Intoxicația cu nitrați este cunoscută sub numele de cianoza
infantilă sau methemoglobinemia infantilă cianotică. Nitrații din apă provin fie din solurile bogate în săruri de azot, fie provin din poluarea apei cu nitraţi (îngrăşămintele chimice pe bază de azot, sau substanțe organice care prin descompunere pun în libertate nitrați). Nitrații din apă ajunşi în organism suferă o serie de transformări la nivelul tubului digestiv (sub actiunea germenilor coliformi), rezultând nitriții. Nitriții din sânge se combină cu hemoglobina formând methemoglobina. Methemoglobina este o combinatie între hemoglobină şi oxigen care spre deosebire de hemoglobină are Fe3+, astfel încât legătura oxigenului nu se mai face ca la hemoglobină sub formă de oxigen molecular. În felul acesta se produce o carenţă de oxigen. În condiţii fiziologice există methemoglobină în proporţie de 5% din totalul hemoglobinei. În functie de procentul de methemoglobină din totalul hemoglobinei din sânge, există mai multe manifestări clinice care însoţesc methemoglobinemia. Între 10-20% sunt forme clinice uşoare, între 20-50% forme clinice medii, peste 50% intoxicatii grave la copiii mici, letale. Boala o fac copiii mici (în primul an de viaţă) alimentați artificial. Acest fapt se explică prin faptul că, în primele luni copilul păstrează hemoglobina fetală mult mai labilă și cantitatea de nitraţi pe Kgc este mai mare ca la adult.Astfel, nitrații consumaţi de sugari cu apa folosită pentru alimentaţia artificială sunt reduşi la nitriţi de culturile practic pure de bacilus subtilis care se găseşte în produsele lactate. Boala se manifestă prin dispnee, tahipnee, agitaţie, convulsii, diaree sau constipație, cianoza iniţială a faţei şi extremităţilor, apoi generalizată. Tratamentul cu vitamina C sau simpla întrerupere a administrării de apă care contine nitrați poate fi suficientă pentru dispariţia fenomenelor toxice. Intoxicația cronică poate apare şi la copiii mai mari, adolescenți şi adulti. Se numeşte boala apei, manifestată prin grade variate de anemie, prezenţa methemoglobinei în proporţie de 10-15%, scăderea rezistenţei la infecţii, retardare în dezvoltarea staturo-ponderală. După unii autori nitraţii din apă favorizează neoplaziile ca urmare a combinării cu unele amine rezultând nitrozamine cu efect cancerigen. Profilaxie: concentraţia maximă admisă în apă de nitraţi este de până la 45 mg/L de apă. Se recomandă alimentația naturală a copiilor în primele 3 luni de viaţă, cunoaşterea conţinutului de nitrați din sursele de apă potabilă a gravidelor. Îndepărtarea nitraților din apă este dificil de realizat, se face cu răşini schimbătoare de ioni. Fluorul are efect antagonic deci poate fi utilizat ca un element profilactic.