SPIROCHETE

Ordin Spirochetales
Familia Spirochetaceae
Genul Treponema
Specia pallidum
Subspecia pallidum SIFILIS (LUES)
Subspecia endemicum BEJEL (SIFILIS ENDEMIC)
Subspecia pertenue - PIAN
Specia carateum - PINTA
Genul Borrelia
B. burgdorferi - Boala Lyme (borrelioza)
B. recurentis febra recurenta
Familia Leptospiraceae
- Genul Leptospira - Leptospiroza
 Genul Treponema
Bacterii spiralate, subtiri
Foarte mobile.
Strict aerobe sau microaerofile
Foarte pretentioase nutritiv.
Speciile patogene nu se cultiv pe medii
artificiale.
Specii patogene
Specii din flora normal genitala sau bucala
Treponema pallidum
 Habitat
unic gazd omul
n mediul extern nu rezist f. sensibil la
uscciune si la dezinfectante
 Caractere morfotinctoriale
bacterie spiralat, cu spire regulate (6-14) si cu
capetele drepte.
Foarte subtire si relativ scurt L = 2 20 m si G
= 0,1 - 0,3 m.
Foarte mobil Fibre axiale periplasmice
nfsurate n jurul protoplastului si inserate la
extremittile cilindrului protoplasmic prin corpii
bazali miscari de flexie, insurubare si
translatie (la microscopul cu fond ntunecat)
Caractere morfotinctoriale
Caractere morfotinctoriale
Coloratie Fontana Tribondeau
Microscopie n cmp intunecat

Pt VIDEO vezi https://www.youtube.com/watch?v=Klsfl50IrMU

 Caractere de cultur
T. pallidum nu se poate cultiva pe medii de
cultur artificiale
inoculri intratesticulare la iepure care dezvolt
o orhit sifilitic.

Caractere biochimice si de
metabolism
Microaerofil
Nu se cunosc alte caractere pt ca nu
poate fi cultivat
 Rezistenta fat de agentii fizici,
chimici si biologici
Distrusa de :
temperaturi de 42C
sruri de mercur si bismut
antiseptice, dezinfectante
antibioticele beta-lactamice (penicilin)
Rmne viabil mai multi ani n suspensie
pstrat la - 70C
 Structura antigenic
antigenul cardiolipinic NESPECIFIC
(alte bacterii, plante, cord bovin)
determina aparitia de anticorpi antilipoidici
(reagine). VDRL, RPR, RBW
antigenul proteic Reiter SPECIFIC DE
GEN determina anticorpi antiproteici;
antigenul specific pentru T. pallidum
determina imobilizine, Ac antipolizaharidici
(TPHA, FTA-Abs, TIT)
 Caractere de patogenitate
Multiplicare
Invazivitate

PATOGENIE. BOALA LA OM
Agentul etiologic al sifilisului venerian
care se transmite :
prin contact sexual, direct cu leziunile
ulcerative ale persoanei infectate
transplacentar de la gravida in faza
bacteriemica la fat
prin inoculare direct n snge.
 PATOGENIE. BOALA LA OM
Sifilisul primar
incubatie de 3 sptmni
sancrul dur
la locul de inoculare - cel mai frecvent pe organele genitale.
papul care se ulcereaz.
ulceratia nedureroas, cu marginile ridicate, indurate si baza
neteda
se vindec n 3-6 sptmni, lsnd o mic cicatrice atrofic
spirochetele se pot evidentia din exsudatul din sancru.
adenopatie regionala dur, discret, nedureroas

Sifilisul secundar
la 4 - 10 sptmni dup aparitia sancrului
leziuni muco-tegumentare diseminate si de aspect variat ,
infectante (eritem polimorf nepruriginos, condylomata lata)
simptome sistemice ca de viroz
 PATOGENIE. BOALA LA OM
Sifilisul latent
bolnavul este asimptomatic si necontagios (exceptie transmitere
transplacentar)
Pot aparea recderi ale sindromului cutaneomucos

Sifilisul tertiar
dup 1- 40 de ani de la infectia primar.
Afecteaza sistemul cardiovascular (n special aorta) si sistemul
nervos central = tabes
leziunea caracteristica = goma sifilitica - ulceratie necrotic

Sifilisul congenital
debut precoce (pn la 2 ani) sau tardiv (peste 2 ani).
asemntor cu sifilisul secundar al adultului
predomin manifestrile neurologice acompaniate de modificri
ale sistemului osos, ale dintilor sau oculare.
Sifilis primar (sancrul primar)
Sifilis secundar (rozeole sifilitice)
Sifilis tertiar (goma sifilitica)
 DIAGNOSTIC DE LABORATOR
BACTERIOLOGIC - evidentierea treponemelor din leziunile din
sifilisul primar (secretie din sancru) si secundar (exsudat din leziuni,
biopsii)
MO cu fond intunecat
Impregnatie argentica Fontana Tribondeau
Imunofluorescenta

SEROLOGIC evidentierea anticorpilor

- nespecifici (anticardiolipinici) (reagine)
- prin teste de screening : VDRL (Venereal Disease Research
Laboratory), RPR (Rapid Plasma Reagine), RBW (RFC - reactia
Bordet Wasserman)
Titrul variaza ifd evolutia bolii (apar la 4-6 sapt de la infectie)
Monitorizarea tratamentului
reactii incrucisate cu alte bacterii
- specifici (treponemici)
- prin teste de confirmare: TPHA, FTA-Abs, ELISA IgM, TIT
Persista mult timp dupa vindecare
 TRATAMENT
De electie PENICILINA
Pacientii trebuie urmriti serologic si clinic
pentru a aprecia eficienta tratamentului

Ordin 1342 al MS - Ghid de diagnostic i

tratament al infectiilor cu transmitere
sexuala
EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE SI
CONTROL
Rspndit n toat lumea,
Incidenta n crestere n toat lumea
Sursa de infectie este omul bolnav
Transmitere: sexuala, transplacentra, prin sange
Receptivitatea este general
Profilaxie nespecific pt ITS limitarea rspndirii bolii
evitarea contactelor sexuale neprotejate
evitarea partenerilor multipli, anonimi
n cazul mbolnvirii, tratarea tuturor partenerilor sexuali
depistarea gravidelor si tratarea lor scade incidenta sifilisului
congenital.
 EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE SI CONTROL

ROMANIA 2013 - 1386

cazuri sifilis din care 3
cazuri de sifilis
congenital

ECDC 2013 22237 cazuri

sifilis din care 64 cazuri
sifilis congenital
Genul Borrelia
 Generalitati
spirochete groase, cu spire laxe, mobile
se mentin n natur printr-un ciclu care implic
animale slbatice sau omul si artropode
hematofage.
dou specii de interes medical uman:
Borrelia recurrentis agentul etiologic al febrelor
recurente
Borrelia burgdorferi agentul etiologic al bolii Lyme
BORRELIA BURGDORFERI
 Habitat
Gazda : psri slbatice si mamifere
Transmiterea se face prin cpuse
Ixodides si probabil prin tntari
Capusele in ciclul de viata de 2 ani au trei
perioade n care se hrnesc cu snge
parazitnd mamifere slbatice inteapa si
infecteaza alte mamifere
 Caractere morfotinctoriale
spirochete mai groase (0,2-0,5 m
grosime, 830 m lungime) cu 3-10 spire
laxe, cu capetele drepte si foarte mobile.
Mobilitate prin fibre axiale periplasmatice
miscri de flexie, rotatie si nsurubare
se observa pe preparatele native la MO cu
fond intunecat
 Caractere de cultur
Creste pe medii speciale :
Mediile se incubeaz n conditii de microaerofilie la
32C, minimum 4-6 sptmni
Multiplicare = culoarea indicatorului vireaz dar
mediul rmne limpede si nu are sediment.
Poate fi izolat in vivo:
sobolanii tineri
soarecii,
coloniile de cpuse
oul de gin embrionat
 Structura antigenic
80 de polipeptide
proteinele majore ale suprafetei externe (Osp A si Osp B)
proteina OspC, heterogen, rol n instalarea rspunsului imun precoce -
necesar infectrii gazdei
proteinele de suprafat OspE si OspD adezine, porine si receptori
pentru moleculele solubile
proteina p39 asociat membranei
proteina p41 (flagelina)
proteina p60, proteinele de stress, HSP (heat shock proteins), pe
membrana extern si la alte bacterii, dau reactii incrucisate, fals
pozitive
Complexul de proteine p100, p94, p83 are nalt specificitate - rspunsul
imun tardiv
sufera variatii antigenice si modificri n exprimarea proteinelor de
suprafat
Antigene codificate de gene cromozomiale (flagelina, HSP, p83) sau
pe plasmide.
 PATOGENIE. BOALA LA OM
Boala LYME
1977, Lyme, Connecticut , USA
dup musctura de cpus infectat
Borreliile difuzeaz local apoi n tot organismul
localizndu-se n final n variate situsuri: ex.
sistemul nervos si articulatiile.
Trei stadii:
STADIUL I
incubatie de 1-3 sptmni
eritemul migrator de la locul muscturii, se ntinde centrifug
adenopatie si
de semne generale.
PATOGENIE. BOALA LA OM
STADIUL II
dup sptmni sau luni de la infectie
multiple leziuni tegumentare sub form de eritem inelar
afectare cardiac cu miocardit
afectarea sistemului nervos cu :
paralizii de nervi cranieni
meningite cu lichid clar
STADIUL III
Manifestri articulare cronice, recidivante n
special la articulatiile mari (genunchi)
Acrodermatita cronica atrofica
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR
Diagnosticul microscopic prin imunofluorescenta
pe sectiuni tisulare (biopsie de la marginea
eritemului migrator la 4 mm de la margine, spre
interiorul leziunii)
PCR
Din cpusa capturat de pe bolnav (CNR)
Diagnosticul serologic este cel mai utilizat
IgM apoi IgG ELISA, imunofluorescenta si confirmare
prin Western blot
TPHA pt excludere reactii fals pozitive in caz de sifilis
!! Rezultate fals pozitive apar si in boli autoimune, artrite
reumatoide
 TRATAMENT
Cu antibiotice
cefalosporine
betalactaminele asociate cu inhibitori de
betalactamaz,
tetracicline
Este curativ si profilactic
Exista numeroase scheme, n functie de
stadiul bolii.
 EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE.
CONTROL
Zoonoz
Boala nu este transmis interuman dect de la mam la ft,
transplacentar.
Rezervor animal: mamifere mari slbatice (cervidee, mistreti, vulpi),
mamifere mari domestice (ovine, bovine, cini), animale mici
(roztoare), reptile, psri
Transmitere: cpuse din genul Ixodes aflate n diferite stadii de
dezvoltare
Receptivitatea este general
Persoane cu factori de risc: silvicultori, muncitori forestieri,
agricultori, vntori, veterinari, excursionisti in zone cu vectorul
specific
Imunitatea post-boal nu este de lung durat
Profilaxia nespecific vizeaz evitarea muscturii de cpus
Profilaxia specific : sunt in studiu vaccinuri recombinante
 EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE.
CONTROL
n caz de musctur se ndeprteaz cu atentie cpusa astfel nct s
nu I se rup piesele bucale, se spal bine zona cutanat cu ap si
spun, se antiseptizeaz cu alcool.
Se urmareste timp de o luna locul intepaturii pt a observa daca apare
eritem.

https://www.cdc.gov/lyme/removal/
EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE.
CONTROL
Romania
Jud Alba i Sibiu

https://www.ecdc.europa.eu
Genul Leptospira
 Generalitati
spirochete subtiri, fine cu spire strnse si
regulate si cu capetele ncrligate
pot fi cultivate pe medii artificiale.
pot ptrunde n organism prin tegumente
si mucoase intacte sau usor scarificate.
dou specii: (ifd nvelisul lipopolizaharidic care
nconjoar peretele celular)
L. interrogans, cu peste 200 de serovaruri patogene
L. biflexa cu peste 60 de serovaruri saprofite.
 Habitat
trei categorii de organisme gazda:
de mentinere:
poart leptospirele n rinichi si posibil si n organele de reproducere,
aparent sntoase
Afinitate pentru o anumita gazda: L. icterohaemorragiae sobolan; L.
canicola caini, L. pomona - porci
Acccidentale:
om si mamifere
Infectia manifesta clinic
Infectare prin urina gazdelor de mentinere sau altor gazde
accidentale
doza infectanta mare
de amplificare gazde accidentale la care infectia se poate
transmite epidemic (in crescatorii animale) om si animale
leptospirele pot supravietui pe sol , ml, ape, pn la 42
de zile la ntuneric, mediu cald si pH neutru sau usor
alcalin
 Caractere morfotinctoriale
spirochete subtiri, fine (lungime 6-20 m, diametrul 0,1
m) cu spire strnse si regulate si cu capetele
ncrligate.
Sunt organisme mobile, avnd doi flageli periplasmici
inserati subterminal, nfsurati ntr-un cilindru
protoplasmic protector. Flagelii sunt inserati la capetele
opuse ale corpului bacterian. Forma spiralat si
dispozitia flagelilor i permite s ptrund n organism
prin tegumente si mucoase intacte si i confer miscarea
caracteristic de nsurubare, flexie dar cu deplasare
redus n spatiu.
Sunt bacterii Gram negative dar se coloreaz greu, de
aceea pentru evidentierea lor pe frotiuri se poate folosi
coloratia Giemsa sau impregnatia argentic.
 www.leptospirosis.org/downloads/emsim-leptosp...
Este posibil ca aceast imagine s fie protejat de drepturi de autor
Caractere de cultur, biochimice
si de metabolism
medii lichide sau semisolide suplimentate
cu ser de iepure (ex. mediul Korthof).
28-30C, la ntuneric, 6-14 zile.
Turbiditate usoara in medii lichide
disc linear la 1-3 cm de suprafata m. solid
microaerofile
bogat echipament enzimatic: catalaz,
oxidaz, hialuronidaz, fosfolipaz
 Rezistenta fat de agentii fizici,
chimici si biologici
sensibile fat de :
uscciune,
lumin solar,
pH acid sau intens alcalin,
temp < 14 C si > 28C
distruse de alcool, acizi, baze, cloramin
sensibile fat de betalactamine
 Structura antigenic
antigen somatic O. Are specificitate de
gen; lipo-polizaharido-polipeptidic
antigene de suprafat. Au specificitate de
grup si tip; complex polizaharido-
polipeptidic.
Imunogene; ofera protectie limitata in timp
 Rspuns imun
prin boal - anticorpi fat de antigenele
de suprafat.
anticorpi aglutinanti, fixatori de
complement si anticorpi litici
titru detectabil n ser la 4-6 zile de la
debutul bolii, titrul este maxim n
sptmnile 3-6 de boal
 Caractere de patogenitate
Leptospira interrogans - patogen prin:
- multiplicare
- invazivitate: mobilitatea si incovoierea
extremitatilor
Unele tulpini au factor de virulent Vi.
 PATOGENIE. BOALA LA OM
Lezarea endoteliului vaselor mici
Forme inaparente
Forme clinic manifeste: afectare hepatica, renala,
meningeala
Gravitate depinde de numarul de microorganisme
infectante, virulenta tulpinii si imunitatea gazdei
Incubatie de 1-2 saptamani
Debut brusc, febra ridicata, cefalee, mialgii (faza
bacteriemica)
Evolutie spre meningita aseptica sau infectie
generalizata cu eruptie cutanata, icter, colaps vascular,
hemoragii, insuficienta renala, deces 10%
Rar sindrom coagulare intravasculara diseminata
Exista si cazuri de leptospiroza congenitala
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR
Microscopia pe fond intunecat
Imunofluorescenta directa
Cultivare din sange, lcr si urina
PCR
DIAGNOSTIC SEROLOGIC
Reactia de aglutinare microscopica (leptospire vii - 20
tipuri antigenice) din sapt a II-a de boala, > 1/100 in
CNR din Institutul Cantacuzino
Hemaglutinare indirecta
ELISA
 TRATAMENT
Doxiciclin
Penicilin G i.v. si tratamentul suportiv
in forme grave
Echip: anestezist, infectionist, nefrolog si
medic de laborator.
EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE SI
CONTROL
zoonoza cea mai rspndit n lume
Gazde vezi habitat
Transmitere : urina ape, sol umed, gunoi om
Poarta de intrare : tegumente si mucoase intacte sau
usor lezate; rar digestiv dupa consum de organe de porc
insuficient preparate termic sau apa contaminata
Prevenire nespecifica: deratizare, evitarea scaldatului in
ape statatoare necontrolate
Chimioprofilaxie cu doxiciclina la persoane expuse
Vaccinarea septelului si a animalelor de companie
EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE SI
CONTROL