13.

INTOXICAŢIA PROFESIONALĂ CU BENZEN C6H6

13.1. ETIOLOGIE
A. Factor etiologic principal:
Benzenul - hidrocarbură aromatică, cu următoarele proprietăti:
- lichid volatil: explică prezenta vaporilor in aerul incăperilor de lucru la
temperatura obisnuită;
- lichid liposolubil: explică pătrunderea toxicului prin tegumentele intacte
si depunerea lui in organele si sistemele bogate in lipide (sistem nervos central, măduvă
osoasă)
- are miros aromatic, plăcut: explică de ce muncitorii nu părăsesc locul de
muncă la prezenta lui in aer (risc chiar de benzenomanie).
În practică el se găseste de multe ori in amestecuri de solventi organici, dar nu este
mentionat, sunt mentionati in schimb omologii săi (toluenul si xilenul), deci risc neprevăzut,
deoarece benzenul fiind mai volatil decat ei, raportul dintre substante in solutie nu se
mentine si in aer, raportul fiind in aer in favoarea benzenului.
Deci, necesitatea de a cunoaste prezenta si procentul benzenului intr-un solvent sau
diluant.

B. Factori etiologici favorizanti

- apartinând de organism: afectiuni hepatice cronice, afectiuni hematologice,
subnutritie, alcoolism, adolescenti, femei.
- apartinând de conditii de mediu concomitente si unor deficiente
organizatorice: temperatură ridicată in incăperea de lucru, prezenta concomitentă a altor
toxice, pentru sistemul nervos central si hematopoetic, ventilatie deficitară, lipsa
echipamentului de protectie.

C. Timp de expunere probabil până la aparitia intoxicatiei:

- cateva ore, cateva zile – intoxicatie acută
- cateva luni, cativa ani – intoxicatie cronică

D. Locuri de muncă, operatii tehnologice, profesiuni expuse

a. Producerea benzenului: rafinării, distilarea uscată a cărbunelui (cantităti
mari, dar in instalatii ermetice: risc de intoxicatii acute prin avarii in special);
b. Folosirea benzenului:
- materie primă sau intermediară in industria chimică de sinteză si
chimico-farmaceutică;
- industria de prelucrare a cauciucului,
- solvent si diluant in industria de incăltăminte, tipografică, optică, a
impermeabilelor, obiectelor de celuloid, linoleumului, in vopsitorii, etc. (cantităti mici dar
neetanseizate: in special risc de intoxicatie cronică).

13.2. PATOGENIE
A. Pătrunderea în organism.
- pătrunde in organism pe cale respiratorie si cutanată

B. Circulatie, distributie, localizare (organe tintă)

- circulă in sange legat de lipoproteine; se depune cu predilectie in sistemul
nervos central si măduva osoasă (bogată in lipide).
1
 C. Biotransformarea are loc în două etape:
- rezultat ca produs intermediar – benzen epoxidul – foarte toxic
- se oxidează in fenoli si difenoli, substante mai toxice, care se concentrează
in măduva osoasă, unde isi exercită actiunea; fenolii rezultati se elimină sub forma sulfo- si
glucuro-conjugată (in 2-3 zile, 80%). Intensificarea proceselor de sulfuro-conjugare duce la
o pierdere de sulf a organismului expus cu următoarele consecinte:
- scăderea rezervelor de sulf a organismului, necesar pentru sinteza unor
aminoacizi:
important 絜 special la adolescenŃi si tineri, femei gravide = consecuinŃă terapeutică si
profilactică;
sulf .anorganic
- scăderea raportului: ≤ 0,8 indică o absorbtie
sulf .total (organic + anorganic )
crescută de benzen sulf total (organic + anorganic) prin cresterea numitorului, sulful
organic fiind reprezentat de sulful conjugat de fenoli, eliminati in cantităti crescute. Valoarea
normală a acestui raport: sub 0,8 = importantă diagnostică;
Produsii de metabolism se concentrează predilect in măduva osoasă avand efect
toxic si remanent (se eliberează treptat)
- scăderea vitaminei C: fenolul blochează grupele SH, deci si glutationul, care
are rol in reducerea acidului ascorbic, care este activ numai sub formă redusă. La randul ei,
scăderea vitaminei C are drept consecintă hipovitaminoza B2, tulburări in sinteza
corticosteroizilor, hipovitaminoza P, B6 ;

D. Eliminarea din organism: se elimină din organism ca atare (pe cale respiratorie si
urinară) si sub formă de fenoli liberi si/sau conjugati. Fenoli > 50mg/l indică o absorbtie
crescută de benzen.

E. Mecanism de actiune:
- in intoxicatia acută: actiune narcotică
- in intoxicatia cronică: tulbură metabolismul afectează mitoza, maturatia si
citodiabaza celulelor stem din seria eritrocitară, granulocitară, trombocitară. Actionează la
nivelul celulei stem omnipotente.

TABLOUL CLINIC
A. IntoxicaŃia acută:
a. Sindrom iritativ puternic
b. Sindrom ebrionarcotic
B. Tabloul clinic în intoxicatia cronică în functie de stadii:
Stadiul I: Prebenzenism: modificările pot fi reversibile după scoaterea din mediu
- macrocitoză si hipercromie
- sindrom ebrionarcotic usor
Stadiul II: benzenism latent (de atelier)
- toate seriile scad usor
- evoluează pozitiv sau negativ
Stadiul III: Benzenism manifest (propriu-zis):
- Precoce
- Tardiv după o expunere de 5-20 ani
- tabloul de citopenie- poate să apară pancitopenie cu panmieloftizie,
- leucograma – deviatie la stânga
- sindrom infectios (leucopenie)
- sindrom hemoragipar (trombocitopenie)
2
 - sindrom anemic (eritropenie)
C. Alte manifestări cronice:
a. Anemie aplastică
b. Leucemii mieloide, acute sau cronice.

13.3. DIAGNOSTIC POZITIV

A. Stabilirea expunerii profesionale la benzen
a. Subiectiv:anamneza profesională
b. Obiectiv:
- determinări de benzen in aerul locului de muncă
- documente oficiale privind vechimea in profesia expusă
B. Tabloul clinic:
- simptome si semne din sindroamele amintite
C. Examene de laborator si paraclinice:
a. Indicatori de expunere
- cresterea fenolilor in urină:
- normal: - fenoli liberi: 14 mg/24 ore;
- fenoli conjugati (sulfo- sau glucurono conjugare): 10 – 30 mg/24 ore
- fenoli totali: 40 mg/24 ore
- scăderea sulfat-indexului: sub 0,8
Diagnosticul de intoxicatie este sustinut de valori de peste 100 mg.
Pentru aprecierea corectă a expunerii, recoltarea urinii se va face imediat după
sfarsitul schimbului, se va avea in vedere si consumul de alimente afumate (care contin
fenoli) si de medicamente care contin fenoli.
b. Indicatori de efect biologic
1. Hemograma:
- macrocitoză si hipercromie (prebenzenism)
- anemie:
* marcată, poate ajunge sub 1 mil.hematii/mm3;
- leucopenie:
* marcată, poate ajunge sub 1000 leucocite/mm3;
- trombocite:
* marcată, poate ajunge sub 50000/mm3;
- reticulocitoză:
* indicator de regenerare a măduvei
- TS – TC – T. Howell: crescute;
2. Probe de coagulare
3. Semnul Rumpell-Leede pozitiv

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL
A. Anemii de altă etiologie
B. Leucopenii de altă etiologie
C. Trombocitopenii de altă natură
Expertiza capacitătii de muncă:
- un intoxicat cu benzen nu mai poate lucra niciodată expus la benzen.

13.5. TRATAMENT
A. Etiologic:
- intreruperea contactului cu benzenul
- in intoxicatia acută: scoaterea din mediu, spălare, administrare de oxigen
3
 B. Patogenic.
- medicamente de protectie a celulei hepatice (pentru buna desfăsurare a
proceselor de sulfo- si glucuronoconjugare): Aspatofort.
- vitaminoterapie: C, B2, B6, B12, P.
- medicamente cu continut de sulf: Cistină, Metronină, Hiposulfit
- administrare de fier, Leucogen 4x1 tb/zi sau Leucotrofin 3x1tb/zi
- alimentatie de protectie a celulei hepatice cu vitamine, cu sulf.
C. Simptomatic

13.6. PROFILAXIE
A. Măsuri tehnico-organizatorice:
a. Eliminarea benzenului din procesele tehnologice si inlocuirea lui cu
substante ce prezintă proprietăti fizico-chimice asemănătoare dar mai putin toxice
(ciclohexan, toluen); se interzice folosirea benzenului si a produsilor continand benzen, ca
solventi si diluanti, cu exceptia operatiilor efectuate in recipiente inchise sau prin alte
procedee, prezentand aceleasi conditii de securitate;
b. Izolarea si ermetitarea proceselor ce utilizează benzenul;
c. Ventilatie locală si/sau generală, care să ducă la scăderea concentratiilor
de benzen sub CMA;
d. Utilizarea echipamentului de protectie;
e. Să nu se spele cu benzen pe maini.
B. Măsuri medicale
a. Recunoasterea riscului de intoxicatie cu benzen in intreprindere sau pe
teritoriul circumscriptiei; determinări de benzen in aer, determinarea indicatorilor de
expunere, catagrafia locurilor de muncă, a profesiunilor expuse, a muncitorilor expusi;
b. Examenul medical la încadrarea în muncă (H.G. 355/2007 ), care constă
din: examinările obisnuite + hemogramă, TS, TC, PFV, TGO, TGP, γGT, examen
psihologic sau psihiatric
Contraindicatii medicale (pentru locurile de muncă unde există posibilitatea unei
absorbtii crescute de benzen, deci unul simplist unde se lucrează cu benzen):
- cei care au lucrat in mediu cu benzen sau cu radiatii in ultimii 5 ani
- afectiuni hematologice
- sindroame hemoragipare
- boli cronice ale parenchimului hepatic
- boli ale sistemului nervos central
- stomac operat
c. Control medical periodic:
- examen clinic general semestrial
- hemogramă semestrial
- TS – TC semestrial
- fenoli urinari la sfarsitul schimbului de lucru, semestrial – sau acid 5
fenilmercapturic
- sulfat index semestrial
- TGO, TGP, γGT
- PFV semestrial
- examen psihologic sau psihiatric
d. Educatia sanitară:
- pentru organele tehnice si administrative, in vederea realizării
măsurilor tehnice;
- pentru muncitori: respectarea regulilor de protectia muncii; purtarea
corectă a echipamentului de protectie; să nu se spele pe maini cu benzen; etc.
4
 Concentratiile admisibile:
- concentratia admisibilă medie: 5 mg/m3
- concentratia admisibilă de varf: 30 mg/m3
Are indicativul: - pC (potential cancerigen)
- P (poate pătrunde prin piele)

INTOXICAŢIA PROFESIONALĂ CU MERCUR (Hg)

1. ETIOLOGIE
A. Factorul etiologic principal
Hg se poate găsi ca atare în stare naturală (geode de mercur nativ) sau în
compozitia unor minereuri.
Cel mai important minereu de mercur este cinabrul = sulfura de mercur, din care se
extrage mercurul metalic.
a. Mercurul natalic:
1. – este singurul metal lichid la temperatura obisnuită a aerului din incăperile de
lucru;
2. – emite vapori la temperatura obisnuită a aerului din incăperile de lucru; cresterea
temperaturii aerului duce la cresterea concentratiei de vapori in aer.
3. – are tensiune superficială foarte mare, ceea ce determină dispersia mercurului in
picături foarte fine cand se varsă pe suprafata mesei de lucru, pe podea etc., oferind in
acest mod, o suprafată foarte mare de evaporare si posibilitatea ca aceste picături să
pătrundă in crăpături si orificii foarte mici ale mesei de lucru, podelei, peretilor etc.
Importanta practică:
- temperatura aerului in incăperile de lucru să nu depăsească 180C.
- mercurul să fie tinut in recipiente ermetic inchise sau sub un strat de apă;
- suprafata meselor de lucru, a podelei, a peretilor, să nu prezinte porozităti,
crăpături, in care să se poată acumula picături de mercur, acoperirea lor să se facă cu
tablă zincată, cu aluminiu etc., nu linoleum;
- să existe posibilitatea spălării acestor suprafete la sfarsitul schimbului de
lucru;
- inzestrarea cu furtunuri de cauciuc racordate la reteaua de apă, inclinarea
meselor de lucru către jgheaburi umplute cu apă, inclinarea podelei către găuri de
scurgere, etc.

b. Sărurile anorganice de mercur:

- combinatii mercuroase (formula brută HgX)
* clorura mercuroasă (calomelul) Hg2Cl2
- combinatii mercurice (formula brută: HgX2)
* clorura mercurică (sublimatul corosiv)
ATENTIE: combinatiile mercurice (ionul mercuric) sunt mai toxice decat combinatiile
mercuroase.

c. Sărurile organice de mercur: compusii alchilici si compusii arilici

ATENTiE: ca si pentru sărurile organice de plumb (tetraetilul de pălumb), intoxicatiile
cu săruri organice de mercur au un aspect particular.

5
B Factori etiologici favorizanti (secundari).
a. Apartinând de organism: efortul fizic intens prin mărirea debitului respirator, stări
de surmenaj, subnutritie, alcoolism, traume psihice, afectiuni renale ce favorizează
acumularea toxicului;
b. Apartinând unor conditii de mediu concomitente sau unor aspecte organizatorice:
- temperatura crescută a aerului la locul de muncă;
- prezenta altor toxice profesionale neurotrope sau nefrotoxice;
- ventilatie deficitară;
- spatii inchise neventilate, etc.

C. Timp de expunere probabil până la aparitia intoxicatiei:

Cateva luni – cativa ani, functie de cantitatea de Hg absorbită si de prezenta
factorilor favorizanti.

D. Locuri de muncă, operatii tehnologice, profesiuni expuse:

- industria extractivă si prelucrătoare a mercurului;
- industria metalutgiei neferoase (extragerea aurului si argintului);
- fabricarea si repararea aparatelor de măsură cu Hg: termometre, barometre,
aparate de tensiune arterială, manometre, debitmetre etc.;
- industria clorosodică (Hg-electrod);
- sinteza acidului acetic si aldehidei;
- prepararea compusulor mercuriali, anorganici si organici;
- prepararea de vopsele pe bază de Hg;
- industria electrotehnică; dabricarea lămpilor fluorescente, redresoare,
stabilizatoare, pile electrice, etc.;
- industria explozibililor (fulmonat de mercur);
- fabricarea fetrului de pălării;
- laboratoarele unde se utilizează aparatură cu mercur, etc.
Concentratiile admisibile:
- concentratia admisibilă medie: 0,05mg/m3
- concentratia admisibilă de varf: 0,150 mg/m3
- are indicativul P (pătrunde prin piele).
2. PATOGENIE
A. Pătrundere în organism:
-pe calea respiratorie, in special;
-poate patrunde si prin tegumentele intacte;
-calea digestivă, mai putin importanta;
B.Circulatie, distributie, localizare (organe tintă)
Circulă fixat de radicalii tiolici ai proteinelor plastice, deci, afinitate mai mare pentru
plasma decat pentru eritrocite (invers ca plumbul). Se depune in sistemul nervos central
(creier) si rinichi;
C. Biotransformare – nu este cazul.
D. Eliminare din organism:
* cale principală: - urină (importantă diagnostică);
* căi secundare: - glandele mamare, (lapte matern – importantă profilactică)
- Hg poate trece prin bariera placentară (importantă profilactică);
E. Mecanism de actiune:
Mecanism enzimatic (insuficient), dar responsabil de leziunile de la nivelul sistemului
nervos central, periferic si rinichi.
F. Absorbtia fiziologică de Hg:

6
 - 0,010 mg/24 ore: variabil in functie de loc (vecinătatea surselor de impurificare cu
Hg) si alimente (pestele contine concentratii mari de Hg).

3. TABLOUL CLINIC
A. Intoxicatia acută: rară, dar posibilă, in conditii profesionale (simptomatologie
semănătoare intoxicatiei neprofesionale, datorită ingerării de clorură mercurică – sublimat
corosiv);
a. Stomatita acută ulceronecrotică:
b. Enterocolita acută (diaree profuză, sanguinolentă);
c. Nefroza toxică (oligurie pană la anurie + albuminurie + hematurie +
cilindrurie + semne de insuficientă renală acută);
d. Sindrom iritativ respirator (rinofaringită – laringită – bronsită – bronsiolită –
pneumonie chimică).
B. Intoxicatie subacută: rară, dar posibilă in conditii profesionale; simptomatologia
similară celei acute, mai atenuat, la care se adaugă fenomene neuropsihice:
a. tremor;
b. instabilitate emotională;
c. tulburări ale analizatorului auditiv si vizual.
C. Intoxicatia cronică (caracteristică intoxicatiei profesionale)
a. sindromul asteno-vegetativ;
b. sindromul neuropsihic;
- tremor mercurial.
* tremor intentional: fin, ritmic, debutează la nivelul pleoapelor, buzelor, limbii,
degetelor mainii; se accentuează in timpul miscărilor cu anumită intentie, in stări emotive,
(cand sunt observati); noaptea dispare;
* tremor parkinsonian: asociere cu amimie, vorbire sacadată, vorbire inceată
si monotonă, dificultate la vorbire la inceputul frazelor, mers nesigur si balansat.
- eretism mercurial;
- anxietate + timiditate + nesigurantă + iritabilitate + tendintă de izolare;
- polinevrită mercurială:
- tulburări senzitive (parestezii + hipoestazie tactilă, termică si dureroasă) + tulburări
motorii (pareză + exagerarea reflexelor osteotendinoase) ale nervilor periferici.
Interesarea nervilor cranieni: optic, acustico-vestibular, olfactiv;
c. Sindrom digestiv:
- stomatita mercurială (lizereu mercurial);
- tulburări digestive (tendinŃă la diaree);
d. Sindromul renal: tubulopatie proximală: aparitia beta 2 microglobulinelor.

4. DIAGNOSTICUL POZITIV
A. Stabilirea expunerii profesionale la mercur
a. Subiectiv: anamneza profesională
b. Obiectiv: - determinări de Hg in aerul locului de muncă ce arată depăsirea
limitelor maxime admise de Hg;
- documente oficiale privind vechimea profesională;
B. Tabloul clinic:
Prezenta unuia, mai multor sau a tuturor sindroamelor susdescrise.
C. Examene de laborator si paraclinice:
a. Indicatori de expunere:
- Hg-S mercuremia: peste 10 μg%
- Hg-U mercururia: peste 200 μg%
b. Indicatori de efect biologic.
7
 - prezenta 2 beta microglobulinelor in urină;
- proba scrisului, proba paharului, proba index-nas;
- testări asupra comportamentului psihic.
Erori de diagnostic prin:
a. Necunoasterea adecvată a expunerii profesionale;
b. Gresita interpretare a manifestărilor clinice si/sau examinarea superficială a
bolnavului;
c. Gresita interpretare a datelor de laborator si/sau recoltarea sau
determinarea superficială a probelor de laborator.

5. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL
A. Sindrom asteno-vegetativ: sindroame astenice de natură neprofesională;
B. Sindrom neuro-psihic: - tremor tiroidian;
- tremor alcoolic.

6. TRATAMENT
A. Etiologic.
a. Întreruperea contactului profesional cu mercurul;
b. Administrarea de penicilină (Cuprenil):
- 1,5 g/zi (1 comp. = 260mg; 1 capsulă = 150 mg), timp de 10 zile, pentru
eliminarea Hg din organism.
ATENTIE: testare prealabilă la penicilină.
Administrarea de EDETAMIN (sare monocalcică disodică a acidului etilen-
diaminotetraacetic); 2 g/zi, timp de 10 zile – pauză 5 zile – se repetă cura de 2 g/zi timp de
10 zile. Mai putin eficace ca in intoxicatia profesională cu plumb.
B. Patogenic: vitaminoterapie intensivă si spectru larg (B1,B6, C etc.)
C. Simptomatic

7. PROFILAXIE
A. Măsuri tehnico-organizatorice.
a. Eliminarea Hg din procesele tehnologice
b. Automatizarea unor procese tehnologice care să indepărteze pe muncitor
de sursele de emisie a vaporilor de Hg.
c. Izolarea aparaturii si/sau a proceselor tehnologice generatoare de vapori
de Hg de locul (postul) de muncă;
d. Împiedicarea pătrunderii vaporilor de Hg în aerul locului de muncă, prin
etanseizare, prin ventilatie locală, mentinerea Hg sub strat de apă, mentinerea temperaturii
in incăperea de lucru sub 180C, spălarea mesei de lucru, a podelei, a peretilor, la sfarsitul
fiecărui schimb de lucru, confectionarea corespunzătoare a mesei de lucru,podelei,
peretilor.
e. Împiedicarea sau diminuarea actiunii hg asupra muncitorilor prin:
- reducerea efortului fizic,
- inzestrarea si obligare folosirii echipamentului de protectie individual;
intretinerea lui in bună stare;
- regim de muncă corespunzător (succesiunea perioadelor de muncă
si a celor de repaus) cu conditii de repaus corespunzătoare
- construirea si buna functionare a anexelor social-sanitare (vestiare,
dusuri, spălătoare, WC-uri etc)
- reducerea zilei de muncă, in anumite cazuri, la 6 ore pe schimb;
- alimentatie ratională si de protectie;
- instructaj de protectia muncii si respectarea disciplinei tehnologice.
8
 Măsurile tehnice au scop principal, realizarea unor concentratii de Hg in aerul
locutilor de muncă, sub concentratiile admisibile;
- concentratia medie admisibilă;
- concentratia maximă admisibilă;

B. Măsuri medicale:
a. Recunoasterea riscului de intoxicatie cu Hg, in intreprindere sau pe
teritoriul circumscriptiei; determinări de Hg in aerul locurilor de muncă si in urina
muncitorilor, cunoasterea exactă a formei chimice a mercurului utilizat; catagrafia locurilor
de muncă a profesiunilor, a muncitorilor expusi; studii epidemiologice.
b. Examen medical la angajare (ordinul M.S. 14/1982), care constă din
examinările obisnuite pentru orice loc de muncă, examen sumar de urină;
Contraindicatii medicale (pentru locurile de muncă unde există posibilitatea
absorbtiei crescute de Hg, avand in vedere că Hg poate pătrunde in organism pe cale
respiratorie dar si cutanat) ;
- boli cronice ale sistemului nervos central si periferic;
- boli psihice, inclusiv nevrozele manifeste;
- boli endocrine; hipertiroidie, hipoparatiroidie;
- nefropatii cronice
- stomatite.
c. Control medical periodic:
- pentru cei expusi sub CMA: anual, examen clinic general si
determinarea Hg in urină;
- pentru cei expusi peste CMA: anual, examen clinic general,
determinarea Hg in urină, sumar de urină; la doi ani, examen stomatologic + examen
neuropsihic;
d. Educatie sanitară pentru organele tehnice si administrative, in vederea
măsurilor tehnice; pentru muncitori, igiena individuală inainte de luarea meselor,
consumarea alimentatiei de protectie in intreprindere; diminuarea consumului de alcool.