10/14/2018

Microbiologia
1 2

Microbiologie (micro = mic; bios = viată)

MICROBIOLOGIE Bacteriologie (bakterion = bastonas)
CURS 1 Micologie (mykes = ciupercă)

Virusologie

Parazitologie
Istoria microbiologiei universale si romane. Ramuri: microbiologia solului, marină,

Obiectul microbiologiei medicale, industrială, agricolă, medicală etc

morfologia si structura celulei bacteriene
10/14/2018 10/14/2018

Microbiologie Microbiologie
3 4

Studiaza microorganismele, cele mai mici Scop: studierea proceselor fizice, chimice, biologice
vietuitoare, vizibile doar cu microscopul. legate de activitatea microorganismelor.
alge, fungi, bacterii, virusuri si paraziti
pentru:
Microorganismele:
a păstra si folosi pe cele utile
 cele mai vechi, numeroase si diversificate forme
de viată pe pământ a anihila pe cele dăunătoare
 se află în mediul înconjurător Microorganismele au rol important pe planetă →nu ar
 au rol în descompunerea materiei organice si exista viată fără ele
mentin fertilitatea solului
 majoritatea sunt utile

 doar o parte sunt implicate în patologie.

10/14/2018 10/14/2018

1
 10/14/2018

Rolul pozitiv al microorganismelor Rolul pozitiv al microorganismelor

5 6

Circulatia biologică a materiei în natură În industrie

 ciclul unor elemente: C, N, S, P,Fe fabricarea alcoolului etilic
 CO2 atmosferic + apă + sar. minerale din sol
vinificatia
 sinteza subst. organice→ hrană animale, om
industria berii
 descompunerea subst. organice în sol → produsi
panificatie
simpli de către microorganisme
Activitate geologică produse lactate: iaurt, lapte acru, brânzeturi
 formarea de zăcăminte petroliere, cărbuni, salpetru,
murături
sulf, minereuri de fier etc. prelucrarea inului, cânepii
Activitate în mediul marin
 asigură circuitul elementelor biogene

10/14/2018 10/14/2018

Rolul pozitiv al microorganismelor Rolul negativ al microorganismelor

7 8

În industria medicamentului:  pagube economice

– degradare microbiană a documentelor de piatră
-biosinteza microbiană a vitaminelor B1, B2, B12,
– actiune corozivă asupra metalelor
C, A, D2
– descompunerea alimentelor
- substantelor antibiotice – biodeteriorarea:
În agricultură cauciucului,
- îngrăsăminte maselor plastice
textilelor
hârtiei
operelor de artă etc

10/14/2018 10/14/2018

2
 10/14/2018

Rolul negativ al microorganismelor

Importanta studiului microbiologiei
9 10

Producerea de boli ale Fără cunostinte de microbiologie nu se poate

concepe si realiza:
 plantelor 1. dg. etiologic al bolilor infectioase
 pestilor 2. terapia antiinfectioasă
- seruri imune
 animalelor - imunoglobuline
- antibiotice
 omului
3. profilaxia bolilor infectioase
- seroprofilaxie, vaccinare
-sterilizare
- dezinfectie, asepsie
10/14/2018 10/14/2018
- antisepsie

11
SCURT ISTORIC
Izvoare istorice vechi (China, India, Egipt
etc.) – practici casnice care utilizează microorganisme
VERGILIUS – “Georgicele”
-laptele muls ziua → brânză
-laptele muls noaptea → oras → vânzare
Vechii egipteni
- inventează cuptorul de pâine
- utilizează “aluatul” (drojdia de bere)
pentru pâine
12 Antichitate si Evul Mediu
Curentul idealist
∙ epidemiile cauzate de fiinte supranaturale,
pedeapsa pentru greseli;
∙ ritualuri religioase → spălări rituale, uleiuri
esentiale, arderea de sulf si răsini etc.
∙ Serratia marcescens: înrosirea pâinii,
alimentelor, sudoare rosie
Curentul materialist
∙ caută cauze materiale ale epidemiilor

10/14/2018 10/14/2018

3
 10/14/2018

I. Antichitate si Evul Mediu I. Antichitate si Evul Mediu

13 14

HIPOCRAT (460 – 375 î.e.n.)  MARCUS TERENTIUS VARRO (116 – 26 î.e.n.)

– părintele medicinei –filozof roman
–„animalia minuta” = mici animale invizibile din aerul
– teoria miasmelor:bolile cauzate de aerul „stricat”
zonelor palustre
THUCIDIDE (460 – 395 î.e.n.) –“Rerum rusticarum de agricultura”–formulează natura
– istoric grec microbiologică a epidemiilor
– teoria contagiunii: epidemiile cauzate de “Dacă în acele locuri vor fi mlastini, acolo se
„contagium animatum” = particule foarte mici dezvoltă fiinte vii, care desi mici, încât nu pot fi
observate cu ochii, pătrund din aer în corp prin gură si nări
determinând boli grele”

10/14/2018 10/14/2018

I. Antichitate si Evul Mediu

15
 TITUS LUCRETIUS CARUS (98 – 55 î.e.n.)
–poetul materialist al Romei
–“De rerum natura” - explică pesta prin “germenii bolii si
ai mortii” si nu prin “mânia zeilor”
II. Descoperirea microscopului
16
 nucoincide cu descoperirea microorganismelor
Zaccharias si Hans Jansen (Middeburg)
 – primul microscop compus (1590)

 HIERONIMUS FRACASTOR (1478 – 1553)  – nu pentru studiul microorganismelor

–medic, astronom, poet italian
–“De contagionae et contagiosis morbis et curatione” -
sustine teoria contagiunii în epidemii de ciumă, variolă, sifilis
–crede în existenta unor germeni vii care se înmultesc
(1546)
–“De morbus Gallicus” – eroul “Syphilis”

10/14/2018 10/14/2018

4
 10/14/2018

II. Descoperirea microscopului II. Descoperirea microscopului

17 18

Microscopul
 ANTOINE van LEEUWENHOEK
 construit singur
 (1632 – 1723)
 o lentilă biconvexă
 irlandez
 într-un cadru metalic,
 postăvar, portar de meserie,
 vânzător de măruntisuri mărire →270 x
 pasiune – slefuirea lentilelor
 a vrut să observe tesătura
hainelor fine

10/14/2018 10/14/2018

II. Descoperirea microscopului II. Descoperirea microscopului

19 20

Examinează:
 infuzia de piper,  primul care a văzut si a descris microorganisme
 apa de ploaie stătută,  organisme foarte mici=“animalicula”
 raclatul de pe dinti,
 “Arcana naturae ope microscopiorum detecta”
 urina,
(Tainele naturii descoperite cu ajutorul
 materii fecale provenite de la un pacient cu
microscoapelor)
dizenterie etc.
 1675
Descrie hematii, structura osului,
structura lemnului,  desene si descrierea microorganismelor

anatomia insectelor

10/14/2018 10/14/2018

5
 10/14/2018

II. Descoperirea microscopului II. Descoperirea microscopului

21 22

 descoperirea microorganismelor →  în 40 de ani:

redesteaptă teoria “generatiei spontane”
“în diferite substante minerale sau organice lipsite de
orice urme de viată pot lua nastere microorganisme
sau chiar vietuitoare maidezvoltate”
–a scris 125 de scrisori traduse în engleză si
predate Societătii Regale din Londra
–27 lucrări au fost publicate în Memoriile
Academiei Franceze de Stiinte
–Universitatea din Utrecht pretinde că detine în
muzeu unele dintre microscoapele originale ale lui
Leeuwenhoek.

10/14/2018 10/14/2018

II. Descoperirea microscopului III. BACTERIOLOGIA STIINTIFICĂ

23 24

Teoria “generatiei spontane”combătută de:

– Redi LOUIS PASTEUR (1822 – 1895)
– Spallanzani
 părintele microbiologiei; chimist si medic
– Pasteur
 demonstrează că bacteriile si ciupercile nu
LAZZARO SPALLANZANI (1729 – 1799)
călugăr, matematician, naturalist italian, profesor se nasc spontan ci din părinti, se înmultesc
la universitatea din Pavia si pot fi omorâte.
combate teoria “generatiei spontane” – în lichidul fiert
 pune bazelesterilizării
si mentinut în vas ermetic închis nu reapar microbii
 descoperă existenta bacteriilor sporogene si anaerobe  introduce conceptul si metodica lucrului aseptic

10/14/2018 10/14/2018

6
 10/14/2018

III. BACTERIOLOGIA STIINTIFICĂ III. BACTERIOLOGIA STIINTIFICĂ

25 26

 fundamentează teoria biologică a fermentatiilor  Creează termenii de “aerobioză” si

fermentatia se datorează unor microbi “anaerobioză”
fiecare tip de fermentatie - cauzat de o specie de Demonstrează legătura cauzală dintre microb

microbi (specificitatea proceselor fermentative) si boală:

 stabileste natura biologică a bolilor băuturilor  Studiază bolile viermilor de mătase
fermentate  Studiază bolile vitei de vie
utilizează pasteurizarea – metoda încălzirii  arată că sunt produse demicrobi
diferentiate (bazele microbiologiei industriale)  indică măsuri de prevenire a acestor infectii

10/14/2018 10/14/2018

III. BACTERIOLOGIA STIINTIFICĂ III. BACTERIOLOGIA STIINTIFICĂ

27 28

Referitor la bolile oamenilor Pune bazele stiintifice ale profilaxiei bolilor

 a insistat ca bandajele să fie curătate si Infectioase prin
instrumentele din spital să fie fierte.  studiul “holerei găinilor”
 Joseph Lister (1827-1912) chirurg englez  agentul patogen devine “avirulent” prin învechirea
a aplicat descoperirile lui Pasteur în chirurgie (1867) culturii
înainte ca bacteriile care determină infectiile  agentul “avirulent” inoculat la găina sănătoasă→
chirurgicale să fi fost descoperite. conferă rezistentă fată de holeră
 lucrările lui Lister reprezintă baza tehnicii
 realizează vaccinul anticărbunos
chirurgicale aseptice din ziua de azi.  realizează vaccinul antirabic
Pasteur

10/14/2018 10/14/2018

7
 10/14/2018

III. BACTERIOLOGIA STIINTIFICĂ III. BACTERIOLOGIA STIINłIFICĂ

29 30

 ROBERT KOCH (1843 – 1910) Postulatele lui Koch:

 Părintele scolii germane de microbiologie; medic  Microorganismul cauzal trebuie să fie găsit cu

de tară regularitate în leziunile cazurilor de boală;

 Studiază boala cărbunoasă  Microorganismul cauzal să poată fi izolat si cultivat în

 Descoperă metodele de cultivare pe medii solide cultură pură

 Metoda de colorare a preparatelor microscopice  Cultura pură inoculată la animalul sensibil poate să

 Descoperă vibrionul holeric, bacilul tuberculozei si reproducă boala specifică

alergia în tuberculoză  Microorganismul să fie găsit în leziunile produse la

 1905 – premiul Nobel pentru fiziologie si animal

medicină
10/14/2018
10/14/2018

III. BACTERIOLOGIASTIINTIFICĂ III. BACTERIOLOGIASTIINTIFICĂ

31
ALPHONSE LAVERAN (1845 – 1922)
 Microbiolog ce a studiat paludismul
 1878 descoperă hematozoarul palustru; 1907 premiul Nobel
32
ILIA ILICI METCHINIKOFF (1845 – 1916)
 biolog rus; emite teoria fagocitară a imunitătii
RONALD ROSS (1857 – 1932)
 introduce metode de profilaxie antimalarică

EMIL A. BEHRING  1902 premiul Nobel

 studiază toxinele bacteriene, imunitatea umorală, seroterapia CHARLES NICOLLE (1857 –1936)
 Cercetează tifosul exantematic
 1901 premiul Nobel
 Descoperă metoda de prevenire
EMILE ROUX (1853 – 1933)
 1928 premiul Nobel
 demonstrează existenta bacteriilor toxigene (1888-1889)
JULES BORDET (1870 – 1961)
PAUL EHRLICH (1854 – 1915)  Studiază numeroase infectii
 fondatorul chimioterapiei infectiilor  Descoperă agentul tusei convulsive
 creatorul teoriei moderne a dezinfectiei  1919 premiul Nobel

10/14/2018 10/14/2018

8
 10/14/2018

IV. SCOALA ROMÂNEASCĂ DE IV. SCOALA ROMÂNEASCĂ DE

MICROBIOLOGIE MICROBIOLOGIE
33 34

 VICTOR BABES (1854 – 1926)

 Medic, Fondatorul microbiologiei românesti
 Studii: Budapesta, Viena
 Profesor de anatomie patologică la Budapesta
 Elev al lui Koch (Berlin); Pasteur(Paris)
 1887 – profesor la Catedra de Anatomie patologică
si Bacteriologie a Facultătii de Medicină, Bucuresti
 Studii asupra structurii celulei bacteriene
 Descoperă peste 40 noi specii microbiene –(Babesiide)
 Studiază lepra, tuberculoza, holera, febra tifoidă,
turbarea, pelagra etc.
 Introduce vaccinarea antirabică
 Introduce seroterapia antidifterică
 Studiază variabilitatea bacteriilor
 Înfiintează primul institut de cercetare medicală
– Institutul “V.Babes”, Bucuresti 1887

10/14/2018 10/14/2018

IV. SCOALA ROMÂNEASCĂ DE

IV. SCOALA ROMÂNEASCĂ DE
MICROBIOLOGIE
MICROBIOLOGIE
35 36

 Scrie primul tratat de bacteriologie din lume ION CANTACUZINO(1863 – 1934)

împreună cu VictorCornil:
“Les bactéries et leur rôle dans l’étiologie,
l’anatomie et l’histologie pathologiques des
maladiesinfectieuses(1885)
 Publică peste 1.000 lucrări stiintifice si 25
monografii din domeniul microbiologiei si anatomiei
patologice
– biolog, medic, literat
– urmează la Paris literele, stiintele naturale, medicina
– lucrează la Institutul Pasteur cu Metchinikoff
– 1901 – profesor de medicină experimentală la
Facultatea de Medicină, Bucuresti
– Întreaga activitate dedicată:
 organizării scolii românesti de microbiologie
 dezvoltării medicinii preventive românesti

10/14/2018 10/14/2018

9
 10/14/2018

IV. SCOALA ROMÂNEASCĂ DE IV. SCOALA ROMÂNEASCĂ DE

MICROBIOLOGIE MICROBIOLOGIE
37 38

studiază scarlatina – etiopatogenia  cercetează holera

studii asupra imunitătii – patogenie
studiază infectia tuberculoasă – introduce vaccinarea
– vaccinuri
BCG (a 2-a tară din lume)
 – vaccinare (război balcanic 1913) – “marea experientă
studiază etiopatogenia leprei, morvei
română”
 1908 – 1910 director general al Directiei Sanitare→1910
legea “Cantacuzino”  Înfiintează Institutul de seruri si vaccinuri “I.Cantacuzino”,
 asigurarea igienei muncii si colectivitătilor Bucuresti, 1921
 asistentă medicală la sate - aici a preparat:
 educatia sanitară  ser antistreptococic,antidizenteric

 înfiintarea laboratoarelor de igienă  vaccin antitifo-paratific, antiholeric, anticărbunos etc.

 înfiintarea spitalelor de boli contagioase

10/14/2018 10/14/2018

IV. SCOALA ROMÂNEASCĂ DE

MICROBIOLOGIE Taxonomia
39 40

 D. Ionescu-Mihăesti  Definitie: Taxonomia (taxis=aranjare, nomos=

 M. Ciucă regula, lege) constituie stiinta clasificarii
organismelor.
 Al. Slătineanu
 P.Condrea
Clasificare:
 D. Combiescu
1. Artificiala
 M. Nasta
2. Filogenetica
 M. Negut

10/14/2018 10/14/2018

10
 10/14/2018

Taxonomia Taxonomia
41 42

 Categoriile taxonomice principale: Microorganism= 2 cuvinte latinizate

- specia Primul cuvant reprezinta genul.
- genul genul= o trasatura morfologica:
Ex. Bacillus pt. bacil; Micrococcus pt.graunte mic;
- familia Lactobacillus pt. bacil mic dinlapte
- ordinul - genul= un nume de om de stiinta:

- clasa Ex. Escherichia de la Escherich; Pasteurella de la

Pasteur.

10/14/2018 10/14/2018

Clasificarea taxonomica pe computer

Taxonomia (clasificarea numerica Adansoniana)
43 44

Al doilea cuvant este descriptiv.

Genuri cu importanta
- culoarea – ex. Staphylococcus aureus sau medicala
- Streptococcus viridans
1. Celule flexibile, mobile -Treponema
- boala produsa- ex. Streptococcus pneumoniae
prin endoflageli -Borrelia
sursa ex. Toxocara cannis/catis(parazit) (Spirochete)
-Leptospira

Manualul de Sistematica Bacteriana Bergey

,, Manual of Systematic Bacteriology 1984”

10/14/2018 10/14/2018

11
 10/14/2018

Taxonomia
45
Taxonomia 46
1. Paraziti obligatoriu -Rickettsia
2. Celule rigide, intracelulari -Coxiella
mobile prin flageli
-Chlamydia
sau imobili:
1. Celule libere
A. Miceliale
-Mycobacterium a) Gram-pozitivi
-Actinomyces - coci -Streptococcus
-Nocardia -Staphylococcus
-Streptomyces - bacili nesporulati -Corynebacterium
-Listeria
B. Unicelulare simple
- Erysipelothrix
10/14/2018 10/14/2018

Taxonomia
47 -bacili sporulati 48
Taxonomia
• Aerobi obligatorii -Bacillus -Francisella
• Anaerobi obligatorii -Clostridium -Haemophillus
b) Gram- negativi -Bordetella
- coci -Neisseria -Legionella
- bacili neenterici -bacili enterici -Escherichia si bacterii
• forme spiralate -Spirillum inrudite
• Bacili drepti -Pasteurella -Salmonella
-Brucella -Shigella
-Yersinia
10/14/2018 10/14/2018

12
 10/14/2018

49
Taxonomia
-aerobi obligatorii -Klebsiella
-anaerobi obligatorii -Proteus
-Vibio
-Pseudomonas
-Bacteroides
-Fusobacterium
3. Fara perete celular -Mycoplasma

10/14/2018

13
 10/14/2018

Morfologia bacteriana
Bacteriile sunt organisme procariote

10/14/2

10/14/2
018

018
• nu au membrană nucleară proprie
Morfologia si structura bacteriana • prezintă un singur cromozom
• forma bacteriilor e controlată genetic
• important criteriu taxonomic
1 2

1. forma sferică coci Cocii - forma

2. forma cilindrică bacili
10/14/2

10/14/2
3. forma spiralată (încurbată) vibrioni
018

018
Ovalari Staphylococcus spp. Reniformi
spirili spirochete
Neisseria spp.
Lanceolati Streptococcus pn.
Ovalari Enterococcusfaecalis
3 4

14
 10/14/2018

Cocii – dispozitia spatială Bacilii - forma

• Ciorchine: Staphylococcus spp. • Drepti, capete retezate: Bacillus anthracis

10/14/2

10/14/2
• Diplo: Neisseria spp. •Usor încurbati, capete umflate: Corynebacterium

018

018
• Diplo: Streptococcus pneumoniae diphtheriae
• Tetrade: Micrococcus tetragenus • Deformati de spor: Clostridium spp.
• Câte opt: Sarcina spp. • Drepti, capete rotunjite: Enterobacterii
• Izolati: Micrococi • Usor încurbate, capete ascutite: Fusobacterii
• Lanturi: Streptococcus sp
5 6

Bacili - dispozitie spatiala Forme spiralate

• Diplobacili: Klebsiella pneumoniae Corp încurbat într-un singur plan
10/14/2

10/14/2
• Streptobacili: Bacillus anthracis • VIBRIONI – formă de virgulă
018

018
Corp încurbat în mai multe planuri
• SPIRILI- spirală cu spire rigide
• Aspect litere, chibrituri, palisade:
• SPIROCHETE – spire fine, flexibile
Corynebacterium diphtheriae - Treponema
• Dispozitie neregulată: - Leptospira
Enterobacterii 7
- Borrelia 8

15
 10/14/2018

Dimensiunile bacteriilor
Micrometri

10/14/2

10/14/2
1mm = 1.000 micrometri (microni) μm STRUCTURACELULEI

018

018
Coci: 0,5 – 2 μm BACTERIENE
Bacili: lungime 0,5 – 10 μm/lătime 0,3 – 2 μm
Vibrioni: lungime 1,5 – 3 μm/grosime 0,5 μm
Spirochete: lungime 6 – 20 μm/grosime 0,15 –0,5 μm
9 10

REGN CARACTERISTICI EXEMPLE

EUKARIOTE
PROKARIOTE

10/14/2
Monera Prokaryocyte Bacterii Actinomicete

018
11

Protista Eukaryocyte Protozoare

Fungi Eukaryocyte * Fungi

Plants Eukaryocyte Plante Muschi

Animals Eukaryocyte * Artropode

BACTERIA ARCHAEA
Mamifere 10/ 14/
Omul 12
18
20

12

16
 10/14/2018

Principalele diferenţe intre celulele procariote

şi eucariote Procariote Eucariote
Procariote Eucariote
Metabolism anaerob de obicei aerob
Tip de organisme Protozoare,

10/14/2018
10/14/2
Bacterii de la una pânăla numeroase
fungi,animale,plante Mitocondrii nu au

018
Dimensiuni ~ 1-10 µm ~ 10-100 µm
cloroplaste nu au la alge şi la plante
nucleoid; nu este nucleu nucleu adevărat cu dublă
Tip de nucleu celule izolate, colonii, organisme
veritabil membrană de obicei celule izolate, dar pot forma şi
ADN circular mai multi cromozomi Organizare evoluatecu celule specializate
colonii
Ribozomi 70 S 80 S
Mitoza (pentrucelulele) Meioza (la
structură complexă cu Diviziunea
13
celulelor diviziune simplă formarea gametilor) 14
Structura membrane intracitoplasmatice
structură simplă
citoplasmatică

Celula Eukariota Celula Prokariota ELEMENTE OBLIGATORII

(ex. animala)
Gram + Flagel • perete bacterian
Reticul endoplasmic rugos Membrana celulara Nucleoid Perete • membrana citoplasmatică
celular
• citoplasma bacteriană
10/14/2

10/14/2
Nucleu
018

018
• material nuclear
ELEMENTE FACULTATIVE
Gram -
Pili • capsula bacteriană
•• cilii (flagelii)
fimbriile (pilii)
Granule
Capsula
Citoplasm 1 5
Membrana exter n a • sporul 16
Membrana interna
Mitocondria Perete celular 15
Ribosomi

17
 10/14/2018

Peretele bacterian Perete bacterian

Grosime 15 – 35 nm; contine G, L, P
strat bazal = mucopeptid = mucocomplex = Stratul structurilor speciale

10/14/2

10/14/2
peptidoglican = mureină reţea de • BGP (20%) – polizaharide, acizi teichoici, MPZ

018

018
macromolecule lungi • BGN (80%) – LPZ = endotoxine + lipoproteine (complex
polizaharidice, asezate in paralel, si legate prin glucido-lipido-polipeptidic)
punţi polipeptidice - acid N-acetilmuramic si • bacterii acido-alcoolo-rezistente: acid micolic, ceruri, proteine
N-acetilglucozamina(!Lizozim) GM mică
Tetrapeptid – D si L-aminoacizi – atasat la acidul N- 17 18
acetilmuramic;
Pentapeptid – punţi între tetrapeptide
(!Penicilina)

Rolul peretelui bacterian Bacterii cu perete celular alterat

• susţine mecanic celula bacteriană
Cauze:
• menţine forma bacteriei
10/14/2

10/14/2
• alterarea structurii peretelui
018

018
• asigură protecţia celulei bacteriene
• intervine în procesele de osmoză si difuziune • inhibarea sintezei peretelui
• este sediul • variaţii genetice
- unor Ag somatice • variaţii fenotipice:
- receptorilor specifici pentru bacteriofagi • carenţe nutritive
• participă la diviziunea bacteriei 19
• substanţe cu rol litic 20
• imprimă caracterele de tinctorialitate ale celulei bacteriene • interferare metabolică

18
 10/14/2018

Bacterii cu perete celular alterat Anvelopa celulara

Efect:
• moartea celulei bacteriene

10/14/2

10/14/2
018

018
• apar forme de involuţie (forme “L”): protoplasti, sferoplasti
• PROTOPLAST: BGP fără perete bacterian; are nucleu, citoplasmă,
membrană citoplasmatică; în general neviabili; foarte greu
adaptabili la dezvoltare chiar în medii sintetice bine tamponate Gram Positive Gram Negative
• SFEROPLAST: bacterie cu perete defectuos sau incomplet
sintetizat, parţial degradat; forme mai rezistente; usor reversibile
în medii optime 21 22

22

GRAM POSITIVI Membrana externa

Acid lipoteichoic Peptidoglican-acid teichoic

Bacterii Gram negative

10/14/2

10/14/2
• Cea mai importanta bariera
018

018
Membranacitoplasmatica
Citoplasma • Exista un spatiu intre membranele externa si interna
GRAM NEGATIVI Por
Lipopolizaharide • Spatiul periplasmic
 Stocheaza enzime Bacterii Gram
Membranaexterna
positive
23 24
Membranainterna
Citoplasma • Nu au spatiu periplasmic
23 24

19
 10/14/2018

GRAM NEGATIVI GRAM POSITIVI

Anvelopa celulara
ANVELOPA CELULARA
Membrana externa
Lipopolizaharide
Enzime degradative
Porul

10/14/2

10/14/2
018

018
Acid lipoteichoic Peptidoglican- acid lipoteichoic
lipoproteine

Enzime degradative
Proteine de legare plasmatica Permeaze
Membrana interna (citoplasmatica)
Membrana citoplasmatica
25 26
Citoplasm
Citoplasma 25 26

MEMBRANA CITOPLASMATICĂ MEMBRANA CITOPLASMATICĂ

Rolul membranei citoplasmatice:
-Grosime 5 – 10 nm
•Reglează presiunea osmotică
10/14/2

10/14/2
Alcătuită după modelul mozaicului fluid:
018

018
două straturi de molecule FL cu extremitătile hidrofobe spre interior si •Controlează procesele de difuzie pasivă
cu cele hidrofile spre exterior
•Controlează procesele de difuzie catalizate enzimatic
între moleculele de FL se găsesc proteine
•Contine enzime ale metabolismului respirator
Invaginare - mezozomi: sistem membranos intracelular cu rol în •Intervine în cresterea si diviziunea bacteriei
respiratie, diviziune etc.
27 •Este locul de sinteză al endotoxinelor 28

20
 10/14/2018

CITOPLASMA Materialul nuclear

• Sistem coloidal complex: P, G, L, apă, minerale
• Nu este delimitat de o membrană diferentiată
• Structură granulară:
- ribozomi – 15 nm; izolati / reticul endoplasmatic;
•Alcătuit dintr-un unic cromozom haploid unică moleculă de

10/14/2

10/14/2
rol esential în biosinteza proteinelor celulare

018

018
- granulatii de volutină (corpusculi Babes-Ernst) ADN dublu helicată, închisă
granulatii metacromatice) – polimetafosfati
- granulatii (incluzii) de glicogen, amidon, lipide, sa • Diviziunea nucleului precede diviziunea citoplasmei si a
- vacuole – cu diferite substante în solutii învelite de membrană peretelui - bacterii cu 2-4 nuclei ce apar ca gheme (sculuri) de
• Continelipoproteică = tonoplast
mari cantităti de ARN – citoplasma intens bazofilă forme diferite ocupând cam 1/10 din volumul bacteriei =
bacterii pe cale de diviziune
29 30

CAPSULA BACTERIANĂ CAPSULA BACTERIANĂ

• capsulă– substantă gelatinoasă, mucoidă la exteriorul • grosime 1 – 3 nm
10/14/2

10/14/2
celulei bacteriene, bine delimitată, vizibilă la microscop • se formează
018

018
– în organismul gazdă
• microcapsulă (slime layer; glycocalix) substantă gelatinoasă, – pe medii în conditii optime
– colonii “M” – lucioase, mucoase, confluente
mucoidă la exteriorul
• compozitie în functie de specie
celulei bacteriene, în strat subtire, evidentiabilă
31
– în general polizaharide 32
doar prin metode chimice – polipeptide – Bacillus anthracis
• substante capsulare diferite chimic la aceeasi specie → tulpini
diferite→diferentiere serologica

21
 10/14/2018

EVIDENTIERE
• coloratie negativă cu tus de China
• coloratii speciale (Hiss)
• reactia de umflare a capsulei (Neufeld) cu seruri polivalente si

10/14/2

10/14/2
018

018
monovalente anticapsulare
ROL
•asociată cu patogenitatea tulpinii - factor al virulentei
•protector fată de factori nocivi (fagocitoza, desicatia)
•de adezină (permite aderarea unor bacterii)
•barieră protectoare fată de bacteriofagi
•contine substante cu specificitateantigenică 33 34

10/14/2

10/14/2
018

018
35 36

22
 10/14/2018

10/14/2

10/14/2
018

018
37 38

CILII SAU FLAGELII CILII SAU FLAGELII

• organe de locomotie 1. Corpuscul bazal– situat în citoplasmă, imediat sub membrana
citoplasmatică
10/14/2

10/14/2
• subtiri (0,02 μm), fine, alungite (5–15–75μm), neramificate,
018

018
flexibile, sinuoase - alcătuit din 2 discuri M si PlaBGP
•alcătuiti din flagelină – proteină complexă similară cu - 4 discuri M, S, P,L la BGN
miozina musculară 2. Cârlig
• reprezintă antigenul flagelar “H” 3. Filament flagelar
• pornesc din citoplasma bacteriei, din corpusculul bazal
39 40

23
 10/14/2018

CILII SI FLAGELII
Atriche, Monotriche, Lofotriche, Amfitriche,Peritriche

10/14/2

10/14/2
018

018
41 42

10/14/2

10/14/2
018

018
43 44

24
 10/14/2018

Fimbrii sau pilii Fimbrii sau pili

Formatiuni filamentoase, rigide, pericelular •Pili de sex (de conjugare) – 0-4 bucăti / celulă;

10/14/2

10/14/2
codificati de plasmide
•prezente la unele BGN, exceptional la BGP (Streptococcus

018

018
•Fimbrii de adeziune – 10-30 bucăti / celulă; codificate de
mutans)
gene de pe cromozom
•mai scurte si mai subtiri decât cilii • Fimbrii comune – 50-400 bucăti / celulă
• nu au rol în mobilitate
45 46

•origine în membrana citoplasmatică

•alcătuite din subunităti proteice - pilină

Sporul bacterian Sporul bacterian

• Spor central, sferic  corpul bacterian
•forma de rezistentă si de conservare a speciei
• Spor central, ovalar  corpul bacterian
10/14/2

10/14/2
•nu se colorează cu coloratii obisnuite; evidentiat prin
• Spor subterminal, ovalar  corpul bacterian
018

018
metode speciale • Spor terminal, sferic  corpul bacterian
•o bacterie formează un singur spor – un spor dă nastere
unei singure bacterii
• diferă ca formă, dimensiune, pozitie
47 48

25