se
asociază cu limfadenită
2. Leziunile se extind dinspre vârf spre baze
3. Evoluţie rapidă spre cazeificare
4. Evoluţie cronică, fără tendinţă la vindecare spontană. Se
formează cavităţi şi se produce o fibroză progresivă
peribronşică, perivasculară şi difuză în pulmon.

Forme de TBC secundară

1. Leziuni apicale nodulare (“focarul Assman”)
Macroscopic – focar mic de consolidare, nodular, 1-2 cm, apical.
Microscopic – arie centrală de necroză cazeoasă, delimitată la
periferie de o inflamaţie granulomatoasă cu reacţie fibroasă la
periferie.

6
2. Tuberculoza pulmonară progresivă
 Infiltratul tuberculos apical
 TBC fibrocazeoasă cavitară apicală
 TBC fibrocazeoasă cavitară avansată – afectarea 1 sau mai
mulţi lobi cu formarea de caverne şi leziuni diseminate
Caverna recentă – cavitate apicală căptuşită intern de material
galben-cenuşiu şi delimitată la exterior de perete fibros subţire.
Caverna veche – oriunde în pulmon, mari, cu pereţi curaţi,
traversate de bride sau punţi fibroase ce conţin artere trombozate
sau ectaziate (microanevrisme Rassmussen) şi delimitate de pereţi
groşi fibroşi.

 TBC miliară
- are ca substrat morfologic tuberculii miliari
- rezultă din diseminarea hematogenă a bacililor Koch
Forme :
de organ – diseminare pe cale limfatică, artera pulmonară – TBC
pulmonară miliară
sistemică – diseminare prin capilare pulmonare în VP, Aortă –
TBC miliară generalizată
 BP tuberculoasă – din diseminarea bronşică a cazeumului
infectat
Complicaţii
 Forme acute fatale – hemoptizii fatale, BP TBC
 Ulcere TBC intestinale şi laringiene
 Carcinomul bronhopulmonar
 Amiloidoza pulmonară
 HTP şi CPC
 Insuficienţa respiratorie cronică

Boala membranelor hialine

Generalităţi:
 15% din nn prematur (sub 36 săptămâni, sub 2500 g)
Factori favorizanţi:

7
  Prematuritatea (deficit de surfactant alveolar)
 DZ
 Naşterea prin cezariană înainte de termen
 Asfixia prenatală
 Sedarea excesivă a mamei la naştere
 Circulara de cordon
Microscopic
 Zone de atelectazie (alveole insuficient expansionate,
colabate, reduse la o fantă) care alternează cu alveole
hiperaerate
 În lumen: lichid de edem bogat în proteine şi membrane
hialine
 Capilare parieto-alveolare congestionate
Membranele hialine – material proteic eozinofil, omogen, rezultat
din fibrină, detritus necrotic celular şi eritrocite şi care tapetează
ductele şi canalele alveolare (mai rar alveolele) blocând
schimburile gazoase şi agravând astfel hipoxia.

Emfizemul pulmonar
Definiţie: dilatarea anormală, cu caracter permanent, a căilor
aeriene situate distal de bronşiola terminală, asociată cu distrucţia
pereţilor alveolari.
Tipuri:
1. Emfizem centroacinar
2. Emfizem panacinar
3. Emfizem distal
4. Emfizem neregulat

Tumori bronho-pulmonare

Clasificarea tumorilor pulmonare

1.MTS pulmonare-marea majoritate
2.Carcinom bronhogenic

8
 3.Tumori BP benigne

MTS pulmonare (tumori secundare)

 Cele mai frecvente tumori pulmonare
 Au originea în tumori primare extrapulmonare:
cale limfatică şi hematogenă: carcinom mamar, tiroidian, TGI,
limfoame maligne, sarcoame.
extensie directă de la o tumoră de vecinătate: carcinom
esofagian, limfom mediastinal
Macroscopic: noduli multipli, bine delimitaţi, bilateral; limfaticele
subpleurale îngroşate (limfangită carcinomatoasă)
Microscopic: tumora poate prezenta aspectul histologic al tumorii
primare sau un aspect histologic nediferenţiat

Carcinomul bronhogenic
Etiologie:
 Fumatul
 Factori toxici industriali (azbest)
 Poluarea atmosferică
 Radiaţiile
 Predispoziţia genetică
Clasificare: OMS 1991
 Carcinom scuamo-celular
 Adenocarcinom
 Carcinom cu celule mici
 Carcinom cu celule mari
Carcinomul scuamo-celular
Caracteristici: cel mai frecvent tip
în special la bărbaţi
asociat cu fumatul
în bronşii mari segmentare
localizat în hilul pulmonar
Macroscopic: vegetantă, infiltrativă, ulcerată

9
Microscopic: plaje de celule scuamoase cu nuclei atipici, cu
variate grade de keratinizare şi punţi intercelulare.

Adenocarcinomul
Caracteristici: se dezvoltă periferic
mai frecvent la femei
nu are relaţie cu fumatul
pe cicatrici preexistente
Macroscopic: infiltrativă, alb-gălbuie, solitară sau multiplă
Microscopic: celule cilindrice uniforme care tapetează spaţiile
alveolare şi proliferează difuz în pulmon.

Carcinomul cu celule mici

Caracteristici:
 Cea mai malignă forma de CaBP
 Ritm rapid de dezvoltare
 Metastazează larg, practic incurabilă chirurgical
 Strânsă corelaţie cu fumatul
 Localizare centrală
Macroscopic: aspect cenuşiu, friabilă, arii largi de necroză.
Microscopic: 2 tipuri histologice – cu celule rotunde (“bob de
ovăz”)
- cu celule fusiforme

Carcinomul cu celule mari

Caracteristici:
 Carcinom anaplazic cu celule poligonale mari cu nuclei
veziculoşi
 Localizate central sau periferic
 Prognostic rezervat

10