Microbiologia

Microbiologie (micro = mic; bios = viaţă)

– Bacteriologie (bakterion = bastonaş)
Curs de microbiologie – Micologie (mykes = ciupercă)
– Virusologie
medicală – Parazitologie

– Ramuri: microbiologia solului, marină,

industrială, agricolă, medicală etc.

MICROBIOLOGIA
– studiul microorganismelor, a celor mai mici noţiuni de bază
vieţuitoare, vizibile doar cu microscopul
– microorganismele studiate: alge, fungi, bacterii, microorganismele
virusuri şi paraziţi – includ virusuri, bacterii, protozoare, fungi
– Microorganismele: – sunt ubicuitare
cele mai vechi, numeroase şi diversificate forme de majoritatea nepatogene
viaţă pe pământ unele condiţionat patogene
se află în mediul înconjurător un mic procent patogene
au rol în descompunerea materiei organice şi menţin – microflora (microbiota indigenă)
fertilitatea solulului
– rol important în natură, industrie, agricultură,
majoritatea sunt utile şi numai o parte sunt implicate,
în diferite grade, în patologie. medicină etc.

MICROBIOLOGIA
– Scop: studierea proceselor fizice, chimice,
Rolul pozitiv al microorganismelor
biologice legate de activitatea microorganismelor
Producere de oxigen: cianobacterii
Circulaţia biologică a materiei în natură: saprofiţi
– pentru: – ciclul unor elemente: C, N, S, P, Fe
a păstra şi folosi pe cele utile – CO2 atmosferic + apă + s. minerale din sol → sinteza
a anihila pe cele dăunătoare subst. organice → hrană animale, om → moarte →
subst. organice în sol → descompunere în produşi
simpli de microorg.
– Microorganismele – rol important pe planetă – nu
Activitate geologică
ar exista viaţă fără ele – formarea de zăcăminte petroliere, cărbuni, salpetru,
sulf, minereuri de fier etc.
Activitate în mediul marin
– asigură circuitul elementelor biogene

1
Rolul pozitiv al microorganismelor Rolul pozitiv al microorganismelor
În industrie
– fabricarea alcoolului etilic În agricultură
– vinificaţia
– îngrăşăminte
– industria berii
– panificaţie
– produse lactate: iaurt, lapte acru, brânzeturi În industria medicamentului:
– murături – biosinteza microbiană a
– prelucrarea inului, cânepii
vitaminelor B1, B2, B12, C, A, D2
Protecţia mediului
substanţelor antibiotice
– descompun deşeurile rezultate din activitatea
industrială

Rolul pozitiv al microorganismelor Rolul pozitiv al microorganismelor

În medicină În medicină
– inginerie genetică – pe şi în organismul uman trăiesc de 10 ori mai
genă bacteriană, umană, animală, de la plante – multe microorganisme decât totalul numărului
inoculate la bacterii sau ciuperci – informaţie de celule (epiteliale, nervoase, musculare etc.)
suplimentară – secreţia unor prosuşi codificaţi de
– pe şi în organismul uman trăiesc între 500 –
gena respectivă
– hormoni de creştere
1000 specii diferite de microorganisme
– insulină
– interferoni
MICROFLORA INDIGENĂ
– produse utilizate pt realizarea de vaccinuri

Rolul pozitiv al microorganismelor Rolul pozitiv al microorganismelor

În medicină În medicină
MICROFLORA INDIGENĂ MICROFLORA INDIGENĂ
– rol pozitiv: – rol negativ:
Inhibă creşterea germenilor patogeni prin condiţionat patogeni = oportunişti
– depleţia substanţelor nutritive – colonizează macroorganismul
– cauzează boală doar în anumite condiţii
– produşi de metabolism pătrund în zone anatomice unde nu aparţin
– toxine deficienţe ale sistemului imun
stress
– antibiotice
oboseală
– colicine etc. boli grave etc.

2
Rolul negativ al microorganismelor Rolul negativ al microorganismelor
pagube economice boli ale
– degradare microbiană a documentelor de piatră – plantelor
– acţiune corozivă a metalelor – peştilor
– descompunerea alimentelor – animalelor
– biodeteriorarea – omului
cauciucului,
a maselor plastice
a textilelor
a hârtiei
a operelor de artă etc.

Importanţa studiului microbiologiei Nu pune mâna!

E plin de microbi!
Nu atinge! Sunt
murdare! Sunt pline
de microbi!

fără cunoştinţe de microbiologie nu se

poate concepe şi realiza:
1. dg. etiologic al bolilor infecţioase
2. terapia antiinfecţioasă
– seruri imune
– imunoglobuline
– antibiotice
Eu mă spăl. Microbii nu
3. profilaxia bolilor infecţioase mă vor îmbolnăvi!

– seroprofilaxie, vaccinare
– sterilizare
– dezinfecţie, asepsie Primul nostru
– antisepsie microbiolog este mama!

Primele microorganisme Bolile infecţioase

Fosile ale microorganismelor primitive – în Există de când au apărut animalele şi omul
rocile din Nord-
Nord-vestul Australiei pe Pământ
11 tipuri (archeae şi cyanobacterii) – leziuni cauzate de bacterii identificate la mumii
şi la fosile umane păstrate din antichitate - în
Datate cu 3,5 bilioane de ani în urmă oase şi organe interne
Tuberculoza
Pământul: 4,5 bilioane de ani Sifilis
Schistosomiaza
Animale: 900 – 650 milioane ani în urmă
Filarioza (dracunculoza)
Homo sapiens: 100.000 de ani în urmă

3
 Bolile infecţioase Bolile infecţioase
peste 35.000 de autopsii ale faraonilor şi Pesta = ciuma = boala pestilenţială
însoţitorilor lor – texte foarte vechi:
– egiptenii au suferit de majoritatea bolilor 3180 îen, Egipt–
Egipt– prima epidemie înregistrată în scris
cunoscute astãzi în lumea civilizatã: boli 1900 îen, sfârşitul războiului troian – armata greacă –
epidemie de pestă bubonică
cardiace si vasculare, boli canceroase,
poliomielitã,, gutã, malarie, tetanos, infectii
poliomielitã
stafilococice,, litiazã renalã, litiazã biliarã, cirozã
stafilococice
epidemii
de ciumă
hepaticã, tuberculozã, reumatism
reumatism,, artrite,
790 îen, Roma
osteoporozã, pneumonie, diabet zaharat,
710 îen, Roma
dizenterie,, constipatie, carii dentare, amigdalitã
dizenterie amigdalitã,,
640 îen , Roma
gusã tiroidianã etc.
430 îen, Grecia

Izvoare istorice vechi (China, India, Egipt

Bolile infecţioase etc.) – practici casnice care utilizează
1500 îen, papirusul Ebers microorganisme (fără să cunoască adevărata bază a fenomenelor)
– descoperit în 1873 de Moritz Ebers
într--un locaş funerar din necropola Thebei
într – VERGILIUS – “Georgicele”
– “cel mai vechi tratat de medicină al omenirii” laptele muls ziua → brânză
- descrie o epidemie de febră laptele muls noaptea → oraş → vânzare

 1122 îen – epidemie de variolă în

China
alte boli cunoscute din antichitate:
rabie, antrax, dizenterie,
botulism, rujoelă, febră tifoidă,
tifos, difterie, sifilis etc.
– Vechii egipteni
inventează cuptorul de pâine
utilizează “aluatul” (drojdia de bere) pentru pâine

I. Antichitate şi Evul Mediu

I. Antichitate şi Evul Mediu
curentul idealist:
– epidemiile cauzate de fiinţe supranaturale, ca
pedeapsă pentru greşeli;
– ritualuri religioase → spălări rituale, uleiuri
esenţiale, arderea de sulf şi răşini etc.
– Serratia marcescens: înroşirea pâinii,
alimentelor, sudoare roşie
curentul materialist:
– caută cauze materiale ale epidemiilor
Egiptenii
– atribuiau cauzele bolilor unor demoni,
– tratamentele erau menite sã alunge aceste spirite cu ajutorul unor
formule magice.
– incantatiile erau însotite de obicei de administrarea unor
medicamente conform retetelor indicate de medici.
În conceptia babilonienilor
– întâmplãrile din lumea înconjurãtoare puteau influenta evolutia
bolilor.
– în Codul lui Hammurabi se precizau numeroase reguli dupã care
pacientul sau medicul putea sã prevadã deznodãmântul unei
suferinte.
"Dacã un licurici zboarã de la dreapta la stânga bolnavului, el
va muri";
"Dacã vraciul, în drum spre casa bolnavului, vede un soim
zburând spre stânga sa, bolnavul se va tãmãdui"
"Dacã o sopârlã cade în patul bolnavului, acesta se va vindeca
în aceeasi zi".

4
 I. Antichitate şi Evul Mediu
Stiinta medicalã a egiptenilor din vechime
– s-a pãstrat pânã astãzi în asa
asa--numitul Papirus Ebers I. Antichitate şi Evul Mediu
o colectie de aproape 900 de retete si vrãji.
în anumite privinte, medicii egipteni au dovedit o ingeniozitate
incredibilã HIPOCRAT (460 – 375 î.e.n.)
– de exemplu tehnicile primitive chirurgicale si tratarea fracturilor – părintele medicinei
multe dintre prescriptiile magico-
magico-medicale erau foarte complicate
medicamentele erau alcãtuite din substante minerale, vegetale dar
– teoria miasmelor: bolile cauzate de aerul „stricat”
si din organe de animale si fragmente de insecte
remediile egiptene contineau ingrediente dezgustãtoare cu scopul
de a alunga spiritele cauzatoare ale bolii THUCIDIDE (460 – 395 î.e.n.)
– urinã
– materii fecale
– istoric grec
Pe baza aceluiasi principiu actionau de altfel si vracii din – teoria contagiunii: epidemiile cauzate de
Mesopotamia care, asemenea celor din Egipt, recurgeau la „contagium animatum” = particule foarte mici de
ingrediente rãu-
rãu-mirositoare pentru presupusul lor efect de
respingere a demonului malefic. materie vie

I. Antichitate şi Evul Mediu I. Antichitate şi Evul Mediu

MARCUS TERENTIUS VARRO (116 – 26 î.e.n.)
– filozof roman
– „animalia minuta” = mici animale invizibile din aerul
zonelor palustre
– “Rerum rusticarum de agricultura”–formulează natura
microbiologică a epidemiilor
“Dacă în acele locuri vor fi mlaştini, acolo se
dezvoltă fiinţe vii, care deşi mici, încât nu pot fi
observate cu ochii, pătrund din aer în corp prin
gură şi nări determinând boli grele”
TITUS LUCRETIUS CARUS (98 – 55 î.e.n.)
– poetul materialist al Romei
– “De rerum natura” - explică pesta prin “germenii bolii şi ai
morţii” şi nu prin “mânia zeilor”
HIERONIMUS FRACASTOR (1478 – 1553)
– medic, astronom, poet italian
– “De contagionae et contagiosis morbis et curatione” - susţine
teoria contagiunii în epidemii de ciumă, variolă, sifilis
– crede în existenţa unor germeni vii care se înmulţesc (1546)
– “De morbus Gallicus” – eroul “Syphilis” – variabilitatea
virulenţei microorganismelor în decursul epidemiilor

II. Descoperirea microscopului

II. Descoperirea microscopului
ANTON van LEEUWENHOEK
nu coincide cu descoperirea microorganismelor (1632 – 1723)
postăvar, portar de meserie,
Hans Jansen (optician în Middeburg)
vânzător de mărunţişuri
Zaccharias Jansen (fiul)
– primul microscop compus (1590
(1590--1595) pasiune – şlefuirea lentilelor
– nu pentru studiul microorganismelor a vrut să observe ţesătura
– conţinea 2 lentile – mărire de 2 – 9 ori hainelor fine
între 1660 – 1665: articole care descriu rezultatele
examinărilor efectuate cu microscop compus cu sistem
de 3 lentile:
– Marcello Malpighi – Italia
– Robert Hooke - Anglia

5
 1670 II. Descoperirea microscopului
Microscopul: l-
l-a
construit singur
a constat din:
– o lentilă biconvexă într-
într-
un cadru metalic,
– cu o mărire de până la
270 de ori
peste 500
microscoape construite

II. Descoperirea microscopului II. Descoperirea microscopului

nu împărtăşeşte nimănui meşteşugul Examinează: infuzia de piper, raclatul de
construirii microscopului simplu pe dinţi, apa de ploaie stătută, urina,
tehnica se pierde materii fecale provenite de la un pacient
cu dizenterie, sânge, spermă,
în una din sutele de scrisori adresate
Societăţii Regale din Londra, scrie: etc.
descrie:
“My method for seeing the very smallest animalcules – hematii,
I do not impart to others; nor how to see very many – structura osului,
animalcules at one time. This I keep for myself – a lemnului,
alone.””
alone.
– anatomia insectelor

II. Descoperirea microscopului

primul care a văzut şi a
descris microorganisme

organisme foarte mici =

“animalcules”

“Arcana naturae ope

microscopiorum detecta”
(Tainele naturii descoperite
cu ajutorul microscoapelor)
microscoapelor)
– 1675
– desene şi descrierea
microorganismelor

6
II. Descoperirea microscopului II. Descoperirea microscopului
în 40 de ani:
ani: “Tho my teeth are kept usually very clean, nevertheless when I view
them in a Magnifying Glass, I find growing between them a little
– a scris 125 de scrisori traduse în engleză şi white matter as thick as wetted flower . . . I therefore took some of
predate Societăţii Regale din Londra this flower and mixt it . . . with pure rain water wherein were no
Animals . . . and then to my great surprize perceived that the
– 27 lucrări au fost publicate în Memoriile aforesaid matter contained very many small living Animals, which
Academiei Franceze de tiinţe moved themselves very extravagantly . . . The number of these
Animals in the scurf of a mans Teeth, are so many that I believe
– Universitatea din Utrecht pretinde că deţine în they exceed the number of Men in a kingdom. For upon the
muzeu unele dintre microscoapele originale examination of a small parcel of it, no thicker than a Horse
Horse--hair, I
found too many living Animals therein, that I guess there might have
ale lui Leeuwenhoek.
Leeuwenhoek. been 1000 in a quantity of matter no bigger than the 1/100 part of a
sand.””
sand.
Anton van Leeuwenhoek

II. Descoperirea microscopului

“[Leeuwenhoek] had stolen and peeped into a fantastic sub- sub-visible
world of little things, creatures that had lived, had bred, had battled,
had died, completely hidden from and unknown to all men from the
beginning of time. Beasts these were of a kind that ravaged and
annihilated whole races of men ten million times larger than they
were themselves. Beings these were, more terrible than fire fire--spitting
dragons or hydra-
hydra-headed monsters. They were silent assassins that
murdered babes in warm cradles and kings in sheltered places. It
was this invisible, insignificant, but implacable—
implacable—and sometimes
friendly—
friendly —world that Leeuwenhoek had looked into for the first time
of all men of all countries.”
countries.”
Leeuwenhoek prezentând microscopul său reginei
Catherine a Angliei
Paul de Kruif’s book, Microb e Hunters,
Harcourt Brace, 1926:

II. Descoperirea microscopului

scrisorile lui Leeuwenhoek conving oamenii
de ştiinţă asupra existenţei microorganismelor
abia în secolul al XVII-
XVII-lea
Leeuwenhoek nu face legătura între
microorganismele văzute şi boală

aceste legături sunt stabilite abia în sec. XIX

de Louis Pasteur şi Robert Koch

7
 II. Descoperirea microscopului II. Descoperirea microscopului
descoperirea microorganismelor → combătută de:
de:
– Redi
speculaţii asupra originii lor
– Spallanzani
redeşteaptă teoria “generaţiei spontane” – Pasteur
(abiogeneza) – dezbătută şi testată între – Tyndal
anii 1650 şi 1850
LAZZARO SPALLANZANI (1729 – 1799)
- călugăr, matematician, naturalist italian, profesor
“în diferite substanţe minerale sau organice la universitatea din Pavia
- combate teoria “generaţiei spontane” – în lichidul fiert
lipsite de orice urme de viaţă pot lua naştere
şi menţinut în vas ermetic închis nu reapar microbii
microorganisme sau chiar vieţuitoare mai - descoperă existenţa bacteriilor sporogene şi anaerobe
dezvoltate”

III. BACTERIOLOGIA TIINŢIFICĂ

Microscop modern
LOUIS PASTEUR (1822 – 1895)
– părintele microbiologiei; chimist şi medic
- Demonstrează că bacteriile şi ciupercile nu
se nasc spontan ci din părinţi, se înmulţesc
şi pot fi omorâte
- Pune bazele sterilizării
- Introduce conceptul şi metodica lucrului
aseptic

Microscop folosit de
Robert Hooke în anii 1600

Louis Pasteur
Flacoane cu “gât de lebădă" III. BACTERIOLOGIA TIINŢIFICĂ
- Fundamentează teoria biologică a
fermentaţiilor
Dr. Pranee Leechanachai, Division of Clinical Microbiology,
Faculty of Associated Medical Sciences, Chiang Mai University
- fermentaţia se datorează unor microbi
October 26, 2005
- fiecare tip de fermentaţie - cauzat de o specie de
microbi (specificitatea proceselor fermentative)
- stabileşte natura biologică a bolilor băuturilor
fermentate
- utilizează pasteurizarea – metoda încălzirii
diferenţiate (bazele microbiologiei industriale)

Pasteur

8
 III. BACTERIOLOGIA TIINŢIFICĂ III. BACTERIOLOGIA TIINŢIFICĂ
- introduce termenii de “aerobioză” şi Referitor la bolile oamenilor Pasteur

“anaerobioză” – a insistat ca bandajele să fie curăţate şi

instrumentele din spital să fie fierte.

- Demonstrează legătura cauzală dintre microb

şi boală: Joseph Lister (1827-
(1827-1912)
• chirurg englez
- Studiază bolile viermilor de mătase • a aplicat descoperirile lui Pasteur în
chirurgie (1867) chiar înainte ca bacteriile
- Studiază bolile viţei de vie care determină infecţiile chirurgicale să fi
fost descoperite.
- arată că sunt produse de microbi • lucrările lui Lister reprezintă baza
- indică măsuri de prevenire a acestor infecţii tehnicii chirurgicale aseptice din ziua de
azi.

Pasteur

III. BACTERIOLOGIA TIINŢIFICĂ III. BACTERIOLOGIA TIINŢIFICĂ

- Pune bazele ştiinţifice ale profilaxiei bolilor
infecţioase:
- prin studiul “holerei găinilor”
- agentul patogen devine “avirulent” prin învechirea
culturii
- agentul “avirulent” inoculat la găina sănătoasă →
conferă rezistenţă faţă de holeră
- realizează vaccinul anticărbunos
- realizează vaccinul antirabic
Pasteur
 1885 – vaccin antirabic pt câini
 Pasteur era chimist → nu are voie să trateze
oameni
vaccinul nu mai fusese administrat la om
 dilema etică:
 Joseph Meister, copil de 9 ani, cu 14 muşcături
de câine turbat → condamnat la moarte
vaccinarea copilului – salvarea lui - ! vaccin
ce poate fi administrat la om
1888 Institutul Pasteur, Paris – în cinstea lui
Pasteur

Louis Pasteur în laboratorul său III. BACTERIOLOGIA TIINŢIFICĂ

ROBERT KOCH (1843 – 1910
1910))
- Părintele şcolii germane de
microbiologie; medic de ţară
- Studiază boala cărbunoasă
- descoperă sporii la Baciluus
anthracis
- Descoperă metodele de cultivare
pe medii solide
- R.J.Petri (coleg) – inventează cutia
plată de sticlă pt cultivare
- Frau Hess (soţie coleg) – propune
utilizarea agarului ca agent de
solidificare
- obţine culturi pure
Koch

9
 III. BACTERIOLOGIA TIINŢIFICĂ III. BACTERIOLOGIA TIINŢIFICĂ
Postulatele lui Koch (legătura microb-
microb-boală):
- descoperă metoda de colorare a
preparatelor microscopice
Microorganismul cauzal trebuie să fie găsit
- Descoperă cu regularitate în leziunile cazurilor de boală;
- vibrionul holeric,
- bacilul tuberculozei
Microorganismul cauzal să poată fi izolat şi
- alergia în tuberculoză cultivat în cultură pură

Cultura pură inoculată la animalul sensibil
- 1905 – premiul Nobel pentru
fiziologie şi medicină să reproducă boala specifică iar
microorganismul să fie găsit în leziunile
produse la animal
Koch Koch

Robert Koch
III. BACTERIOLOGIA TIINŢIFICĂ în laboratorul său

experimentul:
Aparat de fotografiat microorganisme

în a doua jumătate a “home made”
anului 1800

publicat în 1884

Koch

III. BACTERIOLOGIA TIINŢIFICĂ III. BACTERIOLOGIA TIINŢIFICĂ

ALPHONSE LAVERAN (1845 – 1922) Roux ILIA ILICI METCHINIKOFF (1845 – 1916 1916))
 Microbiolog biolog rus
 Studiază paludismul emite teoria fagocitară a imunităţii
 1878 descoperă hematozoarul palustru RONALD ROSS (1857 – 1932)
 1907 premiul Nobel introduce metode de profilaxie antimalarică
EMIL A. BEHRING 1902 premiul Nobel
 studiază toxinele bacteriene, imunitatea umorală, seroterapia CHARLES NICOLLE (1857 –1936)
 1901 premiul Nobel Cercetează tifosul exantematic METCHINIKOFF

EMILE ROUX (1853 – 1933) Descoperă metoda de prevenire

1928 premiul Nobel
 demonstrează existenţa bacteriilor toxigene (1888-
(1888-1889)
JULES BORDET (1870 – 1961)
PAUL EHRLICH (1854 – 1915) Studiază numeroase infecţii
 fondatorul chimioterapiei infecţiilor Descoperă agentul tusei convulsive
 Creatorul teoriei moderne a dezinfecţiei 1919 premiul Nobel

10
 IV. COALA ROMÂNEASCĂ DE IV. COALA ROMÂNEASCĂ DE
MICROBIOLOGIE MICROBIOLOGIE
- Studii asupra structurii celulei bacteriene
VICTOR BABE (1854 – 1926) - Descoperă peste 40 noi specii microbiene –
- Medic (Babesiide)
- Fondatorul microbiologiei româneşti - Studiază lepra, tuberculoza, holera, febra tifoidă,
- Studii: Budapesta, Viena turbarea, pelagra etc.
- Profesor de anatomie patologică la - Introduce vaccinarea antirabică
Budapesta - Introduce seroterapia antidifterică
- Elev al lui Koch (Berlin); Pasteur (Paris) - Studiază variabilitatea bacteriilor
- 1887 – profesor la Catedra de Anatomie - Înfiinţează primul institut de cercetare medicală
patologică şi Bacteriologie a Facultăţii de – Institutul “V.Babeş”, Bucureşti 1887
Medicină, Bucureşti

IV. COALA ROMÂNEASCĂ DE IV. COALA ROMÂNEASCĂ DE

MICROBIOLOGIE
Scrie primul tratat de bacteriologie din lume
împreună cu Victor Cornil:
ION CANTACUZINO (1863 – 1934)
“Les bactéries et leur rôle dans l’étiologie,
l’anatomie et l’histologie pathologiques des
maladies infectieuses (1885)
Publică peste 1.000 lucrări ştiinţifice
şi 25 monografii din domeniul
microbiologiei şi anatomiei patologice
MICROBIOLOGIE
– biolog, medic, literat
– urmează la Paris literele, ştiinţele naturale,
medicina
– lucrează la Institutul Pasteur cu Metchinikoff
– 1901 – profesor de medicină experimentală la
Facultatea de Medicină, Bucureşti
– Întreaga activitate dedicată:
organizării şcolii româneşti de microbiologie
dezvoltării medicinii preventive româneşti

IV. COALA ROMÂNEASCĂ DE IV. COALA ROMÂNEASCĂ DE

MICROBIOLOGIE MICROBIOLOGIE
studiază scarlatina – etiopatogenia cercetează holera
studii asupra imunităţii
– patogenie
studiază infecţia tuberculoasă – introduce vaccinarea
– vaccinuri
BCG (a 2-a ţară din lume)
studiază etiopatogenia leprei, morvei – vaccinare (război balcanic 1913) – “marea
experienţă română”
1908 – 1910 director general al Direcţiei Sanitare
→ 1910 legea “Cantacuzino” Înfiinţează Institutul de seruri şi vaccinuri
– asigurarea igienei muncii şi colectivităţilor “I.Cantacuzino”, Bucureşti, 1921
– asistenţă medicală la sate
– educaţia sanitară - aici a preparat:
– înfiinţarea laboratoarelor de igienă - ser antistreptococic, antidizenteric
– înfiinţarea spitalelor de boli contagioase - vaccin antitifo-paratific, antiholeric, anticărbunos etc.

11
IV. COALA ROMÂNEASCĂ DE
MICROBIOLOGIE
D. Ionescu-Mihăeşti
M. Ciucă
Al. Slătineanu
P. Condrea
D. Combiescu
M. Nasta
M. Neguţ

12