LP 1.

DECONTAMINAREA MICROBIANĂ ÎN PRACTICA MEDICALĂ ȘI

STOMATOLOGICĂ

I. OBIECTIVE

 A diferenția ce este murdar de ce aeste curat, ce este steril de ce este contaminat și cum se
mențin separate aceste calități;
 A identifica cele 3 condiții de risc ale contaminării în spitale;
 A corela aceste condiții de risc cu nivelul eficienței agenților decontaminanți;
 Să identificați contaminările survenite în activitatea și conviețuirea din spitale;
 Să acționați pentru remedierea contaminării prin:
o Alegerea metodei și tehnicii adecvate de decontaminare,
o Pregătirea materialului pentru decontaminare,
o Efectuarea corectă, după caz, a următoarelor tehnici: o sterilizare la autoclav sau la
etuvă, o sterilizare chimică, o sterilizare fracționată, o dezinfecție prin fierbere, o
dezinfecție chimică,
o Controlul eficienței sterilizării.

II. DEFINIȚII

Contaminare: depunerea microbilor pe o suprafață sau într-o substanță.

Colonizare: depunerea microorganismelor pe o suprafață vie, cu menținerea și multiplicarea lor.
Decontaminare: ansamblu de metode care urmăresc îndepărtarea sau distrugerea, parțială sau
totală, a microbilor contaminanți.
Sterilizare: îndepărtarea sau distrugerea tuturor microorganismelor, patogene și nepatogene, forme
vegetative și spori, de pe obiecte, suprafețe sau din substanțe.
Dezinfecție: îndepărtarea sau distrugerea microorganismelor în formă vegetativă, dar nu obligatoriu
și a sporilor de pe obiecte sau suprafețe inerte. Se realizează cu agenți fizici sau substanțe chimice
numite dezinfectante, care în concentrațiile lor active sunt toxice și iritante.
Antiseptizare: îndepărtarea sau distrugerea formelor vegetative de pe suprafețe vii (tegumente,
mucoase, plăgi). Se realizează cu substanțe chimice numite antiseptice, care în concentrațiile lor
active nu sunt toxice sau iritante.
Murdar: orice suprafață cu urme de substanțe străine (praf, sânge, puroi, fecale, urină, etc) pe
obiecte, lenjerie, tegumente, pereți, dușumele, instrumente.
Curat: orice suprafață bine spălată.
Conservare/ Prezervare: distrugerea sau inhibarea înmulțirii microbilor în alimente, medicamente,
etc.
Pasteurizare: conservarea produselor alimentare prin încălzire la o temperatură sub 100°C, urmată
de o răcire bruscă, astfel încât însușirile alimentului să rămână intacte. (ex. Pasteurizarea laptelui –
expunerea laptelui timp de 15 secunde la 72°C, urmată de refrigerare imediată la 4°C)

III. Condiții de risc ale contaminării

1
 1. Condiții critice
 Sterilizarea este obligatorie;
 Orice obiect/instrument care vine în contact cu țesuturi sau mediul intern (instrumente
chirurgicale, seringi, catetere vasculare, materiale de sutură, mănuși chirurgicale,
câmpuri operatorii, halatul chirurgului, medicamente injectabile sau perfuzabile, etc);
 Recipientele și instrumentarul destinate manipulării și cultivării bacteriilor, mediile de
cultură, materialele contaminate cu microbii studiați în laboratoarele de microbiologie.
2. Condiții semicritice
 Sterilizarea este de dorit, dar este suficientă și dezinfecția eficientă;
 Orice obiect sau instrument care vine în contact cu mucoase (apăsătoare de limbă,
endoscoape, termometre, aparatura pentru respirația asistată și aspirație endotraheală,
aerul sălilor de operații, excretele bolnavilor contagioși, toate materialele contaminate
cu prelevate patologice în laboratoarele de hematologie, biochimie, etc);
3. Condiții necritice
 Dezinfecția, antiseptizarea, spălarea sunt suficiente;
 Orice obiect sau instrument care vine în contact numai cu tegumentul (mâinile
personalului de spital, stetoscop, electrozi, instalații tehnico-sanitare, lenjerie, vesela,
ustensile, suprafețe, recipiente în bucătării, etc).

IV. Clasificarea agenților de decontaminare în funcție de nivelul de eficiență

1. Nivelul înalt – agenți de sterilizare – indicaţi în condiții critice.

2. Nivelul mediu – agenți de dezinfecție eficientă – indicaţi în condiții semicritice.

3. Nivelul jos – agenți de dezinfecție joasă, antiseptizare, spălare – indicaţi în condiții

necritice.

V. Agenți și metode de decontaminare

1. Mecanici

a. spălare cu apă și săpun/detergent și frecare

b. mecanism de acțiune – udare, emulsionare, spumare

c. efect antimicrobian slab

2. Fizici

a. Căldura

a1. Uscată – mecanism de acțiune – oxidare, carbonizare

a.1.1. Aer cald – pupinel/etuvă – parametri:

2
 Temperatura 180°C 160°C 150°C
Timp sterilizare 60 minute 120 minute 150 minute
Timp omorâre spori 25 minute

Pupinel/etuvă

 Cutie metalică cu pereți dubli termoizolanți, prevăzut cu rezistențe electrice pentru

încălzirea aerului

 Un termostat ce permite menținerea constantă a temperaturii la valoarea programată

 Un ventilator ce asigură uniformizarea temperaturii aerului din incintă

 Un termometru plasat într-o zonă vizibilă indică temperatura din interior (timp, temperatură
– afişaj electronic)

 Principii generale de utilizare:

1. introdu materialele de sterilizat în ambalajele lor lăsând spaţii prin

care aerul fierbinte să circule liber

2. închide uşa etuvei

3. conectează etuva la sursa de curent

4. programează temperatura şi timpul de sterilizare

5. urmăreşte realizarea temperaturii de sterilizare şi a timpului

corespunzător de menţinere a acesteia (timp, temperatură – afişaj electronic)

6. scoate materialele sterilizate numai după răcirea etuvei.

Indicații

 Instrumentar metalic (ambalate în cutii)

 Obiecte din sticlă, porțelan (eprubete, pipete, baloane, etc)

 Substanțe uleioase

 Pulberi higroscopice termorezistente (talc)

Contraindicații:

 Soluții apoase

 Plastic, cauciuc

 Metal+sticlă

 Materiale textile (contraindicație relativă)

Controlul de calitate al sterilizării:

3
  Indicatori fizici: timp, temperatură (afişaj electronic) trebuie urmăriţi la fiecare
sterilizare.

 Indicatori chimici: benzi de hârtie impregnate cu substanţe care işi schimbă

culoarea la atingerea temperaturii de sterilizare sau pulberi ale unor substanțe cu
punctul de fuziune similar temperaturii de sterilizare; trebuie utilizați la fiecare
sterilizare.

 Indicatori biologici: benzi de hârtie de filtru impregnate cu 106 spori de Bacillus

subtilis, care după sterilizare sunt aseptic transferat în eprubete de 10 ml mediu de
cultură, menținute la 37°C 2°C ⇒ absența cultivării după 48 de ore dacă sterilizarea
a fost corespunzătoare; sunt utilizați săptămânal.

Avantaje: aparat relativ ieftin, procedură ușor de realizat, nu trebuie supravegheat.

Dezavantaje: durata sterilizării.

a.1.2. Flacăra – ardere la roșu, flambare, incinerare

a2. Umedă – mecanism de acțiune – coagularea proteinelor, degradarea enzimelor

1. T≤100°C: Tyndallizare – sterilizare fracționată, parametri – T=60-100°C, ≥ 3 zile,

30-60 de minute;

2. T=100°C: Fierberea – dezinfecție – temperatura de fierbere a apei/a vaporilor de

apă nepresurizați, 30 minute;

3. T>100°C: Autoclavare – vapori (aburi) de apă sub presiune, parametri:

Presiune 1 atm 2 atm

Temperatura 121°C 134°C
Timp de sterilizare 30 minute 20-30 minute
Timp de omorâre spori 18 minute 4 minute

Autoclavul

 Incintă cu axul orizontal sau vertical, cu pereți metalici și un sistem de închidere

ermetică, în care vaporii de apă se comprimă la o presiune care asigură temperatura
necesară sterilizării. Este esenţială circulaţia liberă a vaporilor de apă prinre obiecte
şi în interiorul ambalajelor. Prezența aerului compromite sterilizarea.

4
  Este prevăzut cu: afişaj electronic (timp, temperatură), manometru, supapă de
evacuare a aerului sau a vaporilor de apă din incintă şi o supapă de siguranţă (se
deschide dacă presiunea vaporilor de apă depăşeşte limita de siguranţă)

 Procedura poate fi automată sau semiautomată (este necesară evacuarea aerului prin
deschiderea unei supape în timpul funcţionării)

 Principii generale de utilizare:

1. verifică dacă există apă suficientă în interiorul autoclavului

2. introdu materialele de sterilizat în ambalajele lor

3. închide capacul şi conectează aparatul la sursa de curent

4. programează temperatura şi timpul de sterilizare

5. urmăreşte realizarea presiunii/temperaturii de sterilizare şi a timpului

corespunzător de menţinere a acesteia

6. după terminarea steriliyării capacul se deschide numai după răcirea

aparatului ( când presiunea interioară a ajuns la 0); răcire lentă (lichide) şi
răcire bruscă (material solid)

7. lasă materialele sterilizate, pentru uscare, în autoclavul cu capacul

deschis (manipulare posibilă după după ce temperatura a scăzut sub 80ºC)

Indicații: toate materialele care nu sunt afectate de temperatură, presiune, umiditate

 Instrumentar metalic (ambalate în casolete)

 Material din plastic și cauciuc termorezistente

 Soluții apoase

 Material textil (câmpuri, halate, măști ambalate în casolete)

 Obiecte din metal+sticlă

 Deșeuri microbiologice

 Piese de mână autoclavabile

Contraindicații:

 Soluții uleioase

 Pulberi higroscopice

Controlul de calitate al sterilizării:

 Indicatori fizici: timp, temperatură (afişaj electronic), presiune (afişaj sau

manometru), trebuie urmăriţi la fiecare sterilizare

5
  Indicatori chimici: benzi de hârtie impregnate cu substanţe care işi schimbă
culoarea la atingerea temperaturii de sterilizare sau pulberi ale unor substanțe cu
punctul de fuziune similar temperaturii de sterilizare; trebuie utilizați la fiecare
sterilizare; si testul Bowie and Dick – test de penetrabilitate a aburului;

 Indicatori biologici: fiole cu mediu de cultură cu 106 spori de Geobacillus

stearothermophilus, care după sterilizare sunt cultivate la 57°C2°C ⇒ absența
cultivării după 48 de ore de incubare, dacă sterilizarea a fost corespunzătoare; sunt
utilizați săptămânal. Ca martor, pentru controlul viabilității sporilor și a condițiilor
de cultivare, incubăm o fiolă care nu a fost supusă sterilizării.
Avantaje: durata sterilizării, posibilitatea de autoclavare individuală a instrumentelor.
Dezavantaje: aparat scump, procedură relativ complicată; trebuie supravegheat (pericol
de explozie).
b. Radiații

b1. Neionizante (penetrabilitate scăzută) – UV – dezinfecție; mecanism de acțiune

realizat prin ruperea legăturilor de hidrogen

b2. Ionizante (penetrabilitate mare) – radiații x, γ – sterilizare în condiții industriale;

mecanism de acțiune prin ionizarea apei ⇒ ioni HO- toxici

c. Ultrasunete – dezinfecție – mecanism de acțiune prin efectul de cavitație

d. Filtrare – trecerea unui lichid/gaz printr-un material poros (filtru cu pori de 0,22 μm –
reține toate bacteriile, filtru cu pori 0,01 μm – realizează practic sterilizarea lichidelor
termosensibile; filtru HEPA – High Eficiency Particulate Air Filters – sterilizare aer în
boxele de siguranță antiepidemică).

3. Chimici

a. Nivel înalt

a.1.1. Oxid de etilen – gaz – sterilizare – este un gaz relativ toxic și inflamabil, fiind
utilizat în amestec cu 15% CO2 în sterilizatoare speciale; parametri:

Cantitate gaz 22,1 mg/L 22,1 mg/L 2x22,1 mg/L

Temperatura camerei 37°C 37°C
Timp de sterilizare 12-36h 8h 4h

Indicații: metoda de elecție – pentru material termosensibil.

Avantaje: poate fi utilizat pentru orice tip de material (plastic, cauciuc, piese de mână,
matrițe, lucrări protetice)

Dezavantaje: gaz toxic, pericol de explozii.

a.1.2. Glutaraldehida – soluție – dezinfecție eficientă /sterilizare:

a.1.3. Formaldehida – soluție – dezinfecție (săli de operație), sterilizare (vezi și LP 2):

6
 Decontaminare Dezinfecție eficientă Sterilizar Sterilizare Sterilizare
e
Temperatura camerei camerei 40-50°C 60°C
Timp de decontaminare ≥ 30 minute 6-10h 4h 1h

Avantaje: metodă relativ ieftină (nu necesită aparatură specială)

Dezavantaje: toxică şi iritantă pentru tegumente și mucoase.

4. Perhidrolul – sterilizatoare cu plasmă

b.Nivel mediu

a.1. Alcooli – etilic 70, izopropilic 60-70°, etc

a.2. Compuși cu clor – hipoclorit de sodiu – dezinfectant/antiseptic; cloramina –

dezinfectant/antiseptic; etc

a.3. Compuși cu iod – alcool iodat – antiseptic; betadină – antiseptic

a.4. Derivați fenolici

c.Nivel jos – detergenți, săruri cuaternare de amoniu, spirt medicinal