Spirochete

Treponema
Borrelia
Leptospira
 Ordinul Spirochetales
Familia Spirochetaceae
Genul Treponema
Genul Borrelia
Familia Leptospiraceae
Genul Leptospira
 Spirochete - caractere comune
Speira bucla; chaete pr
Bacterii in forma de pr buclat
Bacterii gram-negative, subiri, spiralate.
Ordinul este subdivizat in cele 2 familii, cu
8 genuri, dintre care doar 3 sunt de
interes uman:
Treponema, Borrelia si Leptospira.
 Genul Treponema
Trepo a invrti, a merge in direcii diferite; nema fir,
organisms filiform care are curburi.
Spirochete subiri (0.1 0.3 m / 5 20
m), mobile prin mai multe fibre axiale
periplasmice nrulate in jurul protoplastului
i inserate la extremitile cilindrului
propoplastic, prin corpi bazali.
 fibrele axiale periplasmice nrulate n jurul
protoplastului sunt inserate la extremitile
cilindrului protoplastic prin corpi bazali.
Microscopie: cmp ntunecat
 Genul Treponema
Strict anaerobe sau microaerofile, foarte
pretentioase nutritiv speciile patogene
NU CULTIVA PE MEDII ARTIFICIALE.
 Genul Treponema - clasificare
T. pallidum cu 3 subspecii:
T pallidum, subspecia pallidum sifilis
T. pallidum, subspecia endemicum bejel
(sifilisul endemic)
T. pallidum subspecia pertenue pianul
(boala granulomatoas)
T. carateum pinta (carate).
 Treponema pallidum subspecia
pallidum
Schaudin i Hoffmann 1905
Pallidum pal, palid, aspectul bacteriei n
microscopia cu cmp ntunecat
Agentul etiologic al sifilisului.
Microscopie: cmp ntunecat
T. pallidum - ME
 Habitat
Patogen strict uman
Sifilis experimetal: iepuri i primate.
Iepurele: pentru ntreinerea tulpinii
patogene de T. pallidum.
 Caractere microscopice
Spirochet subire, capete efilate, cu 4
14 spire regulate, mobil
miscari de flexie, nurubare, translaie
lent.
Prea subtiri pentru a fi observate prin
coloraii uzuale (Gram sau Giemsa)
 Caractere microscopice
Evidentiate in preparate umede la
microscopul cu cmp ntunecat sau IF (Ac
marcati fluorescent).
Coloratia prin impregnaie argentic: le
deformeaza, util pentru esuturi.
Microscopie: cmp ntunecat
T. pallidum - ME
T. pallidum microscopie
(marire 850 x)
Microscopie - impregnaie argentic
leziuni tisulare
 Caractere de cultivare
Nu cultiva pe medii acelulare
Cultiva pe culturi de celule epiteliale de
iepure (lent).
 Rezistana n mediu
Foarte fragil!
Rapid distrusa de uscciune i dezinfectante.
Pe obiecte contaminate, la temperatura camerei
i pierde virulena n 2 ore.
In snge, la 4 C, moare dupa 24 ore (dup
care nu mai este posibil sifilisul post-transfuzi-
onal).
La 42 C moare dupa 1 or (n trecut, piretote-
rapia sifilisului).
Foarte sensibila la actiunea blocanilor gruprilor
SH (ionii de Hg, As trivalent, Bi).
Structura
 fibrele axiale periplasmice nrulate n jurul
protoplastului sunt inserate la extremitile
cilindrului protoplastic, prin corpi bazali.
 Treponema structura
(detaliu ME)
Transmission electron
microscope image of a cross-
section of T. Pallidum.
OE - outer envelope.
AF - axial filament.
WM - cell wall membrane.
BF - body fibrils.
From Justin D. Radolf.
http://microbewiki.kenyon.edu/index.php/Trepo
nema
Structura perete
 Structura antigenic
S-au descris 3 tipuri de antigene:
- o haptena lipidic, cardiolipinul, comun tuturor
treponemelor dar si altor tesuturi;
- antigenul proteic de grup, comun pentru treponemele
patogene si cultivabile (tulpina Reitter);
- Ag poliozidice i proteice proprii treponemelor
patogene (tulpina Nichols de T. pallidum, ntreinut
prin inocularea intratesticular a iepurelui).
 Factori de virulen
Aderena proteine ale membranei
externe.
Infiltrarea perivasculara hialuroni-
daza.
Rol antifagocitar: coafarea cu fibronec-
tin, de ctre celulele gazdei.
Bacterie facultativ intracelular.
 Patogenie - stadializare
In cazul transmiterii sexulae:
- Stadiul primar
- Stadiul secundar
- Stadiul teriar

Sifilisul congenital: transmiterea mam-

ft.
 Patogenie
Rspunsul imun al gazdei este responsabil
de distruciile tisulare.
 Stadiul primar
PI mai ales genital: eroziuni ale mucoasei
sau mucoasa intact (doza infectant infim
10 bacterii sunt suficiente).
ancru de incoluare: unic sau multiplu (la
poarta de intrare); poate fi absent, n cazul tera-
piei cu penicilin, instituit pentru o infecie
gonococic transmis simultan).
Incubaie: 10 60 (uneori 90) zile (n medie
21 zile). Important pentru cazurile secundare, la
contaci!
Patogenie - stadializare
 Stadiul primar sancrul sifilitic
Initial: papul care se ulcereaza, devine
un ulcer nedureros situat pe o baza
ndurat (ancru tare), cu margini
reliefate, cu suprafaa curat, culoare
roie-jambonat.
Sediul principal al multiplicarii (dei sunt
prezente i n sange).
Dupa 1-2 spt: limfadenopatie regional.
 Stadiul primar sancrul sifilitic
Dupa 2 luni, leziunile sifilisului primar
sunt:
- localizate;
- superficiale;
- bogate in treponeme;
- se vindeca spontan;
- fr cicatrice.
Stadiul primar ancru de
inoculare
Stadiul primar ancru de
inoculare
Stadiul primar ancru de
inoculare
Stadiul primar ancru de
inoculare
Stadiul primar ancru de
inoculare
Stadiul primar ancru de
inoculare (anus)
Stadiul primar ancru de
inoculare
 Histologic
Leziuni de endarterit i periarterit
(prezente in toate stadiile);
infiltrarea ulcerului cu PMN si M.
Fagocitarea spirochetelor care supravie-
uiesc intracelular.
 Sifilis secundar
Invazia torentului sanguin determin
leziuni metastatice.
Dupa 2 12 spt. de la debut pacienii
prezint:
- sindrom gripal i eruptie cutaneo-mucoasa
diseminata (macule, papule, pustule), inclusiv
la nivelul palmelor si plantelor;
- erupia poate dispare spontan, in sptmni
sau luni de zile.
Sifilis secundar sifilide palmare
Sifilis secundar sifilide palmare
Sifilis secundar sifilide plantare
 Sifilis secundar
Alte manifestri: meningite, corioretinite,
hepatite, nefrite, periostite sifilitice, vege-
taii veneriene (condilomata lata).
Leziunile sunt:
- generalizate;
- bogate in treponeme;
- se vindeca spontan;
- fra cicatrice.
Silifis secundar condilomata lata
Sifilis secundar leziuni bra
Sifilis secundar sifilide cutanate
Sifilis secundar leziuni brune
Sifilis secundar - alopecie
Infiltrat dermic perivascular (celule mononucleare
si plamasmatice stadiul secundar)
 Silifis secundar - evoluie
25% se vindec spontan;
25% - infecia evolueaz latent toat
viaa;
50%: reactivarea infeciei precoce (dup
2-3 ani) sau tardiv (dupa 10-20 ani).
 Caracteristici ale sifilisului teriar:
Leziuni localizate
Distructive
Srace n treponeme
Sunt consecina unei hipersensibilizari de tip IV.
Leziuni beningne, granulomatoase (gomele
cutanate i osoase).
Leziuni grave: sclerozele care afecteaz organe
vitale (ex. valvele cardiace).
 Sifilis tertiar
Denumirea, reflect localizarea:
- neurosifilis;
- paralizie general progresiv;
- tabes (la nivelul coloanei vertebrale induce
un mers caracteristic);
- sifilis cardiovascular;
- anevrisme;
- insuficien aortic.
Sifilis teriar leziuni distructive
(limba)
Sifilis teriar leziuni distructive
Sifilis teriar leziuni valvulare
distructive
Sifilis teriar leziuni vasculare
(microscopie)
Sifilis teriar leziuni perivasculare
 Sifilis congenital
Transmiterea transplacentar
Consecine:
infecie latent;
malformaii multiorganice;
moarte fetal.
Caracteritici (triada Hutchinson):
- malformatie dentar, dintii n ferstru,
- leziuni oculare (keratita parenchimatoas) si
- surditate progresiv (atingere labirintic).
Sifilis congenital
Sifilis congenital
Sifilis congenital perforaia
palatului
 Sifilis congenital dini Hutchinson
(dinti in ferstru incisivii mediani superioari a
2-a dentiie = scobitura semilunar a marginii
libere a dinilor)
Nas n a
 Imunitatea
Imunitate de infecie:
pacientii cu sifilis activ sau latent sunt
rezisteni la reinfecia cu T. pallidum.
Rezistena dispare dup vindecarea
bacteriologic.
Limfocitele specific sensibilizate au rol mai
important dect Ac antitreponemici.
In stadiul primar i secundar rspunsul
imun celular este deprimat (explica gene-
ralizarea infeciei i densitatea mare a
bacteriei in leziuni).
 Diagnostic de laborator
Microscopie
Serologie
 Microscopia
Util pentru:
sifilisul primar;
sifilisul secundar;
sifilisul congenital.
 Microscopie
PP: exsudatul leziunilor cutanate sau
mucoase.
Examinare: microscopie cu fond ntunecat,
IF, coloraie prin impregnaie argentic,
imunohistochimie.
Spirochete mobile; dificil de interpretat dac
PP nu se examineaza imediat (confuzie cu
resturi tisulare).
PP din probe orale: nu este util (se confunda
cu spirochete saprofite nepatogene).
 Microscopie (cmp ntunecat)
nu distinge ntre treponemele patogene si cele
saprofite (T. denticola si T. refringens)
IF poate diferenia treponemele
patogene de cele saprofite
Microscopie - impregnaie argentic -
leziuni tisulare
Microscopie coloraie negativa
Microcopie treponeme integre
(imunohistochimie)
Microcopie treponeme distruse, puternic
reacie inflamatorie (imunohistochimie)
 Imunohistochimie
pentruTreponema pallidum
Treponeme n snge
 Serologie
Teste nespecifice
Teste specifice
Dinamica Ac
Dinamica Ac
Antibodies dynamic

http://www.google.ro/imgres?q=T+pallidum&hl=ro&biw=875&bih=427&gbv
 Serologie
Teste nespecifice (Ig G si IgM reagine - fa
de cardiolipin)
VDRL (Veneral Disease Research Laboratory)
RPR (Rapid Plasma Reagine)
Teste specifice
FTA-ABS (Fluorescent treponemal antibody
adsorbtion)
TPHA (Treponema pallidum hemagglutination)
 Serologie teste nespecifice
VDRL ai RPR msoara flocularea
cardiolipinului de ctre serul pacientului.
Sunt teste rapide.
Se pozitiveaz precoce.
VDRL util pentru testarea LCR la pacieni
cu neurosifilis.
R fals pozitive; boli acute febrile, vaccinare
recenta, sarcina, boli autoimune sau de
colagen, boli hepatice, vrstnici, etc.
 Serologie
Testele specifice utile pentru a confirma
rezultatele pozitive prin VDRL sau RPR.
Se pot pozitiva anterior celor nespecifice sau
ramn pozitive la pacientii cu sifilis teriar (la
care testele nespecifice s-au negativat).
FTA-Abs evidentiaz Ac care apar precoce.
TPHA Ac apar foarte repede dupa cei FTA.
Este un test mai simplu de efectuat i mai usor
de interpretat decat FTA.
Stadiul primar
Dinamica Ac
 Serologie
Specificitatea testelor treponemice: 97
99%
Reactii fals pozitive: nivel ridicat al globuli-
nelor serice i n boli autoimune.
Western Blot, util pentru a infirma
reaciile fals pozitive.
 Serologie
Testele nespecifice se pozitiveaza mai trziu n
sifilisul primar.
Devin pozitive dupa 3 luni si rmn pozitive la
pacienii cu sifilis secundar netratai.
Titrurile scad lent la cei netratai.
Sifilis teriar: 25-30% prezint reacii fals
negative!!!!
La pacientii cu SIDA un test negativ nu exclude
diagnosticul.
 Serologie
Utila pentru monitorizarea eficientei
tratamentului: la pacientii cu sifilis primar,
secundar i in mai mic msur la cei cu
sifilis teriar, terapia duce la scderea
titrurilor VDRL si RPR.
Antibodies dynamic

http://www.google.ro/imgres?q=T+pallidum&hl=ro&biw=875&bih=427&gbv
 Serologie
Un test pozitiv la nou-nscut din mame
infectate: Ac pot fi transferai transplacentar sau
sunt dovada sifilisului congenital.
Diferentierea: titrarea n dinamica, la un interval
de 6 luni.
Copii neinfectai: titrul scade la valori nedecela-
bile, n 3 luni.
Copiii cu sifilis congenital: titrul rmne crescut.
IgM: util pentru diagnosticul de sifilis
congenital.
 Terapie
Penicilina de elecie!
Benzatin-penicilina primele stadii.
Penicilina G sifilis tardiv sau congenital.
Alternative: doxiciclina sau tetraciclina (la
pacieni alergici la penicilina).
Neurosifilis sau femnei gravide: penicilina.
Reacie Jarisch-Herxheimer eliberarea masiv
de endotoxina dupa distrugerea unui numar
mare de treponeme, post-terapuetic.
Epidemiologie incidena cazurilor (SUA)
 Epidemiologie
Omul: gazd unic!
Transmiterea: cel mai frecvent pe cale sexual.
Altele: transfuzii (practic nu mai este posibil n
prezent), transplacentar.
Risc crescut: adolescenii i adulii activi sexuali;
nou-nscuii din mame infectate.
Contagiozitate mare: leziunile sifilisului primar si
secundar.
Leziuni: PI pentru alte microorganisme (HIV,
HSV2).
 Profilaxie
Nu exista vaccin.
Msuri utile:
- sex protejat;
- depistarea si tratarea partenerilor sexuali;
- educatie sanitara si moral.
 Alte treponeme
Treponematoze neveneriene:
(a) Bejel
(b) Pian
(c) Pinta
 Bejelul (sifilisul endemic)
Agent etiologic: T. pallidum subspecia
endemicum
Transmitere: vesel contaminat.
Leziuni orale iniiale rar observate.
Leziuni secundare: papule orale si plci
mucoase.
Tardiv: leziuni gomatoase ale pielii, oaselor si
nasofaringelui.
Raspndire: Africa, Asia, Australia.
http://www.sanatateatv.ro/articole-medicale/infectioase/sifilisul-endemic/
 Pianul (yaws)
Agent etiologic: T. pallidum subspecia
pertenue
Boala granulomatoas cu leziuni distruc-
tive ale pielii, ggl limfatici, oaselor.
Stadii similare sifilisului.
Transmitere: contact direct cu leziuni
cutanate.
Rspndire: Africa Ecuatoriala, America de
Sud, Asia de Sud-Est.
Leziuni primare

http://www.merckmanuals.com/professional/infectious_
diseases/spirochetes/bejel_pinta_and_yaws.html
Leziuni secundare

http://www.merckmanuals.com/professional/infectious_
diseases/spirochetes/bejel_pinta_and_yaws.html
Leziuni teriare

http://www.merckmanuals.com/professional/infectious_
diseases/spirochetes/bejel_pinta_and_yaws.html
 Pinta (carate)
Agent etiologic: T. carateum
Afecteaza pielea.
Incubaie: 1-3 sptmni (2-3 luni).
Papule mici, pruriginoase.
Leziunile se mresc, persist luni de zile.
Ulterior leziunile devin diseminate, recurente,
duc la cicatrici si desfigurri severe.
Transmitere: contact direct.
Rspndire: America Centrala i de Sud.
Exist aprox 500.000 cazuri n lume.
 Evulueaz n stadi similare sifilisului
Cele din stadiul doi, apar dup 2-18 luni i
sunt reprezentate de ulcerai i hiperpig-
mentare.
In final dup perioade de pigmentare/
depigmentare, leziunile se definitiveaz n
2-5 ani.
Leziuni vindecate cu hiperpigmentare iniial

http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1286
457901015131
 Diagnostic
Leziunile clinice tipice, prezente la persoane
din arii endemice.
Pianul sau pinta pot fi confirmate prin
evidenierea spirochetelor la microscopul cu
cmp ntunecat.
Testele serologice pentru sifilis sunt pozitive.
 Terapie
Penicilina de elecie.
Alternative: tetraciclina, cloramfenicol.
Agenti etiologici -
ulceraii
genitale
28.03
 Borrelia
Denumire bacteriologul A. Borrel
Determin doua boli:
- febra recurent
- boala Lyme (Lyme, Connecticut 1977)

- Burgdorfer Willy (1982) descoper

agentul cauzal al bolii Lyme: Borrelia
burgdorferi (izolat de la Ixodes dammini).
 Borrelia
Definitie: spirochete groase, cu 3-10 spire
laxe, neregulate, mobile (7-20 fibre axiale
periplasmice, la fiecare extremitate).
Miscari de nurubare si oscialaie.
Pretentioase nutritiv, microaerofile, cultiva
lent.
In natur, presupun un ciclu replicativ
ntreinut de animale slbatice sau om si
artropodele hematofage.
Borrelia
Borrelia - ME
Borrelia - IF
 Boreliile febrelor recurente

Def: febra recurent - boala febril

caracterizata prin:
episoade recurente de febra (separate de
afebrilitate);
septicemie.
 Febrele recurente
Au fost descries doua forme de boala:
febra recurent epidemic determinat de
B. recurrentis, transmis prin pduchele de
corp, Pediculus humanus;
febra recurent endemic, produs de 15
specii de borelii, transmisa de cpue infec-
tate din genul Ornithodoros.
 Habitat:

Cpuele din genul Ornithodoros transmit

majoritatea boreliilor febrelor recurente;
exceptie, B. recurrentis, gzduita de pduchele
de corp (Pediculus humanus humanus) care
transmite spirochetele transovarian de aceea
omul este singurul rezervor pentru aceasta
borelie.
Cpuele se hrnesc pe o singura specie de
mamifere (roztoare);
omul este gazda ocazional.
 Caractere microscopice
Specifice genului
Se observ n frotiuri din snge (numeroase i de mai mari
dimensiuni).
 Caractere de cultivare
Cultiv lent in microaerofilie sau in
anaerobioz.
Necesiti nutritive complexe (N-acetilglu-
cozamina, acizi grasi saturati si nesaturati cu catena
lunga)
De multe ori culturile rmn negative
(microscopia este esenial).
 Rezistenta in mediu
Sunt foarte fragile.
Necesita o gazda intermediara (artropode
hematofage pduchi, cpue).
 Structura antigenica
B. recurrentis, graie unor gene (26 la
numr)care codifica variabilitatea antige-nic
sintetizeaz proteine variabile majore
PVM - sunt capabile de variaie antigenic.
Rearanjarea acestor gene dicteaz varia-
bilitatea.
Specificitatea de serotip este determina-
t de lipoproteine membranare.
 Factori de virulenta
Eludarea rspunsului imun prin varia-
bilitatea antigenica consecina:
- o noua recuren care induce apariia unei
noi tulpini, antigenic nou.
 Patogenie
Infectie prin artropode hematofage
raspndire hematogen.
Interventia rspunsului imun indepr-
teaz eficient boreliile.
Recurenele sunt datorate variabilitii
antigenice.
Formarea de Ac/IgM este urmat de aglu-
tinare cu liza mediat de C si ndepartarea
boreliilor din snge.
 Patogenie
Boreliile rezistente in esuturi i schimb
proteinele membranei externe specifice de
serotip si prin rearanjare genic apar noi
organisme antigenic diferite.
 Tablou clinic
Similar pentru cele doua forme de boal.
Escar pruriginoas la locul inocularii (n
cazul inocularii prin cpue).
Incubaie: 7 zile.
Debut brusc: febra, dureri musculare,
hepatosplenomegalie (corespund bacte-
riemiei).
 Clinic
Remisiune pentru 3-7 zile (boreliile dispar
din sange).
Bacteriemia si febra reapar dupa 7 zile de
afebrilitate.
Boala epidemic: o singura recuren
(evolutie mai severa si mortalitate mai
mare).
Boala endemica: mai multe recurene.
 Imunitate
Variaia antigenic se face (probabil) ctre
un singur tip antigenic, ceea ce asigur
vindecarea clinic a bolii (infecia poate
persista latent).
Pasajul prin artropodul vector asigur
reversia spre tulpina salbatic variabil.
 Diagnostic de laborator
Microscopia esenial
Boreliile pot fi evideniate pe frotiul din
sngele periferic (numar mare si dimen-
siuni mari) colorat
- Giemsa sau
- Wright sau
Preparat umed ntre lam si lamela
microscopie cu fond ntunecat.
 Diagnostic de laborator
Izolarea in vivo inocularea la oarece este
urmata, dupa 1-10 zile, de evidentierea
boreliilor in sngele animalului.
 Cultivarea
Pe medii speciale.
Rar practicat (cultiva lent si dificil).
 Serologia
Variatia antigenica face inutil acest
diagnostic.
 Terapie
Doxiciclina (de elecie, dar contraindicata
la femei gravide si copii sub 8 ani) sau
Eritromicina.
Reactia Jarisch-Herxheimer la cteva ore
de la administrarea antibioticului, prin
omorrea masiv a unui numr mare de
borelii.
Epidemiologie
Rezervor: omul
Vector: pduchele de corp
Pduchii se infecteaza in timpul prnzului
(se multiplica in hemolimfa).
Omul se infecteaza prin strivirea pduche-
lui in timpul prnzului.
Rspndirea favorizata de conditii precare
de igiena, aglomeratie, dezastre naturale.
 Epidemiologie
Febra recurenta endemica zoonoza.
Rezervor: rozatoarele, mamiferele mici si
cpuele Ornithodoros.
Artropodele sunt rezorvorul boreliilor prin
transmiterea transovariana.
Contaminarea are loc la nivelul inepturii
(boreliile sunt prezente in saliva sau
fecale).
Raspandirea bolii: universala.
 Epidemiologie
Profilaxie:
dezinfectie;
deratizare;
mbunatatirea conditiilor de igiena.
 Borrelia burgdorferi
Boala Lyme este o infecie transmisa prin
cpue.
Manifestari: dermatologice, reumatologice,
neurologice, cardiace.
Agenti etiologici:
B. burgdorferi (Europa, SUA) specia tip.
B. garinii si B. afzelii (Europa si Japonia).
ME
 Borrelia burgdorferi
Habitat: transmisa prin capuse Ixodes,
care se hrnesc pe trei gazde diferite (in
funcie de ciclul de dezvoltare).
Larvele si nimfele roztoare mici.
Cpuele mamifere (carnivore salbatice
si domestice, animale domestice mari,
psri).
Gazda: soarecele cu picioare albe
 Borrelia burgdorferi
Caractere microscopice, de cultura si
rezistenta in mediu comune genului.
 Structura antigenica
Existena probabil a unor antigene ale
boreliilor comune cu cele ale gazdei
umane.
 Factori de virulenta
Proteine ale ME: OspA (outer surface proteins)
si OspC
Schimbarea expresiei de la OspA la OspC
(care apare in cursul prnzului pe om sau
oarece), induce migrarea boreliilor din
intestinul capuei, n saliv.
Reactii imunologice ncruciate ntre structuri
antigenice ale bacteriei si cele ale gazdei, explica
manifestarile din stadiile tardive ale bolii.
 Patogenie
Incubatie: 3-30 zile
Leziuni la poarta de intrare (unica sau multiple)
Eritemul migrator macul sau papul la
debut, crete n cteva sptmni (ajunge la 5
50 cm).
Srac in borelii.
Eritematoasa la periferie si se decoloreaza in
centru (pe masura ce creste in dimensiuni).
Uneori: eritem, vezicule, necroza centrala.
Leziunea paleste si dispare in cateva saptamani.
Evolutie
Borrelia burgdorferi boala Lyme
(rash sun forma de ochi de bou)
Borrelia burgdorferi boala Lyme (rash)
Borrelia burgdorferi boala Lyme
(rash sun forma de ochi de bou)
Borrelia burgdorferi boala Lyme (rash)
Boala Lyme - form sever
 Clinic
Manifestari tardive: 80%
Interval: 1 sptmna 2 ani de la debut
2 faze:
(1) manifestari neurologice (meningita , encefalita,
neuropatie de nervi periferici) zile saptamani;
(2) artralgii si artrita luni ani (rar se detecteaza
spirochete in tesuturile afectate).
 Imunitate
Initial, in paralel cu aparitia leziunii
cutanate, raspunsul imun este deprimat.
Ac apar tardiv (uneori luni ani de zile).
Sunt implicati in liza mediata de C a
boreliilor.
IgM apar dupa 3-6 saptamani (initial Ac
antiflagelari, apoi fa de structuri proteice
de suprafa);
inlocuii cu cei de clasa IgG (persist luni
ani de zile).
Aciunea
distructiva a C
 Diagnostic de laborator
Microscopie: snge, LCR, esuturi.
Snge, LCR: coloratii cu acridin orange,
Giemsa, sau IF direct.
esuturi: impregnaie argentic.
Foarte rar utile: numar redus de borelii in
produsele patologice.
Borrelia frotiu sange
Borrelia frotiu splin (nou-nscut)
Borrelia burgdorferi IF
 Cultivare
Numai leziunile cutanate iniiale fac
obiectul prelevrii (mai bogate in borelii
comparativ cu stadiile tardive)
Fiind leziuni patognomonice nu este util
cultivarea!
 Serologie
Confirma diagnosticul de boala Lyme.
Teste: IF, ELISA (mai sensibila si mai
specifica).
Borrelia burgdorferi evidentierea
de Ac in ser prin IF
 Serologie
In faza acuta: sensibilitate redusa a testelor.
IgM apar dupa 2-4 sapt de la aparitia
eritemului migrator, la cei netratati.
Titru maxim: 6-8 sapt.
Revin la normal: 4-6 luni.
IgM pot ramane crescute i la pacientii cu
infectii persistente (cu manifestari tardive).
Ac (+) in LCR neuroborelioz.
 Serologie
Reactii fals pozitive: sifilis si boli autoimune.
ELISA: confirmare prin WB.
 Confirmare
WB: putin sensibil (heterogenicitatea
antigenica a speciilor de B. burgdorferi).
Evidentierea/identificarea DNA specific.
 Terapie
Stadiu initial: doxiciclina sau amoxicilina
(oral); eventual: cefuroxima.
Stadii tardive: ceftriaxona, doxiciclina,
amoxicilina (parenteral).
Tratament prelungit: manifestari neurologice
sau afectare musculo-scheletala.
Epidemiologie
 Epidemiologie
Rezervor: oareci, caprioare, cpue
Vectori: cpue Ixodes (I. ricinus Europa
I. persulcatus Europa de Est).
Infectarea larvelor prnz sanguin pe
oarece.
Omul gazda accidental nimfa dezvol-
tat din larv, ia un al doilea pranz
sanguin.
Boreliile sunt transmise prin saliva capu-
ei.
Risc crescut: in zonele endemice.
 Transmitere cpue Ixodes
(nimf stnga, adult - dreapta)
Transmitere capuse Ixodes
Ixodes ciclul de via
 Profilaxie
Evitarea habitatului natural al capuselor
Imbracaminte protectoare
Repeleni anti-insecte
Deratizare
Vaccin recombinant (gena care codifica o
lipoproteina de suprafata OspA) Ac
prezenti in timpul inepturii infectante-
previn boala.
 Leptospira
Istoric: Weil n 1886 descrie clinic boala.
Wolbach si Binger izolarea L. biflexa (Lacul Boston
SUA).
Inada, Ido si Ito (Japonia) i Uhlenhuth si Fromme
(Germania) izoleaz L. icterohaemorrhagiae.
Noguchi, 1918 descrie leptospirele.

Numele: spirochete subiri (leptos foarte

subire), terminate in crlig la capete.
 Leptospira
Definitie: spirochete fine (0.1 0.15 m
diametru 5 15 m lungime).
Cu 10-30 spire regulate, strnse, puin
adnci, cu unul sau ambele capete termi-
nate in crlig.
Mobile printr-un axistil format din 2 flageli
periplasmici n jurul carora se inruleaza
cilindrul protoplasmic.
Leptospira interrogans
Leptospira
Leptospira - ME
Leptospira - ME
Leptospira - ME
Leptospira - IF
 Clasificare
Pe baza nrudirii serologice si a patogeni-
citii:
Tulpinile patogene: specia L. interrogans
(interrogans - semn de ntrebare), cu 218
serovaruri (ex. icterohaemorrhagiae,
canicola, pomona, autumnalis, etc)
Tulpinile nepatogene: specia L. biflexa
(biflexa ncurbat de dou ori).
 Leptospire
Habitat sunt ubicuitare (prezente in apa,
sunt asociate cu infectii renale la animale)
Gazde de intretinere (infectia se transmite
prin contact direct): mamifere mici (obolani,
oareci), care transmit infecia la om,
animale domestice, cine (gazde acciden-
tale).
 Caractere microscopice
Spirochete fine (0.1 0.15 m diametru 5 15
m lungime)
Cu 10-30 spire regulate, stranse, putin adanci, cu unul
sau ambele capete terminate in carlig.

2 tipuri de micri: de translaie, de rotaie

Examinare: microscopie cu cmp intunecat
 Leptospira interrogans
microscopie cmp ntunecat
 Caractere de cultur
Strict aerobe
Cultiva la 28 30 C
pH: 7.2 7.6
Medii lichide (vitamine, acizi grasi, ser de
iepure sau de bou, sruri de amoniu).
Cultiv n 7-10 zile.
 Rezistenta in mediul extern
De regul, sunt sensibile in mediul extern.
Nu rezist la uscciune, lumina solar,
temperaturi sub 14 C si nici peste 28 C.
Nu rezist la pH acid sau alcalin.
Supravieuiesc luni de zile n ape de
suprafa (aprox 6 luni).
Distruse de: alcoolul etilic, acizi, alcali,
cloramina.
 Structura antigenica
Ag somatic specific de gen:
- comun speciilor patogene si nepatogene
- situat in profunzime
- util in R de aglutinare si RFC
Ag de suprafa specifice de tip; sunt
imunogene in vivo;
- sunt active in vitro, in reactiile de aglutinare.
 Factori de virulen
Difer, in functie de tulpin
Unele (ex. serogrupul sejroe si canicola)
depind de gradul de ncovoiere al capetelor
celulei.
Altele (ex. icterohaemorrhagiae, pomona)
poseda factorul de virulen - Vi.
 Factori de virulenta
Virulena depinde de:
- stadiul bolii;
- mediul biologic din care provine
tulpina (tulpini mai virulente izolate
in prima sptmna de boal, din
snge).
 Patogenie
Penetreaza mucoasa intacta sau pielea cu
leziuni minime (sunt f. subtiri).
Bacteriemia rspndire in toate tesuturi-
le, inclusiv SNC.
L. interrogans multiplicare rapid
lezeaza endoteliul vaselor mici manifestri
clinice majore (meningita, disfunctii hepatice
si renale, hemoragii).
Bacterii prezente precoce n snge si LCR,
tardiv in urin.
Patogenie
 Clinic
Boala polisimptomatica
Incubatie: 1- 2 sptmni (medie 10 zile;
limite: 2-30 zile).
Debut brusc: febra ridicata, bifazica sau
trifazica, cefalee, fotofobie, redoarea cefei,
mialgii.
Localizari: meningian, renal, hepatic.
Severitatea: numarul bacteriilor infectante,
virulenta tulpinii, apararea gazdei.
Leptospiroza afectare renala
 Afectarea SNC
Se poate confunda cu o meningita viral.
LCR- cultura negativ.
 Forma icterica
Mai severa
Mortalitate 10%
Nu evolueaza cu sechele/complicatii.

S-a descris si o forma congenitala de

leptospiroza
 Imunitate
Imunitatea umorala responsabila de
eliminarea bacteriei.
Reactii de sensibilizare:
- meningita survine dupa disparitia bacteriilor
din LCR;
- evidentierea de complexe imune in afectarea
renal.
 Diagnostic de laborator
Microscopie
Cultivare
ELISA detectarea de antigene
Tehnici de biologie moleculara
Serologie
Microscopie cmp ntunecat
 Microscopie cmp intunecat
Filamente spiralate, luminiscente, foarte
mobile.
Miscari: de nurubare (nu sunt specifice
doar leptospirelor).
Evidentiate: in primele zile de boal (se
pot confunda cu filamente proteice eritro-
citare);
Mai util IF.
Leptospira - IF
 Cultivare
Izolare posibila:
din snge sau LCR in primele 10 zile de boal;
din urin din prima sptmn 3 luni;
recoltare repetat (cantiti reduse).
Pretentioase nutritiv, cultiv lent, pe medii
lichide cu ser de iepure.
ELISA evidentierea de antigene
 PCR polymerase chain reaction
(reactia de amplificare genica)

PCR mai sensibila dect testele de

hibridizare
Evidentierea leptospirelor in produse
patologice
(biopsii ex. rinichi)
Evidentierea leptospirelor in produse
patologice
(L. icterohaemorrhagiae)
 Serologie
Reactia de microaglutinare de elecie
ELISA
Reactia de aglutinare microscopica
Reactia determina capacitatea serului
bolnavului de a aglutina leptospire vii.
Se utilizeaza o baterie de 20 de antigene
specifice de serotip aparinnd leptospi-
relor patogene.
Aglutininele apar n ser dupa 2 sptmni
(la pacieni netratai).
Valori 100 25.000
Laboratoare de referin (se lucreaz cu
leptospire vii!!!).
Reactia de aglutinare microscopica
Valori sczute:
- stadiu incipient la un pacient tratat cu antibio-
tice;
- Ac reziduali, dup infecii n trecut.
 Serologie
Hemaglutinarea indirecta
Aglutinarea pe lama
Latex aglutinarea
ELISA
1 picatura ser de testat
 1 picatura antigen
(adsorbit pe particule de latex)
 Cu un betisor de lemn se
omogenizeaza cele 2 picaturi
Timp de 2-5 min se efectueaza
miscari de rotatie
 Citire
negativ pozitiv
 Terapie
Forme severe: penicilina sau ampicilina
(i.v.)
Forme medii: doxiciclina, ampicilina,
amoxicilina (oral).
 Epidemiologie
Raspindire universala
S-au descris trei tipuri de gazde
- gazde de meninere
- gazde accidentale
- gazde de amplificare
 Gazde de mentinere

Persistana leptospirelor in tubii renali

(probabil i n organele de reproducere).
Sunt animale aparent sntoase.
Exista afiniti de gazd:
- L. icterohaemorrhagiae obolanul brun
- L. canicola porci
- L. grippotyphosa si hebdomadis - oareci
 Gazde accidentale
Contracteaza infectia prin elemente de
mediu contaminate cu urina (de la gazdele
de mentinere sau cele accidentale).
Doza infectanta mare, infectie frecvent
clinic manifesta, portaj renal de regula
redus ca durata.
Omul este gazda accidental care nu
transmite infectia epidemic la ali
indivizi.
 Gazde de amplificare
Gazde accidentale ntre care infecia se
poate transmite epidemic:
- animale domestice (vite, porci, cini)
 Epidemiologie
Atentie: ape de mbiere!
Activiti n ape mltinoase, orice activi-
tate n apa posibil contaminat.
Transmitere probabila pe cale digestiv
(apa sau alimente contaminate).
 Profilaxie
Contact infectant probabil: doxiciclina
Vaccinarea animalelor (eptel, animale de
companie)
Deratizarea