COCI GRAM POZITIVI

COCI GRAM NEGATIVI

COCOBACILI GRAM NEGATIVI
CURS 6
 Genul Staphylococcus
Stafilococi coagulazo-pozitivi: S. aureus
Stafilococi coagulazo-negativi (SCN) cu importanţă clinică: S. lugdunensis, S. epidermidis, S.
haemolyticus, S. saprophyticus

Produs patologic
- portaj: secreţie din cavitatea nazală anterioară, secreţie faringeană, probe de pe tegumente (zona axilară,
perianală)
- plăgi, otite, infecţii tegumentare  puroiul (S. aureus)
- infecţii urinare  urină (S. saprophyticus, S. aureus)
- infecţii gastro-intestinale, toxiinfecţii alimentare  materii fecale, vomismente, alimente.
- meningite  LCR
- septicemie, febră puerperală  sânge (S. aureus, SCN)
- pneumonie  spută.
- infecţii nosocomiale - S. aureus meticilino-rezistent (MRSA, SARM), SCN meticilino- rezistent

-2-
 HABITAT:
Staphylococcus aureus:
– sol,
– nisip marin,
– apa de mare si apa dulce,
– suprafata plantelor,
– fructe,
– alimente,
– imbrăcăminte,
– mobilier,
– covoare,
– praful si aerul din incăperi
Stafilococii coagulazo-negativi:
– colonizează nările si tegumentul
– constituenti ai florei cutanate (barieră de apărare
antimicrobiană)
– rezervor de plasmide R transferabile la S. aureus si la alti coci
Gram +
REZISTENTA FATĂ DE FACTORII
FIZICI, CHIMICI, BIOLOGICI:
• rezistă
– in culturi, la frigider – citeva luni;
– in puroi uscat – 2-3 luni;
• relativ rezistenti la
– antiseptice/dezinfectante (30’ la alcool 70°;
10’ la fenol 2%)
– radiatii gamma
– coloranti – violet de gentiană, fuxina acidă, verde
malachit etc.
REZISTENTA FATĂ DE FACTORII
FIZICI, CHIMICI, BIOLOGICI:

• distrusi in 60 minute la temperatura de 60°C

• sensibili la bacteriofagi, la UV
• efect bacteriostatic: suc de lămiie, măr,
ananas, caise, piersici, ciocolată, cacao
REZISTENTA FATĂ DE FACTORII
FIZICI, CHIMICI, BIOLOGICI:
DEOSEBIT DE REZISTENTI LA ANTIBIOTICE !!!
– Peste 95% rezistenti la penicilină
– Rezistent la meticilină (oxacilină) =polirezistente (cefalosporine,eritromicina,clindamicina)
– Sensibil la vancomicină
 urcior

impetigo stafilococic

carbuncul
furuncul • afectaţi mai mulţi foliculi piloşi
adiacenţi
• centrul necrotic se elimină –
ulceraţie – cicatrice
 carbuncul
hidrosadenită

Formă Formă
uşoară severă

impetigo bulos al feţei

panariţiu • S.aureus
– infecţie superficială a pielii
– erupţie iniţial în jurul nasului, gurii –
diseminare rapidă la late zone
– vezicule cu puroi – se sparg – cruste
– copii, tineri
– invazie sistemică -deces

impetigo - pustule
impetigo - cruste
• vezicule – sparte - cruste • adult
• pustule
• diseminare sistemică
– rară
 mastita
Plagă chirurgicală infectată

sindromul pielii opărite

• cauză: S.aureus producător de sindromul pielii opărite –

exfoliatină
– exotoxină epidermolitică Boala Ritter

• La nou-născut
 Genul Staphylococcus

1.Examenul direct al pp:

- macroscopic: puroi cremos, filamentos, gălbui.
- microscopic: coloraţia Gram: coci gram (+), dispuşi în grămezi asemănătoare
ciorchinilor de strugure

Col. Gram, S. aureus –

Col. Gram, S. aureus coci G+, pot fi văzuţi de obicei în
– preparat de pe
perechi, dar cîţiva sunt dispuşi
geloză-sânge – se
observă dispoziţia în ciorchine (x1000
tipică în ciorchine
(x1000)
2. Izolare:
- mediul de îmbogăţire: mediul hiperclorurat lichid
- Chapman (Ch)
- nepretenţios, poate fi cultivat pe geloză simplă sau geloză
sânge, Incubare aerobă la 37C, 18 – 24 ore.
-descompune S.epidermidis
manitolul - nu descompune
manitolul

S. aureus pe G-sg – coloniile sunt de 1-2

mm, netede
S. epidermidis pe G-sg: această specie
are
de obicei colonii albe
 Genul Staphylococcus
3. Identificarea bacteriei:
- Caractere morfotinctoriale: frotiu din cultură pură  coci Gram (+), în
grămezi. aureus, S.

- Caractere de cultură: col “S” cu pigment galben-auriu până la citrin

- Caractere biochimice:
- S. aureus:catalază
\
+;oxidază -;coagulaza liberă +, producerea de DN-ază,
descompunerea manitolului ,coagulaza legată + (clumping factor – CF),
producerea de hemolizine ;
- producere de pigment: de la auriu la portocaliu, galben citrin (S. aureus, S.
lugdunensis, S. chromogenes, ş.a.);
- SCN: coagulaza liberă ;
4.Determinarea patogenităţii:
- in vitro: producerea de coagulază, hemolizine, descompunerea
manitolului
- in vivo: inoculare la animale de laborator (cobai, iepure)

5.Tipizarea bacteriilor:

-pentru identificarea sursei de infecţie

-prin lizotipie (determinarea sensibilităţii stafilococului faţă de
bacteriofagi; este o sensibilitate stabilă a stafilococului)
-prin metode de biologie moleculară

6. Antibiograma
 Genul Streptococcus

S. pyogenes
S. agalactiae
S. grup viridans
S. pneumoniae (Pneumococ)

Podus patologic:

S. pyogenes: secreţie faringiană, secreţie din leziuni tegumentare, sânge pentru serologie
S. agalactiae: secreţie vaginală, secreţia canalului cervical –la mamă LCR,
sânge, aspirat bronşic – la nou-născut

S. grup viridans: se găsesc în mod normal în secreţia faringiană; prin leziuni ale mucoasei
bucale pot pătrunde în sânge, cauzând endocardită subacută la pacienţi cu leziuni ale
endocardului valvular
Pneumococ: spută, LCR, sânge
 Habitat

larg răspânditi în natură

găzduiti de
om
Animale

fac parte din microbiota indigenă a

tractului respirator,
digestiv
genital;

asociati cu afectiuni umane importante datorate

partial infectiei streptococice
partial răspunsului imun al gazdei
Rezistenta fată de factori fizici si
chimici
supravietuiesc câteva săptămâni în
secretii faringiene uscate
la temperatura camerei
la întuneric
Streptococul piogen
distrus în 30 de minute la 56°C c ăldură umedă
rezistenti la actiunea colorantilor
trifenil-metan
cristal violet
sensibil la antisepticele si dezinfectantele uzuale
 I. Grupul piogenic - S. pyogenes
I. Grupul piogenic - S. pyogenes
• Boli invazive datorate streptococilor piogeni
• singura specie a grupului Lancefield A – Erizipelul
• sunt beta-hemolitici – Celulite
• starea de portaj naso-faringian este prezentă la 10-30% – Fasceite necrozante
din oameni – Febra puerperală
• principalul patogen uman asociat cuinvazia locală sau – Sepsisul streptococic.
sistemică
– şi cu dezordini imunologice post-streptococice

Boli invazive
Erizipel al gambei

faza acută ERIZIPEL convalescenţă

Boli invazive
Erizipel al feţei

faza acută ERIZIPEL convalescenţă

 Boli invazive Boli invazive
Celulită Fasceită necrozantă

I. Grupul piogenic - S. pyogenes

• Boli localizate:
– Faringita streptococică
– Scarlatina
– Impetigo streptococic

• Endocardita infecţioasă
– Foarte rară
– Severitate înaltă angina streptococică, limfadenită

Boli localizate
Faringită / amigdalită

Amigdalită ulcero-necrotică
Amigdalită purulentă tonsilita streptococică cu exsudat
tonsilita streptococică fără exsudat tonsilita streptococică foliculară

Boli localizate Boli localizate

Scarlatină
Scarlatină

Limbă albă – la debut Limbă zmeurie – după câteva zile

Boli localizate
Impetigo streptococic

FAŢĂ PICIOR
PATOGENIE. BOALA LA OM
Streptococcus pyogenes
Bolile poststreptococice
reumatismul articular acut (RAA),
glomerulonefrita acută poststreptococică (GNA),
coreea Sydenham,
eritemul nodos
se datorează sensibilizării la antigene streptococice si
aparitiei de autoantigene
infectie acută cu streptococi beta-hemolitici de grup A →
perioadă latentă de circa 1-4 săptămâni→bolile
poststreptococice
PATOGENIE. BOALA LA OM
Streptococcus pyogenes
Glomerulonefrita acută (GNA)
la circa 3 săptămâni după infectia streptococică
după faringite cu serotipurile M 1, 3, 4, 25
după infectii cutanate cu serotipurile M în special dată de tipurile
12, 2, 49, 59-61
datorată unui mecanism de hipersensibilitate de tip III
producerea în exces de complexe imune antigen-anticorp
cu fixare de complement, care circulă si se depun la
nivelul membranei bazale glomerulare
PATOGENIE. BOALA LA OM
Streptococcus pyogenes
Reumatismul articular acut (febra reumatismală)
după infectia faringiană netratată, mai ales la copii cu vârste
cuprinse între 6-15 ani.
Anumite tipuri de streptococi de grup A contin antigene care
reactionează încrucisat cu structuri din tesutul cardiac uman sau cu
structuri de la nivelul ganglionilor bazali.
În patogenia RAA sunt incluse toate tipurile de hipersensibilitate, în
special cele de tip II (citotoxică) si de tip IV (mecanism
celular/întârziat), dar si fenomene autoimune.
Tulpinile reumatogene apartin serotipurilor M 1, 3, 5, 6, 12, 14, 18,
19, 24, 29, au afinitate pentru mucoasa faringiană si au receptori
pentru anticorpi comuni cu tesutul cardiac.
PATOGENIE. BOALA LA OM
Streptococcus agalactiae
Infectiile nou-născutului:
infectii precoce
în primele 5 zile de viată
contaminarea: intrauterin sau în timpul travaliului de la mame colonizate
vaginal cu Streptococcus agalactiae.
implicate serotipurile Ia, Ib, II, III.
Copilul prezintă infectie pulmonară gravă, septicemie de multe ori cu
evolutie gravă spre deces.
infectii tardive
începând cu prima săptămână după nastere până la vârsta de 3 luni
transmise de personalul de îngrijire sau de membrii familiei
Este implicat serotipul III si se manifestă ca meningită purulentă.
PATOGENIE. BOALA LA OM
Streptococcus agalactiae
Infectiile adultului:
afectate persoane tarate (diabetici, vârstnici)
meningite,
endocardite,
infectii urinare.
În timpul nasterii, la femeia colonizată vaginal cu
Streptococcus agalactiae:
endometrită febrilă cu diseminare sanguină si localizare
secundară endocardică sau meningeană.
Streptococcus pneumoniae
DEFINITIE. ÎNCADRARE

inadrat in grupul filogenetic III - grupul mitis –

este alfa-hemolitic
are ca habitat organismul uman
coci Gram-pozitivi, alungiti, lanceolati, dispusi in diplo pe axul
longitudinal
inconjurati de capsulă,
nesporulati, imobili, aerobi si facultativ anaerobi
cresterea favorizată in atmosferă de 5% CO2 la o temperatură de
37°°C
principalul agent patogen implicat in etiologia otitei medii si in alte
infectii respiratorii, incluzand pneumonia
Habitat

flora normală a tractului respirator superior

– bucală
– nazală
– faringiană
frecventa portajului oro-faringian - 30-70%
poate coloniza
–mucoasa genito-urinară
– intestinul
BOALA LA OM

infectii acute ale tractului respirator inferior:

– bronsită
– pneumonie
infectii ale cavitătilor conecte ale tractului respirator
– sinusită
– otită medie acută
–mastoidită
BOALA LA OM

alte infectii
– peritonită
–meningită
– endocardită
– conjunctivită etc.
TRATAMENT

antibiograma este astăzi strict necesară in infectiile pneumococice

testarea sensibilitătii fată de penicilină - realizată cu
microcomprimate de oxacilină de 1 μg/ml
Diametrul zonei de inhibitie
– ≥ 20 mm corespunde tulpinilor sensibile fată de penicilină
– ≤ 19 mm defineste tulpini rezistente
acestora din urmă li se determină CMI
EPIDEMIOLOGIE. PROFILAXIE.
CONTROL
posibilă imunizarea cu polizaharide capsulare specifice
vaccinurile disponibile contin 14 sau, după 1983, 23 de antigene
capsulare ce corespund serotipurilor circulante intr-un teritoriu
contin antigene capsulare cuplate cu o proteină purtătoare extrasă
din membrana externă a meningococului.
protectie antivaccinală de circa 90% impotriva pneumoniei
bacteriene
indicate pentru imunizarea: copiilor; persoanelor in varstă;
pacientilor imunodeprimati
Vaccinurile antipneumococice au o imunogenicitate redusă
– la copiii mai mici de 2 ani
– la pacientii cu limfom Hodgkin
1. Examen direct
a.Exam. macroscopic:
- S. pyogenes, S. de grup viridans, enterococii - nu este necesar exam. macroscopic a
produsului patologic
- Pneumococ  spută ruginie
b. Exam. microscopic:
- col GRAM: coci Gram (+)
o S. pyogenes: coci rotunzi, dispuşi în lanţuri
o S. de grup viridans: coci rotunzi sau ovalari dispuşi în lanţuri
o Pneumococii: coci lanceolaţi, dispuşi diplo cu capetele ascuţite spre exterior
şi înconjuraţi de o capsulă proprie.
2. Izolarea bacteriei:
- mediul de îmbogăţire: PIKE
- Geloză-sânge
- Bulion-sânge; Bulion ser; Bulion glucozat; Geloză ser
 3. Identificare:
- Caractere morfotinctoriale
- Caractere de cultură:
o col “S” cu hemoliză  (clară, transparentă)  Streptococi -hemolitici

sensibilitate faţă de Determinarea hidrocarbonatului C din

BACITRACINĂ - peretele bacterian prin reacţii de
identificare grup A precipitare şi aglutinare – stabilirea
Testul CAMP pentru identificarea S. de grup B
grupelor Lancefield

o col “S” cu hemoliză  (incompletă, de culoare verde datorită reducerii Hb la MetHb)

Bilă Optochină Inuliină Esculină Rafiinoză
S. de grup viridans Rezistent Rezistent - - +
Pneumococi Sensibil Sensibil + - -

Descompunerea Inulinei, Esculinei, Rafinozei se realizează pe mediul cu indicator Andrade.

4. Antibiograma
- Streptococul de grup A: şi-a păstrat sensibilitatea faţă de penicilină – nu se efectuează
ABG (numai în situaţii speciale, de ex. alergie la penicilină sau monitorizarea rezistenţei la penicilină şi alte
antibiotice, fără comunicarea rezultatului)
- Pentru ceilalţi streptococi se efectuează ABG
 Caractere antigenice
Antigenele somatice:
Antigenul capsular, Ia cei cu capsulă şi care poate fi distrus de o enzima
proprie, hialuronidaza.
Antigenul M, se găseşte pe suprafaţa peretelui, pe baza acestui antigen se
împart în cca. 80 de serotipuri, iar organismul produce anticorpi anti-M.
Carbohidratul C (se găseşte în profunzimea peretelui bacterian). Pe baza
acestui antigen, streptococii se împart în 19 serogrupuri (notate de la A, B, C,
etc.), este clasificarea lui Lancefield.
Antigene solubile
Exotoxina se numeşte eritrotoxina, are afinitate pentru piele, determina
exantem (la nivelul pielii) şi enantem (la nivelul mucoaselor).
Exotoxina apare doar când streptococii sunt lizogeni, deci purtători de
bacteriofag.
Exotoxina determină scarlatina, este aceeaşi pentru toţii streptococii, de aceea
anticorpii anti-exotoxina, oferă protecţie pentru toţii streptococii.
Alte antigene solubile:hialuronidaza, fibrinolizinele,
(streptolizina O şi S), proteinaze, DN- şi RN-azc. carbohidrazc.
Caractere de patogenitate
Multiplicare şi invazivitate
Multiplicare – proteina M care determină afecţiuni la poarta de intrare.
Invazivitatea - enzimele litice, care determină apariţia de focare secundare propagate din
aproape în aproape.
Infecţiile datorate multiplicării şi invazivităţii sunt: infecţii cutanate (erizipel, abcese,
colecţii purulente), angine, infecţii respiratorii (rinite, sinuzite, pleurczii), meningite,
abcese în diferite organe, endocardita lentă malignă, cele mai multe afecţiuni sunt date de
streptococul grupul A. Streptococul grupul B dă cele mai grave afecţiuni ale nou-născutului
şi ale gravidei.

Toxigeneza
Doar streptococii de grup A au această proprietate, pentru că ei au receptori pentru
bacteriofagi, devenind lizogeni. Ei dau Scarlatina.

Boli prin hipersensibilizare

Apar în urma mecanismului de hipersensibilizare de tip II sau 111 (citotoxic respectiv al
complexelor imune), pot să apară boli autoimune post-streptococice: reumatism articular
acut, cardită reumatismală, eritem nodos, glomerulonefrita
 Evidenţierea Ac
- Streptolizina “O” = SLO= Ag  determină formarea de Ac anti-SLO =
ASLO
- ASLO creşte în primele 7 zile până în săptămânile 3-4 când se menţine în
platou şi apoi scade titrul până la valori normale până la 6 luni, dacă s-a
intervenit cu un tratament corespunzător (vindecare);
- sau poate să crească titrul Ac dacă nu a fost tratat bolnavul sau s-a produs
o complicaţie (RAA, afectare cardiacă, glomerulonefrită renală acută,
coreea minor etc.).
- Val  1/200 UI/ml  nu există infecţie streptococică
- Val  1/200 UI/ml  este infecţie streptococică în evoluţie.

-Ac anti-streptokinază = ASK

-Ac anti-streptodornază = ASD
 Genul Enterococcus
- enterococii au fost inclusi iniţial în grupa D Lancefield a genului Streptococcus
- în 1984 pe baza diferenţelor genetice s-a separat din genul Streptococcus
Enterococcus faecalis, Enterococcus faecium
Podus patologic:
- urină
- secreţie uretrală, secreţie prostatică, secreţia canalului
cervical
- puroi din plăgi
- bilă
- materii fecale
- sânge
1. Examen direct
Exam. microscopic:
 se face doar pentru produsele patologice în mod
normal sterile
 coci Gram +, ovalari, mari, dispuşi în lanţuri scurte sau în diplo, imobili, necapsulaţi, nesporulaţi
2. Izolarea bacteriei:
 geloză sânge
 ABE (agar-bilă-esculină)
3. Identificare:
- Caractere morfofotinctoriale
- Caractere de cultură:
o colonii S, α hemolitice sau nehemolitice
- C. biochimice:
o catalază –
o oxidază –
o rezistent la bilă
o hidrolizează esculina în prezenţa a 40% bilă sau săruri biliare
 pe mediul ABE – coloraţie neagră
pe baza fermentării zaharurilor se pot împărţi în 5 grupe, în cadrul cărora se pot diferenţia speciile tot pe baza
fermentării zaharurilor
Esculină Xiloză Arabinoză

Enterococcus spp. + + +

E. faecium + - +

E. faecalis + - -

4. Identificare antigenică
- latexaglutinare

5. Antibiograma
- sunt germeni cu rezistenţă crescută la antibiotice
- antibiograma se efectuează obligatoriu
 Habitat

componenti ai florei comensale a omului si animalelor :

tractului digestiv
tractului genito-urinar
tractul biliar
Supravietuiesc în
apă,
sol,
alimente,
insecte.
Rezistenta fată de factori fizici si
chimici
capacitate deosebită de a supravietui în variate conditii adverse

foarte rezistenti la antibiotice→ agenti etiologici ai infectiilor

nosocomiale
Rezistenta fată de factori fizici si
chimici
sunt în mod natural rezistenti la
cefalosporine,
sulfamide,
lincosamide,
aztreonam,
clindamicină,
trimetoprim-sulfametoxazol
dozele uzuale de aminoglicozide
Rezistenta fată de factori fizici si
chimici
Au mare capacitate de a dobândi rezistentă de nivel înalt
fată de
aminoglicozide,
penicilină
vancomicină
Au tolerantă fată de antibioticele cu actiune pe peretele
celular care doar le inhibă nu le distrug
penicilină,
vancomicină
Genul Neisseria
DEFINITIE, ÎNCADRARE

Numele genului Neisseria

medicul german A.L.S.Neisser.
a descris pentru prima dată germenul cauzator al gonoreei
Familia Neisseriaceae - genuri:
Neisseria Moraxella
Acinetobacter Kingella
DEFINITIE, ÎNCADRARE

Genul Neisseria - speciile importante

N. meningitidis (meningococul)
N. gonorrhoeae (gonococul)
componente ale microbiotei indigene a mucoasei buco-
faringiene, uro-genitale, conjunctivale
au virulentă limitată afectând gazde imunocompromise
N.lactamica; N.mucosa; N.flava; N.sicca;
N.subflava; N.cinerea; N.elongata;
Habitat

N. gonorrhoeae
la nivelul mucoaselor genitale la gazdele infectate
N. meningitidis
portajul nazal, faringian, rinofaringian
sursa epidemică majoră
punctul de plecare al meningitei
Caractere morfotinctoriale

coci Gram-negativi
reniformi
fetele adiacente aplatizate
aspect de boabă de cafea
dispusi in diplo, ocazional formează tetrade.
imobili
meningococ - structură capsulară
gonococ – puroi – coloratie Gram
fagocitat in leucocitul polimorfonuclear neutrofil
gonococ – uretrită – bărbat / Source
Library: PHIL
meningococ – coloratie Gram –
sediment LCR
meningococ – LCR – coloratie Gram
LCR purulent
Caractere de cultură

strict aerobe
medii de cultură imbogătite cu
hemină
extract de levură
autolizat de ficat etc.
mediul Hyl
mediul Thayer-Martin
necesitătile nutritive mai mari in cazul gonococului
meningococul se poate cultiva si pe geloză-sange
Caractere de cultură

Cresterea este influentată negativ de

uscăciune
prezenta acizilor grasi
Temperatura optimă de incubare 35-37°C
Atmosfera
umedă
suplimentată cu 3-10% CO2
Coloniile apar in 24-48 de ore, mai rapid in cazul meningococului.
Caractere de cultură

Gonococul
colonii de tip S sau colonii de tip M
dimensiuni de 0,5-1 mm
nepigmentate
opace sau transparente
placa este eliminată in cazul in care nu se dezvoltă colonii după 72 de ore
Mediul Thayer Martin – inoculat cu secretie cervicală – apar colonii
mate
date de flora normală si colonii transparente de N. gonorrhoeae
Caractere de cultură

Meningococul
colonii de tip S
dimensiuni de circa 1 mm
transparente
nepigmentate
tulpinile incapsulate (A, C)
colonii de tip M (mucoide)
N. meningitidis pe G-chocolate
24h/37°C/10%CO2.
 Caractere biochimice

Produc citocrom-oxidază - test cheie in identificare

Metabolizează diferiti carbohidrati
exemplu
gonococul poate metaboliza glucoza, nu maltoza
meningococul metabolizează ambele zaharuri
gonococ – cultură – 40 ore incubare – reactia oxidazei
pozitivă (1972)
 Rezistenta fată de factori fizici si chimici

- foarte sensibile la
uscăciune
lumină solară
variatii de temperatură
majoritatea antisepticelor si dezinfectantelor
produc enzime autolitice
 Structură antigenică

La nivelul membranei externe- endotoxină =

lipooligozaharidul (LOZ)
PILII:- au structură proteică
-prezenta pililor este asociată cu virulenta
-intervin în atasarea la epiteliul mucoaselor umane
-protejează fată de fagocitoză- interferă efectul ucigas al
neutrofilelor
Răspuns imun

In infectiile cu gonococ
apare un răspuns imun ineficient
aceeasi persoană poate face infectii repetate
vaccinurile elaborate sunt ineficiente.
nu există practic imunitate postinfectioasă datorită
fenomenelor de variatie antigenică a pilineide fază in
expresia pilinei
Caractere de patogenitate

patogenitatea se datorează:
factorilor care permit atasarea de celulele gazdei
multiplicării la poarta de intrare
capacitătii de invazivitate
prezenta capsulei
prezenta lipooligozaharidului
PATOGENIE. BOALA LA OM

Neisseria gonorrhoeae
In timp se poate produce o invazie tisulară care poate conduce la instalarea unor fenomene
inflamatorii cronice si la aparitia fibrozei, in special in cazurile netratate.
Boala se numeste gonoree sau blenoragie.
La bărbati
uretrita gonococică
secretie galben-verzuie, cremoasă
dureri la mictiune
In lipsa tratamentului, aceasta poate afecta prin invazie epididimul si printr-o eventuală
fibroză poate determina aparitia de stricturi uretrale
La femeie
localizare endocervical
se poate extinde la nivelul uretrei, vaginului, glandelor Bartholin, trompelor uterine
posibilitatea aparitiei unor fibroze si obstructii care conduc la sterilitate/ sarcina extrauterina.
Simptomele caracteristice la femei sunt:
scurgere vaginală,
disurie
dureri abdominale
La fetite - vulvo-vaginită
PATOGENIE. BOALA LA OM

oftalmia gonococică (ophtalmia neonatorum)

mama cu gonoree
nou-născutul se naste pe cale naturală
prevenire - instilatii de solutie de nitrat de Ag 1% in sacul conjunctival al nou-născutului
gonoreea ano-rectală
faringita gonococică
PATOGENIE. BOALA LA OM

Neisseria meningitidis

una din primele trei cauze de meningită infectioasă la adulti

alături de

Haemophilus influenzae
Streptococcus pneumoniae
PATOGENIE. BOALA LA OM

Neisseria meningitidis
contagiozitatea este mare
meningita meningococică apare la 1/1000 din persoanele
contaminate datorită:
-inhibitiei actiunii bactericide a serului prin fragmente
blocante de IgA;
-absentei anticorpilor bactericizi specifici de grup si de
serotip IgM si IgG;
-deficitelor congenitale în sinteza factorilor C5-C8 ai
complementului.
PATOGENIE. BOALA LA OM

Neisseria meningitidis
Succesiunea fenomenelor:
-colonizarea mucoasei respiratorii
-invazia locală
-bacteriemia, favorizată de prezenta capsulei
-alterarea barierei hemato-encefalice
-inflamatia în spatiul subarahnoidian
-cresterea presiunii intracraniene
PATOGENIE. BOALA LA OM

Neisseria meningitidis
factori de agravare
aparitia vasculitei cerebrale
scăderea fluxului sanguin la nivel cerebral
Activarea mai multor cascade inflamatorii datorită eliberării unor
cantităti importante de endotoxină
pot conduce la
instalarea unui sindrom de coagulare intravasculară diseminată
o evolutie nefastă spre deces
PATOGENIE. BOALA LA OM

Neisseria meningitidis

tablouri clinice:
meningita cerebro-spinală (epidemică)
septicemia (meningococemia)
alte sindroame: rino-faringita, otita medie, conjunctivita, infectii ale tractului respirator
inferior, pericardita, artrita, etc.
TRATAMENT

penicilina - antibioticul de electie in tratamentul infectiei

gonococice
tulpini rezistente prin
producere de β-lactamaze codificate de gene plasmidice
rezistentă mediată cromozomal
se extinde si la tetracicline, eritromicină, aminoglicozide
necesitatea efectuării antibiogramei
necesitatea tratamentului partenerilor sexuali
TRATAMENT

Pentru tulpinile de gonococ sensibile se poate utiliza

penicilina
ceftriaxona
se recomandă ceftriaxona in doză unică eventual in asociere cu doxicilina sau azitromicina.

In meningita cu meningococ
penicilina G
ceftriaxona
cefotaximul
cloramfenicolul
EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE.
CONTROL
Sursa de infectie
om
In cazul gonoreei
bolnav simptomatic
bolnav asimptomatic
in cazul meningitei cu meningococ.
bolnav
purtător sănătos
EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE.
CONTROL
GONOCOC
Omul este singura gazdă naturală
transmitere
pe cale sexuală
rar
de la mamă la nou-născut (in timpul nasterii)
prin intermediul unor obiecte
receptivitatea - generală
EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE.
CONTROL
GONOCOC
profilaxie specifică - nu există
chimioprofilaxia – ineficientă
controlul infectiei gonococice
educatia sexuală
depistarea, tratarea si supravegherea infectatilor
depistarea, tratarea si supravegherea contactilor
EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE.
CONTROL
MENINGOCOC
Omul este singura gazdă naturală
stare de portaj nazo-faringiană
transmitere
cale aeriană (picături Pfluge) in conditiile unui contact apropiat
Contagiozitatea -mare
Receptivitatea - mai mare la
copii sub 5 ani
pacienti cu deficiente ale factorilor complementului
persoane institutionalizate
EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE.
CONTROL
MENINGOCOC
Sterilizarea preventivă a purtătorilor
cu rifampicină
pentru contactii din
familie
colectivităti inchise in cazul aparitiei unor cazuri de meningită
Vaccinarea este posibilă doar pentru serogrupele A, C, Y si W135
GONOREE

URETRITA GONOCOCICĂ
secretia matinală
picătura “bonjour”
GONOREE

cervicita gonococică
gonoree – leziuni cutanate
conjunctivita gonococică
meningită – redoare de ceafă
meningită – eruptie cutanată
meningită – pacient inconstient –
eruptie cutanată
meningită – eruptie cutanată
hemoragică
MENINGITA MENINGOCOCICA

meningita fulminantă – CID

meningită – eruptie
hemoragică
 complicatii – purpura necrotica

infectie meningococică severă

tromboza vaselor sanguine ale
pielii, intens inflamate
ischemie
hemoragii extinse ale pielii –
necroze extinse – ulceratii adânci

vindecarea ulceratiilor pielii – lentă, cu cicatrici

formare de cheloid
COCOBACILI GRAM NEGATIVI

GENUL HAEMOPHILUS
Caractere morfotinctoriale

reuneste un grup larg de

cocobacili polimorfi,
imobili,
nesporulati,
Gram negativi,
aerobi si facultativ anaerobi si carboxifili
Caractere de cultura

cresc pe medii cu sânge

multe specii de Haemophilus au strictă nevoie de doi factori de crestere

factorul X
factorul V

Specia care necesită pentru crestere numai factorul V primeste la denumire prefixul „para”
(H.parainfluenzae).
Mediile
geloza chocolat;
geloza Fildes;
geloza Levinthal;
Haemophilus Test Medium (HTM) etc.
 Caractere de cultura

Unele bacterii cum este Staphylococcus aureus produc o

cantitate mare de NAD
Se poate obtine o cultură de Haemophilus pe geloza
sânge (care furnizează factorul X) de-a lungul unui striu de
cultură de S.aureus care furnizează factor V.
Acest fenomen se numeste satelitism.
Satelitism cu Staphylococcus sp. pe G-sg.
H. influenzae a fost trasat lângă o dungă trasată cu stafilococi
Coloniile de H. influenzae sunt mai mari în apropierea
stafilococilor, datorită difuziei factorului V de la acestia.
Din punct de vedere medical – importante speciile pe care omul le adăposteste în
patru ecosisteme:

-faringe,
-cavitatea bucală,
- placa dentară
- sporadic
-intestinul
-aparatul uro-genital
 Haemophilus influenzae

specia cel mai frecvent implicată în infectii umane

în special la copii
Celelalte specii izolate de la om sunt comensale
oportuniste
pot fi implicate ocazional
în infectii din sfera oto-rino-laringiană
la pacienti imunodeprimati
meningita
în septicemie
în endocardită
DEFINITIE, ÎNCADRARE

Haemophilus ducreyi si Haemophilus aegyptius

patogeni ai mucoaselor
genito-urinară
conjunctivală
nu au fost izolati de la persoane sănătoase
Haemophilus nu se găseste liber în natură
 Clasificare

Haemophilus aegyptius,
H.ducreyi,
H.haemolyticus,
H.parainfluenzae,
H.aphrophilus,
H.parahaemolyticus,
H.paraphrophilus,
H.segnis,
H.paraphrohaemolyticus