Curs1-Investigaţia Metabolismului Proteic

Investigaţia metabolismului
proteic
- microcurs-
Elemente generale
Proteinele au o plaja larga de functii la nivelul organismului
Structura dicteaza functia – acelasi polipeptid poate avea functii

diferite depinzand de modificarile structurii tertiare si cuaternare ale
acestuia (in conditiile in care are aceeasi secventa a aminoacizilor in
structura lui)
Structura secundara, tertiara si cuaternara a insulinei

http://www.biotopics.co.uk/as/insulinproteinstructure.html
Elemente generale
Sinteza proteica – are loc la nivelul ribosomilor
I: Exista in organism structuri celulare fara ribosomi? Poate
supravietui o celula fara ribosomi?
Formarea unei molecule dipeptidice Sinteza proteica la nivelul ribosomului
http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Peptidformationball.svg http://pdb101.rcsb.org
Elemente generale
Clasificare:
Holoproteine (au in structura exclusiv aminoacizi)

 sferoproteine: globuline, albumine (structura globulara)
 scleroproteine: colagen, keratina, elastina (structura
fibrilara)
Heteroproteine (au in structura o grupare proteica propriu-

zisa formata exclusiv din aminoacizi si o grupare prostetica
reprezentata de glucide/lipide/baze nucleotidice)
 glicoproteine
 lipoproteine
 nucleoproteine
Elemente generale
Proprietati Scleroproteine Sferoproteine

Forma Lungi si inguste Rotunde, sferoide
Rol structural functional
Solubilitate Insolubile in apa Solubile in apa
Structura Secvente repetitive de aac. Secvente neregulate de aac.
Stabilitate Sensibilitate redusa la Sensibilitate crescuta la
modificarile de temperatura modificarile de temperatura
si pH si pH
Exemple Colagen, keratina, elastina Albumina, hemoglobina,
imunoglobuline
Elemente generale
- Structura proteica propriu-zisa - 20 de aminoacizi (aac) cunoscuti
- numarul de combinatii ale aac., avand ca rezultat formarea de

molecule peptitice , este infinit (aac. se pot combina in orice numar
si orice configuratie);
- prin legarea de grupari prostetice este augmentat numarul de roluri

pe care le poate avea aceeasi structura proteica propriu-zisa
- fiecare din aceste molecule proteice poate prezenta izomeri de

structura secundara, tertiara, cuaternara, astfel moleculele
dobandind noi roluri/proprietati
Rolul proteinelor
 Rol plastic – intra in structura membranelor celulare, organitelor celulare,
fibrelor colagenice, etc.
 Rol enzimatic – marea majoritate a enzimelor endogene (atat intra cat si

extracelulare) sunt de natura proteica
 Rol hormonal – hormonii hipofizari, hipotalamici, tiroidieni, medulo-

suprarenalieni, pancreatici
 Rol imunitar – RIU (imunoglobulinele, complementul), RIC (receptori de

suprafata, enzime lizozomale, mediatori inflamatori, mediatori secunzi)
 Rol homeostatic - coagulare şi fibrinoliză (factori de coagulare etc),

echilibru hidroelectrolitic (factori reglatori, proteine transportoare),
acido-bazic (sisteme tampon, factori reglatori), transport (oxigen, dioxid
de carbon, compusi hidrofobi erc)
Evaluarea proteinelor serice
Metodele de caracterizare si evaluare ale
proteinelor se bazeaza pe proprietarile
proteinelor plasmatice:
- greutatea moleculara
- sarcina electrica
- particularitatile structurale
METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR
1. Determinarea proteinelor serice totale

2. Electroforeza proteinelor serice
3. Electroforeza cu imunofixare
4. Nefelometria
5. Electroforeza proteinelor urinare
9
1.DETERMINAREA PROTEINELOR SERICE TOTALE
• Metoda spectrofotometrica (colorimetrica)
• Principiu: trecerea luminii de lungime de unda cunoscuta printr-o proba si
masurarea modificarii lungimii de unda dupa pasajul prin cuva de testare.
• Proteinemia (protidemia) – concentratia plasmatica a proteinelor serice

(PT=proteine totale).
Valori normale PT – 6,5 – 8,5 g/dl.
http://chemwiki.ucdavis.edu/Physical_Chemistry/Kinetics/Reaction_Rates/Experimental_Determination_of_Kinetcs/Spectrophotometry
10
1.DETERMINAREA PROTEINELOR SERICE TOTALE
• Valoarea plasmatica a PT depinde de:

- aportul proteic,
- absorbtia la nivel intestinal,
- sinteza hepatica,
- catabolism,
- pierderi (pe cale renala, digestiva, cutanata – arsuri intinse).
• Indicatii pentru dozarea PT:

- sindroame de malnutritie;
- sindroame de malabsorbtie;
- afectiuni insotite de insuficienta hepatica;
- afectiuni insotite de hipercatabolism proteic;
- afectiuni care evolueaza cu pierderi de proteine.
11
Proteinele totale
Valori normale: 6,5 – 8,5 g/dL
- variaza in functie de sex, varsta, metoda de cuantificare
Hiperproteinemia
 reală – aport – dieta hiperproteica
- sinteza crescuta - plasmocitoame, tumori secretante de paraproteine;
 pseudohiperproteinemia – sdr. de hemoconcentrație – pierderi preponderent
hidrice pe cale digestiva/renala/cutanata, aport
hidric scazut
Proteinele totale
Hipoproteinemia
 reală – scăderea aportului – dieta hipoproteica prelungita, sdr.
de malnutritie severa
- scăderea absorbției intestinale – patologii de intestin
subtire (enterite, sdr. de intestin scurt, parazitoze intestinale),
pancreatite cronice (deficit de enzime pancreatice)
- scăderea sintezei interne (sdr. hipoanabolice,
hipotiroidism, insuficiente hepatice)
- pierderi proteice (sdr. nefrotic, plasmoragii,
enteropatii exudative)
- sechestrare proteică (exudate proteice pleurale,
peritoneale)
- hipercatabolism proteic – afectiuni neoplazice, boli cu turn-
over celular crescut
 pseudohipoproteinemia – hiperhidratări, sdr. dr hemodiluție

2. ELECTROFOREZA PROTEINELOR SERICE
 Metoda calitativa de separare a proteinelor serice, pe baza mobilităţii în câmp
electric (se efectueaza si pentru proteinele din urina, saliva, LCR).
 Viteza de migrare a proteinelor - invers proportionala cu greutatea moleculara,

- direct proportionala cu sarcina electrică.
 Ordinea fracţiunilor, de la anod la catod: albumine, alfa1, alfa2, beta, gama globuline.
 Migrarea se face la un pH de 8,6.
• Mediile de migrare:
- gel: agar, agaroză (dureaza până la 24h);
- folii de acetat de celuloză şi poliacril-
amidă (durează 2-3h);
- hârtii de filtru.
http://cg.scs.carleton.ca/~morin/teaching/compbio/electro.html
14
• Placa obţinută se compară cu o placă standard si se evalueaza:

- grosimea benzilor;
- intensitatea culorii benzii
(la hârtiile de filtru);
- sediul migrării.
• Indicatii:
- inflamaţii acute, cronice;
- afectiuni hematologice;
- afectiuni hepatice;
- boli autoimune;
- afectiuni renale/intestinale
cu pierdere proteine.
http://flickrhivemind.net/Tags/electrophoresis/Interesting
15
Un comportament normal la electroforeză = euproteinemie

Valori normale PT= 6.5 - 8,5 g /dL
Raport albumine/globuline =1,3 - 1,5
•Albumine : 50 – 60 % (3,5 – 5,5 g /dL)

•Alfa 1 globuline : 3 - 4 %
•Alfa 2 globuline : 6 - 9 % Globuline=2.3-3.5 g/dL
•Beta globuline : 10 - 12 %
•Gama globuline : 18 – 20 %
http://www.biometria.ro/Kit-pentru-determinarea-electroforetica-pe-gel-de-agaroza-a-proteinelor-
16
serice
II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR
Zona albumine şi
alfa1 globuline :
• Prealbumina
• Albumina
• Alfa1-antitripsina
• Alfa1-
glicoproteina
acidă
• Alfa-fetoproteina
• Protrombina
17
ZONA ALBUMINE
Prealbumina
•thyroid binding prealbumin (TBPA),
tiretina, transtiretina;
•Valori normale serice:15-36 mg/dl.

• Sintetizata hepatic.
• Rol: transportul hormonilor tiroidieni.
• T ½ (1,9 zile) vs albumina (21 zile) – indicator mai bun al afectarii acute a funcţiei de
sinteza hepatica.
• Scade:
- deficit de sinteza
- compensator cresterii sintezei proteinelor de faza acuta (inflamaţii) -
proteină negativă de fază acută
- afectiuni hepatice cu insuficienta hepatica
- pierdere de proteine (afectiuni renale/intestinale)
http://medicine.creighton.edu/medschool/WebAtlas/secure/hemonc/immmunoglob/07pre.htm
18
ZONA ALBUMINE
Albumina
• Valori normale serice: 3,5-5,5 g/dl.
• sintetizata hepatic, reprezinta 60% din proteinele serice;
• Rol :- mentinerea presiunii coloid-osmotice

- transport hormoni, enzime, metale, etc.
• T ½ al albuminei (21 zile) - afectarea hepatică cu afectarea sintezei albuminei se va evidenţia după
câteva săptămâni de la instalare.
• valori crescute (hemoconcentratie).
• valori scazute (hipoalbuminemia = principala cauza de hipoproteinemie):
- deficit de aport (malnutritie)
- deficit de absorbtie (enteropatii),
- deficit de sinteza
- compensator cresterii sintezei proteinelor de faza acuta (inflamaţii) -
proteină negativă de fază acută .
- insuficienta hepatica
- pierdere de proteine (sindrom nefrotic)
- scadere relativă (aparenta) in hemodilitii (prin hiperhidratare).
http://www.liquidarea.com/2009/05/livelli-di-albumina-e- rischi-trombosi/
19
ZONA ALFA 1 GLOBULINE
Alfa1-antitripsina (AAT)
- Sinteza hepatica
- 90% din zona alfa 1 globuline !
Rol: antiproteaza (inhiba proteazele:
protrombina, plasmina, kalicreina,
elastaza, colagenaza etc.).
Valori crescute: http://www.drbayma.com/conheca-a-deficiencia-de-alfa-1-antitripsina/
- inflamatii acute/inflamatii cronice acutizate - proteina pozitiva de faza acuta.

Valori scazute:
- deficit congenital (emfizem);
- deficit dobandit:
- deficit de aport (malnutritie),
- deficit de sinteza (afectiuni cu insuficienta hepatica),
- pierdere proteine (sindrom nefrotic, enteropatii etc.)
- consum crescut, in contextul excesului de proteaze (CID).
CID (Coagulare Intravasculara Diseminata) = exacerbarea cascadei coagularii la nivel vascular sistemic; apare in
infectiile severe, complicatiile obstetricale, hemoliza intravasculara, traumatisme severe, hipoxii severe etc. 20
ZONA ALFA1 GLOBULINE
Alfa 1-glicoproteina acidã
• glicoproteinã (proporţie peptidicã =58%)
• sinteza hepatica.
• Rol: - transport (colesterol, vitamina B12),

- imunomodulator(maturarea limfocitelor B),
- apararea nespecifica (fagocitoza).
Valori crescute:
- inflamatii acute/inflamatii cronice acutizate
(proteina pozitiva de faza acuta)
Valori scazute:
- deficit de sinteza (insuficienta hepatica)
- pierdere proteine (sindrom nefrotic)
http://www.studyblue.com/notes/note/n/test-2-acute-inflammation-systemic-
effects/deck/2284350
21
Zona alfa2 globuline:
• Haptoglobina
• Ceruloplasmina
• Alfa2 macroglobulina
• Colinesteraza
• Alfa2 antitrombina
• Plasminogen
• Transcortina
• Eritropoietina
• Componentele C1, C4,
C6,C9 ale
complementului
• Lipoproteine
22

Haptoglobina(Hp)
Glicoproteina sintezata hepatic
• Rol: legarea Hb libere
• Valori crescute:
- inflamatii acute/inflamatii cronice acutizate
(proteina pozitiva de faza acuta)
• Valori scazute:
- deficit genetic (ahaptoglobulinemia congenitala)
- deficit dobandit
- sinteza scazuta (insuficienta hepatica)
- consum crescut (hemoliza intravasculara)
• ↓ Hp serice + functie hepatica N => consumul crescut de Hp in hemoliza intravasculara

• Concentratia plasmatica nu se modifica in icterele obstructive (diagnostic diferential
intre icterele hemolitice si cele obstructive) 23
http://www.umass.edu/karbon13/images/Haptoglobin%20for%20webpage.jpg
Ceruloplasmina
• Sinteza hepatica.
• Rol:
-transporta 70% din cuprul (Cu) seric
total.
- feroxidaza (oxideaza Fe2+ => Fe3+)
reactie ce precede incorporarea Fe
in apotransferine.
- inflamatii acute/inflamatii cronice acutizate - proteina pozitiva de faza acuta.
- alterarea excretiei cuprului, ca urmare a colestazei (Cu se elimina 80% pe cale biliara) –
sindroame colestatice.
24
Ceruloplasmina
• Valori scazute:
- deficit genetic (afectiuni ereditare - boala Wilson),

- deficit dobandit
- deficit de absorbtie (enteropatii),
- deficit de sinteza (insuficienta hepatica)
- pierdere de proteine (sindrom nefrotic).
25
Ceruloplasmina
Boala Wilson (degenerescenta hepatolenticulara)
- afectiune ereditara - gena anormala = ATP7B (cromozom 13), codifica proteina

transportoare a cuprului care realizeaza:
- transferul Cu in ceruloplasmina
- diminuarea excreţiei biliare a cuprului, în condiţiile unei absorbţii intestinale

şi transportului spre hepatocit neafectate.
- consecinta = acumularea cuprului in organe ( ficat , creier, ochi, cord, pancreas, os), cu
aparitia:
- cirozei hepatice
- tulburarilor neurologice
- inelului Kayser- Fleischer
- afectarii cardiace, pancreatice si osoase
Fiziopatologie Atlas color, Stefan Silbernagl, Florian Lang, Editura Callisto,

26
Alfa 2 macroglobulina
• Cea mai mare proteina plasmatica
nonimunoglobulinica (725 kDa)
• Sinteza hepatica
• Rol : antiproteaza, imunomodulator
Valori crescute:
- inflamatii acute/inflamatii cronice acutizate (proteina pozitiva de faza acuta) .
- sindromul nefrotic (greutate moleculara mare si nu se pierde la nivel renal).
Valori scazute:
- insuficienta hepatica 27
Http://universitam.com/academicos/?p=17049
FIBROMAX
Metoda de investigare
noninvaziva a fibrozei hepatice
Evalueaza gradul afectarii hepatice

Alternativa la biopsie hepatica
Algoritm:
- markeri biochimici serici: alfa-2macroglobulina, haptoglobina, apolipoproteina A1,
bilirubina totala, GGT, ALT, AST, glicemie bazala, colesterol, trigliceride
- varsta, sexul, greutatea si inaltimea
Cupride 5 teste:
FibroTest - gradul fibrozei (F0-F4).
ActiTest - gradul de activitate necro-inflamatorie (A0-A3).
SteatoTest - steatoza hepatica (S0 -S3).
NashTest - prezenta steatohepatitei non-alcoolice (N0-N2)
AshTest - gradul afectarii hepatice, la pacientii cu un consum excesiv de etanol (H0-
H3).
http://www.lab21.eu/healthcare/fibromax.php
28
Zona beta globuline:
• Beta2 microglobulina
• Transferina
• Lizozim
• Beta-lipoproteinele
• Complement- C3
29
ZONA BETA GLOBULINE
Beta2 microglobulina
 Sintetizata de limfocite.
 Rol:
- Fixata de membranele celulare;
- Formeaza lantul scurt al HLA tip I-
prezent in membrana tuturor celulelor nucleate.
 Valori crescute:
- in toate afectiunile cu proliferare limfocitara:
(ex: boli hematologice, boli autoimune);
 Valori scazute:
- in toate afectiunile cu distrugere celulara:
(ex: infectia HIV/SIDA, neoplazii).
30
http://en.wikipedia.org/wiki/File:MHC_Class_1.svg
2. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR
ZONA BETA GLOBULINE
Transferina
• Glicoproteina (siderofilina, beta1 globulina)
• Valori normale=250-400 mg/dl;
• Sinteza hepatica
• Rol: proteina ce transporta Fe la tesuturi
- rata de sinteza e invers proportionala cu depozitele de fier (ex: anemie
feripriva)
• Valori scazute:
- sinteza supresata in cursul proceselor de faza acuta (inflamatii acute/cronice),
- deficit de sinteza (afectiuni hepatice cu insuficienta hepatica)
- cresterea saturatiei cu fier a feritinei determina scaderea sintezei
transferinei (hemocromatoza)
31
http://www.cdc.gov/ncbddd/hemochromatosis/training/pathophysiology/iron_cycle_popup.htm
Zona gama globuline:
• Fibrinogen
• Proteina C reactiva
• Imunoglobuline
32
ZONA GAMA GLOBULINE

Fibrinogenul
•Valori normale: 150-450 mg/dl;

•sintetizat de ficat.
•Rol : in hemostaza
(factorul I al coagularii)
Valori crescute:
- inflamatii acute/cronice acutizate, neoplazii (proteina pozitiva de faza acuta),
- raspuns compensator la pierderea de proteine - pierderea prin urina a albuminei
(sindromul nefrotic ).
http://www.bmsc.washington.edu/people/teller/fig1.gif
33
ZONA GAMA GLOBULINE
Fibrinogenul
Valori scazute:
• deficit dobandit:
- deficit de aport (malnutritie),
- deficit de sinteza (insuficienta hepatica),
- exces de fibrinoliza (CID)
• deficit congenital – deficit de sinteza (afibrinogenemia congenitala)
CID (Coagulare Diseminata Intravasculara )=exacerbarea cascadei coagularii la nivel sistemic; apare in infectiile severe,
complicatiile obstetricale, hemoliza intravasculara, colagenoze, traumatisme severe.
34
http://www.bmsc.washington.edu/people/teller/fig1.gif
ZONA GAMA GLOBULINE
Proteina C reactiva (CRP)

•Valori normale 0-5 mg/dl.
-sinteza hepatica
•Rol
- clearance-ul detritusurilor celulare
- opsonizare
- activarea complementului
pe calea clasica (se leaga de fractiunea C1q)
http://www.portalesmedicos.com/publicaciones/articles/4581/1/
35
ZONA GAMA GLOBULINE

Proteina C reactiva
- inflamatii acute sau cronice acutizate, neoplazii

(proteina pozitiva de faza acuta )
- orice afectiune care implica un proces inflamator :
- infectii bacteriene
- boli autoimune, boli inflamatorii intestinale,
- traumatisme,
- arsuri,
- interventii chirurgicale.
• Valori scazute:
- tratamentul cu antiinflamatorii (nonsteroidiene, corticosteroizi).
-
http://www.portalesmedicos.com/publicaciones/articles/4581/1/
36
IMUNOGLOBULINELE
Imunoglobulina A
Valori normale: 60-400 mg/dl.
Rol:
- imunitatea mucoaselor
(se secreta 3-5 g/zi in intestin).
- in secretiile digestive, genito-urinare, lacrimale, saliva, lapte matern.
- sinteza crescuta de proteine anormale Ig A-like (mielom IgA);
- afectiuni intestinale cu lezarea mucoasei tubului digestiv;
- lezarea mucoasei cu patrunderea agentilor patogeni prin mucoasa
si cresterea secundara a Ig A (alcoolism).
• Valori scazute:
- deficit congenital de Ig A (in cadrul agamaglobulinemiei).
- scaderea numarului de limfocite si sinteza cu defect de Ig A (ataxia
teleangiectazia- afectiune genetica caracterizata prin telangiectazii, ataxie si ale tulburari neurologice).
37
IMUNOGLOBULINELE
Imunoglobulina M
• Valori normale:60-300 mg/dl.
• Exprimata pe suprafata LB sau libera in ser.
• Rol:
- primii anticorpi- apar in cursul unei infectii.
- marker inflamatie acuta.
• Formeaza polimeri– de aceea nu traverseaza bariera placentara.
- infectii acute/cronice acutizate,
- status proinflamator cu eliberare de citokine cu rol de cofactor in sinteza de
imunoglobuline, inclusiv Ig M (boli autoimune).
- afectiuni hematologice cu sinteza crescuta de Ig M-like (macroglobulinemia
Waldenstrom).
http://oregonstate.edu/instruct/bb451/spring13/lectures/immunesystoutline.html
38
IMUNOGLOBULINELE
Imunoglobulina M
• Valori scazute:
- deficit congenital de Ig M in cadrul agamaglobulinemiei.

- imaturitatea sistemului imun cu deficit de sinteza de imunoglobuline
inclusiv Ig M (nou nascut).
Observatie: Proliferarea unor clone limfocitare catre o clasa de imunoglobuline are

consecinta scaderea compensatorie a celorlalte clase de imunoglobuline.
39
IMUNOGLOBULINELE
Imunoglobulina D
• Valori normale:0-14 mg/dl
• Rol:
- activarea LB, bazofilelor si mastocitelor.
• Exprimata pe suprafata LB imature (naive) alaturi de IgM sau libera in ser ca
monomer.
- status proinflamator cu eliberare de citokine cu rol de cofactor in
sinteza de imunoglobuline (boli autoimune).
• Valori scazute:
- deficit congenital de Ig D (agamaglobulinemie),
- imaturitatea sistemului imun cu deficit de sinteza de
imunoglobuline, inclusiv Ig D (nou nascut).
40
IMUNOGLOBULINELE
Imunoglobulina E

• Rol:
- declansarea reactiei alergice, tip I.
• Ag e recunoscut de Ig E => activare secundara a mastocitelor, bazofilelor

• degranularea acestora cu eliberare de mediatori proinflamatori.
• severitatea reactiei pana la instalarea starii de soc (soc anafilactic – reactie de
hipersensibilitate tip I).
- boli atopice (astm bronsic alergic, eczema atopica),
- parazitoze (giardioza, echinoccocoza, teniaza, trichineloza, malarie).
• Valori scazute:
- deficit congenital de Ig E (agamaglobulinemie).
41
IMUNOGLOBULINELE
Imunoglobulina G
• aprox 75% din Ig serice.
• Rol:
- raspunsul imun secundar/tardiv.
- marker de inflamatie cronica.
- confera protectie Ag specifica.
• Singurul izotip de Ig care traverseaza placenta, conferind protectie imuna in utero.
- status proinflamator cu eliberare de citokine cu rol de cofactor in
sinteza de imunoglobuline, inclusiv Ig G (boli autoimune).
- afectiuni hematologice cu sinteza crescuta de proteine anormale Ig G- like.
• Valori scazute:
- deficit congenital (agamaglobulinemie),
- pierdere urinara de proteine (sindrom nefrotic).
42
• Imunoglobulinele
• Sinteza in limfocite.
• Structura:
-2 lanturi usoare (L),
-2 lanturi grele (H).
- legate prin punti disulfidice.
Clase : Ig G, Ig A, IgM, IgD, IgE
Rol: in raspunsul inflamator

• Legarea specifica a Ag;
• Activarea complementului;
• Modularea raspunsului imun;
http://anamedex.ro/recipe/show/47/imunograma
43
3. ELECTROFOREZA PROTEINELOR CU IMUNOFIXARE
- combina electroforeza cu imunoprecipitarea, folosind antiseruri

monospecifice fata de lanturile grele si usoare ale Ig
Indicatii:
– Aparitia la electroforeza proteinelor serice a unui varf in zona gama

– Existenta unei suspiciuni clinice de gamapatie monoclonala
Metoda permite diferentierea intre homogenitatea sau heterogenitatea

componentelor varfului electroforetic.
Principiu:
- marcarea diferita a fractiunilor de Ig si a
lanturilor usoare ale Ig obtinute prin
migrare in campul electroforetic
44
3. ELECTROFOREZA PROTEINELOR CU IMUNOFIXARE II.
Component monoclonal Component policlonal

- SP = marcarea tuturor claselor de Ig - Se constata benzi mai largi in
- G, A, M = reprezinta lanturile grele zonele de migrare a tuturor
ale proteinelor Ig G, Ig A, IgM claselor de Ig
- κ, λ = lanturile usoare ale Ig
45
3. ELECTROFOREZA PROTEINELOR CU IMUNOFIXARE
Peak monoclonal (proliferarea unei singure clone LB):
- afectiuni hematologice cu producere de proteine anormale (ex.
macroglobulinemia Waldenstrom, mielom multiplu).
Peak policlonal (proliferarea mai multor clone de LB):

- boli autoimune,
- inflamatii cronice,
- afectiuni hepatice:
- ciroza hepatica,
- hepatite cronice virale.
46
METODE DE INVESTIGARE A
PROTEINELOR
NEFELOMETRIA
• Metoda cea mai folosită în prezent
• Principiu: reacţiei Ag-Ac, (Ag =proteinele plasmatice, iar Ac = Ac antiproteină umană).
• Dacă nu există complexe Ag-Ac, fasciculul de lumină trece nedeviat şi e captat de detectorul de
transmisie.
• Dacă se formează complexe, unele raze sunt deviate şi sunt captate de detectorul de difuzie.
Există două submetode:

• Turbidimetria – apreciază concentraţia de Ag în funcţie de cantitatea de lumină captată de detectorul
de transmisie
• Nefelometria propriu-zisă – apreciază câtă lumină e deviată şi captată de detectorul de difuzie.
• Ulterior se face corelaţia între cantitatea de lumină captată şi concentraţia Ag (respectiv a
proteinelor).
• Metoda este rapidă, sensibilă, automatizată, dar este mai scumpă.
http://www.bmglabtech.com/application-notes/nephelometry/microbial-growth-nephelometry-nephelometer-125.cfm
http://webmedia.unmc.edu/alliedhealth/honeycutt2/Nephelometry/Nephelometry_v3_document.htm
47
ELECTROFOREZA PROTEINELOR URINARE
• combina electroforeza cu imunoprecipitarea, folosind antiseruri monospecifice
fata de lanturile grele si usoare ale Ig;
• Identifica prezenta lanturile usoare monoclonale in urina (proteinurie Bence
Jones).
• 10 ml din urina/24h.
• Indicatii:
- peak gama la electroforeza proteinelor serice;
- identificare proteine urinare Bence Jones (mielom multiplu, macroglobulinemia
Waldenstrom).
48
http://www.myelomapennstate.net/Contents/12c-Lab.htm
III. VITEZA DE SEDIMENTARE A
HEMATIILOR (VSH)
Valori normale: 2-30 mm/ 1 h

• Reprezinta proprietatea hematiilor de a
sedimenta in vitro.
• Proba de sânge trebuie

tratată în prealabil cu anticoagulant (pentru evitarea coagularii).
Principiu:
• In mod normal, hematiile sedimenteaza lent, datorita incarcaturii negative de suprafata, care
determina respingerea lor, cand distanta dintre hematii scade sub un nivel minim.
• In afectiunile care determina cresterea proteinelor de faza acuta sau a imunoglobulinelor -

proteinele plasmatice se aseaza pe suprafata hematiilor si reduc potentialul de suprafata
determinand agregarea hematiilor si cresterea sedimentarii acestora.
• Reacţie de disproteinemie, întrucât modificările sale sunt condiţionate de modificările

cantitative ale fibrinogenului şi globulinelor.
http://www.lt-burnik.si/eng/Index.php?id=./01_Products/03_ESR/03_Sediko/Index.html
49
III. VITEZA DE SEDIMENTARE A HEMATIILOR (VSH)
- infectii/inflamatii acute/cronice,
- neoplazii,
- boli autoimune,
- afectiuni hematologice cu cresterea imunoglobulinelor serice.
• Valori scazute:
- hipofibrinogenemia.
http://www.lt-burnik.si/eng/Index.php?id=./01_Products/03_ESR/03_Sediko/Index.html
50

Curs1-Investigaţia Metabolismului Proteic

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs1-Investigaţia Metabolismului Proteic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Investigaţia metabolismului

Structura dicteaza functia – acelasi polipeptid poate avea functii

Structura secundara, tertiara si cuaternara a insulinei

Formarea unei molecule dipeptidice Sinteza proteica la nivelul ribosomului

Holoproteine (au in structura exclusiv aminoacizi)

Heteroproteine (au in structura o grupare proteica propriu-

Proprietati Scleroproteine Sferoproteine

- numarul de combinatii ale aac., avand ca rezultat formarea de

- prin legarea de grupari prostetice este augmentat numarul de roluri

- fiecare din aceste molecule proteice poate prezenta izomeri de

 Rol enzimatic – marea majoritate a enzimelor endogene (atat intra cat si

 Rol hormonal – hormonii hipofizari, hipotalamici, tiroidieni, medulo-

 Rol imunitar – RIU (imunoglobulinele, complementul), RIC (receptori de

 Rol homeostatic - coagulare şi fibrinoliză (factori de coagulare etc),

1. Determinarea proteinelor serice totale

• Proteinemia (protidemia) – concentratia plasmatica a proteinelor serice

• Valoarea plasmatica a PT depinde de:

• Indicatii pentru dozarea PT:

 pseudohipoproteinemia – hiperhidratări, sdr. dr hemodiluție

 Viteza de migrare a proteinelor - invers proportionala cu greutatea moleculara,

 Migrarea se face la un pH de 8,6.

• Placa obţinută se compară cu o placă standard si se evalueaza:

Un comportament normal la electroforeză = euproteinemie

•Albumine : 50 – 60 % (3,5 – 5,5 g /dL)

•Valori normale serice:15-36 mg/dl.

• Rol: transportul hormonilor tiroidieni.

• Rol :- mentinerea presiunii coloid-osmotice

- inflamatii acute/inflamatii cronice acutizate - proteina pozitiva de faza acuta.

• Rol: - transport (colesterol, vitamina B12),

Zona alfa2 globuline:

ZONA ALFA 2 GLOBULINE

• ↓ Hp serice + functie hepatica N => consumul crescut de Hp in hemoliza intravasculara

- deficit genetic (afectiuni ereditare - boala Wilson),

- afectiune ereditara - gena anormala = ATP7B (cromozom 13), codifica proteina

- diminuarea excreţiei biliare a cuprului, în condiţiile unei absorbţii intestinale

Fiziopatologie Atlas color, Stefan Silbernagl, Florian Lang, Editura Callisto,

• Rol : antiproteaza, imunomodulator

Evalueaza gradul afectarii hepatice

Zona beta globuline:

Zona gama globuline:

ZONA GAMA GLOBULINE

•Valori normale: 150-450 mg/dl;

ZONA GAMA GLOBULINE

Proteina C reactiva (CRP)

ZONA GAMA GLOBULINE

- inflamatii acute sau cronice acutizate, neoplazii

- deficit congenital de Ig M in cadrul agamaglobulinemiei.

Observatie: Proliferarea unor clone limfocitare catre o clasa de imunoglobuline are

• Valori normale:7-15 mg/dl.

• Ag e recunoscut de Ig E => activare secundara a mastocitelor, bazofilelor

Clase : Ig G, Ig A, IgM, IgD, IgE

Rol: in raspunsul inflamator

- combina electroforeza cu imunoprecipitarea, folosind antiseruri

– Aparitia la electroforeza proteinelor serice a unui varf in zona gama

Metoda permite diferentierea intre homogenitatea sau heterogenitatea

Component monoclonal Component policlonal

Peak policlonal (proliferarea mai multor clone de LB):

Există două submetode:

Valori normale: 2-30 mm/ 1 h

• Proba de sânge trebuie

• In afectiunile care determina cresterea proteinelor de faza acuta sau a imunoglobulinelor -

• Reacţie de disproteinemie, întrucât modificările sale sunt condiţionate de modificările

S-ar putea să vă placă și