1.

În formarea rapidă a placentei proliferarea citotrofoblastelor se consideră a fi c

rezultatul unei stimulări :
A. Neurocrine
B. Paracrine
C. Autocrine
D. Endocrine
E. Doar B și D
2. Fenomenul de crossing-over din cadrul meiozei are loc în stadiul : c
A. Leptoten
B. Pahiten
C. Diploten
D. Diakineză
E. Metafaza II
3. Citocrom C : a
A. Transportă electroni și îi donează complexului IV
B. Transportă electroni și îi donează complexului III
C. Transportă electronii și H+ către citocrom c reductaza
D. Transportă electronii și H+ către citocrom c oxidaza
E. Nu transportă electroni
4. Printre componentele moleculare ce edifică joncțiunile strânse NU se numără: D
A. Ocludina
B. Proteine din familia MAGUK
C. Cingulina și simplekina
D. Tonofilamentele
E. PKC
5. Care din structurile următoarele sunt necesare transportului glucozei la nivelul B
enterocitelor și nefrocitelor:
A. Ca2+ - ATP-azele, Na+/K+-ATP-aza, prot GLUT
B. Na+-K+ - ATP-aza, GLT-1, GLT-5, GLT-4
C. Simporturile Na+/K+/2Cl-, canalele de K+ și Cl-
D. Canalele de Ca2+, canalele de K+ și Cl-
E. Doar B și C
6. Care din următoarele mecanisme sunt influențate de nivelul pH-ului celular și B
constituie în acest timp și un mecanism reglator al acestuia:
A. Antiportul 3Na+/Ca2+, antiportul Na+HCO-3/Cl-
B. Antiportul Na+/H+
C. Antiportul 3Na+/Ca2+
D. Simportul Na+/ amino –acizi
E. Antiportul HPO42-/Ca2+
7. Concentrarea fosfotidilinozitolului în monostratul intern al bistratului lipidic B
este un rezultat al:
A. Mișcării lipidelor membranare
B. Distribuției asimetrice a fosfolipidelor membranare
C. Asamblării compacte a lipidelor membranare
D. Mișcării de difuzie laterală a moleculelor lipidice
E. Este un aspect întâlnit doar în cazul unor căi de semnalizare
8. Prezența bolului alimentar conduce la activarea R histaminici și deplasarea: B
+ +
A. Subunității α a Na -K /ATP-azei
 B. Veziculelor ce conțin ATP-aza de H+/K+
C. Subunității α a ATP-azei de H+/K+
D. Pompelor de protoni
E. ATP-azelor de Ca2+
9. Glicocalixul este ..... 1....., localizat ....2...., a cărui integritate este absolut D
necesară desfășurării normale a activităților funcționale ale celulei.
A. 1. Un strat lipidic; 2. Printre proteinele intrinseci
B. 1. Un strat lipoproteic; 2. La nivelul stratului interna fosfolipidic
C. 1. O pătură glicoproteică; 2. La nivelul membranei nucleare
D. 1. O pătură glicoproteică; 2. Pe fața externă a membranei plasmatice
E. 1. O pătură glicoproteică; 2. Pe fața internă a membranei plasmatice
10. În numeroase tipuri de cancere umane, multiplicarea masivă și necontrolată a E
celulelor tumorale se explică prin absența punctului de restricție în:
A. Faza G0
B. Faza M
C. Faza S
D. Faza G2
E. Faza G1
11. Urmatoarele modificări caracterizează vasculopatia îmbătrânirii: C
A. Se reduce grosimea tunicii medii și interne
B. Matricea extracelulară este redusă de volum
C. Matricea extracelulară este mai bogată în glucozoaminoglicani și
colagen
D. Diamentrul vaselor se micșorează
E. Se reduce reținerea unor compuși cum ar fi AGEs
12. C.D.K.I – kinazele dependente de ciclinele inhibitorii sunt următoarele, cu B
excepția:
A. Proteina Rb
B. Proteina Cdc25
C. Proteina p21
D. Proteina p16
E. Proteina p27
13. Următoarele afirmații despre joncțiunile strânse sunt adevărate cu excepția: D
A. În microscopia electronică au un aspect pentalamelar
B. Realizează separarea lumenului intestinal de sistemul vascular printr-o
barieră dotată cu permeabilitate selectivă
C. La nivelul barierei hematoencefalice sunt localizate între celulele
endoteliale capilare
D. Formarea lor în țesuturile embrionare este dependentă de formarea
joncțiunilor pe bază de cadherine
E. Apar ca ”nituri” ce ancorează filamentele intermediare a 2 celule vecine
14. Printre funcțiile cadherinelor se numără următoarele, cu excepția: A
A. Reprezintă suportul adezivității heterofilice celulă-membrană în toate
țesuturile organismului
B. Mediază adezivitatea celulară de rezistență
C. Determină tranziții morfologice în cadrul modelării și menținerii
arhitectonicii tisulare
D. Sunt implicate în recunoașterea intercelularăjg
 E. Asigură suportul adezivității homofilice celulă-celulă
15. Zonula adherens prezintă următoarele forme: D
A. Joncțiuni autotipice la nivelul miocardiocitelor
B. Discuri intercalare la nivelul celulelor endoteliale capilare
C. Contacte focale între monostraturile externe ale celulelor adiacente
D. Regiuni de adezivitate la nivelul sinapselor în SNC
E. Bară terminală la nivelul polului bazal al enterocitelor
16. Integrina α6β4 cuplează: A
A. Filamentele intermediare cu laminina
B. Filamentele de actină cu laminina
C. Filamentele intermediare cu plakoglobina
D. Filamentele de actină cu plakoglobina
E. Colagenul cu plasmalema
17. Colagenul conține : D
A. Lanțuri lungi de oligozaharide
B. Numai glucoză și fructoză
C. Trei lanțuri polipeptidice aranjate în formă de cruce asimetrică
D. Hidroxilizină și hidroxiprolină
E. Aproximativ 2.500 de aminoacizi grupați în câteva domenii repetitive
18. La eucariote complexul eIF4: E
A. Este esențial în identificarea AUG
B. Fixarea capului 3`
C. Induce hidroliza legăturii lanțului peptidic cu ultimul ARNt
D. Facilitează cuplarea GTP la ARNtiMET
E. Toate sunt false
19. În ceea ce privește mecanismul de translocare a proteinelor prin membrana B
RER următoarele afirmații sunt adevărate, cu excepția:
A. În cazul proteinelor solubile acesta este indus de o secvență-semnal
inițială
B. Este mai complex pentru proteinele solubile
C. În cazul proteinelor structurale presupune sinteza proteinelor uni-pass
și multi-pass
D. În cazul acestui mecanism secvența-semnal este recunoscută de SRP
E. Receptorul specific al SRP este localizat pe fața citoplasmatică a RER
20. Mecanismul ”treadmilll machine ”, este întâlnit în: A
A. Polimerizarea actinei
B. Asamblarea microtubilor
C. Dezansamblarea microtubilor
D. Elongarea lanțurilor polipeptidice
E. Contracția actină-miozină
21. Fragmentarea enzimatică a miozinei II nu presupune următoarele proces, cu E
excepția:
A. Prin tratamentul chimiotripsinic se obțin fragmentele S1 și S2 din
LMM
B. Prin tratamentul papainic se obțin MMG și LMM
C. Prin tratamentul chimiotripsinic se obțin fragmentele S1 și S2 din
MMG
 D. Prin tratamentul papainic se obțin fragmentele S1 și S2 din LMM
E. Nici unul de mai sus
22. Următoarele afirmații referitoare la metabolismul oxidativ sunt adevărate, cu B
excepția:
A. Acetil-CoA reprezintă elementul comun pentru metabolizarea
glucidelor și lipidelor
B. Prin glicozilarea unei molecule de glucoză se obțin cel puțin șase
molecule de ATP
C. Acizii grași sunt transportați prin intermediulunui cărăuș proteic
D. Dehidrogenazele desprind câte doi atomi de hidrogen
E. Acceptorul final de electroni este oxigenul
23. Fosforilarea oxidativă presupune, cu excepția: C
A. Un flux transmembranar de protoni
B. Un flux de electroni prin complexe enzimatice respiratorii
C. Reprezintă etapa finală a metabolismului anaerob
D. Implică reducerea O2 la H2O
E. Are loc la nivelul mitocondriilor, la eucariote
24. Ciclul Krebs se caracterizează prin următoarele, cu excepția: D?
A. Se desfășoară la nivelul crestelor mitocondriale
B. Dehidrogenazele desprind câte 2 atomi de hidrogen
C. Un atom de hidrogen este transferat ca H- la NAD+
D. Un atom de hidrogen este eliberat ca H+ în soluție
E. Acceptorul final de electroni este oxigenul
25. Din punct de vedere biochimic matricea peroxizomilor nu se caracterizează C
prin, cu excepţia:
A. Enzima marker este malat-dehidrogenaza
B. Conţine enzime care catalizează reacţiile de transcripţie
C. Conţine Pex 11 şi Pex 25
D. Enzima marker este glucozo-6-fosfataza
E. Conține ribozomi
26. Despre importul proteinelor peroxizomale se poate afirma că: C/E
A. Implică prezenţa unei secvenţe semnal SRP
B. Implică prezenţa unui complex de translocare
C. Implică hidroliza GTP în GDP + Pi
D. Implică glicozilarea unui lanţ polipeptidi
E. Implică hidroliza ATP la ADP + Pi
27. Referitor la meioza I următoarele afirmaţii sunt false, cu excepţia: A
A. Numărul de cromozomi din celulele- fiice se reduce la jumătate
B. Are o durată de 1-1,5 ore
C. Se formează 8 spermatocite şi ovocite de ordinul II- celule haploide n
D. Este o diviziune homeotipică
E. Este o diviziune ecuaţională
28. Despre gena Sdi-1 caracteristică celulelor senescente se poate afirma că: E
A. Este numită şi WAF-1
B. Este un inhibitor al sintezei de ADN
C. Are ca produs Cip-1
D. Este supraexprimată în celulele senescente
 E. Toate de mai sus
29. Enzimele lizozomale D
A. Sunt sintetizată în stare activă
B. Acționează la pH acid (7,2-8.5)
C. Pot degrada componente celulare precum virusuri sau bacterii
D. Nu pot acționa în afara lizozomului
E. Pot fi inactivate prin creșterea acidității peste nivelul lor normal de
funcționare
30. Alegeți asocierile funcționale corecte: E
A. Fagozomi-autofagie; citolizozomi-crinofagie; crinolizozomi-heterofagie
B. Fagozomi-heterofagie; citolizozomi-autofagie; crinolizozomi-criofagie
C. Heterolizozomi-heterofagie; citolizozomi-crinofagie; crinolizozomi-
autofagie
D. Fagozomi-criofagie; citolizozomi-autofagie; crinolizozomi-crinofagie
E. Fagozomi-heterofagie; citolizozomi-autofagie; crinolizozomi-crinofagie
31. Mitocondriile: A
A. Conțin ADN transmis numai de la mamă.
B. Conțin granule mitocondriale în camera externă.
C. Conțin enzime atașate feței interne a membranei externe.
D. Conțin creste mitocondriale formate prin plierea celor două membrane.
E. Se divid prin mitoză.
32. Matricea mitocondrială conține: C
A. Ioni: Ca2+, Mg2+, Mn2+, Be2+, Sr2+, etc
B. Enzime hidrolitice
C. Acizi nucleici circulari
D. Lizozomi
E. Peroxizomi
33. În prima fază a respirației mitocondriale, glicoliza, se produce: A ?
A. Consumul a 2 molecule de ATP
B. Producerea a 30 molecule de ATP
C. Consumul a 2 molecule de ATP și producerea a 2 molecule de ATP
D. Consumul a 2 molecule de ATP și producerea a 4 molecule de ATP
E. Producerea unei molecule de piruvat
34. Fosforilarea oxidativă: E
A. Realizează un consum net de energie.
B. Este etapa finală a metabolismului anaerob.
C. La eucariote și procariote se realizează cu ajutorul mitocondriei.
D. Presupune reducerea O2 la H2O2.
E. Folosește electroni extrași din ciclul Krebs
35. In figura de mai jos identificati enzima numerotata cu 2: D
 A. Fosfolipaza A1
B. Fosfolipaza A2
C. Fosfolipaza A3
D. Fosfolipaza C
E. Fosfolipaza D
36. Disiparea gradientului electrochimic al H+ de la nivelul membranei interne C
mitocondriale se realizează:
A. Prin activarea ATP-azelor tip H/K
B. Prin deschiderea unor canale ionice
C. Cu ajutorul FCCP-ionofor cărăuș
D. Creșterea concentrației ionilor de Ca
E. Difuzie facilitată
37. Blocarea producției mitocondriale de ATP se poate realiza prin: B
A. Mărirea procentului de colesterol în membrana mitocondrială externă
B. Disiparea gradientului electrochimic al H+ de la nivelul membranei
interne mitocondriale
C. Creșterea concentrației ionilor de Ca
D. Activarea reacțiilor de glicoliză
E. Nici una din cele de mai sus
38. La nivel renal, în ansa lui Henle, celulele utilizează pentru reabsorbția NaCl A
următoarele mecanisme :
A. Simporturile Na/K/2Cl- și Na/K- ATP-azele
B. Difuzia facilitate de proteinele cărăuș
C. ATP-aza H/K
D. Proteine canal pentru K și Cl
E. Mecanismele de la punctul a și d
39. Care din următoarele structuri transportoare în stare de repaus se gasesc în D
membrana unor vezicule citoplasmatice, submembranar :
A. Ca – ATP-azele
B. H- ATP-azele
C. GLUT – 4
D. H/K – ATP-aza
E. Numai c și d
40. Care este ordinea corectă pentru dispunerea elementelor citoscheletului din E
imaginea de mai jos? (MT=microtubi; FA=actină-F; IF=filamente
intermediare, M=miozină)

A. A=MT; B=IF; C=FA

B. A=FA; B=IF; C=M
C. A=MT; B=M; C=IF
 D. A=M; B=MT; C=FA
E. A=MT; B=FA; C=IF
41. În microscopia electronică centriolii prezintă: B
A. 9 triplete de microtubuli periferice şi 2 dublete centrale
B. 9 triplete de microtubuli periferice şi nici un dublet central
C. 9 dublete de microtubuli periferice şi un triplet central
D. 9 dublete de microtubuli periferice şi un microtubul central
E. Un manunchi de microfilamente de actina si molecule de miozina
42. Ce tipuri de transport sunt indicate în imagine? D

A. 1. Na; 2. Na-K; 3. Na-Ca

B. 1. Glucoză; 2. Ca; 3. Na-K
C. 1. Na; 2. Na-K; 3. Na-Ca
D. 1. K; 2. Na-Gluc; 3. Na-Cl
E. 1. H; 2. Ca; 3. Na-Ca
43. Printre genele cu rol în contracararea apoptozei se găsește și: E
A. C-myc
B. Ced-3
C. Ced-4
D. P53
E. Bcl-2
44. Următoarele afirmații referitoare la caracteristicile lanțului respirator sunt E
adevărate, cu excepția:
A. Complexele I și II preiau electronii de la NADH
B. Complexele III și IV preiau electronii de la FADH2
C. Complexele I și II transferă electronii către CoQ
D. Complexul III preia electronii de la CoQ
E. Complexul IV preia electronii de la cyt-c
45. Proteinele asociate joncțiunii de adezivitate sunt: B
A. Cingulina
B. Radixina
C. Conexina
D. Laminina
E. Fibronectina
46. Laminina este: C
A. Responsabilă de integritatea țesuturilor osoase
B. O proteină transmembranară a complexului joncțional apical
C. O moleculă a adezivității, specifică laminei bazale
 D. O proteină specifică joncțiunilor de ancorare
E. O proteină specifică joncțiunilor de comunicare
47. Următoarele proteine asigură atașarea inelului de actină la membrana celulară, E
cu excepția:
A. Catenine
B. Vinculina
C. α – actinina
D. Plakoglobina
E. Cingulina
48. Eucromatina activă: C
A. Este parțial inactivă
B. Este întotdeauna condensată în interfază
C. Reprezintă fracții de cromatină unde au loc procese de transcripție
D. Este inactivă genetic și nu suferă procese de transcripție
E. Reprezintă cromatina condensată care conține gene structurale inactive
49. Printre funcțiile metabolice ale învelișului nuclear se numără următoarele, cu B
excepția:
A. Elongarea lanțurilor de acizi grași
B. Degradarea fosfolipidelor și colesterolului
C. Desaturarea acizilor grași
D. Detoxifierea celulară
E. Glicozilarea lipidelor și proteinelor
50. Printre elementele structurale ale fibrelor cromatiniene sunt următoarele C
componente, cu excepția:
A. Proteine acide – 25 %
B. Lipide, ioni în cantități mici
C. Macromolecule de ARN- 30%
D. Proteine bazice – 40%
E. Protamine și histone
51. În microscopia fotonică nucleolii prezintă: B
A. Un contur perfect regulat și conținut omogen
B. Aspect de corpusculi bazofili în colorația cu hematoxilină-eozină
C. Pars amorfa sau cromatina perinucleară
D. Pars cromosoma sau corpul nucleolar
E. Pars granulosa formată din ADN
52. Spațiile intercromatiniene: B
A. Reprezintă punctele de continuitate dintre membranele nucleare
B. Sunt fibrile pericromatiniene compuse din molecule de ARN
C. Asigură sinteza ARNr
D. Asigură transferul ARNr
E. Sunt granule perinucleare formate din ARNt
53. Secvența Kozak este situată: C
A. La capătul 3` al ARNr
B. La capătul 5` al ARNr
C. La capătul 5`al ARNm
D. La capătul 3` al ARNm
E. La capătul 3` al ARNt
54. Nu este caracteristic rețelei trans- Golgi, cu excepția: A
A. Are rol de stație de sortare a proteinelor
B. La plante portă denumirea de dictiozom
C. Este formată din numeroși saci de circa 6 nm
D. Conține un număr impresionat de cisterne aplatizate
E. Este zona proximală sau de formare
55. Glicozilarea terminală a proteinelor este controlată la nivelu complexului Golgi B
de :
A. Fosfataza acidă
B. α – manozidaza
C. Glicoziltransferaza
D. Glucuronidaza
E. Monoaminoxidaza
56. Caracteristicile proteinelor filamentare ale citoscheletului sunt următoarele, cu A
excepția:
A. polimerizarea actinelor in vitro este dependentă de ATP
B. filamentele de actină sunt distruse de faloidină
C. interacțiunea actină-miozină este condiționată de hidroliza GTP
D. asamblarea microtubilor este realizată în prezența ATP, la 370C
E. filamentele intermediare sunt structuri extrem de instabile
57. Printre substanțele care se pot cupla la actina G se numără și: B
A. Brațul miozinei
B. Ca, Mg
C. Profilina care stimulează polimerizarea
D. GTP
E. Citocalazina care inhibă depolimerizarea
58. Filamentele de actină pot fi: C
A. α-actine, nemusculare
B. β-actine, musculare
C. γ-actine, în mușchiul neted intestinal
D. α-actine și β-actine, nemusculare
E. µ-actine, musculare și nemusculare
59. ATP sintetaza: C
A. Are două regiuni α și β cu roluri și structuri diferite
B. Are rolul de a transporta electronii utili sintezei de ATP
C. Capul proemină în matricea mitocondrială
D. Se găsește la nivelul cisternelor complexului Golgi
E. Intervine în producerea de electroni de la nivelul complexului I
60. Funcțiile joncțiunilor de tip gap includ: D
A. Distribuția forțelor de tracțiune ce apar între celule
B. Funcția de barieră
C. Stabilizează structura fizică a țesuturilor
D. Dependența de concentrația ionilor de Ca și de pH
E. Influențează elasticitatea țesuturilor
61. Caracteristicile filamentelor intermediare NU includ: C
A. Stabilitatea
B. Sunt mai abundente în celulele epiteliale și neuroni
 C. Posibilitatea de a cupla nucleotide
D. Sunt structure fibrilare α-helicale
E. Capacitatea de a lega GTP
62. Ubiquinona : B
A. Transport electronii și îi donează complexului IV
B. Transport electronii și îi donează complexului III
C. Transportă electronii și H+ către citocrom c reductaza
D. Transportă electronii și H+ către citocrom c oxidaza
E. Este o moleculă ce transportă doar H+
63. Proteinele uniport GLUT5 : B
A. Facilitează transportul glucozei din fluxul sanguin către enterocit
B. Se găsește la polul apical al celulei al enterocitelor
C. Se află în zona bazo-laterală a plasmalemei enterocitelor
D. Intervine în reglarea contracției mușchiului cardiac
E. Are rol în reglarea pH-ului
64. Proteinele uniport GLUT4 sunt localizate : C
A. În ficat
B. În celulele β secretoare
C. În vezicule sub plasmalemă la nivelul adipocitelor și mușchilor
D. În eritrocite
E. În plasmalema celulelor din mucoasa gastrică
65. Linkerul transmembranar în cazul hemidesmosomilor este reprezentat de: B
A. Selectine
B. Integrine
C. Caderine
D. Fibronectina
E. Ig
66. Care din următoarele molecule reprezintă reglatori ai proteinelor G: B
A. Protein-kinaza C
B. Factori de schimb guanin-nucleotidici, activatori ai GTP-azelor
C. Protein - kinasa A
D. Fosfolipaza C
E. Nivelul de AMPc
67. La nivelul endozomului primar datorită pH-ului scăzut: B
A. Se realizează disocierea EGF de receptor
B. Se eliberează Fe din transferină
C. Se desprinde transferina de receptor
D. Se realizează hidroliza esterilor de colesterol
E. Se hidrolizează apoproteina B
68. Ribozomii prezintă urmatoarele caracteristici, cu excepția: D
A. Sunt formați din două subunități, una mare și una mică
B. Se formează prin autoasamblarea în citoplasmă a celor două subunităţi
în prezenţa ionilor de Ca2+ şi Mg2+
C. ARNr este esenţial asamblării ribozomale
D. Asamblarea ribozomilor începe în RE
E. În urma asamblării începe sinteza proteică prin cuplarea aminoacizilor
și formarea unui polipeptid ce este apoi eliberat în lumenul RE
69. Funcțiile proteinelor membranare NU includ: C
 A. Transmiterea mesajelor
B. Menținerea celulelor în contact
C. Sensul de evacuare al unui produs de secreție
D. Rol în procesele metabolice
E. Organizarea joncțiunilor impermeabile
70. Modul de semnalizare paracrin: D
A. Se realizează numai între celulele aflate în contact direct și permanent
B. Este deschis la nivelul neuronilor care comunică între ei sau cu
celulele efectoare
C. Este un sistem de semnalizare care determină toate celulele unui
organism să se comporte ca un tot unitar
D. Se realizează între celule situate în imediata apropiere a celulei
emițătoare de semnal
E. Implică acțiunea moleculelor semnal asupra propriei celule de origine
71. La nivelul căreia din următoarele structuri din sistemul proteic al mecanismului B
motor al cililor vibratili apar modificări în cazul imobilității ciliare:
A. Placă bazală
B. Brațele de dineină, fibrele radiale, dubletul central
C. Manșonul de filament de actină
D. Rădăcina ciliară
E. La nivelul brațelor de miozină
72. Transportul vezicular între diverse compartimente celulare și direcționarea mișcărilor B
de locomoție amebiodă a fibroblastelor și leucocitelorse realizează cu ajutorul:
A. Filamentelor de actină și miozină
B. Centriolilor, microtubilor
C. Filamentelor intermediare
D. Proteinelor associate filamentelor citoscheletului
E. Ionilor de Ca2+ și ATP-azelor
73. Printre funcțiile joncțiunilor strânse se numeră și: D
A. Medierea interacțiunilor specifice limfocitelor
B. Medierea interacțiunilor tranzitorii dintre leucocitele circulante și
peretele vascular
C. Menținerea asimetriei membranare
D. Distribuirea forțelor de tracțiune și de forfecare care apar între celule
E. Asocierea cu filamentele din matricea extracelulară
74. Localizarea cea mai frecventă a ribozomilor este: D
A. În nucleu
B. În vacuole și mitocondrii
C. Pe fața externă a membranei interne nuclere
D. În asociere cu RE
E. În vecinătatea aparatului Golgi
75. Ce moleculă este responsabilă pentru transportul informației din zona de C
stocare în cea de utilizare:
A. ADN
B. ARNs
C. ARNm
D. ARNt
E. Proteinele cărăuș
76. Proteina următoare este localizată : C

A. La nivelul membranei externe a mitocondriei

B. La nivelul membranei celulare
C. La nivelul membranei interne a mitocondriei
D. La nivelul porilor nucleari
E. La nivelul RER
77. În următoarea imagine se identifică structura: E

A. Joncțiunii strânse
B. Desmozomilor
C. Joncțiunii de comunicare
D. Hemidesmozomilor
E. Plasmalemei
78. Vitamina D, cu o structură .....1....., este un ligand pentru receptorii ....2..... D
răspunsul celular manifestându-se prin.....3....
A. 1. lipofilică; 2. membranari; 3. activarea PKA
B. 1. hidrofobă; 2. membranari; 3. activarea PKC
C. 1. lipofilică; 2. membranari; 3. sinteza AMPc
D. 1. lipofilică; 2. intracelulari ; 3. transcripția genică
E. 1. hidrofobă; 2. intranucleari; 3. sinteza ATP
79. Eicosanoizii sunt molecule-semnal utilizate în semnalizarea: C
A. Endocrină
B. Paracrină
C. Autocrină
D. Directă
E. Neurocrină
80. Unele medicamente utilizează drept vehicul de transport în interiorul D
organismului uman:
 A. Lizozomii
B. Lipozomii
C. Fagozomii
D. Liposomii
E. centrozomii
81. Ce structură este reprezentată în această imagine? E

A. Lizozom primar
B. Lizozom secundar
C. Mitocondrie
D. Peroxizom
E. Corpi rezidual
82. Etapa de transcripție, etapă principală a sintezei proteice este realizată A
în .....1...... și are drept rezultat sinteza .....2.... sub acțiunea .....3......
A. 1.nucleu; 2.ARNm; 3.ARN polimeraza II
B. 1.subunitatea mică a ribozomului; 2.ARNt; 3.aminoacil ARNt sintetaza
C. 1.nucleu; 2. ADN; 3. ARN polimeraza I
D. 1.subunitatea mare a ribozomului; 2.ARNr; 3.ARN sintetaza
E. 1.citoplasmă; 2.ARNm; 3.ARN polimeraza I
83. PKC – este activată de: E
A. GMPc
B. Ca2+
C. AMPc
D. DAG
E. B și D sunt corecte
84. ......... reprezintă ”directorul executiv” al celulei, deoarece coordonează A
ansamblul mecanismelor moleculare care conduc la multiplicarea celulară:
A. Orologiul de control al ciclului celular
B. Nucleul
C. Centrozomul
D. Centriolul
E. Ciclul celular
85. Cea mai scurtă fază a întregului ciclu de diviziune este: A
A. Prometafaza II
B. Telofaza I
C. Metafaza II
D. Anafaza I
E. Profaza I
86. Printre receptorii cu activitate catalitică se numără și: B
A. Receptorii cuplați cu proteinele G
 B. Receptorii tirozin-kinazici
C. Receptorii pentru citokine
D. Receptorii cuplați la canale ionice
E. Receptorii pentru hormonii steroizi

87. Printre modificările post-mortem nu se numără și : B

A. Forma sferică a celulelor
B. Creșterea pseudopodelor
C. Dispariția mitocondriilor
D. Cariorexis
E. Carioliză nucleară
88. Contopirea unei vezicule intracitoplasmatice cu membrana celulară în B
momentul exocitozei sau fuzionarea a două membrane celulare separate în
momentul fertilizării reprezintă exemple ale proprietățile lipidelor membranare
de :
A. Difuza liber
B. Autoasamblare
C. A efectua mișcări de rotație
D. Asociere
E. A fi electric neutre
89. Ce enzime activează diacilglicerolul (DAG) în cadrul căii de semnalizare B
fosfoinositidice:
A. Protein kinaza A
B. Proteinkinaza C
C. MAP kinaza
D. Tirozin kinaza
E. Fosforilaza B
90. Joncțiunile strânse sunt formate din următoarele proteine, cu excepția: B
A. Simplekina
B. Cingulina
C. Vinculina
D. Ocludina
E. MAGUK
91. Joncțiunile strânse contribuie la: D
A. Menținerea simetriei membranare în celulele endoteliale
B. Menținerea domeniilor glicolipidice
C. Menținerea asimetriei membranare în celulele țesutului conjunctiv
D. Niciun răspuns corect
E. Toate răspunsurile sunt corecte
92. Joncțiunile GAP intervin în: D
A. Menținerea simetriei membranare în celulele epiteliale
B. Facilitarea anumitor mișcări celulare
C. Distribuirea forțelor de tracțiune și de forfecare apărute între celule
D. Funcționarea sinapselor electrice
E. Constituirea barierei hematoencefalice
93. Învelișul nuclear permite transportul : D
A. Hormonilor steroizi din nucleu în citoplsamă
 B. Ribonucleoproteinelor din citoplasmă în nucleu
C. Carotinoizilor din nucleu în citoplasmă
D. ARNm și enzimelor din nucleu în citoplasmă
E. Moleculelor lipofile din nucleu în citoplasmă
94. Nucleolii conțin: E
A. Cantități mari de Ca, Zn, Mg
B. Proteine nucleolare -30%
C. ARNt -90%
D. Macromolecule de ARNm -60%
E. Diferite stadii dematurare ale ARNr
95. Lipidele prezente în membrana RE sunt reprezentate de : E
A. Fosfatidilcolina
B. Fosfatidiletanolamina
C. Fosfatidilserina
D. Fosfatidilinozitol
E. Toate de mai sus
96. Reciclarea membranelor: C
A. Este un proces energodependent
B. Este întâlnită în celulele specializate în secreție
C. Este întâlnită în neuroni și macrofage
D. Toate de mai sus
E. Nici un răspuns
97. Proteinele motrice asociate microtubilor sunt: A
A. Kinezina
B. Tubulina
C. Vilina
D. Vimentina
E. Internexina
98. ABP – acting-binding proteins: C
A. Sunt filamente groase de proteine
B. Intervin în asamblarea microtubilor
C. Intervin în asamblarea și dezasamblarea filamentelor de actină
D. Sunt proteine asociate miozinei
E. Intervin în organizarea filamentelor intermediare
99. Următoarele procese caracterizează contracția actină-miozină, cu excepția: C
A. În faza inițială miozina este strâns cuplată la actină
B. În prima fază miozina se leagă la doi monomeri de actină
C. În prima fază are loc eleberarea ADP-ului
D. În a treia fază ADP-ul și Pisunt legate la capul miozinei
E. Filamentele de actină vor tracționa filamentele de miozină
100. În ceea ce privește membrana externă mitocondrială : A
A. Fosfatidilinozitolul este lipidul marker
B. Cit b5- reductaza este enzima marker
C. Fosfatidiletanolamina este lipidul marker
D. Acil-CoQ sintetaza este enzima marker
E. Fofatidilglicerolul este lipidul marker
101. Ubiquinona: A
 A. Denumită și coenzima Q
B. Transportă 2 electroni odată
C. Donează electronii citocrom c oxidazei
D. Doar b și c
E. Toate de mai sus
102. Printre proteinele marker implicate în metabolismul celular nu fac parte, cu C
excepția:
A. Monoaminoxidaza
B. Nucleotid-fosfokinaza
C. Enzimele lanțului repirator
D. Malat-dehidrogenaza
E. Cardiolipina
103. Următoarele afirmații legate de membrana internă a mitocondriei sunt false, cu D
excepția:
A. Lipidul marker este fosfatidilinozitolul
B. Enzima marker este monoaminoxidaza
C. Enzima marker este malat-dehidrogenaza
D. Lipidul marker este cardiolipina
E. Lipidul marker este fosfatidilcolina
104. Hidrolazele lizozomale: E
A. Sunt sintetizate la nivelul ribozomilor atașați RE
B. Sunt translocate în lumenul REG
C. Sunt sintetizate la nivelul ribozomilor liberi citoplasmatici
D. Sunt translocate în lumenul REN
E. Doar a și b
105. Lizozomii convenționali pot fi: C
A. Primari sau vacuole de digestie
B. Secundari sau protolizozomi
C. Terțiari sau telolizozomi
D. Primari sau autolizozomi
E. Nici un răspuns
106. Receptorii specifici M6P (manozo-6-fosfat): B
A. Sunt prezenți în rețeaua cis-Golgi
B. Cuplează și separăenzimele lizozomale de alte proteine
C. Sunt proteine extrinseci
D. Nici un răspuns
E. A,b și c
107. Peroxizomii se caracterizează prin: D
A. Conţin structuri cristaline, nucleoizi
B. Sunt consideraţi echivelentul unui sistem digestiv al celulelor
C. Sunt numeroşi în eritrocitele mature
D. La unele specii conţine uratoxidază
E. Reprezintă mai mult de 5% din volumul celular
108. Degradarea H2O2 este realizată: A
A. În matricea peroxizomală
B. De către dehidrogenaze
C. De către acil-transferaze
 D. A,b şi c
E. În membrana peroxizomală
109. La nivelul peroxizomilor energia rezultată în urma reacţiilor de oxidare: C
A. Este utilizată de ciclul Krebs
B. Este stocată sub formă de GTP
C. Nu este utilizată ca energie calorică
D. Nu este stocată sub formă de ATP
E. Toate de mai sus
110. În tumora benignă, spre deosebire de cea malignă: ?
A. Celulele tumorale sunt agregate
B. Celulele tumorale sunt foarte slab diferențiate
C. Celulele tumorale sunt nediferențiate
D. Celulele tumorale invadează țesuturile vecine
E. Nici unul
111. În țesuturile tumorale, spre deosebire de țesuturile normale: C
A. Apoptoza este accentuată
B. Se autoagregă în locația predestinată
C. Capacitatea de autodistrugere este redusă
D. Angiogeneza este deficitară
E. Toate de mai sus
112. Ultrastructura microviliolor se caracterizează prin prezența, cu excepția: C
A. Filamentelor de actină
B. Velinei
C. Tubulinei
D. Ezrinei
E. Fimbrinei
113. La nivelul microvililor interacțiunea acto-miozinică: D
A. Nu este mediată de calmodulină
B. Este independentă de hidroliza ATP
C. Este dependentă de hidroliza GTP
D. Asigură mobilitatea acestor specializări permanente
E. Este mediată de spectrină
114. Următoarele caracteristici aparţin fazei G2, cu excepţia: E
A. Este o etapă de verificare a autoreplicării ADN-ului
B. Este o etapă în care se produc microtubii necesari fusului de diviziune
C. Apraţine perioadei metabolice a celulei
D. Aparţine interfazei
E. Este etapa presintetică
115. Ciclinele : A
A. Sunt proteine implicate în controlul ciclului celular
B. Sunt activate de kinazele din familia p21
C. Sunt activate de kinazele din familia p16
D. Sunt inhibate de protein- kinaze CAK
E. Sunt degradate prin reacţii de proteoliză ubiquitin independente
116. Principalee proteine implicate în controlul ciclului celular sunt, cu excepţia: E
A. Proteina pRb
B. Proteina p53
 C. Proteina p16
D. Proteina p21
E. Niciuna de mai sus
117. Tranziţia G1/S este caracterizată prin: A
A. Fosforilarea expresorului tumoral pRb de către CDK 4/6
B. Defosforilarea expresorului tumoral pRb de către CDK2
C. Defosforilarea expresorului tumoral pRb de către CDK4/6
D. Activarea CDK de către p21
E. Activarea CDK de către p16
118. Factorii care influenţează senscenţa celulară sunt următorii, cu excepţia A
A. Inactivarea oncogenelor
B. Medicaţia citotoxică
C. Disfuncţiile telomerice
D. Stressul oxidativ
E. Alteraţii ale ADN-ului
119. În activarea fosfolipazei Cß intervine: A
A. Proteina Gq
B. Proteina Gs
C. Proteina Gi
D. Niciuna
E. Toate de mai sus
120. Receptori fără activitate catalitică sunt, cu excepţia: B
A. Receptorii pentru acetilcolină
B. Receptorii pentru insulină
C. Receptorii pentru proteinele STAT
D. Receptorii pentru citokine
E. Receptorii pentru interferon
121. Apoptoză este un fenomen: E
A. Similar cu diviziunea
B. Similar cu diferențierea
C. Ce determină oprirea morții celulare
D. Ce determină reglarea populațiilor celulare în sens ascendent
E. Ce determină reglarea populațiilor celulare în sens descendent
122. Apoptoza nu apare în: E
A. Creștere
B. Dezvoltare
C. Homeostazie
D. Îmbătrânire
E. Necroză
123. Proteazele implicate în declanșarea apoptozei: D
A. Au în zona activă lizina
B. Clivează lipidele
C. Se bazează pe acțiunea serinei
D. Acționează la nivelul acidului aspartic
E. Se secretă în stare activă
124. Orologiul de control al ciclului celular: D
A. Este format dintr-un ansamblu de molecule lipidice care
 interacţionează
B. Permite derularea normală, oprirea temporară/totală sau derularea
înapoi a ciclului celular in fazele G1 sau G2.
C. Poate declanșa diviziunea în orice etapă a ciclului celular.
D. Poate semnaliza ieșirea din interfază în orice moment.
E. Nu are nici un rol în faza G0
125. Stadiul G0: B
A. Permite trecerea în faza G1 sau G2 după deblocarea celulei.
B. Poate reprezenta un stadiu în care anumite celule sunt blocate întreaga
lor viață
C. Pregătește materialul genetic pentru intrarea în faza G1
D. Reprezintă o etapă în care celulele pot efectua numai meioze.
E. Reprezintă momentul ideal de observare a cromosomilor la microscopul
fotonic.
126. Etapa S: C
A. Constă în sinteza de material genetic și duplicarea cromosomilor
existenti.
B. Are durata cea mai mare în cadrul ciclului celular.
C. Duce la apariția cromosomilor formați din 2 molecule de ADN identice.
D. Reprezintă etapa principală de sinteză a proteinelor structurale.
E. Duce la apariția unui număr dublu de cromosomi bicromatidieni.
127. In cursul etapei M: A
A. Dispare nucleul
B. Nu se produc modificări metabolice comparativ cu interfaza
C. Se sintetizează ADN sub forma cromosomilor
D. Se formează fusul de diviziune prin polimerizarea filamentelor de
actină
E. Se realizează duplicarea centriolilor
128. Anafaza: C
A. Poate fi observată la microscopul electronic sub forma unei stele numite
diaster.
B. Este caracterizată de bombarea celulei sub acțiunea fusului de diviziune
C. Se caracterizează prin ruperea în jumătate a cromatidelor fiecărui
cromosom și deplasarea lor către polii celulei
D. Are ca rezultat un număr dublu de cromosomi față de metafază
E. Generează cromosomi formați din câte o jumătate de cromatidă
129. Peroxizomii sunt similari mitocondriilor deoarece ambele organite celulare: A
A. Consumă O2
B. Consumă glucoză
C. Conțin ribozomi
D. Conțin ADN
E. Conțin membrană dublă
130. Printre rolurile peroxizomilor se numără și: B
A. Sinteza acizilor grași
B. Sinteza plasmalogenilor
C. Oxidarea acizilor biliari și a sterolilor
D. Sinteza peroxidului de hidrogen
E. Sinteza poliaminelor
131. Mitocondriile: A
A. Utilizează microtubulii ca suport citoscheletic pentru deplasare.
B. Sunt crescute în celulele aflate în diviziune.
C. Utilizează oxigen și ca atare sunt mai crescute în celulele din jurul
căilor respiratorii.
D. Sunt structuri extrem de stabile ca poziție și formă
E. Conțin ADN, ribozmi, Golgi
132. Următoarele afirmații legate de complexul Golgi sunt corecte, cu excepția: D
A. Este un organit cu membrană proprie
B. Formează de obicei o rețea perinucleară
C. Conține cisterne aplatizate suprapuse
D. Este însoțit de vezicule de diverse dimensiuni, unele vizibile la
microscopul optic
E. Are rol în procesarea suplimentară a proteinelor deja sintetizate
133. Biogeneza lizozomilor la nivelul complexului Golgi implică următoarele C
elemente, cu excepția:
A. Ssegregarea enzimelor lizozomale de alți produși de secreție
B. Desprinderea din zona trans a unor vezicule cu enzime ce formează
lizozomii primari.
C. Lizozomii primari pierd învelișul de clatrină și se transformă în
lizozomi secundari
D. Enzimele lizozomale se secretă în stare inactivă
E. Enzimele lizozomale se activează la pH acid
134. Care este enzima marker caracteristica aparatului Golgi? C
A. 5 nucleotidaza
B. Adenilatciclaza
C. L manozidaza
D. Malat- dehidrogenaza
E. Fumaraza
135. Care este enzima marker din matricea mitocondriala implicata in oxidarea A
acizilor grasi?
A. Malat- dehidrogenaza
B. 5 nucleotidaza
C. L manozidaza
D. Adenilatciclaza
E. Monoaminoxidaza
136. Care dintre urmatoarele proteine transmembranare nu sunt intilnite la nivelul E
joncțiunilor strânse?
A. Familia proteinelor MAGUK
B. Ocludine
C. Cingulina
D. Simplekina
E. Ezrina
137. Care dintre urmatoarele structuri proteice nu sunt prezente la nivelul cililor E
(ultrastructura)?
A. Dineina
B. Nexina
C. Tubulina
 D. Tektina
E. Fimbrina
138. Care dintre urmatoarele substante nu fac parte din moleculele de adezivitate? E
A. Selectine
B. Ig
C. Integrine
D. Cadherine
E. Catalaza
139. Care este structura flagelului? D
A. Manunchi format din 20-30 filamente de actina
B. Brat de miozina1
C. Manunchi format din 10-13 filamente actina
D. Microtubi organizati in 9 dublete periferice si 1 dublet central
E. 13 lanturi de microfilamente
140. Organitul celular responsabil de degradarea macromoleculelor si D
polizaharidelor este :
A. aparatul Golgi
B. RER
C. REN
D. Lizozom
E. Peroxizom
141. ARNm mesager reprezinta: C
A. O copie a unei portiuni a dublului helix
B. ARN care citeste mesajul
C. O copie a unei portiuni de pe o catena a ADN
D. O molecula care transmite mesajul de condensare a cromatinei
E. O molecula formata dintr-un codon care constitue informatia necesara
pentru sinteza unui aminoacid
142. Toate afirmatiile referitoare la codul genetic sunt adevarate cu exceptia: B
A. Este comun eucariotelor si procariotelor
B. Codul genetic este degenerat adica un codon poate specifica unul sau
mai multi aminoacizi
C. Unii aminoacizi sunt codificati de mai multi codoni
D. Contine trei codoni care nu specifica nici un amonoacid
E. Contine un codon care indica pozitia de “start” a citirii mesajului din
ARNm
143. Prin codon se intelege: C
A. un grup de trei nucleotide care specifica un exon
B. Un grup de trei nucleotide care specifica un intron
C. Un grup de trei nucleotide care specifica un aminoacid
D. Un grup de trei exoni care specifica un aminoacid
E. Un grup de trei introni care specifica un aminoacid
144. In sinteza proteica : E
A. Fiecare aminoacid recunoaste propriul codon prin interactiunea directa
cu ARNm
B. Fidelitatea traducerii este asigurata de ARNt
C. Mai intai este sintetizat aminoacidul si apoi atasat la anticodonul
 specific
D. Codonul si anticodonul au secventa bazelor identica
E. Fiecare aminoacid este atasat la locul potrivit datorita functiei de
adaptor ARNt
145. Initierea translatiei presupune parcurgerea urmatoarelor etape cu exceptia: E
A. Asamblarea subunitatii mici a ribozomului, cu ARNm si cu un ARNt
initiator ce transporta metionina, notat ARNti- Met
B. Atasarea subunitatii mari a ribozomului
C. Participarea factorilor de initiere ai translatiei notati eIF
D. Consumul de GTP pentru asamblarea ribozomului funtional
E. Recunoasterea codonului de initiere AUG de catre ARNm
146. Etapa de terminalizare este caracterizata de urmatoarele, cu exceptia: E
A. Codonul “stop” este pozitionat in dreptul situsului A
B. Situsul P este ocupat de lantul polipeptidic
C. Situsul E neocupat
D. Situsul A este ocupat de factorul de terminare eRF (e releasing factor)
E. Situsul E este ocupat de codonul “stop”
147. Alegeti raspunsul corect referitor la activitatea grupului de enzime numite e
aminoacil-ARNt sintetaze:
A. Utilizeaza GTP pentru a activa aminoacidul in vederea formarii
aminoacid~ARNt
B. Recunosc corect ARNt dupa secventa din anticodon
C. Interactioneaza cu ARNm in timpul trancriptiei
D. Interactioneaza cu ribozomii in timpul translatiei
E. Activeaza aminoacidul in scopul formarii legaturii polipeptidice intr-o
etapa ulterioara
148. Lipidele membranare, mai mult decât simple elemente structurale, sunt B
importante pentru:
A. Schimburile de molecule și ioni între cele 2 medii separate de
plasmalemă
B. Reglarea unor funcții celulare furnizând precursorii pentru o serie de
mesageri activi
C. Desfășurarea unor procese metabolice atașate plasmalemei
D. Mecanismele de simport
E. Pomparea ionică
149. În categoria proteinelor membranare integrale NU pot fi incluse: c
A. Proteine cărăuș cu activitate tip pompă
B. Proteine canal cu activitate de tip enzimatic
C. Proteinele G
D. Proteine cărăuș ce realizează difuzia facilitată
E. Receptorii cuplați cu proteinele G
150. Mișcarea de difuzie laterală – translație a proteinelor membranare este B
importantă pentru:
A. Transportul ionilor
B. Internalizarea LDL
C. Desfășurarea unor reacții metabolice
D. Simport
E. Antiport
151. Difuzia facilitată de proteine cărăuș  NU este caracterizată de unul din E
următoarele aspecte:
A. Are la bază mecanismul de ping-pong –modificare conformațională
reversibilă
B. Sensul trecerii substanţelor prin plasmalemă este determinat de
gradientul de concentraţie
C. Moleculele au dimensiuni relativ mari
D. Solubilitatea în lipide este scăzută
E. Schimbările conformaționale au la bază fosforilarea/defosforilarea
proteinei
152. Care din următoarele componente sunt necesare la nivelul plasmalemei unor A
tipuri celulare pentru transportul glucozei și menținerea glicemiei în limite
normale :
A. Na- K – ATP-aza, GLUT – 1,5,4
B. Antiportul Na/Ca, antiportul ATP/ADP
C. Simporturile Na/K/2Cl, GLUT - 1,5,4
D. Antiporturile Na/H, NaHCO3/Cl și GLUT – 4
E. Nici una din cele de mai sus
153. Dacă pompa de Na-K nu mai beneficiază de aportul ATP: E
A. Se schimbă pomparea Na cu cea a K
B. Nu se realizează fosforilarea proteinei transportoare
C. Ionii de K ramân cuplați la transportor
D. Ionii de Na rămân cuplați la transportor
E. Se poate cupla ouabaina
154. Caracteristicile receptorilor intracelulari ce reglează în urma activării B
transcripția unor gene includ următoarele cu EXCEPȚIA:
A. Situs de legare la ADN
B. Un domeniu membranar de legare a moleculelor semnal
C. Pot fi activați de molecule solubile în lipide
D. Modificarea conformației după legarea moleculei semnal
E. Legarea vitaminei D
155. Între polimerizarea microtubilor și a filamentelor de actină există mai multe D
deosebiri și o asemănare. Care este aceasta?
A. Necesită ATP
B. Necesită GTP
C. Se realizează prin asamblarea dimerilor
D. Domină la capătul pozitiv al filamentelor
E. Se realizează prin asamblarea monomerilor
156. Joncţiunile de ancorare nu includ proteine ca: A
A. Ocludinele
B. Integrinele
C. Cadherinele
D. Desmogleina
E. Plakoglobina
157. Care este ordinea mecanismelor de transport din imaginea de mai jos? D
 1. 2. 3.
A. 1=transport ATP independent; 2=fagocitoză; 3=pinocitoză în fază
fluidă
B. 1=difuziune simplă; 2=endocitoză mediată de receptori; 3=pinocitoză în
fază fluidă
C. 1=exocitoză; 2=fagocitoză; 3=endocitoză mediată de receptori
D. 1= fagocitoză; 2=endocitoză mediată de receptori; 3= pinocitoză în
fază fluidă
E. 1=fagocitoză; 2=pinocitoză în fază fluidă; 3=endocitoză mediată de
receptori

158. Unde se îndreaptă complexul Gs-alfa din figură: D

A. Proteina G;
B. PLC
C. Diacilglicerol
D. Adenilat ciclaza
E. Inactivatorul AMPc
159. Ce tip de comportament este de asteptat la o celula cu aparat Golgi bine D
exprimat?
A. Sa produca mult ATP
B. Activitate intensă de secreție
C. Miscare
D. Intense procese de digestie
E. pH modificat
160. Hemidesmozomii sunt: B
A. Joncțiuni cu situsuri de fixare pentru actină
B. Joncțiuni cu situsuri de fixare pentru filamentele intermediare
C. Joncțiuni septate
D. Joncțiuni de comunicare
E. Joncțiuni ocluzive
161. La nivelul barierei hematoencefalice pot trece: C
A. CO2 din sânge în LCR
B. Majoritatea antibioticilor
C. Alcoolul din sânge în LCR
D. Glucoza din LCR în sânge
 E. Drogurile din LCR în sânge
162. La nivelul țesuturilor non-neuronale joncțiunile GAP asigură schimburile de : A
A. Ioni și molecule mici
B. CO2 din LCR în sânge
C. Drogurile din sânge în LCR
D. Monozaharide și aminoacizi
E. Glucoza și majoritatea macromoleculelor
163. Principalii proteoglicani ai matricei extracelulare sunt următorii, cu excepția: E
A. Agrecanul
B. Betaglicanul
C. Decorina
D. Perlecanul
E. Keratanul sulfatul
164. Nu reprezintă un rol al matricei extracelulare: B
A. Stabilizarea structurii fizice a țesuturilor
B. Ancorarea filamentelor intermediare a 2 celule vecine
C. Amortizarea șocurilor mecanice
D. Asigurarea elasticității țesuturilor și organelor
E. Protecția celulelor față de o serie de agenți patogeni
165. Membrana bazală prezintă: A
A. Lamina lucida, adiacentă membranei bazale a celulelor epiteliale
B. Lamina densa, situată deasupra laminei lucida
C. Lamina lucida, situată sub lamina densa
D. Lamina rara, situată imediat sub lamina densa
E. Lamina fibroreticularis, situată deasupra laminei rara
166. Nu reprezintă funcții ale porilor nucleari, cu excepția: A
A. Transportul complexelor ribonucleioproteice
B. Pregătirea mitozei
C. Biogeneza acizilor ribonucleici
D. Esențiali în procesele de transcripție
E. Sunt spațiile cuprinse între membranele nucleare internă și externă
167. Transportul aminoacizilor este asigurat de: B
A. ARNm
B. ARNt
C. ARNr
D. ARNr 28S
E. ARNr 18S
168. În ceea ce privește ARNt următoarele afirmații sunt adevărate, cu excepția: C
A. Reprezintă sistemul de transport pentru aminoacizi
B. Prezintă secvența anticodon
C. Este o moleculă mare, 90 -150 nucleotide
D. Activează aminoacizi specifici
E. Acționează ca molecule-adaptor
169. Subunitatea ribozomală mică prezintă: D
A. Coeficient de sedimentare 30 S la eucariote
B. Coeficient de sedimentare 50 S la procariote
C. 3 molecule de ARNr și 45 proteine diferite
 D. Cap, platformă și o bază
E. Protuberanță centrală, tulpină și creastă
170. Următoarele afirmații referitoare la poliribozomi sunt false, cu excepția: E
A. Sunt formați 100-1000 ribozomi și o moleculă de ARNm
B. Pot transla o singură regiune a moleculei de ARNm
C. Sunt numeroși în eritrocite
D. Cei atașați memranei RE intervin în sinteza proteineolr strcturale
E. Fac posibilă sinteza simultană a unor copii multiple din
polipeptidul specificat
171. Referitor la funcțiile specifice REN următoarele afirmații sunt false, cu B
excepția:
A. Intervine în glicozilarea lanțului polipeptidic
B. Asigură eliberarea ionilor de Ca2+ spre citoplasmă
C. Degradarea lipidelor, mai ales în celulele gonadelor
D. Realizează sortarea sau segregarea produșilor de secreție
E. Influențează segregarea enzimelor lizozomale în ceilalți produși de
secreție
172. RE de tranziție: D
A. Se mai numește și RER
B. Este specializat în sinteza proteinelor
C. Este în cantitate mare în eritrocite
D. Este bine reprezentat numai în celulele specializate în sinteza
lipidelor
E. Doar c și d
173. Ribozomii sunt atașați la membrana RER prin: A
A. Intermediul unui sistem specific numit translocon
B. Intermediul unui sistem specific numit transmozom
C. Intermediul unui sistem specific numit transpozon
D. Intermediul unui sistem specific numit transmocor
E. Intermediul unui sistem specific numit transperoxon
174. Referitor la reticulul sarcoplasmatic următoarele afirmații sunt adevărate, cu D
excepția:
A. Este bine reprezentat în mușchiul striat
B. Este de tip REN
C. Cu ajutorul pompei de Ca2+ sechestrează Ca2+ în lumen
D. Prezintă o pompă de tip V, antiport
E. Eliberează Ca2+ sub acțiunea AMPc
175. RER este slab dezvoltat în: D
A. Celulele pancreasului exocrin
B. Plasmocite
C. Hepatocite
D. Adipocite
E. Neuroni
176. Referitor la rețeaua cis-Golgi (CGN) următoarele afirmații sunt adevărate cu D
excepția:
A. Este alcătuită dintr-o rețea interconectată de tuburi
B. Prezintă vezicule mici, de ordin A, desprinse din RE
 C. Funcționează ca stație de triere a proteinelor
D. Este elementul cel mai apropiat de fața cis a complexului Golgi
E. Este elementul cel mai apropiat de RER
177. Enzima caracteristică aparatului Golgi este: D
A. Fosfataza alcalină
B. Fosfataza acidă
C. Monoaminoxidaza
D. α – manozidaza
E. Glicoziltransferaza
178. Următoarele afirmații despre citoschelet sunt false, cu excepția: A
A. Reprezintă o rețea de proteine filamentoase
B. Este localizat în special la polul bazal al celulei
C. În absența sa se poate menține volumul celular în limite normale
D. Este bine reprezentat la procariote
E. Asigură transportul intercelular
179. Centriolii pot forma următoarele structuri, cu excepția: D
A. Centrozom
B. Diplozom
C. Centrul celular
D. Kinetocor
E. Centrul cinetic al celulei
180. Centriolii: A
A. Sunt vizibili în interfază
B. Sunt vizibili doar în mitoză
C. Au forma unor cilindre în microscopia fotonică
D. Nu sunt vizibili în interfază
E. Au o extremitate proximală spre periferie și una distală spre centru
181. Printre funcțiile citoscheletului nu se numără următoarele, cu excepția: D
A. Formează o barieră selectivă
B. Intervine și controlează migrarea celulelor embrionare
C. Formează suportul pentru migrarea celulelor regenerate
D. Prezintă situsuri de ancorare pentru ARNm și translația proteică
E. Asigură elasticitatea țesuturilor și organelor
182. Printre componentele lanțului respirator se numără, cu excepția: A
A. Centrii de Cr
B. Coenzima Q
C. Ubiquinona
D. Citocromii
E. Centrii de Fe-S
183. Membrana nucleară internă: E
A. Prezintă ribozomi atașați
B. Conține peroxidază, Ca2+ și unii metaboliți
C. Proteine, în proporție de 30%
D. Fosfoloipide, în proporție de 60- 80%
E. Prezintă spre carioplasmă laminine
184. În biosinteza proteinelor sunt necesare următoarele componente, cu excepția: A
A. Un plan – ARNt
 B. Cărămizi – aminoacizi
C. Transportori – ARNt specifici
D. Constructori – ribozomi
E. Factori de elongare și terminalizare
185. Codonul AUG: A
A. Semnalizează începutul translației
B. Semnalizează sfârșitul translației
C. Reprezintă un codon stop
D. Este localizat pe ARNt
E. Sunt adevărate b și c
186. Enzima marker a RE este: A
A. Glucozo-6-fosfataza
B. Nucleotid-fosfokinaza
C. Monoaminoxidaza
D. Fosfataza acidă
E. β - glucuronidaza
187. RER este dispus concentric în jurul nucleului și formează: C
A. Corpii Berg în celulele parotidei
B. Microzomi în eritrocite
C. Corpusculii NISSL în corpul neuronal
D. Corpusculii lui Palade în eritrocite
E. Toate de mai sus
188. RE intervine în: E
A. Degradarea fosfolipidelor în monostratul citoplasmatic
B. Dirijarea traficului de membrane
C. Sinteza de steroli și acizi biliari
D. Sinteza lectinei
E. Toate de mai sus
189. Complexul Golgi este: C
A. Un organit celular nemembranar
B. Format dintr-un grup omogen de compartimente
C. Situat între nucleu și polul bazal în celulele endocrine
D. Situat la polul bazal al celulelor gleandelor cu secreție exocrină
E. Situat periferic în celulele nervoase
190. Aparatul Golgi joacă un rol central în : D
A. Sinteza proteinelor
B. Sinteza lipidelor
C. Digestia proteinelor
D. Secreția celulară
E. Sinteza glucidelor
191. Complexul Golgi intervine în: E
A. Biogeneza membranelor
B. Biogeneza lizozomilor
C. Sinteza mucopolizaharidelor
D. Sinteza gangliozidelor
E. Toate de mai sus
192. Tropomiozina (Tm): C
 A. Formează un lanț continuu de-a lungul filamentului de miozină
B. Posedă șapte situsuri de legare la tubulină
C. Reglează contracția musculară
D. Este o proteină elongată, de ancorare la membrană
E. Toate de mai sus
193. Microtubii au următoarele caracteristici, cu excepția: B
A. Acoperă citozolul dintre nucleu și citoplasmă
B. Sunt polimeri formați din subunitîți globulare de actină
C. Sunt cele mai rigide elemente citoscheletale
D. Determină plasticitatea eritrocitelor
E. Sunt responsabili, la unele protiste, de capturarea hranei
194. Tubulinele se găsesc: D
A. Între microtubulii A periferici
B. Între microtubulii B periferici
C. Între microtubulii Ași B periferici
D. În structura microtubulilor A și B
E. Între microtubulii A centrali și B periferici
195. Miozina este un dimer format din: E
A. Două lanțuri reglatoare
B. Două lanțuri grele
C. Două lanțuri ușoare
D. Două lanțuri esențiale
E. Toate de mai sus
196. F0-F1-ATP-aza este: C
A. O unitate tripartită
B. Un complex proteic
C. Localizată la nivelul membranei mitocondriale interne
D. Asigură sinteza ATP-ului dependent de Mg2+
E. Toate de mai sus
197. Enzimele solubile al ciclului Krebs implicate în oxidarea acizilor grași sunt B
următoarele, cu excepția:
A. Malat-dehidrogenaza
B. Manozidaza
C. Izocitrat dehidrogenaza
D. Fumaraza
E. Citrat sintetaza
198. Următoarele caracteristici aparțin lizozomilor, cu excepția: D
A. Au funcție degradativă
B. Au funcție secretorie
C. Reprezintă mai mult de 5% din volumul celular
D. Nu pot digera toate tipurile de molecule biologice
E. Conțin peste 60 de enzime hidrolitice
199. Lizozomii secretori sunt reprezentați de: E
A. Melanozomi
B. Granulele bazofilului
C. Granulele litice ale limfocitelor T citotoxice
D. Granulele azurofile ale neutrofilului
 E. Toate de mai sus
200. Lizozomii prezintă poziții intracelulare caracteristice, ca de exemplu: C
A. Perinuclear în neuroni
B. Citoplasma perinucleară în nefrocietele tubului proximal
C. Perinuclear în fibroblaste
D. Nici un răspuns
E. Toate de mai sus
201. Marker-ul histochimic al lizozomilor este : C
A. Fosfataza alcalină
B. Catalaza
C. β – glucuronidaza
D. Acil-transferaza
E. Dehidrogenaza
202. La nivelul membranei lizozomale sunt prezente: A
A. Pompe de tip V
B. Pompe de tip P
C. Pompe de tip F
D. Ca2+ -ATP-aze
E. Pompe de tip ABC
203. Peroxizomii reprezintă: B
A. Organite implicate în creşterea concentraţiei intracelulare de O2
B. Organite implicate în producerea şi degradarea H2O2
C. Organite implicate în reducerea concentraţiei intracelulare de CO2
D. Organite implicate în menţinerea unui pH celular de 4,5-5
E. Organite implicate în sortarea şi segregarea produşilor de secreţie
204. Printre funcţiile peroxizomilor nu fac parte, cu excepţia: A
A. Sinteza plasmalogenilor
B. Sinteza fosfolipidelor pentru majoritatea organitelor
C. Sinteza trigliceridelor
D. Glicozilarea terminală a proteinelor
E. Glicozilarea glicolipidelor
205. Printre funcţiile peroxizomilor se numără şi, cu excepţia: B
A. ß – oxidarea acizilor graşi cu lanţ lung de atomi de carbon
B. sinteza mucopolizaharidelor
C. sinteza de steroli
D. sinteza de acizi biliari
E. oxidarea D şi L-aminoacizilor
206. Printre caracteristicile celulelor tumorale nu se numără, cu excepția: C
A. Sunt sensibile la semnalele anti-proliferative exracelulare
B. Sunt genetic stabile
C. Induc angiogeneză
D. Sunt mai expuse la apoptoză
E. Se autoagregă
207. Printre specializările permanente se numără și, cu excepția: D
A. Microvilii
B. Sereocilii
C. Cilii vibratili
 D. Filopodii
E. Flagelii
208. Referitor la microvili: B
A. Formează marginea în perie în trahee
B. Formează platoul striat în vilozitatea intestinală
C. Formează un covoraș mobil la nivelul epididimului
D. Formează un covoraș mobil la nivelul trompelor uterine
E. Formează marginea în perie în vilozitatea intestinală
209. Ultrastructura cilului vibratil se caracterizează prin prezența următoarelor A,B
componente, cu excepția: ?
A. Axonemei
B. Vilinei
C. Dineinei
D. Tektinei
E. Tubulinei
210. Mitoza somatică poate fi: B,D
A. Homo-heterotipică sau de iniţiere ?
B. Homeotipică
C. Heterotipică sau asimetrică
D. Mitoza de diferenţiere
E. Heterotipică sau reducţională
211. Printre modificările morfologice şi biochimice caracteristice celulelor B
senescente se numără şi, cu excepţia:
A. Reducerea ratei de transcrpţie
B. Creşterea translaţiei proteice
C. Carioliza
D. Cariorexisul
E. Picnoza nucleară
212. Teorii active ale îmbătrânirii celulare sunt considerate şi, cu excepţia: E
A. Scurtarea telomerelor
B. Reducerea translaţiei anumitor gene esenţiale
C. Inactivarea copierii multiple a secvenţelor ADN
D. Degradarea proteinelor alterate
E. Activarea unei anumite gene întârziate
213. Referitor la receptorii cu activitate guanilat-ciclază următoarele afirmaţii sunt D
adevărate, cu excepţia:
A. Sunt utilizaţi de peptidul natriuretic atrial
B. Utilizează GMPc ca mesager intracelular
C. Semnalul nu este transmis prin proteine G
D. Utilizează AMPc ca mesager intracelular
E. Activează o serie de fosforilaze
214. Următoarele substanţe folosesc ca modalități de transport difuzia simplă, cu A
excepţia:
A. Glucoza
B. Ureea
C. Glicerolul
D. Benzenu
 E. CO2
215. Despre aquaporine se poate afirma că: B
A. Sunt proteine cărăuş pentru apă
B. Sunt proteine integrale ale plasmalemei
C. Sunt utile în reglarea fluxului transmembranar al apei
D. Sunt localizate în membranele tuturor celulelor din corpul uman
E. Prezintă selectivitate deosebit de mare pentru apă
216. Următoarele modalităţi de transport nu sunt dependente de ATP, cu excepţia: D
A. Difuzia prin bistrat
B. Difuzia facilitată de proteine canal
C. Difuzia facilitată de proteine cărăuş
D. Pomparea ionică
E. Osmoza
217. Receptorii fără activitate catalitică sunt: C
A. Receptorii pentru insulină
B. Receptorii pentru EGF
C. Receptorii pentru citokine
D. Receptorii pentru peptidul natriuretic atrial
E. Receptorii pentru TGFβ
218. Următoarele molecule au receptori intracelulari, cu excepţia: E
A. Hormoni tiroidieni
B. Hormoni steroizi
C. Retinoizi
D. Vitamina D
E. Hormoni polipeptidici
219. Următoarele molecule au receptori nucleari: A
A. Hormoni tiroidieni
B. Inozitol trifosfat
C. Hormoni polipeptidici
D. B şi c
E. Toate de mai sus
220. Necroza se datorează următorilor factori cu excepția: C
A. Inflamației
B. Privării de oxigen
C. Acumulării de bioxid de carbon
D. Agresiunilor chimice
E. Frigului
221. Necroza unei celule poate afecta celulele învecinate prin: C
A. Creșterea necontrolată în volum
B. Pierderea fluxului ionic
C. Deversarea enzimelor hidrolitice în exterior
D. Distrugerea nucleului cu eliberarea cromosomilor
E. Sufocare cu radicali liberi de oxigen
222. Apoptoza apare: E
A. Numai la adulți
B. Numai la bătrâni
C. Numai la copil
 D. Postnatal
E. În cursul dezvoltării embrionare
223. Printre caracteristicile celulelor senescente NU se numără: D
A. Scăderea volumului celular
B. Carioliza
C. Cariorexisul
D. Anomaliile cromosomiale congenitale
E. Supraexprimarea unor gene
224. Interfaza: C
A. Este etapa cea mai scurtă a ciclului celular
B. Se derulează în patru etape succesive: G1, S, G2 și M
C. Poate fi întreruptă în orice etapă
D. Nu permite repararea defectelor celulare
E. Conține anumite puncte de restricție (R) ce permit saltul imediat la
etapa M
225. Peroxizomii: A
A. Sunt prezenți doar în celulele eucariote specializate în neutralizarea
peroxizilor.
B. Au formă alungită
C. Au membrană dublă, una internă și una externă
D. Prezintă o matrice granulară
E. Prezintă în mijloc o structură mai densă numită nucleol
226. Complexul Golgi este alcătuit din următoarele elemente, cu o excepție: C
A. Rețeaua cis-Golgi, orientată spre RE
B. Cisterne aplatizate curbate
C. Rețeaua trans-Golgi orientată spre nucleu
D. Vezicule mici (cis) ce transportă materiale sintetizate în RE
E. Vezicule mari (trans) ce transportă proteine maturate în Golgi
227. Concentrarea produșilor de secreție sintetizați în RE se face: B
A. În veziculele cis ale complexului Golgi
B. În regiunile dilatate ale cisternelor complexului Golgi
C. Nu presupune implicarea Ca++
D. Prin formarea unor agregate proteină-enzimă
E. Cu consum energetic important
228. Reticulul endoplasmatic are următoarele proprietăți, cu o excepție: C
A. Este un organit celular cu membrană proprie
B. Este format dintr-un sistem de cisterne, canale și vezicule
C. Are o membrană ce se poate continua cu alte membrane, precum
membrana nucleară, plasmalema, membrana mitocondrială, etc.
D. Membrana sa poate reprezenta mai mult de jumătate din totalul
suprafeței membranelor într-o celulă eucariotă
E. Se poate prezenta sub forma RER și REN.
229. Funcțiile specifice RER nu includ: D
A. Sinteza proteinelor de export celular
B. Sinteza proteinelor destinate plasmalemei
C. Sinteza proteinelor destinate compartimentelor celulare membranare
D. Sinteza glucozei din glicogen
 E. Sinteza enzimelor digestive
230. Care este enzima marker a membranei externe mitocondriale? E
A. 5 nucleotidaza
B. Adenilatciclaza
C. L manozidaza
D. Malat- dehidrogenaza
E. Monoaminoxidaza
231. Care din următoarele molecule poate lega Ca++? D
A. Tropomiozina
B. Troponina T
C. Troponina I
D. Troponina C
E. Actina
232. Transportul glucozei la nivel intestinal si renal nu necesita: D
A. NaK-ATPaza
B. Simport Na / glucoza
C. GLUT5
D. Simport Na/K/2 Cl
E. GLUT4
233. Care afirmatie este adevarata despre lizozom? E
A. Enzimele sale devin active la un pH acid
B. Isi creeaza propriile structuri si proteine
C. Pompeaza H in mediul extracellular
D. Digera molecule venite prin endocitoza
E. Toate sunt adevarate
234. Fiecare microvil determina cresterea suprafetei de absorbtie cu: D
A. 5%
B. 10%
C. 15%
D. 20%
E. 25%
235. Care organit celular este responsabil cu împachetarea proteinelor secretate de B
celula?
A. Citoschelet
B. Aparat Golgi
C. Lizozom
D. Peroxizom
E. Membrana celulara
236. Ficatul uman intervine in metabolizarea medicamentelor si alcoolului. O C
celula hepatica are probabil un numar crescut de organite de tipul:
A. Lizozomi
B. Nuclei
C. REN
D. RER
E. Cloroplaste
237. Care este localizarea ribozomilor? A
A. RER
 B. REN
C. Mitocondrii
D. Aparat golgi
E. La nivelul plasmalemei
238. Care veste functia mitocondriei? A
A. Produce ATP
B. Prelucrarea biochimica a produsilor de secretie
C. Endocitoza
D. Fagocitoza
E. Dirijarea traficului de membrane
239. Care organite celulare prezinta aceasta functie – depozitarea si transferul D
informatiei?
A. Ribozomi
B. Aparatul Golgi
C. ADN
D. Nucleu
E. REN
240. Care organit contribuie la producerea de energie? C
A. REN
B. Nucleu
C. Mitocondrii
D. RER
E. Lizozom
241. Care organit contribuie la producerea si reciclarea membranelor? B
A. Lizozom
B. Aparatul Golgi
C. RER
D. Nucleu
E. REN
242. Care organit contribuie la sinteza de lipide? E
A. Lizozom
B. Aparatul Golgi
C. RER
D. Peroxizom
E. REN
243. Care organit contribuie la conversia H2O2 in apa? D
A. Lizozom
B. Aparatul Golgi
C. RER
D. Peroxizom
E. REN
244. Care parte a celulei contine materialul genetic? C
A. Membrana nucleului
B. Ribozom
C. Nucleol
D. Lizozom
E. RER
245. Care sunt cele 2 etape importante ale ciclului celular? C
A. Mitoza si interfaza
B. Telofaza si citokineza
C. Interfaza si anafaza
D. Citokineza si mitoza
E. Mitoza si meioza
246. Care dintre secventele de mai jos sunt secvente de initiere a sintezei de protein? B
A. UAG
B. AUG
C. UGA.
D. UAA
E. Nici una
247. Care dintre secventele de mai jos reprezinta codon-stop? D
A. UAG
B. UGA
C. UAA
D. Toate
E. Nici una
248. In cadrul carei etape a mitozei cromozomii sunt aranjați in mijlocul celulei? B
A. Profaza
B. Metafaza
C. Anafaza
D. Telofaza
E. Citodiereza
249. Aparatul Golgi este implicat in: E
A. Transportul proteinelor care vor fi eliberate din celula
B. Modificarea proteinelor
C. Producerea lizozomilor
D. Reciclarea membranelor
E. Toate de mai sus
250. Ribozomii se gasesc: E
A. Numai in nucleu
B. In citoplasma
C. Atasati reticulului endoplasmatic
D. Doar in celulele eucariote
E. Corect b si c
251. REN este foarte bine reprezentat in celulele in care se acumuleaza cantitati D
mari de:
A. Toxine
B. Proteine
C. Enzime
D. Lipide
E. Acizi nucleici
252. Care structura subcelulara este alcatuita din microtubuli si microfilamente? A
A. Citoschelet
B. Plasmalema
C. RER
 D. Membrana mitocondriala
E. Membrana nucleului
253. La eucariote cele 2 subunitati ribozomale sunt: A
A. 40S si 60S
B. 30S si 50S
C. 30S si 40S
D. 40S si 50S
E. Nici una
254. Interacțiunea actină-miozină este reglată: B
A. GTP și temperatură
B. Tropomiozină și trei troponine-C,I,T
C. Numai de ionii de Ca2+
D. Profilină
E. Nici una din cele de mai sus
255. Dacă substituentul grupării fosfat de la nivelul capului polar este fosfatidil- C
colină sau fosfatidil-etanolamină atunci fosfolipidul este:
A. Un izolator electric
B. Încărcat negativ
C. Încărcat pozitiv
D. Neutru
E. Asociat colesterolului
256. Colesterolul membranar este util ca: B
A. Element de cuplare la glicerol
B. Reglator al fluidității membranare
C. Suport al transmiterii semnalelor biologice
D. Suport pentru generarea de AMPc
E. Suport pentru transportul ionic
257. Dispoziția particulară a lipidelor membranare în dublu strat are consecințe D ?
asupra:
A. Funcțiilor celulare
B. Flexibilității bistratului
C. Proceselor de înmugurire și fuziune a membranei
D. Transportului vezicular
E. Proteinelor membranare
258. Etapa intramembranară de semnalizare prin hormoni polipeptidici NU include:
A. Subunitatile α ale proteinei G
B. Activarea unor receptori nucleari
C. Adenilat ciclaza
D. Subunitatile βγ ale proteinei G
E. Receptori membranari
259. Joncțiunile de adezivitate în bandă formează: C
A. O structură ce blochează trecerea ionilor și macromoleculelor
B. Structuri ce fac legătura între celulă și matricea extracelulară
C. Împreună cu joncțiunile impermeabile la nivelul celulelor epiteliale
complexul joncțional apical
D. Structuri care ancorează filamentele intermediare din celule
E. Doar b și d
260. Care din următoarelor proprietăţi este comună microfilamentelor de actina și A
microtubilor:
A. Structuri dinamice, polarizate funcțional
B. 2 capete globulare
C. Abilitatea de a se lega la membranele organitelor celulare
D. Activitatea ATP-azică
E. Somenii de legare a capului de miozina
261. Caderinele au următoarele roluri cu excepția: A
A. Pot activa receptorul pentru fibronectină
B. Mediază adezivitatea celulară Ca2+-dependentă
C. Transmit semnale de la matrice către citoplasmă
D. Sunt proteine transmembranare de legătură
E. Sunt implicate în edificarea joncțiunilor celulă-celulă
262. Ionii traverseaza membrana plasmatica: B
A. In sensul gradientului de concentratie
B. In sensul gradientului electrochimic
C. In sensul gradientului de permeabilitate
D. In sensul gradientului de liposolubilitate
E. În sensul gradientului electric
263. Învelişul celular nu conține: C
A. Plasmalema
B. Proteine
C. Citoscheletul
D. Glicocalixul
E. Citoscheletul cortical
264. Stratul celular cel mai îndepărtat de nucleu este: D
A. Plasmalema
B. Citoscheletul cortical
C. Membrana complexului Golgi
D. Glicocalixul
E. Membrana endozomilor
265. Un centriol este: B
A. Prezent în mujlocul citoplasmei celulare
B. Compus din microtubi și important în organizarea fusului de diviziune
C. Un sistem de centrare a filamentelor de actină
D. Un organit membranar
E. O parte a unui cromosom
266. AMPc este: D
A. Un activator al PKC
B. Un mesager prim
C. Un produs de inactivare a căii adenilat ciclazei
D. Un agent de cuplare a subunităților reglatorii ale PKA
E. Un agent de cuplare a subunităților catalitice ale PKA
267. Receptorii pentru hormonii tiroidieni se regăsesc: E
A. Intramembranar, sunt tirozin-kinazici
B. Intramembranar, sunt tirozin-fosfatazici
C. Intramembranar, sunt tirozin-kinazici
 D. Intracitoplasmatici
E. e) Intranucleari
268. Care dintre urmatoarele organite contine enzime hidrolitice capabile de B
digestie:
A. Centriolul
B. Lizozomul
C. Microtubulul
D. Mitocondria
E. Lizozimul
269. Transcriptia celulara are loc in: E
A. Complex Golgi
B. Mitocondrie
C. Nucleu
D. Ribozomi
E. Nucleol
270. Structura celulara unde are loc sinteza proteica este: D
A. complex Golgi
B. Mitocondria
C. Nucleul
D. Ribozomul
E. Centriolul
271. Organitul celular unde are loc modificarea, impachetarea si pregatirea pentru A
distributia a proteinelor nou formate este:
A. complex Golgi
B. Mitocondria
C. Nucleul
D. Ribozomul
E. Centriolul
272. Care este structura celulara care formeaza o serie de membrane interconectate A
ca o retea intracelulara,cu rol in transportul si sustinerea sintezei celulare? 
A. Reticulul endoplasmic
B. Vacuolele endocitare
C. Membrana plasmatica
D. Reticolul endoplasmatic rugos
E. Aparatul Golgi
273. Care este organitul cellular care contribuie la formarea fusului mitotic? B
A. Cilii
B. Centriolul
C. Cromatina
D. Nucleolul
E. Mitocondria
274. Tubulinele: C
A. Sunt dispuse în homodimeri
B. Sunt proteine motrice asociate microtubulilor
C. Sunt subunități dimerice ale microtubulilor
D. Sunt proteine asociate filamentelor de actină
E. Sunt structuri fibrilare α-helicale extrem de stabile
275. Referitor la proteinele plasmatice urmatoarea afirmatie este falsă: B
A. Conferă plasmalemei structura de mozaic
B. 90% dintre acestea sunt localizate pe fața internă a plasmalemei
C. Determină majoritatea funcțiilor plasmalemei
D. Intervin în transportul activ al multor ioni
E. Cele intrinseci stabilesc legături puternice, covalente, cu moleculele
dublului strat lipidic
276. Pompele de protoni nu sunt localizate la nivelul: D
A. Membranei mitocondriale
B. Membranei endozomilor
C. Membranei osteoclastelor
D. Membranei reticulului endoplasmatic
E. Membranei celulelor tubilor renali
277. Clatrina: E
A. Polimerizează într-o structură cu 3 brațe numită triskelion
B. Asamblarea este condiționată de adaptina AP-2
C. Asamblarea se realizează pe fața citoplasmatică a plasmalemei
D. Caracterizează calea clasică de endocitoză
E. Toate de mai sus
278. Neurotransmițătorii ajung în spațiul sinaptic prin: C
A. Pinocitoză
B. Fagocitoză
C. Exocitoză
D. Transcitoză
E. Cu ajutorul clatrinei
279. MDR-ATP-aza proteina P170 A
A. Aparține superfamiliei transportorilor tip ABC
B. Functionează ca un canal de Cl-insensibil la volum
C. Este subexprimată de celulele tumorale
D. Pompează substanțe nutritive în urină și bilă
E. Caracterizează mucoviscidoza
280. Procesul de modificare a suprafeței bacteriene pentru fagocitoză se numește: B
A. Chemotactism
B. Opsonizare
C. Translocare de grup
D. Transcitoză
E. Nici un răspuns corect
281. Transferul IgG de la mamă la făt recunoște ca și modalități de transfer: C
A. Endocitoza
B. Exocitoza
C. Transcitoza
D. Translocarea
E. Nici una
282. Receptorii specifici pentru insulină: A
A. Sunt de tip tirozin-kinazic
B. Sunt receptori membranari cu activitate enzimatică
C. Sunt receptori nucleari
 D. A și B
E. Numai C este corect
283. Adrenalina: A
A. Este un ligand pentru receptorii cuplați cu proteinele G
B. Este un ligand specific pentru receptorii intracitoplasmatici
C. Utilizează ca mesager secund GMPc
D. Determină activarea proteinei Gq
E. Determină activarea fosfolipazei Cβ
284. Cea de-a doua etapă a sintezei de proteine este influențată de următorii factori, B
cu excepția:
A. ARNtMet
B. eFTu-GTP
C. eIF2-GTP
D. eIF3
E. eIF4
285. Ribozomii au următoarele caracteristici, cu excepția: B
A. Sunt organite celulare nemembranare
B. Prezintă 3 subunități: punte, tijă, cap
C. Au fost denumiți și microzomi
D. Sunt prezenți în toate celulele cu excepția eritrocitelor
E. Participă la siteza proteinelor
286. Lizozomii primari se formează: D
A. La nivelul feței cis a complexului Golgi
B. La nivelul membranelor REN
C. La nivelul membranelor RER
D. La nivelul flul feței trans a complexului Golgi
E. La nivelul feței de formare a complexului Golgi
287. Ce structură este prezentată în această imagine? D

A. Macroveziculă
B. Peroxizom
C. Lizozom tertiar
D. Mitocondrie
E. Microveziculă
288. Sinteza proteică : C
A. Necesită prezența reticulului endoplasmatic neted
B. Se poate realiza fără ARNm
C. Necesită prezența ARNt
D. Se realizează în nucleu
E. Are loc la nivelul aparatului Golgi
289. Etapa de terminalizare presupune: B
 A. Factori de inițiere
B. Un codon UAG
C. Un codon format din 3 aminoacizi
D. Un codon format dintr-un numar de aminoacizi diferit de 3
E. Factori de elongare
290. Care este organitul celular cu rolul cel mai important în sinteza proteică? C
A. Reticulul endoplasmatic
B. Aparatul Golgi
C. Ribozomii
D. Lizozomii
E. Perosizomii
291. Ribozomii sunt implicați în următoarele etape ale sinteze proteice, cu excepția: A
A. Legarea ARNm de codonul inițial
B. Legarea aminoacidului de ARNt
C. Legarea aminoacil-ARNt de ARNm
D. Legarea factorilor proteici în timpul elongării
E. Formarea legăturii peptidice
292. Etapele sintezei proteice sunt (cu excepția): C
A. Elongarea
B. Inserția
C. Replicarea
D. Terminalizarea
E. Translocarea
293. Funcția principală a ribozomilor este: B
A. Neutralizarea toxinelor
B. Cuplarea aminoacizilor
C. Replicarea ARNm
D. Sinteza ARNr
E. Duplicarea ADN
294. ARNt (ARN-ul de transfer): E
A. Transportă informația de la nucleu spre citoplasmă
B. Transportă informația din citoplasmă spre RE
C. Transportă ribozomii spre RE
D. Transportă aminoacizii spre aparatul Golgi
E. Transportă aminoacizii spre ribozomi
295. Care din următoarele molecule pot fi încadrate în familia moleculelor de B
adezivitate:
A. Ocludine
B. Integrinele
C. Conexinele
D. Cingulina
E. Dineina
296. Moleculele ce conțin unul sau mai multe reziduuri de acid sialic și pot fi C
receptori ai unor semnale normale între celule sunt:
A. Fosfogliceride membranare
B. Cerebrozide
C. Glicolipide membranare
 D. Singurele fosfolipide membranare ce nu conțin glicerol
E. Sunt derivați de sfingozină
297. Unde se găsește complexul proteic F0-F1-ATPaza : C
A. La nivelul membranei externe
B. La nivelul matricei mitocondriale
C. La nivelul membranei mitocondriale interne
D. La nivelul complexului Golgi
E. La nivelul camerei externe mitocondriale
298. Canalele ionice se caracterizează prin: B
A. Specificitate de răspuns
B. Selectivitate
C. Saturabilitate
D. Funcționează ca o reacție de cataliză enzimatică
E. Specificitate dereglare
299. Efectele importante ale lipidelor membranare asupra proprietăților biologice B
ale membranei NU includ:
A. Furnizează precursorii pentru o serie de mesageri activi cu rol în reglarea
unor funcții celulare
B. Sunt receptori ce asigură rolul în comunicarea intercelulară
C. Facilitează fuziunea sau înmugurirea membranei în cursul procesului de
secreție celulară
D. Determină starea fizică a membranei
E. Doar A și B
300. Printre funcțiile centriolilor NU se regăsește: D
A. Reprezintă centrul cinetic al celulei
B. Organizator al microtubilor
C. Rol în diviziunea celulară
D. Se pot asocia cu nucleotide
E. Rol în motivitatea celulară

 Secvența Kozak conține următoarele nucleotide: C

 UAA
 UAG
 AUG
 UGA
 AUU
 Nu sunt lizozomi secundari: D

 Heterolizozomii
 Fagolizozomii
 Citolizozomii
 Protolizozomii
 Crinolizozomii
 ........... este specializat în catabolismul acizilor grași cu lanț foarte lung și a unor A
 acizi grași nesaturați.

 Peroxizomul
 Lizozomul
 Reticolul endoplasmatic rugos
 Aparatul Golgi
 Reticolul endoplasmatic neted
 Transportul colesterolului se realizează prin: E

 Fagocitoză
 Osmoză
 Endocitoză în fază fluidă
 Difuzie facilitată
 Endocitoză mediată de receptori
 Parametrii polimerizării actinei sunt controlați de: A

 ATP
 GTP
 ADP
 AMPc
 GMPc
 Microtubii sunt alcătuiți din: E

 Kinezină
 Dineină
 Actină
 Miozină
 Tubulină
 Legat de membrana celulară NU se poate afirma că: D

 Este o structură dinamică

 Este o structură asimetrică
 Prezintă ca structură de bază bistratul lipidic
 Este formată din două foițe osmiofobe și o foiță osmiofilă
 Reprezintă un dispozitiv biochimic complex cu expresie morfofuncțională
 Lungimea și saturarea cozii acizilor grași influențează ….membranelor biologice. A

 Fluiditatea
 Vâscozitatea
 Grosimea
 Asimetria
 Impermeabilitatea
 ….. sunt utilizați drept vehicule pentru transportul medicamentelor sau a B
moleculelor de ADN în corpul uman.

 Lizozimii
 Lipozomii
 Lizozomii primari
 Liposomii
  Lizozomii secundari
 Referitor la membrana bazală care afirmație este falsă? D

 Este sintetizată de celulele care se sprijină pe ea

 Reprezintă suportul flexibil al matricei extracelulare
 Prezintă un rol important în migrarea celulelor embrionare
 În microscopia electronică apare constituită din 4 straturi
 Organizează proteinele în membranele plasmatice adiacente
 Stereocilii: B

 Prezintă câte 20-30 de filamente de actină dispuse paralel

 Nu conțin molecule de miozină I
 Mișcarea lor este determinată de interacțiunea tubulină-dineină
 La nivelul oviductului facilitează transportul ovocitelor
 Formează marginea în perie la nivelul tubilor contorți
 Proteinele G: C

 În stare activă leagă două molecule de GTP

 Sunt localizate pe fața externă a plasmalemei
 Subunitatea α prezintă funcție GTP-azică
 În stare inactivă leagă o moleculă de ATP
 Subunitatea βγ prezintă funcție ATP-azică
 Organitul din imaginea de mai jos prezintă un număr crescut în: B

 Adipocite
 Hepatocite
 Limfocite
 Eritrocite
 Neuroni
 Fața trans a aparatului Golgi este: E

 Medială
 Apropiată de nucleu
 Apropiată de RER
 De formare
 De maturare
 Centrul celular: D

 Este prezent în toate celulele

 Este localizat pe fața internă a plasmalemei
 Este format din nouă dublete de microtubi
 Este absent în celulele nervoase
  Este înconjurat de centrioli
 Receptorii utilizați de adrenalină sunt: C

 Nucleari
 Membranari, cu activitate catalitică intrinsecă
 Cuplați cu proteinele Gs
 Intracitoplasmatici
 Cuplați cu proteinele Gq
 Mișcarea ciliară este determinată de: B

 Interacțiunea actină-villină
 Interacțiunea tubulină-dineină
 Intercațiunea actină-miozină I
 Interacțiunea dineină-spectrină
 Interacțiunea actină-tubulină
 pH-ul acid intralizozomal este menținut de: A

 Pompe ionice de tip V

 Pompe moleculare de tip simport
 Pompe ionice de tip F
 Transportori de tip ABC
 Pompe ionice de tip P
 ........ reprezintă un grup de proteine care reglementează desfășurarea corectă a B
etapelor ciclului celular.

 Cadherinele
 Ciclinele
 Conexinele
 Citokinele
 Chemokinele
 În imaginea de mai jos puteți identifica: B

 Poliribozomii
 Aparatul Golgi
 Reticolul endoplasmatic rugos
 Reticolul endoplasmatic neted
 Peroxizomii

 ..... reprezintă autodegradarea ferm controlată a componentelor celulare cu C

 ajutorul enzimelor lizozomale proprii:

 Autoschizisul
 Anoikisul
 Autofagia
 Apoptoza
 Antolizisul
 Care dintre următoarele proteine nu participă la formarea joncțiunilor strânse: C

 Ocludina
 Simplekina
 Conexina
 Cingulina
 Proteinele MAGUK
 REN intervine în: E

 Sinteza proteinelor
 Biogeneza lizozomilor
 Sinteza de ATP
 Sortarea proteinelor plasmatice
 Procese de detoxifiere
 Sinteza ARNm este influențată de: C

 ADN- polimerazele nucleare

 ARN-sintetazele citoplasmatice
 ARN-polimerazele nucleare
 ARN-polimerazele citoplasmatice
 ADN-sintetazele nucleare
 Hormonii steroizi pot fi liganzi pentru: E

 Receptorii cuplați cu proteina Gs

 Receptorii asociați canalelor ionice
 Receptorii tirozin-kinazici
 Receptorii cuplați cu proteina Gq
 Receptorii nucleari
 Cisterna perinucleară este delimitată de: A

 Cele două membrane nucleare, internă și externă

 Fața cis a aparatului Golgi și nucleu
 Nucleu și RER
 RER și fața trans a aparatului Golgi
 Fața trans a aparatului Golgi și nucleu
 Activarea fosfolipazei Cβ se realizează după: E

 Activarea adenilatciclazei
 Inhibarea proteinkinazei A
 Activarea proteinei Gi
 Inhibarea guanilatciclazei
 Activarea proteinei Gq
 Glicolipidele: D

 Predomină pe fața citoplasmatică a plasmalemei

 Reprezintă structura de bază a bistratului lipidic
 Prezintă în structura lor o grupare glicerol
 Reprezintă aproximativ 5% din totalul moleculelor lipidice
 Prezintă o distribuție omogenă la nivelul plasmalemei
 ..... reprezintă stadiul cel mai potrivit pentru descrierea cromozomilor ca număr, C
formă și dimensiuni.

 Telofaza
 Anafaza
 Metafaza
 Interfaza
 Profaza
 Structurile identificate în imaginea de mai jos se caracterizează prin: E

 Sunt imobile
 Formează ”platoul striat„ la nivelul nefrocitelor
 Formează „marginea în perie„ la nivelul enterocitelor
 Se aglutinează în flacără de lumânare
 Prezintă o structură asemănătoare cu cea a flagelilor

 Receptorii pentru insulină: B

 Nu prezintă activitate catalitică intrinsecă

 Sunt receptori de tip tirozin-kinazic
 Sunt asemănători cu cei utilizați de adrenalină
 Sunt proteine membranare multi-pass
 Prezintă activitate guanilat-ciclazică
 Joncțiunile strânse: B

 Sunt formate din integrine

 Au aspect pentalamelar în microscopia electronică
 Sunt specifice țesutului nervos
 Formează canale intercelulare pentru transportul macromole-culelor
 Ancorează filamentele intermediare din celule la membrana bazală
 Procariotele se aseamănă cu eucariotele prin: A

 Mecanismul de sinteză proteică

 Structura învelișului celular
  Modalitatea de multiplicare
 Structura citoscheletului
 Procesele de endo și exocitoză
 Care dintre următoarele afirmații NU caracterizează pompele de protoni: C

 Transportă H+ prin membrana organitelor celulare

 Sunt localizate la nivelul membranelor mitocondriale
 Devin fosforilate în urma hidrolizei GTP-ului
 Utilizează energia furnizată de ATP
 Au rol în menținerea echilibrului acido-bazic
 Membrana mitocondrială externă conține: D

 Malat-dehidrogenaza, enzima marker

 Cardiolipina, fosfolipidul marker
 F0-F1 ATP-aza, proteina marker
 Monoamin-oxidaza, enzima marker
 Nucleotid-fosfokinaza, enzima marker
 Polizomii: D

 Sunt formți din ribozomi și ARNr

 Cei liberi participă la sinteza proteinelor de export
 Sunt formați din ribozomi și ARNt
 Sunt formați din ribozomi și o moleculă de ARNm
 Cei atașați la membrana RE intervin în sinteza proteinelor structurale
 Secreția proteinelor serice de către hepatocite urmeză o cale de secreție: B

 Reglată sau discontinuă

 Constitutivă sau continuă
 Reglată sau continuă
 Constitutivă sau discontinuă
 Reglată, spre lizozomi
 Porii nucleari facilitează transportul: A

 Moleculelor lipofile din citoplasmă în cucleu

 Hormonilor steroizi din nucleu în citoplasmă
 ARNm din citoplasmă în nucleu
 Carotinoizilor din nucleu în citoplasmă
 Ribonucleoproteinelor din citoplasmă în nucleu
 Corpusculii bazali: A

 Sunt deivați centriolari

 Sunt formați dintr-un miez denumit axonemă
 Sunt formați din nouă dublete periferice de microtubi
 Sunt derivați microvilari
 Sunt formați din nouă filamente de actină dispuse paralel
 Printre caracteristicile hemidesmozomilor se numără și: A

 Placa citoplasmatică nu prezintă plakoglobină

 Reprezintă modalități de comunicare directă între celule
  În microscopia electronică au aspect pentalamelar
 Prezintă situsuri de fixare pentru actină
 Se mai numesc și aderențe în centură
 Membranele celulelor procariote: D

 Conțin cantități mari de colesterol

 Sunt dublate la exterior de un perete celulozic rigid
 Emit în exterior numeroase prelungiri filiforme numite micro-vili
 Sunt de natură lipoproteică
 Sunt dublate pe fața internă de o pătură glucidică impermeabilă
 Receptorii membranari NU se caracterizează prin: B

 Sunt macromolecule glicoproteice

 Sunt utilizați doar de moleculele hidrofobe mici
 Pot lega reversibil o moleculă semnal
 Pot lega diverși lignazi prin complementaritate
 Pot fixa hormonii polipeptidici
 Proteinele membranare: B

 Formează un bistrat cvasifluid

 Prezintă o regiune hidrofilă expusă pe cele două fețe ale mem-branei
 Realizează frecvent mișcări de tip flip-flop
 Stabilesc numai legături noncovalente cu bistratul lipidic
 Formează structura fundamentală a membranelor biologice
 Nu reprezintă o caracteristică a glicocalixului: C

 Participă la formarea desmozomilor

 Intervine în recunoașterea celulară
 Conferă protecție plasmalemei la acțiunea neuraminidazei
 Intervine în adezivitatea celulară
 Poate absorbi anticorpi citofili care modifică fagocitoza
 Ionoforii: B

 Sunt molecule mari, hidrofile

 Permit deplasarea ionilor conform gradientului electrochimic
 Asigură un transport activ, ATP-dependent
 Permit deplasarea ionilor numai în sensul gradientului de concentrație
 Asigură un transport activ secundar
 Modelul membranar Singer și Nicholson prezintă următoarele caracteristici: A

 Bistratul lipidic reprezintă structura de bază

 Proteinele formează un film monomolecular intern
 Lipidele formează un monostrat impermeabil pentru apă
 Proteinele formează un film monomolecular extern
 Lipidele formează suportul bistratului proteic
 Lizozomii în care digestia materialului internalizat s-a încheiat sunt numiți și: D

 Crinolizozomi
 Citolizozomi
  Fagolizozomi
 Telolizozomi
 Protolizozomi
 Printre caracteristicile structuilor din imaginea de mai jos se numără și: B

 Se găsesc la nivelul mucoasei respiratorii

 Sunt imobile
 Sunt formate din microtubuli
 Măresc suprafața de absorbție cu aproximativ 20%
 Sunt formate din microfilamente de actină și miozină I

 Enzima marker a reticulului endoplasmatic este: B

 5,-nucleotidaza
 Glucozo-6-fosfataza
 α-manozidaza
 malat-dehidrogenaza
 citocrom b5
 Moleculele membranare cu distribuție puternic asimetrică sunt: C

 Proteinele periferice
 Fosfolipidele
 Glicolipidele
 Proteinele intrinseci
 Colesterolul
 Despre proteinele fibrilare NU se poate afirma că: B

 Formează receptorii celulari

 Sunt, de obicei, proteine canal
 Sunt formate din lanțuri polipeptidice dispuse paralel
 Ocupă un mic spațiu de ancorare la bistratul lipidic
 Sunt reprezentate de glicoforina A din plasmalema hematiilor
 Aquaporinele: D

 Sunt proteine intracitoplasmatice

 Sunt proteine cărăuș cu activitate de tip enzimatic
 Sunt proteine multi-pass
 Sunt proteine integrale ale plasmalemei
 Sunt proteine cărăuș cu activitate de tip pompă
 Printre enzimele predominante ale matricei peroxizomale putem enu-mera: B
  Hidrolazele
 Catalazele
 Fosfatazele acide
 β-glucuronidazele
 Citocrom b5 reductazele
 Nucleolii au rol în sinteza: B

 ARNm
 ARNr
 ARNt
 A și C
 Toate de mai sus
 Spre deosebire de apoptoză, necroza: A

 Se desfășoară în mod haotic

 Nu este toxică pentru celulele învecinate
 Este un proces activ
 Echilibrează numărul de celule dintr-un țesut
 Pune în acțiune metabolismul propriu al celulelor
 În imaginea de mai jos se poate observa: C

 Nucleul
 Un proces de exocitoză la nivelul macrofagului
 Un proces de fagocitoză la nivelul neutrofilului
 Peroxizomi
 Macro și microvezicule de secreție

 Printre caracteristicile morfologice și biochimice ale celulelor senes-cente NU se B

numără și:

 Carioliza
 Creșterea bazofiliei citoplasmei
 Cariorexisul
 Scăderea volumului celular
 Creșterea numărului lizozomilor
 Comparativ cu celulele normale, celulele tumorale: C

 Se autoagregă în locația predestinată

 Se autodistrug atunci când sunt afectate
 Nu interpretează corect semnalele provenite de la celulele vecine
 Devin specializate sau mature
 Sunt genetic stabile
 Care dintre următoarele afirmații nu caracterizează miozina? B

 Este actin-activată
 În prezența actinei catalizează conversia GTP-ului în GDP +Pa
 Este denumită și enzima mecano-chimică
 Este o ATP-ază
 Este denumită și proteină motorie
 Perioada metabolică a celulei:. C

 Este specifică fazei M a ciclului celular

 Este denumită și faza de multiplicare
 Este formată din fazele: G1, S și G2
 Ocupă cea mai mică parte a ciclului celular
 Se caracterizează prin dispariția nucleului
 Rigor mortis sau rigiditatea cadaverică se caracterizează prin: D

 Desprinderea capului miozinic de pe filamentul de actină

 Cudarea capului miozinei
 Hidroliza ATP în ADP și Pi
 Deprivarea mușchiului de ATP
 Legarea ATP-ului la capul miozinic
 Transcitoza LDL-ului: A

 Poate controla acumularea excesivă a LDL-ului plasmatic

 Implică situsuri de legare cu afinitate ridicată
 Asigură necesarul de colesterol pentru celula în sine
 Implică prezența veziculelor tapetate de clatrină
 Este inhibată de hiperlipidemie
 În cazul celulelor senescente, printre factorii declanșatori ai apoptozei NU se C
numără și:

 Carența factorilor de creștere

 Defectele semnalizării transmembranare
 Activarea protein-kinazei C
 Alterarea ciclului celular
 Disfuncția tirozinkinazelor
 Adezivitatea celulară mediată de cadherine: A

 Este de tip homofilic, Ca2+dependentă

 Este de tip homofilic, Ca2+ independentă
 Este de tip heterofilic, Ca2+ independentă
 Este de tip hetero și homofilic, Ca2+ independentă
 Este de tip heterofilic, Ca2+dependentă
 În ceea ce privește cromatina se poate afirma că: C

 Heterocromatina facultativă suferă continuu procese de trans-cripție

 Eucromatina permisivă formează corpusculul Barr
 Eucromatina activă participă la procese de transcripție
 Heterocromatina constitutivă se poate transforma în eucromatină
  Eucromatina activă corespunde corpusculului F
 Activarea apoptozei: D

 Pe calea intrinsecă este favorizată de activarea receptorilor fas

 Pe calea extrinsecă necesită activarea proteinei Apaf-1
 Pe calea intrinsecă implică activarea proteinei AIF
 Pe calea extrinsecă pornește la nivelul receptorilor membranari
 Pe calea extrinsecă determină eliberarea citocromului mitocon-drial
 ATP-sintetaza NU se caracterizează: D

 Este localizată la nivelul membranei mitocondriale interne

 Subunitatea F1 proemină în matricea mitocondrială
 Realizează sinteza ATP-ului în prezența Mg 2+
 Unitatea F0 este încastrată în bistratul lipidic al membranei mitocondriale
externe
 Este formată din trei regiuni cu roluri și structuri diferite
 Concentrația intracelulară a calciului este reglată de: A

 IP3
 Simportul Na+-Ca2+
 Pompele ionice de tip V
 Pompele de protoni
 Simportul 2 Na+-3Ca2+
 Reticolul endoplasmatic: E

 Este vizibil în microscopia fotonică doar utilizând colorații speciale

 Prezintă drept funcție majoră glicozilarea terminală a proteinelor
 Realizează sortarea sau segregarea produșilor de secreție
 Prezintă un rol esențial în sinteza mucopolizaharidelor
 Este implicat în depozitarea calciului intracelular
 La nivel mitocondrial: D

 Lanțul respirator prezintă 2 complexe fixe transportoare de electroni

 Fosforilarea oxidativă este etapa finală a metabolismului anaerob
 Ciclul Krebs se desfășoară în camera mitocondrială externă
 Fosforilarea oxidativă implică reducerea O2 la H2O
 Ciclul Krebs se desfășoară la nivelul membranei mitocondriale externe
 Mediatorul intracellular utilizat de peptidul natriuretic atrial este: D

 AMPc
 DAG
 Ca2+
 GMPc
 I3P
 Semnalizarea endocrină: C

 Este o modalitate rapidă de comunicare intercelulară

 Intervine în formarea rapidă a placentei
 Utilizează moleculele semnal emise de sistemul APUD
  Reprezintă o modalitate de autosemnalizare
 Utilizează mediatori locali cu durată scurtă de viață
 Membrana mitocondrială prezintă două proteine antiport: A

 HPO42-/OH- și ATP/ADP
 Na+H+ și ATP/ADP
 Na+HCO3-/Cl- și GTP/GDP
 3Na+/Ca2+ și ATP/ADP
 Na+/K+/2Cl+ și GTP/GDP
 Recombinarea intercromozomială se realizează în timpul : A

 Metafazei I
 Profazei II
 Metafazei II
 Telofazei I
 Citokinezei
 Gangliozidele: B

 Sunt încărcate pozitiv

 Conțin una sau multe reziduuri de acid sialic
 Se autoasamblează formând lipozomii
 Conțin una sau mai multe grupări glicerol
 Reprezintă principalul constituent al mielinei
 Proteina P170: A

 facilitează transportul moleculelor hidrofobe la nivelul plasmalemei

 este o proteină ce transportă doar aminoacizi
 este proteină antiport
 pompează molecule spre interiorul celulelor
 este un canal pentru K+
 Care dintre următoarele mecanisme are rol reglator în menținerea ph-ului E
intracelular în apropierea valorii de 7,4:

 antiporturile Na+HCO3/Cl-, Na+/H+

 H+/K+ ATP-aza
 antiportul Na+/Ca2+
 antiportul HCO3/Cl-
 doar A și D
 La nivelul membranei mitocondriale există: B

 un antiport Na+/H+ și ATP/ADP

 un antiport H+PO42-/OH- și ATP/ADP
 doar un antiport ATP/ADP ce permite intrarea unei molecule de ATP
 doar pompe de protoni
 toate cele de mai sus
 Printre funcțiile centriolilor NU se regăsește: C

A. funcția de centru cinetic al celulei

 B. organizator al microtubilor

C. implicarea în transportul vezicular între compartimentele celulare

D. direcționarea mișcărilor fibroblastelor și a leucocitelor

E. rol cheie în polimerizarea tubulinei

 Precizați care din următoarele molecule ale adezivității celulare sunt implicate în C
recunoașterea intercelulară determinând și tranzițiile morfologice din cadrul
modelării și menținerii arhitecturii celulare:

A. integrinele

B. ocludinele

C. caderinele

D. selectinele

E. plakoglobinele

 Formarea placentei este rezultatul proliferării citotrofoblastelor care se consideră C

a fi rezultatul unei stimulări :

A. neurocrine

B. paracrine

C. autocrine

D. endocrine

E. prin contact direct

 Caracteristicile filamentelor intermediare NU includ: C

A. stabilitatea

B. sunt mai abundente în celulele epiteliale și neuroni

C. posibilitatea de a cupla nucleotide

D. sunt structuri fibrilare α-helicale

E. sunt mai importante în vecinătatea membranei

 Moleculele adezivității includ: D

A. tubulinele
 B. ocludina

C. vinculina

D. V-CAM

E. cingulina

 Funcțiile joncțiunilor de tip gap includ: D

A. distribuția forțelor de tracțiune ce apar între celule

B. funcția de barieră

C. menținerea asimetriei mmbranare în celulele epiteliale

D. dependența de concentrația ionilor de Ca și de pH

E. asocierea cu filamentele matricei extracelulare

 Desensibilizarea reprezintă: C

A. legarea unor molecule de clatrină la un receptor

B. hidroliza PKA

C. legarea unei molecule de arestină la un receptor

D. hidroliza proteinelor G activate

E. fosforilarea subunității α din cadrul unei proteine G activate

 Imediat sub plasmalema polului apical la nivelul platoului striat se găsește: B

 miozină și calmodulină
 citoscheletul actinic cortical bogat în spectrină
 ezrină
 vilină și fimbrină
 toate cele de mai sus
 Asamblarea microvililor: B

 este independentă de semnalele colectate din mediu

 este posibilă numai în prezența vilinei și fimbrinei
 este GTP – dependentă
 se realizează numai în prezența ionilor de Ca și Mg
 necesită prezența spectrinei
 Cilii vibratili: A

 sunt specializări bazate pe microtubi

 prezintă mișcări determinate de interacțiunea actină – miozină
 prezintă mișcări determinate de interacțiunea tubulină – kinesină
  sunt morfologic asemănători microvililor
 se aglutinează și determină sensul de evacuare al produsului de secreție
 Asamblarea și dezasamblarea filamentelor de actină cât și organizarea în rețele B
sistematizate sunt:

 Ca și Mg dependente
 dependente de prezența ABP
 influențate de prezența miozinei
 esențiale pentru mișcările cililor și flagelilor
 necesită prezența kinesinei
 Transportul vezicular ghidat între compartimentele celulare membranare: C

 implică rețeaua de filamente intermediare

 implică doar participarea filamentelor de actină și a moleculelor de
miozină
 implică rețeaua de microtubi
 necesită prezența sateliților pericentriolari
 necesită prezența filamentelor de nestină
 RER este foarte bine dezvoltat în: D

 celule care sintetizează hormoni steroizi

 melanocite
 miocite
 plasmocite și în hepatocitele care produc albumina
 toate cele de mai sus
 Detoxifierea: A

 Implică activitatea unor enzime din familia citocromului P450

 este determinată de acțiunea miozilat-triofosfatului
 induce în celule fenomene de contracție/relaxare
 implică eliberarea Ca2+ în citoplasmă
 activează o pompă de tip P
 REN este mai bine dezvoltat în: C

 celulele pancreasului exocrin

 plasmocite
 celule care sintetitezează pigmeți, cantități mari de glicogen
 neuroni
 doar B și C

1. Următoarele afirmații despre joncțiunile strânse sunt adevărate cu excepția: E G

A. În microscopia electronică au un aspect pentalamelar

Realizează separarea lumenului intestinal de sistemul vascular printr-o

B. barieră
 dotată cu permeabilitate selectivă

C. La nivelul barierei hematoencefalice sunt localizate între celulele

endoteliale
capilare

D. Formarea lor în țesuturile embrionare este dependentă de formarea

joncțiunilor

pe bază de cadherine

Apar ca ”nituri” ce ancorează filamentele intermediare a 2 celule

E. vecine

2. Printre funcțiile cadherinelor se numără următoarele, cu excepția: A G

Reprezintă suportul adezivității heterofilice celulă-membrană în toate
A. țesuturile

organismului
B. Mediază adezivitatea celulară de rezistență

Determină tranziții morfologice în cadrul modelării și menținerii

C. arhitectonicii
tisulare

D. Sunt implicate în recunoașterea intercelulară

E. Asigură suportul adezivității homofilice celulă-celulă

3. Zonula adherens prezintă următoarele forme: D G

A. Joncțiuni autotipice la nivelul miocardiocitelor

B. Discuri intercalare la nivelul celulelor endoteliale capilare

C. Contacte focale între monostraturile externe ale celulelor adiacente

D. Regiuni de adezivitate la nivelul sinapselor în SNC

E. Bară terminală la nivelul polului bazal al enterocitelor

4. Integrina α6β4 cuplează: A G

A. Filamentele intermediare cu laminina

B. Filamentele de actină cu laminina
C. Filamentele intermediare cu plakoglobina

D. Filamentele de actină cu plakoglobina

E. Colagenul cu plasmalema
5. Colagenul conține : D G
 A. Lanțuri lungi de oligozaharide

B. Numai glucoză și fructoză

C. Trei lanțuri polipeptidice aranjate în formă de cruce asimetrică

D. Hidroxilizină și hidroxiprolină

E. Aproximativ 2.500 de aminoacizi grupați în câteva domenii repetitive

6. În cadrul biosintezei proteice, activarea presintetică a precursorilor: B G

A. Necesită factori de elongare

B. Necesită ARS
C. Necesită hidroliza GTP

D. Indusă de factori de inițiere

E. Indusă de RF1 și RF2

7. La eucariote complexul eIF4: E G

A. Este esențial în identificarea AUG

B. Fixarea capului 3`

C. Induce hidroliza legăturii lanțului peptidic cu ultimul ARNt

D. Facilitează cuplarea GTP la ARNtiMET

E. Toate sunt false
În ceea ce privește mecanismul de translocare a proteinelor prin membrana
8. RER B G

următoarele afirmații sunt adevărate, cu excepția:

A. În cazul proteinelor solubile acesta este indus de o secvență-semnal

inițială

B. Este mai complex pentru proteinele solubile

În cazul proteinelor structurale presupune sinteza proteinelor uni-pass și
C. multi-
pass

D. În cazul acestui mecanism secvența-semnal este recunoscută de SRP

E. Receptorul specific al SRP este localizat pe fața citoplasmatică a RER

9. Mecanismul ”treadmilll machine ”, este întâlnit în: A G

A. Polimerizarea actinei
B. Asamblarea microtubilor
C. Dezansamblarea microtubilor

D. Elongarea lanțurilor polipeptidice

E. Contracția actină-miozină
Fragmentarea enzimatică a miozinei II nu presupun următoarele proces, cu
10. excepția: E G

A. Prin tratamentul chimiotripsinic se obțin fragmentele S1 și S2 din LMM

B. Prin tratamentul papainic se obțin MMG și LMM

Prin tratamentul chimiotripsinic se obțin fragmentele S1 și

C. S2 din MMG

D. Prin tratamentul papainic se obțin fragmentele S1 și S2 din

LMM

Nici unul de mai

E. sus
Următoarele afirmații referitoare la metabolismul oxidativ sunt adevărate, cu
11. excepția: B G

A. Acetil-CoA reprezintă elementul comun pentru glucidelor

metabolizarea și

lipidelor
B. Prin glicozilarea unei molecule de glucoză se obțin cel puțin șase
molecule de

ATP
C. Acizii grași sunt transportați prin intermediulunui cărăuș
proteic

D. Dehidrogenazele desprind câte doi atomi de hidrogen

E. Acceptorul final de electroni este oxigenul

12. Fosforilarea oxidativă presupune, cu excepția: C G

A. Un flux transmembranar de protoni

B. Un flux de electroni prin complexe enzimatice respiratorii

C. Reprezintă etapa finală a metabolismului anaerob

D. Implică reducerea O2 la H2O
 E. Are loc la nivelul mitocondriilor, la eucariote
În cadrul lanțului respirator transportul de electroni este realizat
13. astfel: D G

A. 2 electroni odată- de citocromi

B. 3 electroni odată- de centrii de Fe-S

C. 2 electroni odată- de ubiquinonă

D. Câte 1 electron odată –de centrii de Cu

E. Nici unul de mai sus

14. Ciclul Krebs se caracterizează prin următoarele, cu excepția: A G

A. Se desfășoară la nivelul crestelor mitocondriale

B. Dehidrogenazele desprind câte 2 atomi de hidrogen

C. Un atom de hidrogen este transferat ca H- la NAD+

D. Un atom de hidrogen este eliberat ca H+ în soluție

E. Acceptorul final de electroni este oxigenul

Din punct de vedere biochimic matricea peroxizomilor nu se caracterizează prin,
15. cu C G

excepţia:
A. Enzima marker este malat-dehidrogenaza

B. Conţine enzime care catalizează reacţiile de transcripţie

C. Conţine Pex 11 şi Pex 25

D. Enzima marker este glucozo-6-fosfataza

E. Conține ribozomi
16. Despre importul proteinelor peroxizomale se poate afirma că: B G
A. Implică prezenţa unei secvenţe semnal SRP

B. Implică prezenţa unui complex de translocare

C. Implică hidroliza GTP în GDP + Pi

D. Implică glicozilarea unui lanţ polipeptidi

E. Implică hidroliza ATP la ADP + Pi

17. Referitor la meioza I următoarele afirmaţii sunt false, cu excepţia: A G

A. Numărul de cromozomi din celulele- fiice se reduce la

jumătate
B. Are o durată de 1-1,5 ore

C. Se formează 8 spermatocite şi ovocite de ordinul II- celule haploide n

 D. Este o diviziune homeotipică

E. Este o diviziune ecuaţională

18. Despre gena Sdi-1 caracteristică celulelor senescente se poate afirma că: E G

A. Este numită şi WAF-1

B. Este un inhibitor al sintezei de ADN

C. Are ca produs Cip-1

D. Este supraexprimată în celulele senescente

E. Toate de mai sus

19. Enzimele lizozomale D G

A. Sunt sintetizată în stare activă

B. Acționează la pH acid (7,2-8.5)

C. Pot degrada componente celulare precum virusuri sau bacterii

D. Nu pot acționa în afara lizozomului

E. Pot fi inactivate prin creșterea acidității peste nivelul lor normal de

funcționare
20. Alegeți asocierile funcționale corecte: E G

A. Fagozomi-autofagie; citolizozomi-crinofagie; crinolizozomi-heterofagie

B. Fagozomi-heterofagie; citolizozomi-autofagie; crinolizozomi-criofagie

C. Heterolizozomi-heterofagie; citolizozomi-crinofagie; crinolizozomi-

autofagie

D. Fagozomi-criofagie; citolizozomi-autofagie; crinolizozomi-crinofagie

E. Fagozomi-heterofagie; citolizozomi-autofagie; crinolizozomi-crinofagie

21. Mitocondriile: A G

A. Conțin ADN transmis numai de la mamă.

B. Conțin granule mitocondriale în camera externă.

C. Conțin enzime atașate feței interne a membranei externe.

D. Conțin creste mitocondriale formate prin plierea celor două membrane.

E. Se divid prin mitoză.

22. Matricea mitocondrială conține: C G

A. Ioni: Ca2+, Mg2+, Mn2+, Be2+, Sr2+, etc

 B. Enzime hidrolitice

C. Acizi nucleici circulari

D. Lizozomi

E. Peroxizomi
23. În prima fază a respirației mitocondriale, glicoliza, se produce: D G

A. Consumul a 2 molecule de ATP

B. Producerea a 30 molecule de ATP

C. Consumul a 2 molecule de ATP și producerea a 2 molecule de ATP

D. Consumul a 2 molecule de ATP și producerea a 4 molecule de ATP

E. Producerea unei molecule de piruvat

24. Fosforilarea oxidativă: E G

A. Realizează un consum net de energie.

B. Este etapa finală a metabolismului anaerob.

C. La eucariote și procariote se realizează cu ajutorul mitocondriei.

D. Presupune reducerea O2 la H2O2.

E. Folosește electroni extrași din ciclul Krebs

25. In figura de mai jos identificati enzima numerotata cu 2: D G

A. Fosfolipaza A1
 B. Fosfolipaza A2

C. Fosfolipaza A3

D. Fosfolipaza C

E. Fosfolipaza D
26. Disiparea gradientului electrochimic al H+ de la nivelul membranei interne mitocondriale C G

se realizează:
A. Prin activarea ATP-azelor tip H/K
B. Prin deschiderea unor canale ionice

C. Cu ajutorul FCCP-ionofor cărăuș

D. Creșterea concentrației ionilor de Ca

E. Difuzie facilitată
27. Blocarea producției mitocondriale de ATP se poate realiza prin: B G

A. Mărirea procentului de colesterol în membrana mitocondrială externă

B. Disiparea gradientului electrochimic al H+ de la nivelul membranei

interne

mitocondriale

C. Creșterea concentrației ionilor de Ca

D. Activarea reacțiilor de glicoliză

E. Nici una din cele de mai sus

La nivel renal, în ansa lui Henle, celulele utilizează pentru reabsorbția NaCl
28. următoarele E G

mecanisme :

A. Simporturile Na/K/2Cl- și Na/K- ATP-azele

B. Difuzia facilitate de proteinele cărăuș

C. ATP-aza H/K

D. Proteine canal pentru K și Cl

E. Mecanismele de la punctul a și d
Care din următoarele structuri transportoare în stare de repaus se gasesc în
29. membrana E G
unor vezicule citoplasmatice, submembranar :
 A. Ca – ATP-azele
B. H- ATP-azele

C. GLUT – 4

D. H/K – ATP-aza

E. Numai c și d
Care este ordinea corectă pentru dispunerea elementelor citoscheletului din
30. imaginea E G

de mai jos? (MT=microtubi; FA=actină-F; IF=filamente intermediare, M=miozină)

A. A=MT; B=IF; C=FA

B. A=FA; B=IF; C=M

C. A=MT; B=M; C=IF

D. A=M; B=MT; C=FA

E. A=MT; B=FA; C=IF

31. Alegeți ordinea corectă corespondentă pentru imaginea de mai jos, referitoare la C G

diferitele tipuri de joncțiuni:

 A. JG, D, JAB, JS, HD

B. D, HD, JAB, JS, JG

C. JS, JAB, D, JG, HD

D. HD, JAB, D, JS, JG

E. JAB, JS, JG D, HD,

32. În microscopia electronică centriolii prezintă: B G

A. 9 triplete de microtubuli periferice şi 2 dublete centrale

B. 9 triplete de microtubuli periferice şi nici un dublet central

C. 9 dublete de microtubuli periferice şi un triplet central

D. 9 dublete de microtubuli periferice şi un microtubul central

E. Un manunchi de microfilamente de actina si molecule de miozina

33. Alegeți ordinea corectă corespondentă pentru imaginea de mai jos, referitoare la D G
 semnalizarea prin hormoni polipeptici: (abrevieri:PKA protein-kinaza A; Gs -
proteina G

stimulatorie, AC - adenilat-ciclaza)

A. PKA, Gs, AMPc, AC

B. AC, PKA, Gs, AC

C. Gs, AC, PKA, AMPc

D. Gs, AC, AMPc, PKA

E. Gs, AMPc, AC, PKA

34.Ce tipuri de transport sunt indicate în imagine? B G

 A. 1. Na; 2. Na-K; 3. Na-Ca

B. 1. Glucoză; 2. Ca; 3. Na-K

C. 1. Na; 2. Na-K; 3. Na-Ca

D. 1. K; 2. Na-Gluc; 3. Na-Cl

E. 1. H; 2. Ca; 3. Na-Ca

35. Alegeți descrierea corectă pentru sistemele de transport din imagine: D G

A. A-transport pasiv; B-carauș; C-canal ionic

B. A-transport activ secundar; B-GLUT; C-transport activ primar

C. A-transportor ABC; B-Ionofor; C-canal ionic

D. A-Pompă ionică B-proteină cărăuș; C-canal ionic

E. A-Receptor membranar; B-Canal gap; C-canal ionic

36. Principalele gene implicate in apoptoză sunt: C G

A. Ced-1 și Ced-2

B. Ced-2 și Ced-3

C. Ced-3 și Ced-4

D. Ced-4 și Ced-5

E. Ced-5 și Ced-6
37. Printre genele cu rol în contracararea apoptozei se găsește și: E G

A. C-myc

B. Ced-3
 C. Ced-4

D. P53

E. Bcl-2
38. Lanțul respirator este format din: C G

A. Două complexe fixe transportoare de electroni

B. Patru transportori mobili

C. CoQ și Cyt-c

D. a și b

E. b și c
Următoarele afirmații referitoare la caracteristicile lanțului respirator sunt
39. adevărate, cu B G
excepția:

A. Complexele I și II preiau electronii de la NADH

B. Complexele III și IV preiau electronii de la FADH2

C. Complexele I și II transferă electronii către CoQ

 D. Complexul III preia electronii de la CoQ

E. Complexul IV preia electronii de la cyt-c

40. Proteinele asociate joncțiunii de adezivitate sunt: B G

A. Cingulina

B. Radixina

C. Conexina
D. Laminina

E. Fibronectina
41. Plăcile citoplasmatice desmozomale sunt compuse din: C G

A. Desmocolină

B. Desmogleină

C. Plakoglobină

D. Laminină

E. Integrină
42. Laminina este: C G

A. Responsabilă de integritatea țesuturilor osoase

B. O proteină transmembranară a complexului joncțional apical

C. O moleculă a adezivității, specifică laminei bazale

D. O proteină specifică joncțiunilor de ancorare

E. O proteină specifică joncțiunilor de comunicare

Următoarele proteine asigură atașarea inelului de actină la membrana celulară,
43. cu E G

excepția:

A. Catenine
B. Vinculina

C. α – actinina

D. Plakoglobina

E. Cingulina
44. Eucromatina activă: C G

A. Este parțial inactivă

 B. Este întotdeauna condensată în interfază

C. Reprezintă fracții de cromatină unde au loc procese de transcripție

D. Este inactivă genetic și nu suferă procese de transcripție

E. Reprezintă cromatina condensată care conține gene structurale inactive

Printre funcțiile metabolice ale învelișului nuclear se numără următoarele, cu
45. excepția: B G
A. Elongarea lanțurilor de acizi grași

B. Degradarea fosfolipidelor și colesterolului

C. Desaturarea acizilor grași

D. Detoxifierea celulară

E. Glicozilarea lipidelor și proteinelor

Printre elementele structurale ale fibrelor cromatiniene sunt următoarele
46. componente, C G

cu excepția:

A. Proteine acide – 25 %

B. Lipide, ioni în cantități mici

C. Macromolecule de ARN- 30%

D. Proteine bazice – 40%

E. Protamine și histone
47. În microscopia fotonică nucleolii prezintă: B G
A. Un contur perfect regulat și conținut omogen

B. Aspect de corpusculi bazofili în colorația cu hematoxilină-eozină

C. Pars amorfa sau cromatina perinucleară

D. Pars cromosoma sau corpul nucleolar

E. Pars granulosa formată din ADN

48. Spațiile intercromatiniene: A G

A. Reprezintă punctele de continuitate dintre membranele nucleare

B. Sunt fibrile pericromatiniene compuse din molecule de ARN

 C. Asigură sinteza ARNr

D. Asigură transferul ARNr

E. Sunt granule perinucleare formate din ARNt

49. În cadrul biosintezei proteice , subetapa de translocare necesită: D G

A. Intervenția ARS
B. Hidroliza ATP

C. Intervenția eIF1 și eIF2

D. Hidroliza GTP

E. Intervenția RF1 și RF2

50. Secvența Kozak este situată: C G

A. La capătul 3` al ARNr

B. La capătul 5` al ARNr

C. La capătul 5`al ARNm

D. La capătul 3` al ARNm

E. La capătul 3` al ARNt
51. Nu este caracteristic rețelei trans- Golgi, cu excepția: A G

A. Are rol de stație de sortare a proteinelor

B. La plante portă denumirea de dictiozom

C. Este formată din numeroși saci de circa 6 nm

D. Conține un număr impresionat de cisterne aplatizate

E. Este zona proximală sau de formare

Glicozilarea terminală a proteinelor este controlată la nivelu complexului Golgi de
52. : B G

A. Fosfataza acidă

B. α – manozidaza

C. Glicoziltransferaza

D. Glucuronidaza

E. Monoaminoxidaza
Caracteristicile proteinelor filamentare ale citoscheletului sunt următoarele, cu
53. excepția: B G

A. polimerizarea actinelor in vitro este dependentă de ATP

 B. filamentele de actină sunt distruse de faloidină

C. interacțiunea actină-miozină este condiționată de hidroliza GTP

D. asamblarea microtubilor este realizată în prezența ATP, la 370C

E. filamentele intermediare sunt structuri extrem de instabile

54. Printre substanțele care se pot cupla la actina G se numără și: B G

A. Brațul miozinei
B. Ca, Mg

C. Profilina care stimulează polimerizarea

D. GTP

E. Citocalazina care inhibă depolimerizarea

55. Filamentele de actină pot fi: C G

A. α-actine, nemusculare

B. β-actine, musculare

C. γ-actine, în mușchiul neted intestinal

D. α-actine și β-actine, nemusculare

E. µ-actine, musculare și nemusculare

56. MTOC reprezintă: E G

A. Centrozom
B. Centrul celular

C. Structuri de organizare a microtubilor în celule interfazice

D. Nici unul

E. Toate de mai sus

57. Joncțiunile strânse sunt formate din următoarele proteine, cu excepția: C M

A. Simplekina

B. Cingulina

C. Vinculina
 D. Ocludina

E. MAGUK
58. Joncțiunile strânse contribuie la: D M

A. Menținerea simetriei membranare în celulele endoteliale

B. Menținerea domeniilor glicolipidice

C. Menținerea asimetriei membranare în celulele țesutului conjunctiv

D. Niciun răspuns corect

E. Toate răspunsurile sunt corecte

59. Joncțiunile GAP intervin în: D M

A. Menținerea simetriei membranare în celulele epiteliale

B. Facilitarea anumitor mișcări celulare

C. Distribuirea forțelor de tracțiune și de forfecare apărute între celule

D. Funcționarea sinapselor electrice

E. Constituirea barierei hematoencefalice

60. Învelișul nuclear permite transportul : D M

A. Hormonilor steroizi din nucleu în citoplsamă

B. Ribonucleoproteinelor din citoplasmă în nucleu

C. Carotinoizilor din nucleu în citoplasmă

D. ARNm și enzimelor din nucleu în citoplasmă

E. Moleculelor lipofile din nucleu în citoplasmă

61. Nucleolii conțin: E M

A. Cantități mari de Ca, Zn, Mg

B. Proteine nucleolare -30%

C. ARNt -90%

D. Macromolecule de ARNm -60%

E. Diferite stadii dematurare ale ARNr

62. Lipidele prezente în membrana RE sunt reprezentate de : E M

A. Fosfatidilcolina

B. Fosfatidiletanolamina
 C. Fosfatidilserina

D. Fosfatidilinozitol

E. Toate de mai sus

63. Conversia pre-proteinelor în proteine de secreție se realizează la nivelul: A M

A. Complexului Golgi
B. Lizozomi

C. Ribozomi

D. Peroxizomi

E. RER
64. Ultrastructura complexului Golgi prezintă următoarele caracteristici: B M

A. Componenta veziculară predomină în mijlocul cisternelor

B. Componenta principală este reprezentată de cisternele aplatizate

C. La plante sacii golgieni sunt atașați la reticol

D. La mamifere sacii golgieni formează dictiozomi

E. Toate de mai sus

65. Reciclarea membranelor: D M
A. Este un proces energodependent

B. Este întâlnită în celulele specializate în secreție

C. Este întâlnită în neuroni și macrofage

D. Toate de mai sus

E. Nici un răspuns
66. Proteinele motrice asociate microtubilor sunt: A M

A. Kinezina

B. Tubulina

C. Vilina

D. Vimentina
 E. Internexina
67. Contracția musculară: E M

A. Este continuă în mușchiul striat și neted

B. Este discontinuă în mușchiul cardiac

C. Este inhibată de creșterea concentrației Ca2+

D. Este indusă de stimuli electrici și hormonali intracelulari

E. Toate sunt false

68. ABP – acting-binding proteins: C M

A. Sunt filamente groase de proteine

B. Intervin în asamblarea microtubilor

C. Intervin în asamblarea și dezasamblarea filamentelor de actină

D. Sunt proteine asociate miozinei

E. Intervin în organizarea filamentelor intermediare

69. Următoarele procese caracterizează contracția actină-miozină, cu excepția: A M

A. În faza inițială miozina este strâns cuplată la actină

B. În prima fază miozina se leagă la doi monomeri de actină

C. În prima fază are loc eleberarea ADP-ului

D. În a treia fază ADP-ul și Pisunt legate la capul miozinei

E. Filamentele de actină vor tracționa filamentele de miozină

70. Matricea mitocondrială prezintă următoarele componente, cu excepția: E M
A. Enzimele solubile ale ciclului Krebs

B. Malat-dehidrogenaza
C. Citrat-sintetaza

D. Enzimele care catalizează reacțiile de autoreplicare

E. Acil- transferaza
71. În ceea ce privește membrana externă mitocondrială : A M

A. Fosfatidilinozitolul este lipidul marker

B. Cit b5- reductaza este enzima marker

C. Fosfatidiletanolamina este lipidul marker

 D. Acil-CoQ sintetaza este enzima marker

E. Fofatidilglicerolul este lipidul marker

72. Ubiquinona: A M

A. Denumită și coenzima Q

B. Transportă 2 electroni odată

C. Donează electronii citocrom c oxidazei

D. Doar b și c

E. Toate de mai sus

Printre proteinele marker implicate în metabolismul celular nu fac parte, cu
73. excepția: C M

A. Monoaminoxidaza
B. Nucleotid-fosfokinaza

C. Enzimele lanțului repirator

D. Malat-dehidrogenaza

E. Cardiolipina
Următoarele afirmații legate de membrana internă a mitocondriei sunt
74. false, cu D M

excepția:

A. Lipidul marker este fosfatidilinozitolul

B. Enzima marker este monoaminoxidaza

C. Enzima marker este malat-dehidrogenaza

D. Lipidul marker este cardiolipina

E. Lipidul marker este fosfatidilcolina

75. Hidrolazele lizozomale: E M

A. Sunt sintetizate la nivelul ribozomilor atașați RE

B. Sunt translocate în lumenul REG

C. Sunt sintetizate la nivelul ribozomilor liberi citoplasmatici

D. Sunt translocate în lumenul REN

 E. Doar a și b
76. Lizozomii convenționali pot fi: E M

A. Primari sau vacuole de digestie

B. Secundari sau protolizozomi

C. Terțiari sau telolizozomi

D. Primari sau autolizozomi

E. Nici un răspuns
77. Receptorii specifici M6P (manozo-6-fosfat): B M

A. Sunt prezenți în rețeaua cis-Golgi

B. Cuplează și separăenzimele lizozomale de alte proteine

C. Sunt proteine extrinseci

D. Nici un răspuns

E. A,b și c
78. Peroxizomii se caracterizează prin: D M

A. Conţin structuri cristaline, nucleoizi

B. Sunt consideraţi echivelentul unui sistem digestiv al celulelor

C. Sunt numeroşi în eritrocitele mature

D. La unele specii conţine uratoxidază

E. Reprezintă mai mult de 5% din volumul celular

79. Degradarea H2O2 este realizată: D M
A. În matricea peroxizomală

B. De către dehidrogenaze

C. De către acil-transferaze

D. A,b şi c

E. În membrana peroxizomală
80. La nivelul peroxizomilor energia rezultată în urma reacţiilor de oxidare: D M

A. Este utilizată de ciclul Krebs

B. Este stocată sub formă de GTP

C. Nu este utilizată ca energie calorică

D. Nu este stocată sub formă de ATP

 E. Toate de mai sus
81. În tumora benignă, spre deosebire de cea malignă: A M
A. Celulele tumorale sunt agregate

B. Celulele tumorale sunt foarte slab diferențiate

C. Celulele tumorale sunt nediferențiate

D. Celulele tumorale invadează țesuturile vecine

E. Nici unul
82. În țesuturile tumorale, spre deosebire de țesuturile normale: C M

A. Apoptoza este accentuată

B. Se autoagregă în locația predestinată

C. Capacitatea de autodistrugere este redusă

D. Angiogeneza este deficitară

E. Toate de mai sus

GTP-azele implicate în formarea specializărilor temporare sunt următoarele,
83. cu D M

excepția:

A. Familia Rho

B. CDC 42
C. Roc

D. MAGUK

E. Familia Rb
84. Ultrastructura microviliolor se caracterizează prin prezența, cu excepția: C M

A. Filamentelor de actină

B. Velinei

C. Tubulinei

D. Ezrinei
 E. Fimbrinei
85. La nivelul microvililor interacțiunea acto-miozinică: D M

A. Nu este mediată de calmodulină

B. Este independentă de hidroliza ATP

C. Este dependentă de hidroliza GTP

D. Asigură mobilitatea acestor specializări permanente

E. Este mediată de spectrină

86. Următoarele caracteristici aparţin fazei G2, cu excepţia: E M

A. Este o etapă de verificare a autoreplicării ADN-ului

B. Este o etapă în care se produc microtubii necesari fusului de diviziune

C. Apraţine perioadei metabolice a celulei

D. Aparţine interfazei

E. Este etapa presintetică

87. Ciclinele : A M

A. Sunt proteine implicate în controlul ciclului celular

B. Sunt activate de kinazele din familia p21

C. Sunt activate de kinazele din familia p16

D. Sunt inhibate de protein- kinaze CAK

E. Sunt degradate prin reacţii de proteoliză ubiquitin independente

88. Faza S a ciclului celular se caracterizează prin: E M
A. Are o durată de 6-8 ore

B. Reprezintă faza în care se realizează autoreplicarea genomului

C. Reprezintă faza în carea se realizează sinteza proteinelor histone

D. La sfârşitul acestei faze- fiecare cromozom este bicromatidian

E. Toate de mai sus

89. Principalee proteine implicate în controlul ciclului celular sunt, cu excepţia: E M

A. Proteina pRb

B. Proteina p53

C. Proteina p16
 D. Proteina p21

E. Niciuna de mai sus

90. Tranziţia G1/S este caracterizată prin: A M

A. Fosforilarea expresorului tumoral pRb de către CDK 4/6

B. Defosforilarea expresorului tumoral pRb de către CDK2

C. Defosforilarea expresorului tumoral pRb de către CDK4/6

D. Activarea CDK de către p21

E. Activarea CDK de către p16

91. Factorii care influenţează senscenţa celulară sunt următorii, cu excepţia A M
A. Inactivarea oncogenelor

B. Medicaţia citotoxică

C. Disfuncţiile telomerice
D. Stressul oxidativ

E. Alteraţii ale ADN-ului

92. Reglarea concentrației intracelulare de Ca2+ se realizează, cu excepţia: B M

A. Antiport Na+- Ca2+

B. Simport Na+- Ca2+

C. Ca2+- ATP-azele
D. Proteine citoplasmatice captoare de Ca2+

E. Mecanisme mitocondriale
93. În activarea fosfolipazei Cß intervine: A M

A. Proteina Gq

B. Proteina Gs

C. Proteina Gi

D. Niciuna

E. Toate de mai sus

94. Receptori fără activitate catalitică sunt, cu excepţia: B M

A. Receptorii pentru acetilcolină

B. Receptorii pentru insulină

C. Receptorii pentru proteinele STAT

D. Receptorii pentru citokine

E. Receptorii pentru interferon

95. Moartea celulară programată NU: D M

A. Se desfășoară după un tipar

B. Are loc în mod ordonat

C. Influențează celulele din jur

D. Este un fenomen pasiv

E. Se realizează prin autofagie

96. Apoptoză este un fenomen: E M
A. Similar cu diviziunea

B. Similar cu diferențierea

C. Ce determină oprirea morții celulare

D. Ce determină reglarea populațiilor celulare în sens ascendent

E. Ce determină reglarea populațiilor celulare în sens descendent

97. Apoptoza nu apare în: E M

A. Creștere

B. Dezvoltare
C. Homeostazie

D. Îmbătrânire

E. Necroză
98. Proteazele implicate în declanșarea apoptozei: D M

A. Au în zona activă lizina

B. Clivează lipidele

C. Se bazează pe acțiunea serinei

D. Acționează la nivelul acidului aspartic

 E. Se secretă în stare activă
99. Teoriile pasive ce explică senescența celulara includ următoarele cu excepția: E M

A. Acumulări de erori la nivel ADN

B. Afectarea ARN

C. Modificări ireversibile ale proteinelor și lipidelor

D. Agresiuni din mediu

E. Fenomene programate genetic

100. Orologiul de control al ciclului celular: D M

A. Este format dintr-un ansamblu de molecule lipidice care interacţionează

B. Permite derularea normală, oprirea temporară/totală sau derularea înapoi

a
ciclului celular in fazele G1 sau G2.

C. Poate declanșa diviziunea în orice etapă a ciclului celular.

D. Poate semnaliza ieșirea din interfază în orice moment.

E. Nu are nici un rol în faza G0

101. Stadiul G0: B M

A. Permite trecerea în faza G1 sau G2 după deblocarea celulei.

B. Poate reprezenta un stadiu în care anumite celule sunt blocate întreaga
lor
viață

C. Pregătește materialul genetic pentru intrarea în faza G1

D. Reprezintă o etapă în care celulele pot efectua numai meioze.

E. Reprezintă momentul ideal de observare a cromosomilor la microscopul

fotonic.
102. Etapa S: C M

A. Constă în sinteza de material genetic și duplicarea cromosomilor

existenti.
B. Are durata cea mai mare în cadrul ciclului celular.

C. Duce la apariția cromosomilor formați din 2 molecule de ADN identice.

D. Reprezintă etapa principală de sinteză a proteinelor structurale.

 E. Duce la apariția unui număr dublu de cromosomi bicromatidieni.
103. In cursul etapei M: A M
A. Dispare nucleul

B. Nu se produc modificări metabolice comparativ cu interfaza

C. Se sintetizează ADN sub forma cromosomilor

D. Se formează fusul de diviziune prin polimerizarea filamentelor de actină

E. Se realizează duplicarea centriolilor

104. Anafaza: D M

A. Poate fi observată la microscopul electronic sub forma unei stele numite

diaster.

B. Este caracterizată de bombarea celulei sub acțiunea fusului de diviziune

C. Se caracterizează prin ruperea în jumătate a cromatidelor fiecărui

cromosom și

deplasarea lor către polii celulei

D. Are ca rezultat un număr dublu de cromosomi față de metafază

E. Generează cromosomi formați din câte o jumătate de cromatidă

105. Telofaza: C M

A. Reprezintă ultima etapă e diviziunii și are ca rezultat împărțirea celulei

inițiale în

două celule fiice

B. Este întotdeauna urmată de citokineză

C. Se caracterizează prin apariția învelișului nuclear

D. Este etapa cea mai activă metabolic a celulei

E. Este însoțită de scăderea volumului celular

106. Peroxizomii sunt similari mitocondriilor deoarece ambele organite celulare: A M

A. Consumă O2

B. Consumă glucoză

C. Conțin ribozomi

D. Conțin ADN

E. Conțin membrană dublă

107. Printre rolurile peroxizomilor se numără și: B M
 A. Sinteza acizilor grași
B. Sinteza plasmalogenilor

C. Oxidarea acizilor biliari și a sterolilor

D. Sinteza peroxidului de hidrogen

E. Sinteza poliaminelor
108. Lizozomii: E M
A. Sunt organice celulare sferice

B. Au un conținut omogen format din hidrolaze acide

C. Sunt delimitați de o membrană simplu-strat

D. Prezintă în mijloc o structură mai densă numită nucleol

E. Își pot schimba forma în funcție de pH și starea funcțională a celulei

109. Lizozomii nu conțin: C M

A. Proteaze

B. Lipaze

C. Catalaze

D. Glicozidaze

E. Nucleaze
110. Mitocondriile: A M

A. Se pot observa în microscopia fotonică

B. Ocupă uneori >35% din volumul celular

C. Au formă sferică

D. Au dimensiuni similare în toate celulele

E. Sunt organite imobile

111. Mitocondriile: A M

A. Utilizează microtubulii ca suport citoscheletic pentru deplasare.

B. Sunt crescute în celulele aflate în diviziune.

C. Utilizează oxigen și ca atare sunt mai crescute în celulele din jurul căilor
 respiratorii.

D. Sunt structuri extrem de stabile ca poziție și formă

E. Conțin ADN, ribozmi, Golgi

112. Următoarele afirmații legate de complexul Golgi sunt corecte, cu excepția: C M

A. Este un organit cu membrană proprie

B. Formează de obicei o rețea perinucleară

C. Conține cisterne aplatizate suprapuse

D. Este însoțit de vezicule de diverse dimensiuni, unele vizibile la

microscopul
optic

E. Are rol în procesarea suplimentară a proteinelor deja sintetizate

Biogeneza lizozomilor la nivelul complexului Golgi implică următoarele elemente,
113. cu C M

excepția:

A. Ssegregarea enzimelor lizozomale de alți produși de secreție

B. Desprinderea din zona trans a unor vezicule cu enzime ce formează

lizozomii
primari.

C. Lizozomii primari pierd învelișul de clatrină și se transformă în lizozomi

secundari

D. Enzimele lizozomale se secretă în stare inactivă

E. Enzimele lizozomale se activează la pH acid

114. Care este enzima marker caracteristica aparatului Golgi? C M

A. 5 nucleotidaza

B. Adenilatciclaza

C. L manozidaza

D. Malat- dehidrogenaza

E. Fumaraza
Care este enzima marker din matricea mitocondriala implicata in oxidarea
115. acizilor grasi? A M

A. Malat- dehidrogenaza
 B. 5 nucleotidaza

C. L manozidaza

D. Adenilatciclaza

E. Monoaminoxidaza
Fosfatidilserina creează o diferență de încărcare electrică între cele două
116. monostraturi B M

ale bistratului lipidic – aspect important pentru:

A. Funcționarea proteinkinazei A

B. Transmiterea de informații prin hormoni

C. Flexibilitatea bistratului
D. Înmugurirea membranei

E. Starea fizică a membranei

Care dintre urmatoarele proteine transmembranare nu sunt intilnite la nivelul
117. joncțiunilor E M

strânse?

A. Familia proteinelor MAGUK

B. Ocludine

C. Cingulina

D. Simplekina

E. Ezrina
118. Care dintre urmatoarele proteine nu sunt prezente la nivelul microvililor? E M
A. Vilina

B. Fimbrina

C. Miozina1

D. Ezrina

E. Tektina
119. Care dintre urmatoarele structuri proteice nu sunt prezente la nivelul cililor E M

(ultrastructura)?

A. Dineina

B. Nexina
 C. Tubulina

D. Tektina

E. Fimbrina
120. Care dintre urmatoarele substante nu fac parte din moleculele de adezivitate? E M

A. Selectine

B. Ig
C. Integrine

D. Cadherine

E. Catalaza
121. Care este structura flagelului? D M

A. Manunchi format din 20-30 filamente de actina

B. Brat de miozina1

C. Manunchi format din 10-13 filamente actina

D. Microtubi organizati in 9 dublete periferice si 1 dublet central

E. 13 lanturi de microfilamente
Organitul celular responsabil de degradarea macromoleculelor si polizaharidelor
122. este : D M

A. aparatul Golgi

B. RER

C. REN
D. Lizozom

E. Peroxizom
123. ARNm mesager reprezinta: C M

A. O copie a unei portiuni a dublului helix

B. ARN care citeste mesajul

C. O copie a unei portiuni de pe o catena a ADN

D. O molecula care transmite mesajul de condensare a cromatinei

E. O molecula formata dintr-un codon care constitue informatia necesara

pentru

sinteza unui aminoacid

124. Toate afirmatiile referitoare la codul genetic sunt adevarate cu exceptia: B M
 A. Este comun eucariotelor si procariotelor

B. Codul genetic este degenerat adica un codon poate specifica unul sau
mai multi

aminoacizi

C. Unii aminoacizi sunt codificati de mai multi codoni

D. Contine trei codoni care nu specifica nici un amonoacid

E. Contine un codon care indica pozitia de “start” a citirii mesajului din

ARNm
125. Prin codon se intelege: C M

A. un grup de trei nucleotide care specifica un exon

B. Un grup de trei nucleotide care specifica un intron

C. Un grup de trei nucleotide care specifica un aminoacid

D. Un grup de trei exoni care specifica un aminoacid

E. Un grup de trei introni care specifica un aminoacid

126. In sinteza proteica : E M

A. Fiecare aminoacid recunoaste propriul codon prin interactiunea directa cu

ARNm

B. Fidelitatea traducerii este asigurata de ARNt

C. Mai intai este sintetizat aminoacidul si apoi atasat la anticodonul specific

D. Codonul si anticodonul au secventa bazelor identica

Fiecare aminoacid este atasat la locul potrivit datorita functiei de adaptor

E. ARNt
127. Initierea translatiei presupune parcurgerea urmatoarelor etape cu exceptia: E M

A. Asamblarea subunitatii mici a ribozomului, cu ARNm si cu un ARNt

initiator ce

transporta metionina, notat ARNti- Met

B. Atasarea subunitatii mari a ribozomului

C. Participarea factorilor de initiere ai translatiei notati eIF

D. Consumul de GTP pentru asamblarea ribozomului funtional

E. Recunoasterea codonului de initiere AUG de catre ARNm

 Etapa de terminalizare este caracterizata de urmatoarele, cu
128. exceptia: E M

A. Codonul “stop” este pozitionat in dreptul situsului A

B. Situsul P este ocupat de lantul polipeptidic

C. Situsul E neocupat
D. Situsul A este ocupat de factorul de terminare eRF (e releasing factor)

E. Situsul E este ocupat de codonul “stop”

Alegeti raspunsul corect referitor la activitatea grupului de enzime numite
129. aminoacil- E M

ARNt sintetaze:

A. Utilizeaza GTP pentru a activa aminoacidul in vederea

formarii

aminoacid~ARNt

B. Recunosc corect ARNt dupa secventa din anticodon

C. Interactioneaza cu ARNm in timpul trancriptiei

D. Interactioneaza cu ribozomii in timpul translatiei

Activeaza aminoacidul in scopul formarii legaturii polipeptidice

E. intr-o etapa

ulterioara
Lipidel membranare, mai mult decât simple elemente structurale,
130. e sunt importante B M
pentru
:

A. Schimburile de molecule și ioni între cele 2 medii separate de

plasmalemă

Reglarea unor funcții celulare furnizând precursorii pentru o serie de

B. mesageri
activi

C. Desfășurarea unor procese metabolice atașate plasmalemei

D. Mecanismele de simport

E. Pomparea ionică
131. În categoria proteinelor membranare integrale NU pot fi incluse: C M

A. Proteine cărăuș cu activitate tip pompă

 B. Proteine canal cu activitate de tip enzimatic
C. Proteinele G

D. Proteine cărăuș ce realizează difuzia facilitată

E. Receptorii cuplați cu proteinele G

Mișcarea de difuzie laterală – translație a proteinelor membranare este
132. importantă B M

pentru
:

A. Transportul ionilor
B. Internalizarea LDL

C. Desfășurarea unor reacții metabolice

D. Simport

E. Antiport
133. Proteinele uniport au următoarele caracteristici cu Excepția: B M

A. Coeficientul de partiție K este irelevant în cazul moleculelor transportate

B. Fiecare uniporter transportă mai multe tipuri de molecule

C. Există Vmax pentru acest tip de transport

D. Rata difuziei facilitate prin uniporteri este superioară celei prin difuzia
simplă

E. Sunt molecule mici hidrofile

Difuzia facilitată de proteine cărăuș NU este caracterizată de unul din
134. următoarele E M
aspecte:

A. Are la bază mecanismul de ping-pong –modificare conformațională

reversibilă
Sensul trecerii substanţelor prin plasmalemă este determinat de
B. gradientul de

concentraţie
C. Moleculele au dimensiuni relativ mari

D. Solubilitatea în lipide este scăzută

E. Schimbările conformaționale au la bază fosforilarea/defosforilarea

proteinei
135. Care din următoarele componente sunt necesare la nivelul plasmalemei unor A M
tipuri

celulare pentru transportul glucozei și menținerea glicemiei în limite normale :

A. Na- K – ATP-aza, GLUT – 1,5,4

B. Antiportul Na/Ca, antiportul ATP/ADP

C. Simporturile Na/K/2Cl, GLUT - 1,5,4

 D. Antiporturile Na/H, NaHCO3/Cl și GLUT
–4

E. Nici una din cele de mai sus

136. Dacă pompa de Na-K nu mai beneficiază de aportul ATP: B M

A. Se schimbă pomparea Na cu cea a K

B. Nu se realizează fosforilarea proteinei transportoare

C. Ionii de K ramân cuplați la transportor

D. Ionii de Na rămân cuplați la transportor

E. Se poate cupla ouabaina

Caracteristicile receptorilor intracelulari ce reglează în urma activării transcripția
137. unor B M

gene includ următoarele cu EXCEPȚIA:

A. Situs de legare la ADN

B. Un domeniu membranar de legare a moleculelor semnal

C. Pot fi activați de molecule solubile în

lipide

D. Modificarea conformației după legarea moleculei semnal

E. Legarea vitaminei D
Între polimerizarea microtubilor și a filamentelor de actină există mai multe
138. deosebiri și C M

o asemănare. Care este aceasta?

A. Necesită ATP

B. Necesită GTP
C. Se realizează prin asamblarea dimerilor

D. Domină la capătul pozitiv al filamentelor

E. Se realizează prin asamblarea

monomerilor
139. Joncţiunile de ancorare nu includ proteine ca: A M

A. Ocludinele

B. Integrinele

C. Cadherinele

D. Desmogleina
 E. Plakoglobina

140. F.

141. Care este ordinea mecanismelor de transport din imaginea de mai jos? D M

1. 2. 3.

A. 1=transport ATP independent; 2=fagocitoză; 3=pinocitoză în fază fluidă

B. 1=difuziune simplă; 2=endocitoză mediată de receptori; 3=pinocitoză în

fază

fluidă

C. 1=exocitoză; 2=fagocitoză; 3=endocitoză mediată de receptori

D. 1= fagocitoză; 2=endocitoză mediată de receptori; 3= pinocitoză în fază

fluidă

E. 1=fagocitoză; 2=pinocitoză în fază fluidă; 3=endocitoză mediată de

receptori

Unde se îndreaptă complexul Gs-alfa din

142. figură: D M

A. Proteina G;
 B. PLC

C. Diacilglicerol

D. Adenilat ciclaza

E. Inactivatorul AMPc
Ce tip de comportament este de asteptat la o celula cu aparat Golgi bine
143. exprimat? B M
A. Sa produca mult ATP

B. Activitate intensă de secreție

C. Miscare

D. Intense procese de digestie

E. pH modificat
144. Hemidesmozomii sunt: B M

A. Joncțiuni cu situsuri de fixare pentru actină

B. Joncțiuni cu situsuri de fixare pentru filamentele intermediare

C. Joncțiuni septate

D. Joncțiuni de comunicare

E. Joncțiuni ocluzive
145. La nivelul barierei hematoencefalice pot trece: C M

A. CO2 din sânge în LCR

B. Majoritatea antibioticilor
C. Alcoolul din sânge în LCR
D. Glucoza din LCR în sânge
E. Drogurile din LCR în sânge
146. La nivelul țesuturilor non-neuronale joncțiunile GAP asigură schimburile de : A M

A. Ioni și molecule mici

B. CO2 din LCR în sânge

C. Drogurile din sânge în LCR

D. Monozaharide și aminoacizi

E. Glucoza și majoritatea macromoleculelor

147. Principalii proteoglicani ai matricei extracelulare sunt următorii, cu excepția: E M
 A. Agrecanul

B. Betaglicanul

C. Decorina

D. Perlecanul

E. Keratanul sulfatul
148. Nu reprezintă un rol al matricei extracelulare: B M

A. Stabilizarea structurii fizice a țesuturilor

B. Ancorarea filamentelor intermediare a 2 celule vecine

C. Amortizarea șocurilor mecanice

D. Asigurarea elasticității țesuturilor și organelor

E. Protecția celulelor față de o serie de agenți patogeni

149. Membrana bazală prezintă: A M

A. Lamina lucida, adiacentă membranei bazale a celulelor epiteliale

B. Lamina densa, situată deasupra laminei lucida

C. Lamina lucida, situată sub lamina densa

D. Lamina rara, situată imediat sub lamina densa

E. Lamina fibroreticularis, situată deasupra laminei rara

Integrinel
150. e: B M
A. Sunt implicate în imunitate

B. Cel puțin 18 subunități α și 8 subunități β

C. Intervin în procesele inflamatorii

D. Mediază interacțiunile leucocitelor circulante cu peretele vascular

E. Sunt de tip E, P și L
151. Adezivitatea celulară Ca2+ independentă este asigurată de: A M

A. Superfamilia Ig
 B. Cadherine
C. Fibronectine
D. Integrine
E. Conexine
152. Nu reprezintă funcții ale porilor nucleari, cu excepția: A M
A. Transportul complexelor ribonucleioproteice

B. Pregătirea mitozei
C. Biogeneza acizilor ribonucleici

D. Esențiali în procesele de transcripție

E. Sunt spațiile cuprinse între membranele nucleare internă și externă

153. Transportul aminoacizilor este asigurat de: B M

A. ARNm

B. ARNt

C. ARNr

D. ARNr 28S

E. ARNr 18S
154. În ceea ce privește ARNt următoarele afirmații sunt adevărate, cu excepția: C M

A. Reprezintă sistemul de transport pentru aminoacizi

B. Prezintă secvența anticodon

C. Este o moleculă mare, 90 -150 nucleotide

D. Activează aminoacizi specifici

E. Acționează ca molecule-adaptor
155. Subunitatea ribozomală mică prezintă: D M
A. Coeficient de sedimentare 30 S la eucariote
B. Coeficient de sedimentare 50 S la procariote

C. 3 molecule de ARNr și 45 proteine diferite

D. Cap, platformă și o bază

E. Protuberanță centrală, tulpină și creastă

156. Următoarele afirmații referitoare la poliribozomi sunt false, cu excepția: E M

A. Sunt formați 100-1000 ribozomi și o moleculă de ARNm

 B. Pot transla o singură regiune a moleculei de ARNm

C. Sunt numeroși în eritrocite

D. Cei atașați memranei RE intervin în sinteza proteineolr strcturale

E. Fac posibilă sinteza simultană a unor copii multiple din polipeptidul

specificat
157. Referitor la funcțiile specifice REN următoarele afirmații sunt false, cu excepția: B M

A. Intervine în glicozilarea lanțului polipeptidic

B. Asigură eliberarea ionilor de Ca2+ spre citoplasmă

C. Degradarea lipidelor, mai ales în celulele gonadelor

D. Realizează sortarea sau segregarea produșilor de secreție

E. Influențează segregarea enzimelor lizozomale în ceilalți produși de

secreție
158. RE de tranziție: D M

A. Se mai numește și RER

B. Este specializat în sinteza proteinelor

C. Este în cantitate mare în eritrocite

D. Este bine reprezentat numai în celulele specializate în sinteza lipidelor

E. Doar c și d
159. Ribozomii sunt atașați la membrana RER prin: A M

A. Intermediul unui sistem specific numit translocon

B. Intermediul unui sistem specific numit transmozom

C. Intermediul unui sistem specific numit transpozon

D. Intermediul unui sistem specific numit transmocor

E. Intermediul unui sistem specific numit transperoxon

Referitor la reticulul sarcoplasmatic următoarele afirmații sunt adevărate, cu
160. excepția: C M

A. Este bine reprezentat în mușchiul striat

B. Este de tip REN

 C. Cu ajutorul pompei de Ca2+ sechestrează Ca2+ în lumen

D. Prezintă o pompă de tip V, antiport

E. Eliberează Ca2+ sub acțiunea AMPc

161. RER este slab dezvoltat în: D M

A. Celulele pancreasului exocrin

B. Plasmocite
C. Hepatocite

D. Adipocite

E. Neuroni
Referitor la rețeaua cis-Golgi (CGN) următoarele afirmații sunt adevărate cu
162. excepția: B M

A. Este alcătuită dintr-o rețea interconectată de tuburi

B. Prezintă vezicule mici, de ordin A, desprinse din RE

C. Funcționează ca stație de triere a proteinelor

D. Este elementul cel mai apropiat de fața cis a complexului Golgi

E. Este elementul cel mai apropiat de RER

163. Enzima caracteristică aparatului Golgi este: D M

A. Fosfataza alcalină

B. Fosfataza acidă
C. Monoaminoxidaza

D. α – manozidaza

E. Glicoziltransferaza
164. Următoarele afirmații despre citoschelet sunt false, cu excepția: A M

A. Reprezintă o rețea de proteine filamentoase

B. Este localizat în special la polul bazal al celulei

C. În absența sa se poate menține volumul celular în limite normale

D. Este bine reprezentat la procariote

E. Asigură transportul intercelular

165. Centriolii pot forma următoarele structuri, cu excepția: D M

A. Centrozom
 B. Diplozom

C. Centrul celular

D. Kinetocor

E. Centrul cinetic al celulei

166. Polimerizarea filamentelor intermediare este dependentă de: E M
A. ATP
B. GTP

C. Detergenți

D. Nucleotide

E. Nici una
167. Miozina este: A M

A. O ATP-ază

B. O GTP-ază

C. O catalază

D. O fosfolipază

E. O fosforilază
168. Centriolii: A M

A. Sunt vizibili în interfază

B. Sunt vizibili doar în mitoză

C. Au forma unor cilindre în microscopia fotonică

D. Nu sunt vizibili în interfază

E. Au o extremitate proximală spre periferie și una distală spre centru

169. Printre funcțiile citoscheletului nu se numără următoarele, cu excepția: D M

A. Formează o barieră selectivă

B. Intervine și controlează migrarea celulelor embrionare

C. Formează suportul pentru migrarea celulelor regenerate

 D. Prezintă situsuri de ancorare pentru ARNm și translația proteică

E. Asigură elasticitatea țesuturilor și organelor

170. Printre componentele lanțului respirator se numără, cu excepția: A M

A. Centrii de Cr

B. Coenzima Q

C. Ubiquinona
D. Citocromii

E. Centrii de Fe-S
Cei 12 transportori de electroni ai lanțuilui respirator sunt grupați în următoarele
171. patru C U

complexe multiproteice:
A. Complexul b-c 1 sau complexul I

B. Citocrom c-CoQ –reductaza sau complexul II

C. Complexul succinat-dehidrogenaza sau complexul II

D. Citocrom c oxidaza sau complexul I

E. Complexul NADH-dehidrogenaza sau complexul II

172. Celulele multinucleate pot fi: C U

A. Plasmidii

B. Lamelipodii

C. Plasmodii
D. Filopodii

E. Fimbridii
173. Membrana nucleară internă: E U

A. Prezintă ribozomi atașați

B. Conține peroxidază, Ca2+ și unii metaboliți

C. Proteine, în proporție de 30%

D. Fosfoloipide, în proporție de 60- 80%

E. Prezintă spre carioplasmă laminine

174. În biosinteza proteinelor sunt necesare următoarele componente, cu excepția: A U

A. Un plan – ARNt
 B. Cărămizi – aminoacizi

C. Transportori – ARNt specifici

D. Constructori – ribozomi

E. Factori de elongare și terminalizare

175. Codonul AUG: A U
A. Semnalizează începutul translației

B. Semnalizează sfârșitul translației

C. Reprezintă un codon stop

D. Este localizat pe ARNt

E. Sunt adevărate b și c
176. Enzima marker a RE este: A U

A. Glucozo-6-fosfataza

B. Nucleotid-fosfokinaza
C. Monoaminoxidaza

D. Fosfataza acidă

E. β - glucuronidaza
177. RER este dispus concentric în jurul nucleului și formează: C U

A. Corpii Berg în celulele parotidei

B. Microzomi în eritrocite

C. Corpusculii NISSL în corpul neuronal

D. Corpusculii lui Palade în eritrocite

E. Toate de mai sus

178. RE intervine în: E U

A. Degradarea fosfolipidelor în monostratul citoplasmatic

B. Dirijarea traficului de membrane

C. Sinteza de steroli și acizi biliari

 D. Sinteza lectinei

E. Toate de mai sus

179. Complexul Golgi este: C U

A. Un organit celular nemembranar

B. Format dintr-un grup omogen de compartimente

C. Situat între nucleu și polul bazal în celulele endocrine

D. Situat la polul bazal al celulelor gleandelor cu secreție exocrină

E. Situat periferic în celulele nervoase

180. Aparatul Golgi joacă un rol central în : D U

A. Sinteza proteinelor

B. Sinteza lipidelor
C. Digestia proteinelor

D. Secreția celulară

E. Sinteza glucidelor
181. Complexul Golgi intervine în: E U

A. Biogeneza membranelor

B. Biogeneza lizozomilor

C. Sinteza mucopolizaharidelor

D. Sinteza gangliozidelor

E. Toate de mai sus

182. Tropomiozina (Tm): C U

A. Formează un lanț continuu de-a lungul filamentului de miozină

B. Posedă șapte situsuri de legare la tubulină

C. Reglează contracția musculară

D. Este o proteină elongată, de ancorare la membrană

E. Toate de mai sus

183. Microtubii au următoarele caracteristici, cu excepția: B U

A. Acoperă citozolul dintre nucleu și citoplasmă

B. Sunt polimeri formați din subunitîți globulare de actină

C. Sunt cele mai rigide elemente citoscheletale
 D. Determină plasticitatea eritrocitelor

E. Sunt responsabili, la unele protiste, de capturarea hranei

184. Tubulinele se găsesc: D U

A. Între microtubulii A periferici

B. Între microtubulii B periferici

C. Între microtubulii Ași B periferici

D. În structura microtubulilor A și B

E. Între microtubulii A centrali și B periferici

185. Miozina este un dimer format din: E U

A. Două lanțuri reglatoare

B. Două lanțuri grele

C. Două lanțuri ușoare

D. Două lanțuri esențiale

E. Toate de mai sus

186. F0-F1-ATP-aza este: E U

A. O unitate tripartită
B. Un complex proteic
C. Localizată la nivelul membranei mitocondriale interne

D. Asigură sinteza ATP-ului dependent de Mg2+

E. Toate de mai sus

Enzimele solubile al ciclului Krebs implicate în oxidarea acizilor grași sunt
187. următoarele, B U

cu excepția:

A. Malat-dehidrogenaza

B. Manozidaza

C. Izocitrat dehidrogenaza
 D. Fumaraza

E. Citrat sintetaza
188. Următoarele caracteristici aparțin lizozomilor, cu excepția: D U

A. Au funcție degradativă

B. Au funcție secretorie

C. Reprezintă mai mult de 5% din volumul celular

D. Nu pot digera toate tipurile de molecule biologice

E. Conțin peste 60 de enzime hidrolitice

189. Lizozomii secretori sunt reprezentați de: E U

A. Melanozomi

B. Granulele bazofilului

C. Granulele litice ale limfocitelor T citotoxice

D. Granulele azurofile ale neutrofilului

E. Toate de mai sus

190. Lizozomii prezintă poziții intracelulare caracteristice, ca de exemplu: C U
A. Perinuclear în neuroni

B. Citoplasma perinucleară în nefrocietele tubului proximal

C. Perinuclear în fibroblaste

D. Nici un răspuns

E. Toate de mai sus

191. Marker-ul histochimic al lizozomilor este : C U

A. Fosfataza alcalină
B. Catalaza

C. β – glucuronidaza

D. Acil-transferaza

E. Dehidrogenaza
192. La nivelul membranei lizozomale sunt prezente: A U

A. Pompe de tip V

B. Pompe de tip P

C. Pompe de tip F
 D. Ca2+ -ATP-aze

E. Pompe de tip ABC

193. Peroxizomii reprezintă: B U

A. Organite implicate în creşterea concentraţiei intracelulare de O2

B. Organite implicate în producerea şi degradarea H2O2

C. Organite implicate în reducerea concentraţiei intracelulare de CO2

D. Organite implicate în menţinerea unui pH celular de 4,5-5

E. Organite implicate în sortarea şi segregarea produşilor de secreţie

194. Printre funcţiile peroxizomilor nu fac parte, cu excepţia: A U

A. Sinteza plasmalogenilor

B. Sinteza fosfolipidelor pentru majoritatea organitelor

C. Sinteza trigliceridelor

D. Glicozilarea terminală a proteinelor

E. Glicozilarea glicolipidelor
195. Printre funcţiile peroxizomilor se numără şi, cu excepţia: B U

A. ß – oxidarea acizilor graşi cu lanţ lung de atomi de carbon

B. sinteza mucopolizaharidelor
C. sinteza de steroli
D. sinteza de acizi biliari

E. oxidarea D şi L-aminoacizilor
196. Printre caracteristicile celulelor tumorale nu se numără, cu excepția: C U

A. Sunt sensibile la semnalele anti-proliferative exracelulare

B. Sunt genetic stabile

C. Induc angiogeneză

D. Sunt mai expuse la apoptoză

 E. Se autoagregă
197. Celulele tumorale maligne: D U

A. Au capacitatea de a invada țesuturile vecine

B. Au capacitatea de a invada țesuturile la distanță

C. Își pierd capacitatea de a intra în apoptoză

D. Toate de mai sus

E. Nici unul
198. Celulele tumorale: E U
A. Devin specializate

B. Se autoagregă

C. Sintetizează molecule de adezivitate

D. Au capacitate de autodistrugere

E. Nu interpretează corect semnalele provenite de la alte celule

199. Printre specializările temporare se numără și, cu excepția: C U

A. Protruzii digitiforme

B. Filopodii

C. Flageli

D. Pliuri

E. Lamelipodii
200. Printre specializările permanente se numără și, cu excepția: D U
A. Microvilii

B. Sereocilii

C. Cilii vibratili

D. Filopodii

E. Flagelii
201. Referitor la microvili: B U

A. Formează marginea în perie în trahee

B. Formează platoul striat în vilozitatea intestinală

C. Formează un covoraș mobil la nivelul epididimului

 D. Formează un covoraș mobil la nivelul trompelor uterine

E. Formează marginea în perie în vilozitatea intestinală

Ultrastructura cilului vibratil se caracterizează prin prezența următoarelor
202. componente, B U

cu excepția:

A. Axonemei
B. Vilinei

C. Dineinei

D. Tektinei

E. Tubulinei
203. Printre fazele ciclului celular se numără, cu excepţia: C U
A. Interfaza

B. Mitoza somatică

C. Meioza somatică

D. Mitoza ecuaţională

E. Mitoza de segmentare
204. Mitoza somatică poate fi: B U

A. Homo-heterotipică sau de iniţiere

B. Homeotipică
C. Heterotipică sau asimetrică

D. Mitoza de diferenţiere

E. Heterotipică sau reducţională

Printr modificările morfologice şi biochimice caracteristice celulelor
205. e senescente se B U

numără şi, cu excepţia:

A. Reducerea ratei de transcrpţie

B. Creşterea translaţiei proteice

C. Carioliza
 D. Cariorexisul

E. Picnoza nucleară
206. Teorii active ale îmbătrânirii celulare sunt considerate şi, cu excepţia: C U
A. Scurtarea telomerelor

B. Reducerea translaţiei anumitor gene esenţiale

C. Inactivarea copierii multiple a secvenţelor ADN

D. Degradarea proteinelor alterate

E. Activarea unei anumite gene întârziate

Referitor la receptorii cu activitate guanilat-ciclază următoarele afirmaţii sunt
207. adevărate, D U

cu excepţia:

A. Sunt utilizaţi de peptidul natriuretic atrial

B. Utilizează GMPc ca mesager intracelular

C. Semnalul nu este transmis prin proteine G

D. Utilizează AMPc ca mesager intracelular

E. Activează o serie de fosforilaze

Următoarele substanţe folosesc ca modalități de transport difuzia simplă, cu
208. excepţia: A U

A. Glucoza

B. Ureea

C. Glicerolul
D. Benzenu

E. CO2
209. Despre aquaporine se poate afirma că: A U

A. Sunt proteine cărăuş pentru apă

B. Sunt proteine integrale ale plasmalemei

C. Sunt utile în reglarea fluxului transmembranar al apei

D. Sunt localizate în membranele tuturor celulelor din corpul uman

E. Prezintă selectivitate deosebit de mare pentru apă

Proteinele membranare integrale implicate în transportul ionilor sunt
210. următoarele, cu E U
 excepţia:

A. Proteine cărăuş

B. Proteine canal

C. Proteine enzim-like

D. Toate de mai sus

E. Niciuna
211. Următoarele modalităţi de transport nu sunt dependente de ATP, cu excepţia: D U
A. Difuzia prin bistrat

B. Difuzia facilitată de proteine canal

C. Difuzia facilitată de proteine cărăuş

D. Pomparea ionică

E. Osmoza
212. Receptorii fără activitate catalitică sunt: D U

A. Receptorii pentru insulină

B. Receptorii pentru EGF

C. Receptorii pentru citokine

D. Receptorii pentru peptidul natriuretic atrial

E. Receptorii pentru TGFβ

213. Următoarele molecule au receptori intracelulari, cu excepţia: E U
A. Hormoni tiroidieni

B. Hormoni steroizi

C. Retinoizi

D. Vitamina D

E. Hormoni polipeptidici
214. Următoarele molecule au receptori nucleari: A U

A. Hormoni tiroidieni

B. Inozitol trifosfat
 C. Hormoni polipeptidici

D. B şi c

E. Toate de mai sus

215. Din punc de vedere al evenimentelor moleculare, moartea celulară poate fi: B U

A. Independentă hormonal

B. Programată
C. Prin agresiune mecanică

D. Datorată intervenției reticolului endoplasmic

E. Toate de mai sus

216. Necroza se datorează următorilor factori cu excepția: C U

A. Inflamației

B. Privării de oxigen

C. Acumulării de bioxid de carbon

D. Agresiunilor chimice

E. Frigului
217. Necroza unei celule poate afecta celulele învecinate prin: C U

A. Creșterea necontrolată în volum

B. Pierderea fluxului ionic

C. Deversarea enzimelor hidrolitice în exterior

D. Distrugerea nucleului cu eliberarea cromosomilor

E. Sufocare cu radicali liberi de oxigen

218. Apoptoza apare: E U

A. Numai la adulți

B. Numai la bătrâni

C. Numai la copil
D. Postnatal

E. În cursul dezvoltării embrionare

219. Printre caracteristicile celulelor senescente NU se numără: D U

A. Scăderea volumului celular

B. Carioliza
 C. Cariorexisul

D. Anomaliile cromosomiale congenitale

E. Supraexprimarea unor gene

220. Interfaza: C U
A. Este etapa cea mai scurtă a ciclului celular

B. Se derulează în patru etape succesive: G1, S, G2 și M

C. Poate fi întreruptă în orice etapă

D. Nu permite repararea defectelor celulare

E. Conține anumite puncte de restricție (R) ce permit saltul imediat la etapa

M
221. În structura cromosomilor NU intră: C U

A. Cromatidele

B. Centromerul

C. Centriolul

D. Kinetocorul

E. ADN-ul
222. Peroxizomii: D U

A. Sunt prezenți doar în celulele eucariote specializate în neutralizarea

peroxizilor.
B. Au formă alungită

C. Au membrană dublă, una internă și una externă

D. Prezintă o matrice granulară

E. Prezintă în mijloc o structură mai densă numită nucleol

223. Complexul Golgi este alcătuit din următoarele elemente, cu o excepție: C U

A. Rețeaua cis-Golgi, orientată spre RE

B. Cisterne aplatizate curbate

C. Rețeaua trans-Golgi orientată spre nucleu

 D. Vezicule mici (cis) ce transportă materiale sintetizate în RE

E. Vezicule mari (trans) ce transportă proteine maturate în Golgi

224. Rolurile complexului Golgi includ: D U

A. Implicări în sinteza celulară de proteine, polipeptide, ADN

B. Implicări în secreția celulară de proteine, polipeptide, ADN

C. Biogeneza mitocondriilor
D. Biogeneza lizozomilor

E. Biogeneza peroxizomilor
225. Concentrarea produșilor de secreție sintetizați în RE se face: B U

A. În veziculele cis ale complexului Golgi

B. În regiunile dilatate ale cisternelor complexului Golgi

C. Nu presupune implicarea Ca++

D. Prin formarea unor agregate proteină-enzimă

E. Cu consum energetic important

226. Reticulul endoplasmatic are următoarele proprietăți, cu o excepție: C U

A. Este un organit celular cu membrană proprie

B. Este format dintr-un sistem de cisterne, canale și vezicule

C. Are o membrană ce se poate continua cu alte membrane, precum

membrana

nucleară, plasmalema, membrana mitocondrială, etc.

D. Membrana sa poate reprezenta mai mult de jumătate din totalul
suprafeței

membranelor într-o celulă eucariotă

E. Se poate prezenta sub forma RER și REN.

227. Funcțiile specifice RER nu includ: D U

A. Sinteza proteinelor de export celular

B. Sinteza proteinelor destinate plasmalemei

C. Sinteza proteinelor destinate compartimentelor celulare membranare

D. Sinteza glucozei din glicogen

E. Sinteza enzimelor digestive

228. Care este enzima marker a membranei externe mitocondriale? E U
 A. 5 nucleotidaza

B. Adenilatciclaza

C. L manozidaza

D. Malat- dehidrogenaza

E. Monoaminoxidaza
229. Printre funcțiile principale ale citoscheletului nu se regăsește: D U

A. Suportul structural

B. Contribuie la localizarea intracelular a organitelor

C. Situs de ancorare pe ARN si translatia proteica

D. Dirijarea traficului de membrane

E. Intervine in procesele de miscare celulara

230. Care din următoarele molecule poate lega Ca++? D U

A. Tropomiozina

B. Troponina T

C. Troponina I

D. Troponina C

E. Actina
231. Transportul glucozei la nivel intestinal si renal nu necesita: D U
A. NaK-ATPaza

B. Simport Na / glucoza

C. GLUT5

D. Simport Na/K/2 Cl

E. GLUT4
232. Enzima marker a reticulului endoplasmatic este: E U

A. 5 nucleotidaza

B. Adenilatciclaza
 C. L manozidaza

D. Malat- dehidrogenaza

E. Glucoza6 fosfataza
233. Care afirmatie este adevarata despre lizozom? E U

A. Enzimele sale devin active la un pH acid

B. Isi creeaza propriile structuri si proteine

C. Pompeaza H in mediul extracellular

D. Digera molecule venite prin endocitoza

E. Toate sunt adevarate

234. Fiecare microvil determina cresterea suprafetei de absorbtie cu: D U

A. 5%

B. 10%

C. 15%

D. 20%

E. 25%
Care organit celular este responsabil cu împachetarea proteinelor secretate de
235. celula? B U

A. Citoschelet

B. Aparat Golgi

C. Lizozom
D. Peroxizom

E. Membrana celulara
Ficatul uman intervine in metabolizarea medicamentelor si alcoolului. O celula
236. hepatica A U

are probabil un numar crescut de organite de tipul:

A. Lizozomi

B. Nuclei

C. REN

D. RER

E. Cloroplaste
237. Care este functia ribozomilor A U
 A. Sinteza de proteine

B. Prelucrarea biochimica a produsilor de secretie

C. Endocitoza

D. Fagocitoza

E. Dirijarea traficului de membrane

238. Care este localizarea ribozomilor? A U

A. RER

B. REN

C. Mitocondrii

D. Aparat golgi

E. La nivelul plasmalemei
239. Care veste functia mitocondriei? A U

A. Produce ATP

B. Prelucrarea biochimica a produsilor de secretie

C. Endocitoza

D. Fagocitoza

E. Dirijarea traficului de membrane

Care organite celulare prezinta aceasta functie – depozitarea si transferul
240. informatiei? D U
A. Ribozomi

B. Aparatul Golgi

C. ADN

D. Nucleu

E. REN
241. Care organit contribuie la producerea de energie? C U

A. REN

B. Nucleu
 C. Mitocondrii

D. RER

E. Lizozom
242. Care organit contribuie la producerea si reciclarea membranelor? B U

A. Lizozom

B. Aparatul Golgi
C. RER

D. Nucleu

E. REN
243. Care organit contribuie la sinteza de lipide? E U

A. Lizozom

B. Aparatul Golgi

C. RER

D. Peroxizom

E. REN
244. Care organit contribuie la conversia H2O2 in apa? D U

A. Lizozom

B. Aparatul Golgi

C. RER
D. Peroxizom

E. REN
245. Care organit contribuie la mentinerea integritatii structurale? A U

A. Citoschelet

B. Nucleu

C. RER

D. Peroxizom

E. REN
246. Care parte a celulei contine materialul genetic? C U

A. Membrana nucleului
 B. Ribozom

C. Nucleol

D. Lizozom

E. RER
247. Care sunt cele 2 etape importante ale ciclului celular? A U
A. Mitoza si interfaza

B. Telofaza si citokineza

C. Interfaza si anafaza

D. Citokineza si mitoza

E. Mitoza si meioza
248. Care dintre secventele de mai jos sunt secvente de initiere a sintezei de protein? B U

A. UAG

B. AUG

C. UGA.

D. UAA

E. Nici una
249. Care dintre secventele de mai jos reprezinta codon-stop? D U

A. UAG
B. UGA

C. UAA

D. Toate

E. Nici una
250. In cadrul carei etape a mitozei cromozomii sunt aranjați in mijlocul celulei? B U

A. Profaza

B. Metafaza

C. Anafaza
 D. Telofaza

E. Citodiereza
251. Care etapa a ciclului celular dureaza cel mai mult? B U

A. Profaza

B. Interfaza

C. Anafaza
D. Telofaza

E. Citodiereza
252. Aparatul Golgi este implicat in: E U

A. Transportul proteinelor care vor fi eliberate din celula

B. Modificarea proteinelor

C. Producerea lizozomilor

D. Reciclarea membranelor

E. Toate de mai sus

253. Ribozomii se gasesc: E U

A. Numai in nucleu

B. In citoplasma

C. Atasati reticulului endoplasmatic

D. Doar in celulele eucariote

E. Corect b si c
REN este foarte bine reprezentat in celulele in care se acumuleaza cantitati mari
254. de: D U

A. Toxine

B. Proteine

C. Enzime

D. Lipide

E. Acizi nucleici
255. In care organit al celulei eucariote se sintetizeaza ARNr: A U

A. Nucleol

B. Ribozom
 C. Lizozom

D. Mitocondri

E. Aparat Golgi
256. Care structura subcelulara este alcatuita din microtubuli si microfilamente? A U

A. Citoschelet
B. Plasmalema

C. RER

D. Membrana mitocondriala

E. Membrana nucleului
257. La eucariote cele 2 subunitati ribozomale sunt: A U

A. 40S si 60S

B. 30S si 50S

C. 30S si 40S

D. 40S si 50S

E. Nici una
258. Care este molecula care “citeşte” codul genetic în cursul sintezei polipeptidelor: A U

A. ARN de transfer

B. ARN sens
C. ARN ribozomal
D. ARN codon

E. Oricare tip de ARN cu conditia ca citirea sa se faca in directia5’- 3’

259. Interacțiunea actină-miozină este reglată: B U

A. GTP și temperatură

B. Tropomiozină și trei troponine-C,I,T

C. Numai de ionii de Ca2+

D. Profilină
 E. Nici una din cele de mai sus
Contopirea unei vezicule intracitoplasmatice cu membrana celulară în
260. momentul B M

exocitozei sau fuzionarea a două membrane celulare separate în momentul

fertilizării

reprezintă exemple ale proprietățile lipidelor membranare de :

A
. Difuza liber
B
. Autoasamblare

C. A efectua mișcări de rotație

D
. Asociere

E. A fi electric neutre
Ce enzime activează diacilglicerolul (DAG) în cadrul căii de semnalizare
261. fosfoinositidice: B M

A
. Protein kinaza A

B
. Proteinkinaza C

C
. MAP kinaza

D
. Tirozin kinaza

E
. Fosforilaza B
Dacă substituentul grupării fosfat de la nivelul capului polar este fosfatidil-colină
262. sau D U

fosfatidil-etanolamină atunci fosfolipidul este:

A
. Un izolator electric

B
. Încărcat negativ

C
. Încărcat pozitiv

D
. Neutru
 E
. Asociat colesterolului
263. Colesterolul membranar este util ca: B U
A. Element de cuplare la glicerol

B. Reglator al fluidității membranare

C. Suport al transmiterii semnalelor biologice

D. Suport pentru generarea de AMPc

E. Suport pentru transportul ionic

Dispoziția particulară a lipidelor membranare în dublu strat are consecințe
264. asupra: A U

A
. Funcțiilor celulare

B
. Flexibilității bistratului

C. Proceselor de înmugurire și fuziune a membranei

D
. Transportului vezicular

E
. Proteinelor membranare
265. Etapa intramembranară de semnalizare prin hormoni polipeptidici NU include: D U

A. Subunitatile α ale proteinei G

B. Activarea unor receptori nucleari

C
. Adenilat ciclaza

D. Subunitatile βγ ale proteinei G

E
. Receptori membranari
266. Joncțiunile de adezivitate în bandă formează: C U

A. O structură ce blochează trecerea ionilor și macromoleculelor

B. Structuri ce fac legătura între celulă și matricea extracelulară

C. Împreună cu joncțiunile impermeabile la nivelul celulelor epiteliale

complexul

joncțional apical

D. Structuri care ancorează filamentele intermediare din celule

 E
. Doar b și d
din următoarelor proprietăţi este comună microfilamentelor de actina
267. Care și A U
microtubilor:

A. Structuri dinamice, polarizate funcțional

B
. 2 capete globulare
C. Abilitatea de a se lega la membranele organitelor celulare

D. Activitatea ATP-azică

E. Somenii de legare a capului de miozina

268. Concentrarea fosfatidilinozitolului în monostratul intern este necesară pentru: B U

 A. Fluiditatea plasmalemei

B. Semnalizarea intercelulară

C. Activarea proteinkinazei A
D. Activarea proteinkinazei C

E. Distribuția colesterolului membranar

269. Caderinele au următoarele roluri cu excepția: A U
A. Pot activa receptorul pentru fibronectină

B. Mediază adezivitatea celulară Ca2+-dependentă

C. Transmit semnale de la matrice către citoplasmă

D. Sunt proteine transmembranare de legătură

E. Sunt implicate în edificarea joncțiunilor celulă-celulă

270. Ionii traverseaza membrana plasmatica: B U

A. In sensul gradientului de concentratie

B. In sensul gradientului electrochimic

C. In sensul gradientului de permeabilitate

D. In sensul gradientului de liposolubilitate

E. În sensul gradientului electric

271. Învelişul celular nu conține: C U

A. Plasmalema
B. Proteine

C. Citoscheletul

D. Glicocalixul

E. Citoscheletul cortical
272. Stratul celular cel mai îndepărtat de nucleu este: D U

A. Plasmalema
B. Citoscheletul cortical
C. Membrana complexului Golgi
D. Glicocalixul
E. Membrana endozomilor
273. Un centriol este: B U
 A. Prezent în mujlocul citoplasmei celulare

B. Compus din microtubi și important în organizarea fusului de diviziune

C. Un sistem de centrare a filamentelor de actină

D. Un organit membranar

E. O parte a unui cromosom

274. Ce sistem de transport este ilustrat in imagine? A U

A. Sistem uniport, activ tip P

B. Sistem uniport, pasiv tip difuziune facilitată

C. Sistem uniport, activ tip V

D. Sistem de pompare moleculară

E. Sistem uniport activ tip F

275. AMPc este: D U

A. Un activator al PKC

B. Un mesager prim
 C. Un produs de inactivare a căii adenilat ciclazei

D. Un agent de cuplare a subunităților reglatorii ale PKA

E. Un agent de cuplare a subunităților catalitice ale PKA

276. Receptorii pentru hormonii tiroidieni se regăsesc: E U

A. Intramembranar, sunt tirozin-kinazici

B. Intramembranar, sunt tirozin-fosfatazici

C. Intramembranar, sunt tirozin-kinazici

D. Intracitoplasmatici

E. e) Intranucleari

277. Ce sistem de transport este ilustrat in imagine? B U

A. Sistem uniport, activ tip P

B. Sistem uniport activ tip F

C. Sistem uniport, pasiv tip difuziune facilitată

D. Sistem uniport, activ tip V

E. Sistem de pompare moleculară

278. Care dintre urmatoarele organite contine enzime hidrolitice capabile de digestie: B U

A. Centriolul

B. Lizozomul

C. Microtubulul

D. Mitocondria

E. Lizozimul
279. Transcriptia celulara are loc in: C U

A. Complex Golgi
 B. Mitocondrie
C. Nucleu

D. Ribozomi

E. Nucleol
280. Structura celulara unde are loc sinteza proteica este: D U

A. complex Golgi

B. Mitocondria

C. Nucleul

D. Ribozomul

E. Centriolul
Organitul celular unde are loc modificarea, impachetarea si pregatirea pentru
281. distributia A U

a proteinelor nou formate este:

A. complex Golgi

B. Mitocondria
C. Nucleul

D. Ribozomul

E. Centriolul

Care este structura celulara care formeaza o serie de membrane interconectate

282. ca o D U
 retea intracelulara,cu rol in transportul si sustinerea sintezei celulare?

A. Reticulul endoplasmic

B. Vacuolele endocitare

C. Membrana plasmatica

D. Reticolul endoplasmatic rugos

E. Aparatul Golgi
283. Care este organitul cellular care contribuie la formarea fusului mitotic? B U

A. Cilii

B. Centriolul

C. Cromatina

D. Nucleolul

E. Mitocondria

1. Care din următoarele caracteristici se întîlnesc atît la celulele eucariote D 1

cît și la cele procariote:

a) Structură asemănătoare a plasmalemei

a) Mecanisme similare pentru transcripţia
și translaţia informaţiei genetice
b) Mecanisme similare pentru sinteza și
inserţia proteinelor membranare
c) Toate cele de mai sus
d) Nici una din cele de mai sus

2. Microtransportul prin proteine membranare celulare intervin in A 2

transferul:

A. apei si al substantelor minerale

B. organitelor celulare între celule
C. carbohidratilor
D. colesterolului
E. endozomilor

3. Plasmalemele intervin in urmatoarele procese, cu EXCEPTIA: D 2

A. adezivitate celulara
B. mecanismele de recunoastere celulara
C. miscarea celulara
 D. sinteza proteinelor
E. mecanisme de semnalizare celulară

4. Componenta pricipala a glicocalixului, din punct de vedere chimic, este A 2

reprezentata de:

A. Glicolipide
B. Glicozaminoglicani
C. Proteine
D. Microfilamente
E. Proteoglicani

5. Substantele lipofile traverseaza membrana plasmatica prin: A 2

A. difuzie simpla
B. difuzie facilitata
C. proteine canal
D. proteine caraus
E. proteine fibrilare

6. Ionii traverseaza membrana plasmatica: B 2

A. in sensul gradientului de concentratie

B. in sensul gradientului electrochimic
C. in sensul gradientului de permeabilitate
D. in sensul gradientului de liposolubilitate
E. în sensul gradientului electric

7. Permeabilitatea pentru moleculele care traverseaza membranele B 2

biologice depinde de urmatorii parametri cu EXCEPTIA:

A. grosimea membranei
B. timpul in care substanta traverseaza membrana
C. coeficientul de separare
D. coeficientul de difuziune
E. coeficientul de partitie

8. Reglarea potentialului de membrana este utilizata de: B 2

A. celulele epiteliale
B. celulele musculare
C. celulele adipoase
D. celulele secretoare
E. celulele stem
9. Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la bistratul lipidic este E 2
corectă?

a) Mişcările laterale ale lipidelor membranare

necesită prezența translocazelor
e) Cele două monostraturi ale bistratului
lipidic sunt identice
f) Menținerea bistratului lipidic din plasmalemă
necesită prezența unor enzime specifice
g) Mişcările transversale în cadrul
bistratului au nevoie de prezența ATP
h) Flexibilitatea bistratului lipidic face ca
membranele să fie structuri deformabile

10. Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la proteinele A 2

membranare NU este corectă?

a) Proteinele formează un monostrat

continuu,extins pe ambele fețe ale bistratului
lipidic
i) proteinele integrale transmembranare sunt
structuri amfifile
j) toate proteinele transmembranare sunt
proteine intrinseci
k) nu toate proteinele intrinseci sunt
transmembranare
l) Src și Ras sunt două proteine membranare
periferice ancorate de lipide

11. În care din următoarele activități celulare este implicat C 2

fosfatidilinositolul:

a) Adezivitatea celulă-celulă
m) Adezivitatea celulă-matrice
n) Semnalizarea celulară
o) Schimbul de molecule și ioni
p) Sinteza de proteine

12. Gangliozidele: B 2

a) se găsesc în teaca de mielină

q) Sunt localizate în plasmalema celulelor
 epiteliale și au rol de protecție
r)Măresc fluiditatea plasmalemei
s) Conțin un rest de galactoză
t) Se găsesc pe fața internă a plasmalemei

13. Proprietățile lipidelor membranare sunt următoarele cu EXCEPTIA: A 2

a) Au rol în procesele de transducție a energiei

u) pot executa mișcări de flip-flop
v) Sunt molecule amfifile
w) pot difuza lateral
x) se pot autoansambla în bistrat

14. Asimetria plasmalemei presupune: A 2

a) Existenţa glicolipidelor în monostratul extern al

bistratului
y) Prezenţa proteinelor extrinseci
z) Prezenţa proteinelor membranare
integrale
aa) Prezența unor proteine
transmembranare diferite
bb) Prezența glicogenului în membrană

15. Lipidele membranare : A 2

a) Furnizează precursorii pentru o serie de

mesageri activi cu rol în reglarea unor funcții
celulare
cc) Formează canale în bistrat
dd) sunt receptori pentru molecule semnal
ee) mențin forma celulei
ff) conferă funcționalitate membranei

16. Asimetria bistratului lipidic implică: D 2

a) Prezența fosfatidilinositolului în monostratul

intern
gg) Localizarea sfingolipidelor doar în
monostratul intern
hh) Localizarea fosfatidilserinei în
monostratul intern al plasmalemei plachetelor
sanguine
 ii) Doar A și C
jj) Doar B și C

17. Colesterolul membranar are rol în: C 2

a) asigurarea asimetriei membranare

kk) asigurarea instabilităţii membranare
ll) reglarea fluidităţii membranare
mm) reglarea formei membranare
nn) distribuția proteinelor membranare

18. Care subgrupă a lipidelor membranare este implicată în determinismul A 2

grupelor sangvine:

a) Glicosfingolipide neutre
oo) Glicosfingolipide acide
pp) Glicerofosfolipide
qq) Sfingofosfolipide
rr) Colesterol

19. Permeabilitatea membranelor biologice depinde de: E 3

a) solubilitatea substanţelor în lipide

ss) dimensiunile ionilor
tt) dimensiunile moleculelor
uu) sarcinile electrice ale moleculelor
vv) toate de mai sus

20. Grupul transportatorilor tip ABC: A 3

a) Este un grup de proteine cu un domeniu omolog

de legare a ATP
ww) Sunt proteine canal
xx) Se găsesc în membrana lizozomilor
yy) Sunt pompe de tip F
zz) Includ transportorii GLUT

21. Ca-ATP-aza din plasmalemă: C 3

a) Transportă ioni de calciu spre interiorul celulei

aaa) Este o ATP-ază de tip V
 bbb) Transportă ioni de Ca în afara celulei
ccc) Se aseamănă ca structură cu ATP-aza
de protoni
ddd) Este reglată de vilină

22. H+/K+-ATP-aza: A 3

a) În stare de repaus se găsește în membrana unor

vezicule citoplasmatice
eee) Este o ATP-ază de tip F
fff) Se găsește în plasmalema nefrocitelor
ggg) Este o proteină atașată plasmalemei
hhh) Este specifică hepatocitelor

23. Pentru desfășurarea transportului ATP-dependent sunt necesare A 3

următoarele condiții :

a) Proteine cărăuș,ATP,plasmalemă
iii) Proteine cărăuș,ADP,plasmalemă
jjj) ATP,plasmalemă,vacuole
kkk) Plasmalemă,molecule de apă,ATP
lll) Plasmalemă,porine,ATP

24. Proteina CFTR: A 3

a) Este o proteină canal pentru Cl- sensibilă ATP și

AMPc
mmm) Realizează pomparea moleculară
nnn) Este localizată în membrana bacteriană
ooo) D.Este implicată în transcitoză
ppp) E.Pompează substanțe toxice în urină

25. Ionoforii : E 3

a) Sunt glicolipide membranare

qqq) Realizează un transport ATP-
independent
rrr) Sunt proteine canal sau cărăuș
sss) Numai A și B
ttt) Numai B și C
26. Proteinele cărăuș: C 3
 a) realizează numai un transport ATP-dependent
uuu) sunt ionofori
vvv) includ cei cinci transportori facilitativi ai
glucozei
www) realizează numai un transport ATP-
independent
xxx) difuzează prin plasmalemă

27. Proteinele canal includ următoarele cu EXCEPȚIA: D 3

a) Canale cu poartă comandată de ligand

yyy) Joncțiunile de tip gap
zzz) Aquaporine
aaaa) Transportorii Glut
bbbb) Molecule proteice transmembranare

28. Proteina care realizează transportul Na+/Ca2+: B 4

a) Realizează un transport ATP-independent

cccc) Este o proteină antiport la nivelul
mușchiului cardiac
dddd) Este un antiport cu rol în reglarea pH-
ului celular
eeee) Este un simport
ffff) Este o ATP-ază din membrana
mitocondriei

29. Pompa de Na+/K+: A 4

a) Este electrogenică
gggg) Pompează K+ în exteriorul celulei
hhhh) Este o proteină atașată membranei
iiii) Produce secundar molecule de ATP
jjjj) Toate de mai sus

30. Fiecare ciclu de funcţionare al pompei de Na+/K+ include: A 4

a) Schimbarea afinității proteinei pentru cei doi ioni

kkkk) Transportul a 2 ioni de Na+ în afara
celulei
llll) Transportul a 3 ioni de K+ înăuntrul
celulei
mmmm)Nici una de mai sus
nnnn) Toate de mai sus
31. Mecanismele pompei de Na+ şi K+ necesită: E 4

a) Prezenţa locurilor de legare a Na+

oooo) Prezenţa locurilor de legare a K+
pppp) Translocarea enzimei în grosimea
bistratului lipidic
qqqq) Eliberarea ligandului
rrrr) Toate de mai sus

32. Transportul aminoacizilor prin membranele biologice se realizează A 4

prin:

a) Difuzie facilitată de proteine cărăuș și simport cu

Na+
ssss) Difuzie simplă
tttt) Simport cu K+
uuuu) Proteine canal
vvvv) Transport activ primar

33. Simportul glucoză /Na+ este caracterizat de: D 4

a) Prezenţa a doi transportori specifici, unul pentru

glucoză şi altul pentru Na+
wwww) Prezenţa unui transportor unic, cu mai
multe locuri de legare pentru Na+ şi glucoză
xxxx) Prezenţa unui transportor unic, cu un
singur loc de legare pentru Na+ şi glucoză
yyyy) Prezenţa unui transportor unic, cu 2
locuri de legare, pentru Na+ şi glucoză
zzzz) Prezenţa mai multor transportori diferiţi

34. Influxul LDL în celulele endoteliale se realizează prin : A 4

a) Calea endocitozei mediate de receptori și

transcitoza
aaaaa) Fagocitoză
bbbbb) Calea endocitozei mediate de receptori
ccccc) Transcitoză
ddddd) Pompare moleculară

35. Transporturile Na+HCO3-/Cl- și Na+/H+sunt: B 4

 a) Simporturi
eeeee) Antiporturi cu rol în reglarea ph-ului
celular
fffff) Modele de proteine canal
ggggg) Specifice mitocondriei
hhhhh) Mecanisme specifice translocării de
grup

36. Care din cazurile de mai jos este un exemplu de transport vezicular: C 4

a) Uniportul
iiiii) Transportul glucozei
jjjjj) Internalizarea LDL
kkkkk) Transportul apei sau ureei
lllll) Translocarea proteinelor la nivelul
membranei bacteriene

37. La nivelul membranei mitocondriale: E 4

a) Se realizează un simport NA+/glucoză

mmmmm) Nu există antiporturi
nnnnn) Există translocare de grup
ooooo) Nu există proteine canal
ppppp) Există două proteine antiport ce produc
un influx de ADP și P și un eflux de ATP șiOH-

38. Pompele de tip F : D 4

a) Se găsesc în membrana bacteriilor și a

mitocondriilor
qqqqq) Sunt proteine transmembranare
rrrrr) Utilizează energia furnizată de ATP
sssss) Toate cele de mai sus
ttttt) Nici una din cele de mai sus

39. Pompele de tip V: B 4

a) Se fosforilează în timpul funcționării

uuuuu) Se întîlnesc în plasmalema celulelor
tubilor renali
vvvvv) Transportă K+
wwwww) Sunt proteine atașate membranei
xxxxx) Efectuează de regulă simporturi
40. Colesterolul este internalizat prin: B 4

a) Difuzie simplă
yyyyy) Pinocitoză mediată de receptori
zzzzz) Fagocitoză
aaaaaa)Transcitoză
bbbbbb)Meioză

41. Internalizarea EGF se realizează prin endocitoză mediată de receptori C 4

pe :

a) Calea reciclării receptorilor

cccccc) Calea reciclării transportorului
dddddd)Calea degradării receptorilor
eeeeee)Calea degradării transportorului
ffffff) Calea reciclării receptorilor cu o anumită
particularitate

42. Toate afirmaţiile de mai jos referitoare la proteinele G sunt adevărate E 5

cu excepţia:

a) leagă atât GDP cât şi GTP

gggggg)au activitate GTP-azică
hhhhhh)joacă rolul unor comutatoare
iiiiii) amplifică semnalul hormonal
jjjjjj) fosforilează proteinele

43. Semnalizarea intercelulară determină de obicei activarea unei: B 5

a) Proteaze
kkkkkk)Proteinkinaze
llllll) Nucleaze
mmmmmm) Lipaze
nnnnnn)Flipaze

44. Care din următoarele evenimente celulare NU sunt asociate în mod B 5

obișnuit cu semnalizarea intercelulară :

a) Activarea proteinelor G
oooooo)Stimularea apoptozei
pppppp)Sinteza de AMPc
qqqqqq)Activarea proteinkinazelor
 rrrrrr) Eliberarea Ca2+ din unele structuri
celulare

45. Fosfolipaza C este activată în: A 5

a) Calea de semnalizare fosfoinositidică

ssssss) Etapa intracitoplasmatică a semnalizării
prin hormoni polipeptidici
tttttt) Cadrul reactiilor catalizate de
proteinkinaza A
uuuuuu)Cadrul reactiilor catalizate de
adenilatciclază
vvvvvv) Etapa intramembranară a semnalizării
prin proteinele Gs

46. Care dintre următoarele evenimente au loc în cazul semnalizării prin A 5

hormoni polipeptidici:

a) Transmiterea semnalului de la proteina G la

amplificator
wwwwww) Difuzia receptorului prin
membrană
xxxxxx) Scăderea concentrației de AMPc
yyyyyy) Legarea GDP la adenilatciclază
zzzzzz) Legarea GTP la receptor

47. Inozitol trifosfatul (IP3) determină eliberarea ionilor de Ca2+ : A 5

a) Prin legare la canalele cu poartă din membrana

reticolului endoplasmatic neted
aaaaaaa) Din peroxizomi
bbbbbbb) Din lizozomi
ccccccc) Din mitocondrie
ddddddd) În mediul extracelular

48. Receptori celulari de suprafață pot fi oricare din următoarele cu B 5

EXCEPȚIA:

a) Molecule de legare a proteinelor G

eeeeeee) Proteine transmembranare
unipas pentru acidul retinoic și derivații săi
fffffff) Canale cu poartă comandată de ligand
ggggggg) Enzime
hhhhhhh) Proteine transmembranare
 multipas

49. Sfîrșitul răspunsului celular la informația adusă de un hormon A 5

polipeptidic ,proces numit și desensibilizare:

a) Este unul din mecanismele ce permite unei

celule să răspundă la o schimbare din mediul
său extracelular
iiiiiii) Implică hidroliza ATP
jjjjjjj) Se face prin blocarea hidrolizei GTP
kkkkkkk) Determină inhibarea unor
proteinkinaze
lllllll) Activează mesagerii secunzi

50. Pe calea de semnalizare ce utilizează AMPc ca și mesager secund D 6

proteinaG stimulează:

a) Fosfolipaza C
mmmmmmm) Calmodulina
nnnnnnn) Proteinkinaza C
ooooooo) Adenilatciclaza
ppppppp) Nici una de mai sus

51. Receptorii intracelulari includ pe cei pentru: E 6

a) Hormonii steroizi
qqqqqqq) Vitamina D
rrrrrrr) Retinoizi
sssssss) Hormonii tiroidieni
ttttttt) Toate cele de mai sus

52. În majoritatea căilor de semnalizare proteinkinazele: A 6

a) Adaugă grupări fosfat proteinelor

uuuuuuu) Hidrolizează proteinele
vvvvvvv) Polimerizează aminoacizii
wwwwwww) Stimulează adenilatciclaza
xxxxxxx) Leagă GMPc

53. Moleculele semnal ce acționează paracrin: B 6

a) Rezistă mult în mediul extracelular și

influențează activitatea celulelor de pe o
 suprafață întinsă
yyyyyyy) Rezistă un timp scurt în mediul
extracelular și au efecte locale
zzzzzzz) Rezistă un timp scurt în mediul
extracelular și au efecte pe o suprafață întinsă
aaaaaaaa) Rezistă mult în mediul
extracelular și au efecte locale
bbbbbbbb) Ca și neurotransmițătorii
acționează doar intracelular

54. Transmiterea unui semnal intercelular se poate realiza prin: D 6

a) mediatori chimici locali

cccccccc) hormoni
dddddddd) neurotransmităţori
eeeeeeee) toate de mai sus
ffffffff) molecule de AMPc

55. Care din procesele următoare caracterizează faza de echilibru a B 7

polimerizării actinice:

A. La capătul pozitiv al actinei F predomină fenomene de

depolimerizare iar la capătul negativ predomină fenomene de
polimerizare
B. La capătul pozitiv al actinei F predomină fenomene de
polimerizare iar la capătul negativ predomină fenomene de
depolimerizare
C. La ambele capete ale filamentului de actină predomină
fenomene de polimerizare
D. La ambele capete ale filamentului de actină predomină
fenomene de depolimerizare
E. Filamentul de actină descreşte lent

56. Tratamentul unei culturi celulare de fibroblaste include aplicarea unei D 7

soluţii de citocalazină. Care este efectul asupra monostratului celular
în vasul de cultură?

A. Celulele se multiplică, formează protruzii celulare și confluență

B. Celulele suferă modificări importante de formă, cu emisia de
pseudopode
C. Celulele suferă un intens proces de apoptoză
D. Proliferarea celulară este diminuată, confluența este întârziată
E. Celulele suferă procese intense de transformare și diferențiere
57. Care din următoarele evenimente NU implică participarea unor A 7
elemente ale citoscheletului:

a) Autoansamblarea lipidelor în bistrat

gggggggg) Schimbarea poziției organitelor
în celulă
hhhhhhhh) Segregarea cromosomială în
timpul mitozei
iiiiiiii) Separarea celulelor fiice la sfîrșitul
diviziunii
jjjjjjjj) Nici una din cele de mai sus

58. Care din următoarele structuri aparține citoscheletului și este A 7

specifică ţesutului în care se găsește?

a) Filamentele intermediare
kkkkkkkk) Microfilamentele de actină
llllllll) Microtubii
mmmmmmmm) Miozina
nnnnnnnn) Fibrele de colagen

59. Centriolii sunt structuri: D 7

a) Care nu se pot auto-replica

oooooooo) Conţin 9 dublete periferice şi unul
central de microtubuli
pppppppp) Conţin un miez intern de
microfilamente de actină
qqqqqqqq) Implicate in coordonarea
deplasarii cromozomilor
rrrrrrrr) Cu rol in directionarea miscarilor de
locomotie ameboidala a fibroblastelor si
leucocitelor

60. În microscopia electronică centriolii prezintă: B 7

a) 9 triplete de microtubuli periferice şi 2 dublete

centrale
ssssssss) 9 triplete de microtubuli periferice
şi nici un dublet central
tttttttt) 9 dublete de microtubuli periferice şi un
triplet central
uuuuuuuu) 9 dublete de microtubuli
periferice şi un microtubul central
 vvvvvvvv) Un manunchi de microfilamente
de actina si molecule de miozina

61. Centriolii au ca functie principala: A 7

a) Centru organizator al microtubilor

wwwwwwww) Miscarea veziculelor de
endocitoza
xxxxxxxx) Deplasarea organitelor celulare
yyyyyyyy) Separarea celor doua celule fiice
la sfirsitul mitozei
zzzzzzzz) Nici una din cele de mai sus

62. Filamentele de actină se găsesc în următoarele structuri cu EXCEPTIA: A 7

a) Jonctiunile de comunicare
aaaaaaaaa) Stereocili
bbbbbbbbb) Microvili
ccccccccc) Inelul contractil ce separa cele
doua celule fiice la sfirsitul diviziunii
ddddddddd) Benzi de adezivitate

63. Microtubii au următoarele funcții cu EXCEPȚIA: A 7

a) Mișcarea microvililor
eeeeeeeee) Transportul vezicular intracelular
fffffffff) Creșterea la nivelul conului de creștere
neuronal
ggggggggg) Transportul proteic
hhhhhhhhh) Determinarea polarității unor
tipuri celulare

64. Care este relaţia între actină şi miozină: A 7

a) Capul de miozină se leagă la monomerii de

actină
iiiiiiiii) Miozina se fixează la capătul (+) al
filamentului de actină
jjjjjjjjj) Miozina este necesară pentru
polimerizarea actinei
kkkkkkkkk) Actina se leagă la miozină
lllllllll) Actina depolimerizează în prezența
miozinei
65. Filamentele intermediare NU includ: E 7

a) Keratina acidă
mmmmmmmmm) Keratina bazică
nnnnnnnnn) Neurofilamentele
ooooooooo) Proteina fibrilară glială acidă
ppppppppp) Dineina

66. Elementele cele mai stabile ale citoscheletului sunt: A 7

a) Filamentele intermediare
qqqqqqqqq) Filamentele de actină
rrrrrrrrr) Miozinele
sssssssss) Kinezinele
ttttttttt) Microtubii

67. Care din următoarele caracteristici moleculare este valabilă doar pentru A 7
filamentele intermediare:

a) Nu pot cupla nucleotide deci polimerizarea va fi

ATP sau GTP independentă
uuuuuuuuu) La temperaturi scăzute
depolimerizează
vvvvvvvvv) Polimerizarea se face în două
etape-de lag și de creștere rapidă
wwwwwwwww) Sunt formate din
protofilamente
xxxxxxxxx) Nici una din cele de mai sus

68. Cilii vibratili efectuează mișcări ondulatorii prin: C 8

a) Interacțiunea actină-miozină
yyyyyyyyy) Interacțiunea tubulină-kinezină,
în prezența GTP și a ionilor de Na+ și K+
zzzzzzzzz) Interacțiunea tubulină-dineină, in
prezența ATP și a ionilor de Ca2+ și Mg2+
aaaaaaaaaa) Interacțiunea tubulină-miozină
bbbbbbbbbb) Interacțiuni intre dubletul central
si cele periferice

69. Imobilitatea cililor vibratili are următoarele caracteristici cu EXCEPȚIA: C 8

 a) Este însoțită de situs inversus
cccccccccc) Poate determina și sterilitate
masculină
dddddddddd) La nivel molecular este
provocată de lipsa vilinei,kinezinei sau
calmodulinei
eeeeeeeeee) Sugerează importanța bătăilor
unidirecționale ale cililor în timpul dezvoltării
ffffffffff) Poate conduce la apariția sarcinilor
ectopice

70. Cilii vibratili posedă, printre altele, la nivelul tijei: D 8

a) Un triplet central de microtubi

gggggggggg) Nouă triplete periferice de
microtubi
hhhhhhhhhh) Brațe de miozină la nivelul
microtubului A
iiiiiiiiii) Perechi periferice de microtubi din care
unul cu perete complet
jjjjjjjjjj) Dublet central de filamente de actină

71. Labirintul bazal: C 8

a) Cuprinde invaginări ale plasmalemei celulelor

epiteliale cu rol important în transportul activ
kkkkkkkkkk) Se întîlnește în nefrocitele tubului
contort distal
llllllllll) În compartimentele sale există numeroși
lizozomi și peroxizomi
mmmmmmmmmm) Numărul și profunzimea
invaginărilor variază în funcție de epiteliu
nnnnnnnnnn) Este prezent și la păsările marine

72. Structura microvililor cuprinde următoarele mai puțin: E 8

a) Glicocalix bine reprezentat

oooooooooo) Fimbrină
pppppppppp) Filamente de actină,vilină,
qqqqqqqqqq) Miozină I și calmodulină
rrrrrrrrrr)Kinezină și dineină

73. Mişcarea microvililor necesită: C 8

 a) GTP, miozină, actină
ssssssssss) ATP, kinezină, tubulină
tttttttttt) ATP, actină, miozină, calmodulină
uuuuuuuuuu) ATP, actină, tubulină,miozină
vvvvvvvvvv) ATP, miozină, dineină

74. În adezivitatea celulă-celulă sunt importante: C 9

a) Diferite tipuri de actină

wwwwwwwwww) Miozinele
xxxxxxxxxx) Anumite proteine integrale
transmembranare din care fac parte și membri ai
familiei imunglobulinelor
yyyyyyyyyy) Familia ocludinelelor
zzzzzzzzzz) Keratinele și familia lamininelor

75. Bariera hematoencefalică: A 9

a) Reprezintă joncțiunile impermeabile localizate

între celulele endoteliale capilare
aaaaaaaaaaa) Reprezintă o structură ce nu
permite trecerea glucozei
bbbbbbbbbbb) Include un spațiu intercelular de
8nm
ccccccccccc) Toate cele de mai sus
ddddddddddd) Doar A și B

76. Benzile de adezivitate sunt formate din: A 9

a) filamente de actină
eeeeeeeeeee) filamente de keratină
fffffffffff) filamente de desmină
ggggggggggg) Mictrotubi
hhhhhhhhhhh) Filamente de vimentină

77. Între rolurile desmozomilor NU se regăsește: E 9

a) Funcția de adezivitate a celor două membrane

adiacente
iiiiiiiiiii) Funcția de distribuire a forțelor de
forfecare
jjjjjjjjjjj) Funcția de distribuire a forțelor de
 tracțiune
kkkkkkkkkkk) Funcția de a conecta
citoscheletele celor două celule în contact
lllllllllll) Funcția de realizare a comunicării
intercelulare

78. Joncțiunile gap sunt formate prin: B 9

a) Fuziunea plasmalemelor
mmmmmmmmmmm) Inserția unor complexe
proteice ce formează canale între celule
nnnnnnnnnnn) Filamente proteice ce se extind
între membranele celulelor adiacente
ooooooooooo) Interconectarea unor lanțuri
proteice
ppppppppppp) Nici una din cele de mai sus

79. Joncțiunile gap sunt structuri dinamice deoarece: D 9

a) Depind de variațiile de temperatură

qqqqqqqqqqq) Se pot ansambla și dezansambla
cu ușurință
rrrrrrrrrrr) Sunt AMPc dependente
sssssssssss) Se pot închide în urma modificării
concentrației ionilor de Ca2+ și a variațiilor de
pH
ttttttttttt) Sunt influențate de concentrația ionilor
de Na+

80. Colagenul de tip IV este specific: B 9

a) La nivelul plasmalemei
uuuuuuuuuuu) La nivelul membranelor bazale
vvvvvvvvvvv) La nivelul cartilajului hialin
wwwwwwwwwww) La nivelul mitocondriilor
xxxxxxxxxxx) La nivelul laminei nucleare

81. Care din următoarele caracteristici sunt specifice numai membranei C 10

nucleare:

a) Bistrat lipidic
yyyyyyyyyyy) Este dublă
zzzzzzzzzzz) Are pori vizibili
 electronomicroscopic
aaaaaaaaaaaa) Asimetria
bbbbbbbbbbbb) Nici una din cele de mai
sus

82. Principala funcţie a nucleolului este: D 10

a) Sediul materialului genetic

cccccccccccc) De a distruge substanţele cu
efect nociv asupra nucleului
dddddddddddd) Sintetizează ADN
eeeeeeeeeeee) Produce ribozomi
ffffffffffff) Sintetiza proteine

83. Heterocromatina : E 10

a) Este cromatină condensată ce apare sub formă

de granule
gggggggggggg) Se colorează intens
hhhhhhhhhhhh) Predomină în celulele
inactive
iiiiiiiiiiii) Nici una din cele de mai sus
jjjjjjjjjjjj) Toate cele de mai sus

84. Nucleolul este format din: A 10

a) ARNr şi ADN
kkkkkkkkkkkk) Numai din proteine
llllllllllll) Cromatină
mmmmmmmmmmmm) Numai ADN
nnnnnnnnnnnn) Nici una din cele de mai
sus

85. Membrana nucleară prezintă ca suport mecanic: C 10

a) Filamente de actină
oooooooooooo) Filamente de miozină
pppppppppppp) Filamente de laminină
qqqqqqqqqqqq) Filamente de keratină
rrrrrrrrrrrr) Tonofilamente

86. Transportul prin por: A 10

 a) Se face prin proteine cărăuș diferite în funcție de
direcția de transport
ssssssssssss) Este independent energetic
tttttttttttt) Folosește receptori
uuuuuuuuuuuu) Nu influențează funcțiile
celulare
vvvvvvvvvvvv) Are nevoie de prezența ATP

87. O secvenţă de nucleotide este tradusă când se regăseşte sub formă D 10

de:

a) ADN
wwwwwwwwwwww) ARNr
xxxxxxxxxxxx) ARNt
yyyyyyyyyyyy) ARNm
zzzzzzzzzzzz) ATP

88. Nucleolii au următoarele caracteristici, mai puţin: B 10

a) biogeneza ribosomilor
aaaaaaaaaaaaa) sunt formaţi doar din ADN
bbbbbbbbbbbbb) sint prezenti in celulele
embrionare
ccccccccccccc) lipsesc din celulele
tumorale
ddddddddddddd) se gasesc in numar mare
in celulele senescente

89. Pentru sinteza proteinelor, molecula de ARNt: C 11

a) Trebuie activată prin energia furnizată de ATP

eeeeeeeeeeeee) Trebuie descompusă
fffffffffffff) Trebuie încărcată cu un
aminoacid specific
ggggggggggggg) Trebuie transformată în
ARNm
hhhhhhhhhhhhh) Trebuie secretată prin
exocitoză

90. Proteinele celulare destinate secreţiei sunt sortate şi ambalate în: D 11

a) Lizozomi
iiiiiiiiiiiii) Endozomi
jjjjjjjjjjjjj) RE
 kkkkkkkkkkkkk) Reţeaua trans a
complexului Golgi
lllllllllllll) Peroxizomi

91. Secreția de clivare și inactivare a produșilor destinați secreției celulare D 11

nu include:

A. pasajul prin lizozomi

B. sortarea din rețeaua trans-Golgi
C. înmugurirea veziculelor din RER către cis-Golgi
D. pasajul prin endosomi timpurii
E. pasajul prin endosomi târzii

92. Procesul de sinteză și secreție celulară continuă se referă la: B 11

A. Proteine sintetizate pe calea reglată

B. Proteine sintetizate și transportate spre exterior din rețeaua
trans-Golgi
C. Proteine sintetizate și transportate vezicular spre lizozomi
D. Proteine destinate inactivării
E. Proteine necesare membranelor mitocondriale

93. Care este traseul urmat de proteinele nou sintetizate în reticulul D 11

endoplasmatic rugos, în vederea exocitozei:

A. Ribozomi>REG>trans-Golgi>cis-Golgi>vezicule de secreție
B. REG > Ribozomi>cis-Golgi>trans-Golgi>vezicule de secreție
C. Ribozomi>trans-Golgi>cis-Golgi>REG> vezicule de secreție
D. Ribozomi>REG>cis-Golgi>trans-Golgi>vezicule de secreție
E. REG>trans-Golgi>cis-Golgi>Ribozomi>vezicule de secreție

94. Factorul de iniţiere eIF4 în cadrul sintezei de proteine are ca rol: D 12

a) Asamblarea ribosomului
mmmmmmmmmmmmm) Găsirea codonului
AUG
nnnnnnnnnnnnn) Formarea complexului
ternar
ooooooooooooo) Scanarea
monocatenarităţii ARNm
ppppppppppppp) Formarea complexului AA-
ARNt

95. Între etapele sintezei proteice nu se regăseşte: E 12

 a) Formarea complexului AA-ARNt
qqqqqqqqqqqqq) Asamblarea ribosomului
rrrrrrrrrrrrr) Legarea ribosomului la RER
sssssssssssss) Elongarea lanţului peptidic
ttttttttttttt) Glicozilarea lanţului peptidic

96. După translocarea ribosomului cu un codon, locul A din ribosom este: C 12

a) Ocupat de un peptidil-ARNt
uuuuuuuuuuuuu) Ocupat de un factor de
iniţiere
vvvvvvvvvvvvv) Liber
wwwwwwwwwwwww)Ocupat de un factor de
elongare
xxxxxxxxxxxxx) Ocupat de un codon

97. Câte combinaţii posibile prezintă sistematizarea nucleotidelor în codoni: D 12

a) 8
yyyyyyyyyyyyy) 16
zzzzzzzzzzzzz) 32
aaaaaaaaaaaaaa) 64
bbbbbbbbbbbbbb) 128

98. Codonul AUG reprezintă: B 12

a) Codonul pentru triptofan

cccccccccccccc) Codonul pentru metionină
dddddddddddddd) Codonul pentru acid
glutamic
eeeeeeeeeeeeee) Codonul pentru acid
aspartic
ffffffffffffff) Codonul pentru fenilalanină

99. Etapa de elongare nu include: D 12

a) Inserţia unui nou AA-ARNt pe locul A

gggggggggggggg) Formarea legăturii
peptidice
hhhhhhhhhhhhhh) Translocarea ribosomului
iiiiiiiiiiiiii) Activarea aminoacidului
jjjjjjjjjjjjjj) Ocuparea locului P de către peptidil-
 ARNt

100. Locul E de la nivelul ribosomului este necesar: B 12

a) Pentru elongarea lanţului pepetidic

kkkkkkkkkkkkkk) Pentru evacuarea ARNt
descărcat
llllllllllllll) Pentru inserţia unui factor de eliberare
mmmmmmmmmmmmmm) Pentru deleţia unui
aminoacid din lanţ
nnnnnnnnnnnnnn) Pentru translocarea
ribosomului

101. Factorul de elongare EfG este implicat în: B 12

a) Inserţia unui nou AA-ARNt pe locul A

oooooooooooooo) Translocarea ribosomului
pppppppppppppp) Desfacerea ribosomului
qqqqqqqqqqqqqq) Formarea legăturii
peptidice
rrrrrrrrrrrrrr) Eliberarea de ADP

102. Fața non-citoplasmatică a reticulului endoplasmatic rugos este D 13

similară cu:

A. Membrana externă mitocondrială, fiind permeabilă

B. Fața internă a membranei nucleare externe, prin prezența
porilor
C. Fața internă a plasmalemei, prin compoziția chimică
D. Fața externă a plasmalemei, prin compoziția chimică
E. Fața externă a membranei lizozomale

103. Enzima marker a reticulului endoplasmatic este: D 13

A. Citocrom-c-oxidaza
B. Monoamin-oxidaza
C. ATP-sintetaza
D. Glucozo-6-fosfataza
E. Metaloproteinaza B

104. Particula de recunoaștere a semnalului (SRP), întâlnită la nivelul RER are B 13

rolul de a:

A. Decupla subunitatea ribosomală mică de subunitatea

 ribosomală mare
B. Adapta subunitatea ribosomală mică la porul de transfer pentru
lanțul polipeptidic
C. Cliva secvența inițială a lanțului peptidic nou sintetizat
D. Cliva legătura dintre lanțul polipeptidic și subunitatea
ribosomală mare
E. Stabiliza membrana reticulului endoplasmatic neted în vederea
sintezei proteice

105. Implicarea particulei de recunoaștere a semnalului (SRP) în procesul C 13

de sinteză a proteinelor va presupune:

A. Cuplarea la porul de transfer a peptidului

B. Cuplarea la un receptor specific și consumul unei molecule de
ATP
C. Cuplarea la un receptor specific și consumul unei molecule de
GTP
D. Clivarea capătului N-terminal al polipeptidului nou sintetizat
E. Stabiliza membrana reticulului endoplasmatic neted în vederea
sintezei proteice

106. În cazul sintezei unei proteine structurale transmembranare unipass, E 13

asemănarea dintre secvența de aminoacizi „start” și „stop”va fi:

A. Transferul secvențelor în citoplasmă

B. Clivarea celor două secvențe de către peptidaza semnalului
C. Gradul de hidrofilie a celor două secvențe
D. Compoziția chimică în aminoacizi a celor două secvențe
E. Ancorarea în translocatorul peptidic

107. În cazul sintezei unei proteine structurale transmembranare unipass, D 13

secvența de aminoacizi „stop” va fi:

A. Degradată după clivarea prin peptidaza semnalului

B. Transferată în lumenul RER și degradată
C. Transferată în lumenul RER și glicozilată
D. Sechestrată în membrana RER, devenind domeniu peptidic
transmembranar
E. Expulzată prin înmugurirea RER cu formare de vezicule

108. Între funcțiile reticulului endoplasmatic rugos, nu regăsim: C 13

A. Sinteza proteinelor structurale

B. Glicozilarea proteinelor nou sintetizate
 C. Detoxifierea medicamentelor liposolubile
D. Modificarea lanţurilor laterale peptidice prin formarea de punţi
disulfidice
E. Definitivarea structurii terţiare a proteinelor nou sintetizate

109. Biogeneza lizozomilor la nivelul complexului Golgi depinde de: C 13

A. Prezența unor receptori pentru manoză-6-fosfat în sacii cis-

Golgi
B. Detașarea enzimelor din sacii mediali Golgi
C. Separarea enzimelor cu reziduuri de manoză-6-fosfat în zonele
laterale ale sacilor trans-Golgi
D. Intervenția traficului vezicular, debutând cu înmugurirea
membranelor RER
E. Definitivarea structurii terţiare a proteinelor nou sintetizate

110. Reticulul endoplasmatic neted este abundent în celulele implicate în: D 13

a) Transportul ionilor de calciu

ssssssssssssss) Producerea de ioni steroizi
tttttttttttttt) Metabolismul lipidic
uuuuuuuuuuuuuu) Detoxificare
vvvvvvvvvvvvvv) Sinteza de proteine

111. Funcţiile reticulului endoplasmatic neted sunt următoarele cu B 13

EXCEPŢIA:

a) Sinteza lipidelor
wwwwwwwwwwwwww) Sinteza proteinelor
xxxxxxxxxxxxxx) Detoxifiere
yyyyyyyyyyyyyy) Metabolismul glicogenului
zzzzzzzzzzzzzz) Reglarea distribuţiei
calciului intracelular

112. Mitocondriile sunt mai abundente (1000-2000/celulă) la nivelul: C 14

A. Neuronilor
B. Fibroblastelor
C. Hepatocitelor
D. Adipocitelor
E. Celulelor gliale

113. Care dintre compartimentele mitocondriale conține sistemul de A 14

 generare a electronilor de înaltă energie folosiți în lanțul respirator?

A. Matricea mitocondrială
B. Membrana mitocondrială externă
C. Camera mitocondrială externă
D. Membrana mitocondrială internă
E. ADN mitocondrial

114. Enzima marker a membranei mitocondriale externe este: D 14

A. Metaloproteinaza A
B. Citocromul b5
C. Nucleotidfosfokinaza
D. Monoaminoxidaza
E. ATP-sintetaza

115. Care dintre enzimele mitocondriale preiau electronii din ciclul Krebs, B 14
participând la fosforilarea oxidativă?

A. Enzimele camerei externe

B. NAD și FAD
C. NADPH
D. Coenzima A
E. Citocromii

116. În cadrul lanţului respirator electronii sunt acceptați în final de către: E 14

A. Citocromi
B. Dehidrogenaze
C. Flavine
D. Nuclee cu grupări hem
E. Oxigenul atomic

117. Între componentele lanțului respirator, mobilitatea caracterizează: D 14

A. NADH dehidrogenaza
B. Succinatdehidrogenaza
C. Citocrom-CoQreductaza
D. Ubiquinona
E. Citocrom C oxidaza

118. Câți electroni acceptă o moleculă de oxigen, în cadrul lanțului D 14

respirator:
 A. 3
B. 5
C. 2
D. 4
E. 1

119. A. A 14

120. Canalul electronic din cadrul ATP-sintetazei se găsește: A 14

A. La nivelul subunităţii F0
B. La nivelul tijei
C. La nivelul subunităţii F1
D. La nivelul subunităţilor alfa
E. La nivelul subunităţilor beta

121. Structurile implicate în transportul de electroni de la nivelul B 14

mitocondriei sunt următoarele cu EXCEPŢIA:

a) NADH-reductaza
aaaaaaaaaaaaaaa) Particula F1
bbbbbbbbbbbbbbb) Ubiquinona
ccccccccccccccc) Citocrom c-reductaza
ddddddddddddddd) Citocrom c-oxidaza

122. Mitocondria este: A 14

a) Implicată alături de RE în reglarea concentrației

intracelulare de calciu
eeeeeeeeeeeeeee) Sursă de proteine pentru
celule
fffffffffffffff) Uzina de membrane pentru
celule
ggggggggggggggg) Dependentă de
funcţionarea aparatului Golgi
hhhhhhhhhhhhhhh) Organit celular cu rol în
traficul vezicular

123. Care dintre următoarele evenimente au loc în timpul fosforilării A 14

oxidative din mitocondrii?

a) Protonii sunt pompaţi din matrice în spaţiul

intermembranar
iiiiiiiiiiiiiii)Protonii sunt pompaţi din spaţiul
 intermembranar în matrice
jjjjjjjjjjjjjjj)Electronii sunt pompaţi din matrice în
spaţiul intermembranar
kkkkkkkkkkkkkkk) Electronii sunt pompaţi din
spaţiul intermembranar în matrice
lllllllllllllll)NADH este pompat din matrice în
spaţiul intermembranar

124. Care proces celular se desfăşoară în mitocondrii? B 14

a) Exocitoza
mmmmmmmmmmmmmmm) Fosforilarea
oxidativă
nnnnnnnnnnnnnnn) Necroza
ooooooooooooooo) Transport vezicular
ppppppppppppppp) Apoptoza

125. Matricea mitocondrială NU conține: E 14

a) Enzimele ciclului acidului citric

qqqqqqqqqqqqqqq) Enzimele beta-oxidării
acizilor graşi
rrrrrrrrrrrrrrr) ADN mitocondrial
sssssssssssssss) Granule din săruri de
cationi bivalenţi
ttttttttttttttt) F0F1 ATP-aza

126. Citocromul c transmite electronii: B 14

a) De la NADH-DH la coenzima Q
uuuuuuuuuuuuuuu) De la citocrom c reductaza
la citocrom c oxidază
vvvvvvvvvvvvvvv) De la cioclul Krebs la
sucinat dehidrogenază
wwwwwwwwwwwwwww) De la citocrom c
oxidază la oxigenul atomic
xxxxxxxxxxxxxxx) Din matricea mitocondrială
în camera intermembranară

127. Mitocondria are urmatoarele caracteristici cu EXCEPTIA: A 14

a) Sunt implicate în dirijarea traficului vezicular

yyyyyyyyyyyyyyy) În interfază sunt animate
de mișcări de răsucire,de fragmentare și
 fuzionare a fragmentelor
zzzzzzzzzzzzzzz) Au formă filamentară sau
granulară
aaaaaaaaaaaaaaaa) Au membrană dublă
bbbbbbbbbbbbbbbb) Membrana internă conține
porine

128. Mărimea, forma și localizarea mitocondriilor: D 14

a) Variază de la un tip celular la altul

cccccccccccccccc) Depinde și de presiunea
osmotică și pH-ul intracelular
dddddddddddddddd) Variază și în raport cu
starea funcțională a celulei
eeeeeeeeeeeeeeee) De la eucariote este
asemănătoare cu cea din citoplasma celulelor
procariote
ffffffffffffffff) În anumite stări patologice se
modifică

129. Dacă o fracţiune subcelulară de ţesut hepatic exprimă un nivel înalt al B 15

activităţii fosfatazei acide probabil conţine:

a) Mitocondrii
gggggggggggggggg) Lizozomi
hhhhhhhhhhhhhhhh) RE
iiiiiiiiiiiiiiii) Vezicule de endocitoză
jjjjjjjjjjjjjjjj) Parti de plasmalema

130. În faza G2 fiecare cromozom replicat are : B 16

a) Cromatina intens condensată

kkkkkkkkkkkkkkkk) Două cromatide surori
llllllllllllllll) Histone
mmmmmmmmmmmmmmmm) ARN
nnnnnnnnnnnnnnnn) Numai eucromatină

131. Cele două stadii ale ciclului celular sunt numite: B 16

a) Anafază şi telofază
oooooooooooooooo) Mitoză şi interfază
pppppppppppppppp) Metafază şi profază
qqqqqqqqqqqqqqqq) Citokineză şi anafază
rrrrrrrrrrrrrrrr) Profază şi metafază
132. Faza G1 a interfazei implică: B 16

a) Diviziunea în două celule fiice

ssssssssssssssss) Creşterea până la
dimensiuni normale a celulei după diviziune
tttttttttttttttt) Replicarea ADN-ului
uuuuuuuuuuuuuuuu) Sinteza structurilor
necesare diviziunii
vvvvvvvvvvvvvvvv) Reasamblarea nucleului

133. Zona centromerului la care se ataşează fibrele fusului de diviziune în C 16

timpul metafazei poartă denumită de:

a) Cromozom
wwwwwwwwwwwwwwww) Corpuscul bazal
xxxxxxxxxxxxxxxx) Kinetocor
yyyyyyyyyyyyyyyy) Centriol
zzzzzzzzzzzzzzzz) Placa ecuatorială

134. Interfaza : A 16

a) Se deruleaza in trei etape succesive

aaaaaaaaaaaaaaaaa) Ocupa cea mai
mica parte a ciclului celular
bbbbbbbbbbbbbbbbb) Este perioada
modificarilor morfologice celulare
ccccccccccccccccc) Se incheie cu citochineza
ddddddddddddddddd) Cuprinde etapele
leptoten si zigoten

135. Mitoza NU include: A 16

a) stadiul de zigoten
eeeeeeeeeeeeeeeee) prometafaza
fffffffffffffffff) telofaza
ggggggggggggggggg) citodiereza
hhhhhhhhhhhhhhhhh) fragmentarea
invelisului nuclear

136. Punctele de control pentru ciclul celular sunt : A 16

a) Punctele de restrictie si cele de start sau

 progresie
iiiiiiiiiiiiiiiii) În faza M
jjjjjjjjjjjjjjjjj) La trecerea anafaza- citodiereza
kkkkkkkkkkkkkkkkk) La ieşirea din mitoză
lllllllllllllllll) In profaza

137. Orologiul de control al ciclului celular : A 16

a) Este un ansamblu de molecule proteice care

permit derularea normală sau oprirea temporară
sau totală a ciclului cellular
mmmmmmmmmmmmmmmmm) Reprezintă o
etapă a interfazei
nnnnnnnnnnnnnnnnn) Este un mechanism
de inhibiție a mecanismelor mitozei
ooooooooooooooooo) Este situate în REN
ppppppppppppppppp) Este format din
glicolipide

138. În cursul etapei M a ciclului celular au loc B 16

a) Modificări moleculare ce interesează doar

învelișul nuclear
qqqqqqqqqqqqqqqqq) Modificări
morfologice care interesează elementele
nucleare și citoplasmatice
rrrrrrrrrrrrrrrrr) Creșteri celulare masive
sssssssssssssssss) Intervenții ale proteinelor
p53 și p21
ttttttttttttttttt) Biosinteze celulare

139. În timpul cărei faze a meiozei, membrana nucleară se reface E 16

a) Interfază
uuuuuuuuuuuuuuuuu) Profaza I
vvvvvvvvvvvvvvvvv) Metafaza II
wwwwwwwwwwwwwwwww) Anafaza I
xxxxxxxxxxxxxxxxx) Telofaza II

140. Care dintre următoarele faze ale mitozei sunt diametral opuse în ceea E 16
ce privește modificările de la nivelul nucleului:
 a) Profaza și interfaza
yyyyyyyyyyyyyyyyy) Profaza și metafaza
zzzzzzzzzzzzzzzzz) Metafaza și anafaza
aaaaaaaaaaaaaaaaaa) Metafaza și telofaza
bbbbbbbbbbbbbbbbbb) Profaza și telofaza

141. Teoriile pasive ale îmbătrânirii sunt următoarele, cu EXCEPŢIA: A 17

a) Scurtarea telomerilor
cccccccccccccccccc) Rata de supravieţuire
dddddddddddddddddd) Mutaţiile somatice
eeeeeeeeeeeeeeeeee) Acumularea de
reziduuri
ffffffffffffffffff) Producerea de radicali liberi

142. Teoriile active ale îmbătrânirii sunt următoarele, cu EXCEPŢIA: A 17

a) Acumularea de reziduuri
gggggggggggggggggg) Restricţia codonilor
hhhhhhhhhhhhhhhhhh) Inactivarea copierii
multiple a secvenţelor de ADN
iiiiiiiiiiiiiiiiii) Scurtarea telomerilor
jjjjjjjjjjjjjjjjjj) Activarea unei anumite gene

143. C 17

Evenimentele principale legate de senescenţă sunt:

a) Creşterea potenţialului proliferativ

kkkkkkkkkkkkkkkkkk) Creşterea volumului
celular
llllllllllllllllll) Reducerea masei celulare
mmmmmmmmmmmmmmmmmm) Creşterea
concentraţiei de adn în plasmalemă a
persoanelor în vârstă
nnnnnnnnnnnnnnnnnn) Creșterea
potențialului de membrană

144. Îmbătrânirea celulară este caracterizează de următoarele evenimente D 17

cu EXCEPȚIA:

a) Creştere de volum a matricei extracelulare

oooooooooooooooooo) Creşterea
 permeabilității endoteliului vascular
pppppppppppppppppp) Diminuarea
potenţialului proliferativ
qqqqqqqqqqqqqqqqqq) Oprirea în faza M a
ciclului celular
rrrrrrrrrrrrrrrrrr) Descrește secreția de substanţe
vasoactive

145. Teoriile pasive ale îmbătrânirii sunt următoarele, cu EXCEPŢIA: B 17

a) Legarea încrucișata a macromoleculelor

ssssssssssssssssss) Inactivarea copierii
multiple a secvenţelor ADN
tttttttttttttttttt) Rata de supraviețuire
uuuuuuuuuuuuuuuuuu) Mutaţiile somatice
vvvvvvvvvvvvvvvvvv) Producerea de radicali
liberi

146. În celulele senescente se pot observa următoarele modificări cu E 17

EXCEPȚIA:

a) Dispariția mitocondriilor
wwwwwwwwwwwwwwwwww) Cariorexis
xxxxxxxxxxxxxxxxxx) Carioliză nucleară
yyyyyyyyyyyyyyyyyy) Anomalii cromozomiale
zzzzzzzzzzzzzzzzzz) Creșterea ratei degradării
proteinelor

147. Teoria acumulării de reziduuri din cadrul îmbătrânirii celulare se C 17

bazează pe acumularea lipofuscinei în:

a) peroxizomi
aaaaaaaaaaaaaaaaaaa) mitocondrii
bbbbbbbbbbbbbbbbbbb) lizozomii secundari
ccccccccccccccccccc) ribozomi
ddddddddddddddddddd) reticolul
endoplasmatic neted

148. Apoptoza poate fi declanșată prin: A 18

a) Activarea unei căi extrinseci ce pornește de la

receptorii membranari
eeeeeeeeeeeeeeeeeee) Acțiunea unei
 proteinkinaze
fffffffffffffffffff) Acțiunea ciclinelor
ggggggggggggggggggg) Extinderea unui
proces inflamator
hhhhhhhhhhhhhhhhhhh) Acțiunea unui
factor agresor mecanic

149. Proteinele Bcl-2: C 18

a) Stimulează apoptoza
iiiiiiiiiiiiiiiiiii) Stimulează eliberarea
citocromului c
jjjjjjjjjjjjjjjjjjj) Inhibă apoptoza
kkkkkkkkkkkkkkkkkkk) Se găsesc la nivelul
învelișului nuclear
lllllllllllllllllll) Se găsesc în membrana RER

150. Caracteristicile celulelor tumorale sunt următoarele cu EXCEPŢIA: C 19

a) Anaplazie
mmmmmmmmmmmmmmmmmmm) Hiper
cromatism
nnnnnnnnnnnnnnnnnnn) Microplazie
ooooooooooooooooooo) Pleiomorfism
ppppppppppppppppppp) Anomalii ale
mitozelor

Biologie Celulară și Moleculară 02.02.2017

1. Importul proteinelor peroxizomale implică: D

A. Receptorii PTS1, PTS2 și mPTS
B. Prezența secvențelor semnal Pex5 și Pex7
C. Complexul proteic transmembranar: Pex13, Pex16 și Pex17
D. Factorii de reciclare: Pex1, Pex6 și Pex26
E. Complexul proteic de transport: Pex5, Pex7și Pex19
2. În practica medicală este cunoscută utilizarea Gramicidinei A, …1…, A
specific pentru ...2…, produs de anumite bacterii pentru a distruge alte
microorganisme.
A. 1.un ionofor tip canal; 2. Na+
B. 1.un ionofor cărăuș; 2. Ca2+
C. 1.un ionofor tip canal; 2.Cl-
D. 1.un ionofor tip canal; 2. Ca2+
E. 1.un ionofor cărăuș; 2.K+
3. Degenerarea codului genetic poate fi explicată astfel: E
A. Un ARNr poate cupla, simultan, mai mult de 5 baze azotate
B. Există un ARNm pentru mai mulți aminoacizi
C. Un anticodon poate cupla mai mulți ARNr
D. Pentru unii aminoacizi există mai mult de un ARNm
E. Există mai mulți ARNt specifici pentru același aminoacid
4. La nivelul membranei mitocondriale există două proteine antiport …1… E
și …2… care funcționează împreună în reglarea fosforilării oxidative.
A. 1.3Na+/Ca2+; 2.ATP/ADP
B. 1.HPO42-/OH+; 2.Na+HCO3-/Cl-
C. 1.Na+HCO3-/Cl-; 2.H+/K+
D. 1.3Na+/Ca2+; 2.GTP/GDP
E. 1.HPO42-/OH-; 2.ATP/ADP
5. Microfilamentele de actină: A
A. Se găsesc la nivelul rădăcinii ciliare
B. Formează vârful microvililor
C. Sunt dispuse în fascicule paralele în flageli
D. Asigură mobilitatea stereocililor
E. Formează corpusculul bazal al cililor vibratili
6. În ultrastructura nucleolilor: D
A. Pars fibrosa este formată din fibre proteice groase
B. Pars granulosa conține ADN
C. Pars amorpha este formată doar din ARNt
D. Pars cromosoma este componenta cromozomială
E. Pars fibrosa este formată și din granule care conțin ADN
7. Structura din imagine este : D
A. O pompă ionică de tip P implicată în mențienerea acidității
gastrice
B. Un transportor ABC implicat în rezistența multidrug
C. O pompă moleculară implicată în reglarea fosforilării oxidative
D. O pompă ionică de tip F implicate în sinteza de energie
E. Un transportor ABC implicat în transportul H+ prin plasmalemă
8. Membrana bazală : B
A. Separă țesutul muscular de adventice
B. Induce diferențierea celulară
C. Funcționează ca filtru selectiv la nivel hepatic
D. Reprezintă învelișul dulce al celulei
E. Formează alături de joncțiunile de adezivitate în bandă complexul
joncțional apical
9. Referitor la cromatina nucleară, NU este adevărat: A
A. Eucromatina activă formează corpusculul Barr
B. Heterocromatina facultativă conține gene structurale inactive
C. Eucromatina permisivă poate participa la procese de transcripție
D. Heterocromatina constitutivă este condensată în interfază
E. Heterocromatina facultativă se poate transforma în eucromatină
10. În cazul cililor vibratili: B
A. Dubletele periferice de microtubi sunt unite prin punți groase de
ezrnină
B. Mișcările metacronice sunt imprimate de rădăcini
C. Dubletul central de microtubi este înconjurat de actină
D. Dubletele periferice de microtubi sunt unite prin punți fine de
spectrină
E. Dubletul central este delimitat de ezrină
11. În timpul polimerizării actinei faza de lag se caracterizează prin: A
A. Agregarea lentă a monomerilor de actină G
B. Elongarea rapidă a filamentului în formare
C. Formarea unor oligomeri lungi și foarte stabili
D. Toate de mai sus
E. Niciun răspuns corect
12. Imobilitatea cililor vibratili poate fi provocată de, cu excepția: E
A. Pierderea brațelor de dineină
B. Lipsa dubletului central
C. Pierderea fibrelor radiale
D. Lipsa manșonului central
E. Absența brațelor de miozină I
13. Membrana bazală: B
A. Este formată din 2 plăci citoplasmatice
B. Este sintetizată de celulele care se sprijină pe ea
C. Reprezintă învelișul dulce al celulei
D. Realizează scheletul de susțienere al anvelopei nucleare
E. Este formată din 5 plăci citoplasmatice
14. …….. unui receptor biologic se explică prin faptul că acesta poate cupla, D
succesiv, un număr limitat de molecule-semnal, după care este incativat,
internalizat și metabolizat.
A. Specificitatea de legare
B. Pluralitatea
C. Sensibilitatea
D. Saturabilitatea
E. Specificitatea de răspuns
15. Spre deosebire de receptorii pentru colesterol și transferină care urmează E
…1… cei pentru EGF sunt reciclați …2…
A. 1.calea a III-a de reciclare; 2.prin calea II.
B. 1.calea a II-a de reciclare; 2.prin calea I
C. 1.calea I de reciclare; 2.prin calea I și II
D. 1.căile I și II de reciclare; 2.prin calea III
E. 1.calea I de reciclare; 2.prin calea III
16. Nu este o modificare specifică senescenței celulare: B
A. Scurtarea telomerelor
B. Fosforilarea proteinei Rb
C. Supraexprimrea genei WAF-1
D. Reducerea turn-over-ului proteinelor
E. Acumularea lipofuscinei în lizozomii secundari
17. Realizarea crossing-over-ului este caracteristică: C
A. Interfazei
B. Meiozei ecuaționale
C. Profazei I
D. Mitozei segmentare
E. Metafazei II
18. În timpul sintezei de ATP: C
A. H+ ajung direct în vârful subunității F1
B. Unitățile F0 și F1 sunt cuplate prin intermediul subunității β
C. Subunitatea γ este pârghia modificărilor conformaționale ale
subunității F1
D. ATP-ul este eliberat continuu, la contactul situsului c cu
subunitatea b
E. Este necesară enegia furnizată de hidroliza GTP-ului.
19. Despre moleculele de adezivitate NU se poate afirma: B
A. Selectinele mediază interacțiunile tranzitorii dintre leucocitele
circulante și peretele vascular la locul inflamației
B. Cadherinele mediază specific doar interacțiunea limfocitelor cu
macrofagele
C. Imunoglobulinele mediază adezivitatea celulară, Ca2+ independent
D. Integrinele activează protein-kinaze citoplasmatice având ca
rezultat fosforilarea
E. Cadherinele au rol în menținerea arhitectonicii tisulare
20. Referitor la supraviețuirea celulelor tumorale care afirmație este falsă? A
A. Este bazată exclusiv pe procese de diferențiere
B. În culturi, depășește capacitatea similară a celulelor normale
C. Se poate asocia cu pierderea capacității de aderență la substrat
D. Este bazată pe procese intense de proliferare
E. Se asociază cu păstrarea capacității de aderență la substrat
21. Calea diacilglicerol (DAG) activează următoarele enzime: C
A. Tirozin-kinaza
B. PKA (protein-kinaza A)
C. PKC (protein-kinaza C)
D. ATP-aza
E. Fosforilaz-kinaza

22. Galactocerebrozidele: A
A. Au rol de izolator electric
B. Conțin unul sau mai multe reziduuri de acid sialic
C. Sunt îcărcate negativ
D. Au rol de transport activ
E. Conferă rigiditate plasmalemei
23. Gangliozidul GM1: B
A. Se găsește predilect la nivelul neuronilor
B. Se găsește la nivelul celulelor epiteliale intestinale
C. Are rol de izolator electric
D. Este principalul constituent al mielinei
E. Conferă rigiditate plasmalemei
24. Citodiereza se caracterizează prin următoarele modificari, CU B
EXCEPȚIA:
A. Se adâncește șanțul de diviziune
B. Kinetocorii se dezagregă
C. Microtubii zonali se dezagregă
D. Manșonul proteic se dezagregă
E. Microfilamentele de actină se dispersează în citoplasma celor două
celule fiice
25. Degenerarea Waleriană reprezinta: D
A. Un proces de necroză a axonilor
B. Un proces de paraptoza
C. Un proces de senescența neuronală
D. Un proces apoptotic de degradare axonală
E. Un proces de degenerare maligna neuronală
26. Receptorii intracelulari pot fi: E
A. Hormonii steroizi
B. Vitamina D
C. Retinoizi
D. Hormonii tiroidieni
E. Toate cele de mai sus
27. Receptorii pentru acetilcolină de la nivelul joncțiunii neuromusculare: D
A.Sunt receptori asociați la proteine cărăuș
B. Au activitate catalitică
C.Funcționează prin mecanismul de ping-pong
D.Sunt proteine transmembranare multi-pass
E.Nici o caracteristică din cele de mai sus

28. FCCP este: D

A.sediul sintezei mitocondriale de ATP
B.Un ionofor canal
C.Permeabilizează membranele pentru ATP
D.Folosit pentru blocarea sintezei mitocondriala de ATP
E.O proteină cărăuș ATP dependentă

29. Următoarele aspecte caracterizează endoteliul vascular senescent cu C

EXCEPȚIA:
A.Creșterea de volum a matricei extracelulare
B.Migrarea transendotelială a monocitelor
C.Inhibarea expresiei unor molecule ale adezivității leucocitare
D.Dezorganizarea fibrelor de elastină
E.Modificarea transportului transendotelial

30. Disiparea gradientului electrochimic al H+ de la nivelul membranei interne C

mitocondriale se poate realiza:
A.Prin activarea ATP-azelor tip H+/K+
B.Prin deschiderea unor canale ionice
C.Cu ajutorul unui ionofor cărăuș
D.Prin activarea unor simporturi
E.Toate cele de mai sus

31. Melanocitele sunt celule care sintetizează pigmenți și se caracterizează D

prin:
A.Numeroși lizozomi
B.Enzime marker tip citocrom b5 și NADH
C.Prezența glicoproteinelor pe fața citoplasmatică a plasmalemei
D.REN bine dezvoltat
E.Doar Ași D
32. Reciclarea membranelor: E
A.Este o funcție a complexului Golgi cu rol în sortarea și ambalarea
produșilor
de secreție
B.Este specifică sacilor proximali ai complexului Golgi
C.Este prezentă în macrofage și neuroni
D.Aduce la complexul Golgi enzime și receptori
E.Doar C și D

33. În cazul unui tablou clinic evocator, pentru diagnosticul unei citopatii E
mitocondriale este necesară:
A.Studierea morfologiei mitocondriilor
B.Identificarea prezenței acidozei lactice și a creșterii raporturilor de
oxido-reducere
C.Doar investigarea enzimelor lanțului respirator
D. Investigarea ADN-ului mitocondrial
E.Toate cele de mai sus

34. În nefrocitele tubului contort distal mitocondriile ocupă ….1…., energia A

eliberată fiind utilizată în procesele de ….2….
A. 1.labirintul bazal; 2. transport
B. 1.vecinătatea corpusculului bazal; 2. mișcare
C. 1.centrul cinetic al cililor; 2. mișcare
D. 1.labirintul bazal; 2. mișcare
E. 1.polul apical; 2.transport
35. Care afirmație NU este adevărată? C
A. Toate celulele sintetizează proteine cu ajutorul ribozomilor
B. Codul genetic este același pentru toate celulele
C. Toate celulele înmagazinează informațiile în genele ARN-ului
D. Proteinele controlează structura și funcția tuturor celulelor
E. Codul genetic este citit cu ajutorul ARNt
36. Absența moleculelor de adezivitate poate explica de ce celulele tumorale B
maligne … .
A. Nu interpretează corect semnalele
B. Nu se autoagregă
C. Se autodistrug
D. Se autoagregă
E. Recepționează corect semnalele
37. Proteinele canal: C
A. Includ SGLT1 (simportul Na+/glucoză)
B. Sunt proteine enzim-like
C. Sunt pori specifici pentru transportul ionic
D. Asigură un transport saturabil al macromoleculelor
E. Include transportorii GLUT1 și GLUT2
38. Din punct de vedere morfologic celulele senescente se caracterizează prin: B
A. Creșterea volumului celular
B. Reducerea ratei de transcripție
C. Creșterea bazofiliei citoplasmatice
D. Reducerea numărului de lizozomi
E. Creșterea potențialului proliferativ
39. Reticulul endoplasmatic: A
A. Sintetizează fosfolipide
B. Realizează sortarea și segregarea produșilor de secreție
C. Concentrează produșii de secreție
D. Reciclează membranele
E. Metabolizează peroxidul de hidrogen
40. Detoxifierea medicamentelor liposolubile este realizată de: B
A. Lizozomii primari
B. Reticulul endoplasmatic neted
C. Crinolizozomii
D. Reticulul endoplasmatic rugos
E. Protolizozomii
41. Într-un ciclu celular, cantitatea de cicline depinde de balanța dintre sinteza D
și degradarea lor prin …..
A. Lipoliza ubiquitin dependentă
B. Proteoliza ubiquitin independentă
C. Fosforilarea ubiquitin independentă
D. Proteoliza ubiquitin dependentă
E. Lipoliza ubiquitin independentă
42. Etapele fagocitozei sunt: C
A. Recunnoașterea materialului ingerat - formarea fagozomului-
chemotactismul- distrugerea celulelor fagocitate
B. Chemotactism – formarea fagozomului – opsonizare- distrugerea
celulelor fagocitate
C. Chemotactism – opsonizare –formarea fagozomului –distrugerea
celulelor fagocitate
D. Recunoașterea materialului ingerat – opsonizare – chemotactism-
atașarea fagocitelor
E. Atașarea fagocitelor – formarea fagozomului – opsonizare –
recunoașterea materialului ingerat
43. Nistatina, un antifungic frecvent utilizat în practica medicală, este un C
exemplu de:
A. Ionofor cărăuș
B. Canal ionic cu poartă comandată de voltaj
C. Ionofor de tip canal
D. Canal de calciu de tip L
E. Canal ionic cu poartă comandată de ligand
44. Despre structura din următoarea imagine nu se poate afirma că: A
A. Prezintă situsuri de fixare pentru microfilamentele de actină
B. Are rolul de a distribui forțele de tracțiune între celule
C. Poate fixa tonofilamentele
D. Are rolul de a distribui forțele de forfecare care apar între celule
E. Prezintă situsuri de fixare pentru filamentele intermediare

45. Difuzia simplă reprezintă tipul de transport utilizat de: D

A. Ionii de Cl-
B. Glucoza
C. Ionii de Na+
D. Substanțele lipofile
E. Zaharoza
46. …1… sunt proteine integrale ale plasmalemei responsabile de reglarea B
fluxului …2… al apei.
A. 1.Ionofori cărăuș; 2.intracitoplasmatic
B. 1.Aquaporinele; 2.transmembranar
C. 1.Canalele de Na+; 2.intracitoplasmatic
D. 1.Ionofori cărăuș; 2.nucleo-citoplsmatic
E. 1.Canalele de Na+; 2. transcitoplasmatic
47. Hemidesmozomii: C
A. Prezintă plakoglobină
B. Au formă de butoni care conectează 2 celule
C. Prezintă placă citoplasmatică dublă
D. Formează contactele focale sau plăcile de adezivitate
E. Prezintă situsuri de fixare pentru filamentele de actină
48. ….1… și …2... sunt tipuri de molecule-semnal frecvent întâlnite în A
semnalizarea autocrină:
A. 1.PDGF; 2.eicosanoizii
B. 1.retinoizii; 2.eicosanoizii
C. 1.hormonii tiroidieni; 2.retinoizii
D. 1.hormonii steroizi; 2.hormonii tiroidieni
E. 1.retinoizii; 2.vitamina D
49. În celulele musculare microfilamentele de actină interacționează cu …1… C
iar în celulele nemusculare intră în compoziția specializărilor plasmalemei
cum ar fi …2… și …3… .
A. 1.filamentele de miozină; 2.cilii vibratili; 3.flagelii
B. 1.moleculele de miozină; 2.stereocilii; 3.flagelii
C. 1.filamentele de miozină; 2.microvilii; 3.stereocilii
D. 1.moleculele de dienină; 2.cilii vibratili; 3.stereocilii
E. 1.moeluclele de miozină; 2.microvilii; 3.cilii vibratili
50. Calea adenilat ciclazei: B
A. Utilizează Ca2+ ca mediator secund
B. Implică activarea receptorilor cuplați cu proteine Gs
C. Utilizează IP3 și DAG, ca mesageri secunzi
D. Este activată prin legarea hormonilor steroizi
E. Implică inhibarea receptorilor nucleari
51. Următoarele molecule semnal nu sunt liganzi pentru receptorii C
intracelulari:
A. Hormonii steroizi
B. Retinoizii
C. Hormonii polipeptidici
D. Hormonii tiroidieni
E. Vitamina D
52. Receptorii tirozin-kinazici: A
A. Prezintă activitate catalitică intrinsecă
B. Utilizează GMPc ca mediator intracelular
C. Sunt cuplați întotdeauna la proteine canal
D. Prezintă șapte pasaje transmembranare
E. Sunt cuplați deseori cu proteinele Gs
53. Precizați care este afirmația adevărată în ceea ce privește structura B
moleculară a mitocondriilor:
A. Fosfatidilinozitolul este lipidul marker al matricei mitocondriale
B. Enzima marker a membranei mitocondriale externe este MAO
(monoaminoxidaza)
C. Nucleotid fosfokinaza este specifică membranei mitocondriale in-
terne
D. Fosfolipidul marker al camerei mitocondriale externe este cardio-
lipina
E. F0-F1-ATPaza este specifică matricei mitocondriale
54. Peroxinele: E
A. Sunt localizate în matricea peroxizomală
B. Au rol în biogeneza peroxizomilor
C. Sunt localizate în membranele peroxizomilor
D. Controlează numărul și volumul peroxizomilor
E. Toate de mai sus
55. Porii nucleari B
A. Sunt căi de comunicare între carioplasmă și mediul extracelular
B. Asigură transportul ARN-ului mesager complexat cu proteine
C. Sunt structuri proteice cu simetrie octagonală
D. Asigură contactul celulelor epiteliale la matricea extracelulară
E. Sunt structuri proteice cu simetrie hexagonală
56. Despre ARNr NU se poate afirma: C
A. Este sintetizat pe matrița ADN
B. Are rol în asamblarea proteinelor ribozomale
C. Împreună cu 10-100 ribozomi formează poliribozomii
D. Are rol în procesul de recunoaștere între ribozom-ARNm-ARNt
E. Sunt elemente structurale ale ribozomilor
În cazul creșterii glicemiei, postprandial, se vor activa …. care vor realiza A
apoi preluarea glucozei din sânge.
A. Uniporterii GLUT4 de la nivelul adipocitelor
B. Simporturile Na+/glucoză de la nivelul eritrocitelor
C. Uniporturile GLUT2 de la nivelul nefrocitelor
D. Antiporturile Na+/glucoză de la nivelul enterocitelor
E. Uniporterii GLUT5 de la nivelul mușchilor
57. Despre pompa de H+/K+ NU se poate afirma: C
A. Realizează efluxul de H+
B. Este o pompă ionică de tip P
C. Realizează efluxul de K+
D. Furnizează H+ în lumenul gastric
E. Prezintă 2 subunități
58. Proteinele G: D
A. Leagă adenin-nucleotide
B. Prezintă 2 subunități: F0 și F1
C. Sunt proteine transmembranare multi-pass
D. Sunt localizate pe fața internă a plasmalemei
E. Sunt proteine transmembranare uni-pass
59. Etapa M a ciclului celular nu se caracterizează prin: C
A. Dispariția nucleului ca entitate
B. Apariția cromozomilor
C. Autoreplicarea genomului
D. Dedublarea centrozomului parental
E. Apariția inelului contractil
60. Poliribozomii: A
A. Sunt complexe formate din 10-100 ribozomi și o moleculă de
ARNm
B. Sunt structuri localizate pe fața internă a membranei nucleare
externe
C. Sunt structure formate din 10-100 molecule de ARNt și 2
molecule de ARNr
D. Sunt complexe atașate reticulului endoplasmatic
E. Reprezintă matrița esențială pentru descifrarea codului genetic
61. Joncțiunile strânse: B
A. Prezintă situsuri de fixare pentru filamentele intermediare
B. Constituie elemente de rezistență în calea de transport paracelular
a solviților
C. Se realizează sub forma contactelor focale, plăci de adezivitate
D. Facilitează anumite tipuri de mișcare celulară
E. Prezintă plăci citoplasmatice duble
62. Referitor la membrana mitocondrială, NU este adevărat: D
A. Cea externă este mai bogată în lipide
B. Cea internă formează crestele mitocondriale
C. Cea externă nu prezintă F0-F1-ATPaza
D. Cea internă prezintă o rigiditate mai mare
E. Cea externă conține cantități mari de acizi grași saturați
63. Genele Ced3 și Ced4 sunt două gene care devin funcționale în celulele A
care intră în:
A. Apoptoză
B. Interfază
C. Necroză
D. Mitoză
E. Meioză
64. …… este etapa ciclului celular caracterizată printr-o intensă activitate me- C
tabolică: autoreplicarea genomului, transcripția lui, biosintezele proteice.
A. Mitoza segmentară
B. Metafaza I
C. Iinterfaza
D. Metafaza II
E. Citodiereza
65. Un exemplu de secreție constitutivă este și: B
A. Secreția insulinei de către adipocite
B. Secreția colagenului de către fibroblaste
C. Secreția glucagonului de către hepatocite
D. Secreția insulinei de către hepatocIte
E. Secreția glucagonului de către adipocite
66. Mișcarea ciliară este determinată de intercțiunea dintre ….1… și …2…, C
printr-un mecanism de glisare a ….3….
A. 1.dineină; 2.actină; 3.microtubilor
B. 1.tubulină; 2.miozină; 3.microfilamentelor de actină
C. 1.tubulină; 2.dineină; 3.microtubilor
D. 1.actină; 2.miozină; 3.filamentelor intermediare
E. 1.tubulină; 2.actină; 3.filamentelor de miozină
67. Receptorii care activează calea JAK-STAT: D
A. Sunt proteine transmembranare multi-pass
B. Prezintă activitate enzimatică intrinsecă
C. În repaus sunt sub formă dimerizată
D. Sunt implicați în inițierea proceselor de transcripție
E. Utilizează ca molecule ligand proteinele STAT
68. Referitor la transportorii de tip ABC, este falsă următoarea afirmație: E
A. Sunt ATP-aze transmembranare
B. MDR-ATP-aza funcționează ca un canal de Cl- sensibil de volum
C. Conțin o casetă de legare a ATP-ului
D. CFTR' este implicată în transportul ionilor de Cl- prin membrană
E. Realizează un transport pasiv al ionilor prin difuzie facilitată
69. Complexul Golgi are rol important în: B
A. Sinteza proteinelor multi-pass
B. Sinteza mucopolizaharidelor
C. Sinteza proteinelor uni-pass
D. Sinteza fosfolipidelor
E. Sinteza colesterolului
70. ….. are rol important în remodelarea celulară din timpul diferențierii A
organismelor multicelulare și în turn-over-ul global al componentelor
celulare.
A. Autofagia
B. Fagocitoza
C. Heterofagia
D. Crinofagia
E. Pinocitoza
71. În etapa de inițiere a sintezei proteice: C
A. Semnalul de inițiere la nivelul ARNr este codonul UAA
B. Are loc activarea aminoacizilor, prin legarea ARNm
C. La eucariote, primul semnal recunoscut este capătul 5'
D. Semnalul de inițiere la nivelul ARNm este codonul UAG
E. La procariote, primul semnal recunoscut este secvența Kozak de la
capătul 3'
72. Despre lipidele membranare se poate afirma că: A
A. Sfingomielina nu conține glicerol
B. Colesterolul este puternic hidrofil
C. Gangliozidele au încărcare pozitivă
D. Fosfatidilserina este localizată pe fața externă a plasmalemei
E. Cerebrozidele sunt cele mai frecvente fosfolipide
73. Membrana celulară reprezintă următoarele caracteristici, CU E
EXCEPȚIA:
A. Este frontiera dintre teritoriul celulei și mediul extracelular
B. Conferă individualitate celulei
C. Reglează schimburile dintre celulă și mediul extracelular
D. Asigură interacțiunea cu alte celule
E. Reprezintă sediul memoriei genetice
74. Plasmalema intervine în următoarele mecanisme, CU EXCEPȚIA: E
A. Adezivitate celulară
B. Mișcare celulară
C. Fixare de substanțe
D. Recunoaștere celulară
E. Replicare celulară

75. Etapele fagocitozei sunt urmatoarele, CU EXCEPȚIA: C

A. Recunoașterea materialului de ingerat
B. Inglobarea- prin emiterea de pseudopode
C. Calea reciclării receptorilor
D. Distrugerea celulei fagocitate
E. Chemotactism

76. Organitele principale în producerea și descompunerea H₂0₂ sunt: D

A. Mitocondriile
B. Lizozomii
C. Nucleul
D. Peroxizomii
E. Complexul Golgi

77. Moleculele de adezivitate se împart în următoarele superfamilii, CU D

EXCEPȚIA:
A. Cadherine
B. Selectine
C. Imunoglobuline
D. Plasmodesmate
E. Integrine

78. Degradarea ciclinelor, precum și a numeroaselor alte proteine B

intracelulare se realizează printr-un mecanism ce implică:
A. Factori de creștere
B. Ubiquitina
C. Factori de transcripție
D. Proteina P53
E. C.A.K.
79. Printre funcțiile proteinelor membranare se numară următoarele, CU B
EXCEPȚIA:
A. Asigură schimburile pasive între celulă și mediul înconjurător
B. Rol de transport activ fără consum de energie prin intermediul
canalelor ionice
C. Transmiterea mesajelor ce se realizează între exteriorul și interiorul
celulei
D. Rol biochimic activ de catalizare a proceselor metabolice atașate
plasmalemei
E. Intervin în menținerea celulelor de contact

80. Caracteristicile ionoforilor sunt, CU EXCEPȚIA: E

A. Molecule mici
B. Molecule hidrofobe
C. Sunt sintetizați de microorganisme
D. Măresc permeabilitatea bistratului lipidic membranar
E. Permit deplasarea ionilor invers gradientului electrochimic al acestora

81. Transportul glucozei la nivel intestinal și renal necesită următoarele D

componente, CU EXCEPȚIA:
A. Na K-ATP-aza
B. SGLT1- simportul Na/glucoză localizat în zona apicală a plasmalemei
C. Uniportul prin transportorii GLUT 5, localizați în zona bazolaterală a
plasmalemei
D. Uniportul prin transportorii GLUT 13, localizați în zona apicală a
plasmalemei
E. Simporturile Na/K/2 Cl

82. Miozina are urmatoarele caracteristici, CU EXCEPȚIA: E

A. Este una din cele mai frecvente proteine din organism
B. Reprezintă una din proteinele asociate filamentelor de actină
C. Este o caracteristică a celulelor musculare
D. Este o caracteristică a celulelor nemusculare
E. nu este o enzimă unică

83. Ansamblarea microtubilor se realizează prin, CU EXCEPȚIA: C

A. Procese de polimerizare ale dimerilor tubulinici alfa și beta
B. Asamblarea este dependentă de concentrația dimerilor de tubulină
C. Asamblarea este independentă de concentrația dimerilor de tubulină
D. Asamblarea microtubilor este asemanătoare cu cea a filamentelor de
actină
E. După asamblare, stabilitatea microtubilor depinde de temperatură
84. Funcțiile specifice reticulului endoplasmatic rugos sunt, CU EXCEPȚIA: E
A. Sinteza proteinelor
B. Sortarea proteinelor prin prezența ribozomilor atașați
C. Translocarea proteinelor solubile
D. Glicozilarea lanțului polipeptidic
E. Eliberarea/ sechestrarea ionilor de Ca+

85. Filamentele de microtubi se deosebesc de microfilamente prin, CU E

EXCEPȚIA:
A. Filamentele de microtubi sunt extrem de stabile
B. Filamentele de microtubi nu pot cupla nucleotide
C. Filamentele sunt structuri fibrilare alfa-helicale
D. Polimerizarea filamentelor de microtubi este independentă de ATP și
GTP
E. Polimerizarea filamentelor de microtubi este dependentă de ATP și
GTP

86. Porozomii: E
A. Conțin hidrolaze acide
B. Au rol in glicozilarea lanțului polipeptidic
C. Intervin în oxidarea acizilor grași
D. Intervin în metabolismul peroxidului de hidrogen
E. Se mai numesc pori de fuziune
87. Entozis reprezintă: D
A.Un tip de moarte celulară care se desfășoară haotic
B.Un fenomen pasiv, necontrolat
C.Un fenomen care afectează celulele învecinate
D.Includerea unei celule victimă în interiorul unei celule agresor
E.Un proces reversibil, descoperit recent
88. Cariorexis reprezintă: B
A. Dispariția nucleului
B. Fragmentarea nucleului
C. Picnoza nucleară
D. Alterarea ciclului celular
E. Un tip de necroză
89. În care etapă a meiozei are loc fenomenul de crossing-over? B
A. Stadiul pahiten
B. Stadiul diploten
C. MetafazaII
D. Stadiul zigoten
E. Nici una din cele de mai sus
90. Telofaza se caracterizează prin următoarele modificari, CU EXCEPȚIA: E
A. Are loc despiralizarea cromozomilor
B. Durează aproximativ 20 minute
C. Apar nucleolii
D. Apare învelișul nuclear din fragmente de reticul endoplasmatic
E. Microtubii zonali se dezagregă
91. Autoschizis reprezintă: A
A. Pierderea unor zone largi din citplasma libera prin auto-excizii
B. Moartea celulară prin exces de neurotransmițători
C. Moartea celulară programată fără implicarea caspazelor și fără
fragmentarea ADN
D. Moartea celulară programata care are loc cu vacuolizarea
plasmalemei și mărirea de volum a mitocondriilor
E. Autodegradarea controlată cu ajutorul enzimelor lizozomale
proprii
92. Paraptoza reprezintă: C
A. Pierderea unor zone largi din citplasma liberă prin auto-excizii
B. Moartea celulară prin exces de neurotransmițători
C. Moartea celulară programată fără implicarea caspazelor și fără
fragmentarea ADN
D. Autodegradarea controlată cu ajutorul enzimelor lizozomale
proprii
E. Un proces apoptotic de degradare axonală
93. Valinomicina: C
A. Este o proteină-canal
B. Este o proteină-cărăuș
C. Transportă K+ prin bistratul lipic
D. Transportă H+ prin bistratul lipidic
E. Transportă Ca++, Mg++ prin bistratul lipidic
94. Gramicidina A: D
A. Este o proteină-cărăuș
B. Necesită consum de ATP
C. Permite transportul unor antifungice ca nistatina și amfotericina B
D. Este un ionofor specific pentru sodiu
E. Transportă Ca++, Mg++ prin bistratul lipidic
95. Care dintre afirmațiile legate de difuzia facilitată NU este corectă? B
A. Permite traversarea bistratului lipidic conform gradientului de
concentrație
B. Valoarea maximă a transportului este influențată de ecuația lui
Nernst
C. Există o viteză maximă de transport
D. Se desfășoara conform cineticii Michaelis-Menten
E. Fiecare uniportor transportă numai un singur tip de moleculă
96. Proteinele uniport au următoarele caracteristici cu EXCEPȚIA: B
A. Coeficientul de partiție K este irelevant în cazul moleculelor
transportate
B. Fiecare uniporter transportă mai multe tipuri de molecule
C. Există Vmax pentru acest tip de transport
D. Rata difuziei facilitate prin uniporteri este superioară celei prin
difuzia simplă
E. Sunt molecule mici hidrofile
97. În care din următoarele activități celulare este implicat fosfatidilinositolul: C
A. Adezivitatea celulă-celulă
B. Adezivitatea celulă-matrice
C. Semnalizarea celulară
D. Schimbul de molecule și ioni
E. Sinteza de proteine
98. Ca-ATP-aza din plasmalemă: C
A. Transportă ioni de calciu spre interiorul celulei
B. Este o ATP-ază de tip V
C. Transportă ioni de Ca în afara celulei
D. Se aseamănă ca structură cu ATP-aza de protoni
E. Este reglată de histamina
99. Proteina care realizează transportul Na+/Ca2+: B
A. Realizează un transport ATP-independent
B. Este o proteină antiport la nivelul musculaturii cardiace
C. Este un antiport cu rol în reglarea pH-ului celular
D. Este un simport
E. Este o ATP-ază din membrana mitocondriei
100. Pe calea de semnalizare ce utilizează AMPc ca mesager secund D
receptorul cuplat cu proteinaG stimulează:
A. Fosfolipaza C
B. Calmodulina
C. Proteinkinaza C
D. Adenilatciclaza
E. Nici una de mai sus
101. Grupul transportatorilor tip ABC: A
A. Este un grup de proteine cu un domeniu omolog de legare a ATP
B. Sunt proteine canal
C. Se găsesc în membrana lizozomilor
D. Sunt pompe de tip F
E. Includ transportorii GLUT
102. Care din următoarele evenimente NU implică participarea elementelor A
citoscheletului:
A. Autoansamblarea lipidelor în bistrat
B. Schimbarea poziției organitelor în celulă
C. Segregarea cromosomială în timpul mitozei
D. Separarea celulelor fiice la sfîrșitul diviziunii
E. Nici una din cele de mai sus

103. Proteinele uniport: A

A. Transportă numai un singur tip de molecule sau un grup de
molecule înrudite
B. Efectuează un transport pentru care coeficientul de partiție este
esențial
C. Sunt proteine atașate plasmalemei
D. Realizează un transport nespecific
E. Realizează o difuzie simplă prin plasmalemă

104. Indicați care din următoarele mecanisme prezente la nivel celular implică C
mișcări de translație a unor proteine în grosimea bistratului lipidic:
A.Exocitoza
B.Fagocitoza
C.Endocitoza mediată de receptori
D.Difuzia facilitată de proteine cărăuș
E.Semnalizarea prin hormoni steroizi

105. La nivelul endozomului primar datorită pH-ului scăzut: A

A.Este împiedicată disocierea EGF de receptor
B.Se eliberează transferina din legătura cu receptorul
C. Este împiedicată disocierea R-LDL
D.Se realizează hidroliza esterilor de colesterol
E. Se realizează digestia proteinelor receptor

106. Desensibilizarea reprezintă: C

A.Inactivarea unor enzime specifice
B.Un mecanism ce permite unei celule să nu răspundă la o schimbare din
mediul său extracelular
C.Legarea unei molecule de arestină la receptor
D.Hidroliza proteinelor G activate
E.Fosforilarea subunității α din cadrul unei proteine G activate
107. Modul de semnalizare autocrin: D
A.Este un sistem de semnalizare care determină toate celulele unui
organism să se comporte ca un tot unitar
B.Este prezent în cadrul semnalizării neuron-celulă efectoare
C.Este un sistem de comunicare intricat cu cel endocrin
D.Este prezent în timpul dezvoltării embrionare în vederea accentuării
unei direcții de diferențiere
E.Se întâlnește în comunicarea prin hormonii steroizi

108. Efectele importante ale lipidelor membranare asupra proprietăților B

biologice ale membranei NU includ:
A.Furnizarea de precursori pentru o serie de mesageri activi cu rol în
reglarea unor funcții celulare
B.Rol de receptori ce asigură comunicarea intercelulară
C.Facilitează fuziunea sau înmugurirea membranei în cursul procesului de
secreție celulară
D.Determinarea stării fizice a membranei
E.Flexibilitatea membranelor

109. Care din următoarele molecule reprezintă reglatori ai activității B

proteinelor G:
A.Protein-kinaza C
B.Factorii de schimb guanin-nucleotidici
C.Activatori ai kinazelor
D.Fosfolipaza Cβ
E.AMPc

110. Printre caracteristicile pompelor de tip V NU se numără: D

A.Acidifierea unor compartimente celulare
B.Pomparea de protoni în urina în formare
C.Implicare în menținerea echilibrului acido-bazic al organismului
D.Funcționarea implică utilizarea ATP pentru fosforilarea proteinei
E. Se regăsesc la nivelul veziculelor sinaptice

111. Moleculele ce conțin unul sau mai multe reziduuri de acid sialic pot fi C
receptori ai unor semnale normale între celule și sunt:
A.Fosfogliceride membranare
B.Cerebrozide
C.Gangliozide
D.Singurele fosfolipide membranare ce nu conțin glicerol
E.Doar C și D
112. Formarea placentei este rezultatul proliferării citotrofoblastelor care se C
consideră a fi rezultatul unei stimulări :
A.Neurocrine
B.Paracrine
C.Autocrine
D.Endocrine
E.Prin contact direct

113. Difuzia facilitată de proteine cărăuș NU este caracterizată de unul din C

următoarele aspecte:
A.Are la bază mecanismul de ping-pong –modificare conformațională
reversibilă
B.Sensul trecerii substanţelor prin plasmalemă este determinat de
gradientul de
concentrație
C.Transportul este nespecific
D.Solubilitatea în lipide a moleculelor transportate este scăzută
E.Schimbările conformaționale nu implică fosforilarea/defosforilarea
proteinei

114. Care este ordinea mecanismelor de transport din imaginea de mai jos? D
A.1=transport ATP independent; 2=fagocitoză; 3=pinocitoză în fază
fluidă
B.1=difuziune simplă; 2=endocitoză mediată de receptori; 3=pinocitoză
în fază fluidă
C.1=exocitoză; 2=fagocitoză; 3=endocitoză mediată de receptori
D.1= fagocitoză; 2=endocitoză mediată de receptori; 3= pinocitoză în
fază fluidă
E.1=fagocitoză; 2=pinocitoză în fază fluidă; 3=endocitoză mediată de
receptori

1 2 3
115. Alegeți ordinea corectă corespondentă pentru imaginea de mai jos, D
referitoare la semnalizarea prin hormoni polipeptici: (abrevieri:PKA
protein-kinaza A; Gs - proteina G stimulantă, AC - adenilatciclaza)

A).PKA, Gs, AMPc, AC

B).AC, PKA, Gs, AC
C).Gs, AC, PKA, AMPc
D).Gs, AC, AMPc, PKA
E).Gs, AMPc, AC, PKA

116. Care din structurile următoarele sunt necesare transportului glucozei : B

A.Ca2+ - ATP-azele, Na+/K+-ATP-aza, prot. GLUT
B.Na+-K+ - ATP-aza, prot. GLUT
C.Simporturile Na+/K+/2Cl-, canalele de K+ și Cl-
D.Simportul Na+/glucoză,antiportul Na+/H+
E.Na+/K+-ATP-aza, GLT-4,antiportul 3 Na+/ Ca2+

117. Transportul vezicular între diverse compartimente celulare,mișcările A

fibroblastelor și leucocitelor se realizează cu ajutorul:
A. filamentelor de actină și miozină,microtubilor
B. tonofilamentelor și filamentelor de actină
C. moleculelor de vimentină și tubulină
D. filamentelor intermediare
E.doar B și C

118. Vitamina E traversează membrana plasmatică prin: D

A.Difuzie facilitată
B.Proteine canal
C.Proteine cărăuș
D.Difuzie simplă
E.Proteine fibrilare
119. Ce sistem de transport este ilustrat in imagine? B
A.Sistem uniport, activ tip P
B.Sistem uniport activ tip F
C.Sistem uniport, pasiv tip difuziune facilitată
D.Sistem uniport, activ tip V
E.Sistem de pompare moleculară

120. Utilizarea unor molecule ce permeabilizează selectiv membrana internă A

mitocondrială pentru H+determină:
A. Blocarea producției mitocondriale de ATP
B. Stimularea sintezei de ATP
C. Nu influențează sinteza de ATP
D.Permite intrarea unor molecule de ADP
E.Determină un eflux de ATP

121. Specializările plasmalemei a căror funcție principală variază în raport cu D

specia și tipul celular sunt:
A.Stereocilii
B.Microvilii
C.Platoul striat și marginea în perie
D.Cilii vibratili
E.Toate cele de mai sus

122. Care din mecanismele de mai jos reprezintă un exemplu de exocitoză: B

A.Chemotactismul
B.Regurgitarea celulară
C.Transportul β-VLDL-ului plasmatic
D.Formarea fagolizozomilor
E.Translocarea peroxinelor
123. Catalaza este: C
A.Enzimă marker a membranei externe mitocondriale
B.Enzimă lizozomală
C.Enzimă din matricea peroxizomală
D.Se regăsește în cisternele trans-Golgi
E.Enzimă prezentă în membrana REN

124. Printre funcțiile peroxizomilor NU se numără: B

A.β-oxidarea acizilor grași cu lanț lung de atomi de carbon
B.Remodelarea celulară
C.Sinteza plasmalogenilor
D.Oxidarea L-aminocizilor
E.Sinteza de acizi biliari

125. Funcțiile REN NU includ: C

A.Sinteza lipidelor la nivelul celulelor din mucoasa intestinală
B.Eliberarea glucozei din glicogen la nivelul hepatocitelor
C.Glicozilarea lanțurilor polipeptidice
D.Sinteza de fosfolipide pentru organitele celulare
E.Doar C și D

126. Poliribozomii: D
A.Sunt organite celulare nemembranare
B.Cuprind 2 subunități
C.Se găsesc în special în celulele din mucoasa intestinală
D.Cei atașați membranei RE intervin în sinteza hormonilor
E.Cei liberi din citoplasmă participă la sinteza proteinelor de export

127. Membrana externă mitocondrială: D

A.Cuprinde enzimele lanțului respirator
B. Cuprinde enzimele implicate în oxidarea acizilor grași
C.Cardiolipina este molecula fosfolipidică marker
D.Prezintă porine pentru molecule sub 5000Da
E.Cuprinde două molecule de ARNr

128. Printre caracteristicile metazoarelor putem aminti: E

A. Sunt constituite din grupe de celule diferite
B. Au o viață autonomă
C. Prezintă sisteme complexe de comunicații
D. Sunt organisme pluricelulare
E. Toate de mai sus
129. Numărul mitocondriilor: E
A. Variază cu necesitățile energetice ale celulei
B. Este redus în hepatocite
C. Este crescut în adipocite
D. Este redus în limfocite
E. Sunt adevărate c și d
130. Se consideră că peroxizomii sunt organite celulare generate de …… prin A
înmugurire și fisiune.
A. Reticulul endoplasmatic neted
B. Rețeaua cis-Golgi
C. Reticulul endoplasmatic rugos
D. Rețeaua trans-Golgi
E. Sacii golgieni
131. Pentru celulele normale, accentuarea multiplicării este asociată de o E
accelerare a proceselor ………, care elimină surplusul celular.
A. Antiapoptotice
B. Mitotice
C. Proliferative
D. De diferențiere
E. Apoptotice
132. Spre deosebire de celulele normale celulele tumorale … . D
A. Se autodistrug
B. Se autoagregă
C. Devin mature
D. Rămân imature
E. Devin specializate
133. Ciclinele utilizează receptori: B
A. Cuplați cu proteinele Gq
B. Tirozin-kinazici
C. Intracitoplasmatici, guanilatciclazici
D. Cuplați cu proteinele Gs
E. Membranari, guanilatciclazici
134. Următoarea structură nu conține: D

A. Colesterol
B. Gangliozide
C. Glicolipide
D. Ribozomi
E. Glicoproteine
135. Nucleolul are rol în sinteza : D
A. ARNt
B. ARNm
C. ADN monocatenar
D. ARNr
E. ADN bicatenar
136. Fosfolipidul cel mai frecvent întâlnit este …1… care, ca și restul fosfo- B
lipidelor, are o proprietate de ...2... caracteristcă.
A. 1.sfingozina; 2.transport
B. 1.fosfatidilcolina; 2.autoasamblare
C. 1.colesterolul; 2.rotație
D. 1.fosfatidilinozitolul; 2.autoasamblare
E. 1.colesterolul; 2.autoasamblare
137. Transportul colesterolului în celulă se face prin: D
A. Fagocitoză
B. Transport activ primar, pompe ionice
C. Endocitoză în fază fluidă
D. Pinocitoză mediată de recptori
E. Transport activ secundar, pompe moleculare
138. ….. poate absorbi sau fixa anticorpi citofili care modifică fagocitoza D
jucând un rol deosebit de important în fenomenele de endocitoză.
A. Lipozomul
B. Peroxizomul
C. Lizozimul
D. Glicocalixul
E. Liposomul
139. Miozinele: A
A. Sunt proteine asociate filamentelor de actină
B. Prezintă două forme: G și F
C. Mediază interacțiunea limfocite-macrofage
D. Prezintă două forme M și Z
E. Mediază interacțiunea leucocite-perete vascular
140. Referitor la specializările polului apical al palsmalemei, următoarea A
afirmație este falsă:
A. Stereocilii sunt formați din mai multe dublete de microtubi
B. Cilii vibratili sunt localizați în trompele uterine
C. Microvilii formează platoul striat
D. Stereocilii sunt specializări imobile
E. Microvilii formează marginea în perie
141. La nivel mitocondrial, fluxul de electroni este asociat cu un ………. prin C
membrane ceea ce determină un gradient chimic și unul electric.
A. Transfer de ioni
B. Transport de nucleotide
C. Transfer de protoni
D. Transport de molecule
E. Transfer de ionofori
142. Referitor la procariote, care afirmație este falsă? D
A. Nu posedă înveliș nuclear
B. ARN-ul și proteinele sunt sintetizate în același compartiment
C. Prezintă nucleoizi
D. ADN-ul și proteinele histone formează în timpul diviziunii un
număr variabil de cromozomi
E. Includ arhebacteriile și eubacteriile
143. Proteinele care formează baza structurii moleculare a joncțiunilor GAP C
sunt:
A. Cingulinele
B. Catexinele
C. Conexinele
D. Ciclinele
E. Cateninele
144. Necroza nu este întâlnită în: D
A. Inflamație
B. Traume fizice
C. Impacturi mecanice
D. Turn-over-ul celular
E. Infarct
145. Despre pompele ionice de tip F NU se poate afirma: B
A. Sunt ATP-sintetaze
B. Sunt specifice membranei lizozomale
C. Se găsesc în membrana bacteriilor
D. Sunt ATP-aze
E. Se găsesc în membrana mitocondriilor
146. Insulina utilizează receptori: C
A. Membranari, fără activitate enzimatică
B. Intracitolasmatici, cu activitate guanilat-ciclazică
C. Membranari, cu activitate enzimatică
D. Intranucleari
E. Membranari, cu activitate guanilat-ciclazică
147. Transportul activ secundar este asigurat de: D
A. Transportorii de tip ABC
B. Pompele ionice de tip F
C. Pompele Na+/K+
D. Simportul Na+/glucoză
E. Pompele H+/K+
148. Grupa antigenelor de suprafață include: D
A. Glicoproteinele lizozomale
B. Glicolipidele lizozomale
C. Glicolipidele peroxizomale
D. Glicoproteinele glicocalixului
E. Glicoproteinele peroxizomale
149. Calea fosfolipazei Cβ utilizează: A
A. Receptori membranari cuplați cu proteinele Gq
B. AMPc, ca mediator secund
C. Receptori membranari cuplați cu proteinele Gs
D. GMPc, ca mediator secund
E. Receptori membranari cuplați cu proteinele Gi
150. Teoriile pasive ale senescenței nu includ: B
A. Teoria radicalilor liberi
B. Inactivarea copierii multiple a secvențelor ADN
C. Degradarea proteinelor alterate
D. Acumularea de reziduuri
E. ”Catastrofa erorii”
151. Sacii și cisternele complexului Golgi se împart în zonele: A
A. Cis, proximală
B. Trans, apropiată de nucleu
C. Cis, de maturare
D. Trans, apropiată de reticulul endoplasmatic
E. Trans, de formare
152. Lecitina este sintetizată în: D
A. Sacii golgieni
B. Ribozomi
C. Rețeaua cis-Golgi
D. Membranele reticulului endoplasmatic
E. Rețeaua trans-Golgi
153. Mobilitatea mitocondrială poate fi observată în: C
A. Microscopia optică în lumină polarizată
B. Microscopia electronică de transmisie
C. Microscopia în contrast de fază
D. Microscopia optică clasică
E. Microscopia electronică de baleiaj
154. Transportul Ca2+ se poate realiza prin: E
A. Pompele ionice de tip V
B. Simportul 3Na+/Ca2+
C. Pompele ionice de tip F
D. Simportul Na+/3Ca2+
E. Pompele ionice de tip P
155. Organitul celular nemembranar care participă la sinteza proteinelor prin D
asamblarea acizilor aminați într-o ordine stabilită de ARNm și ARN t
este:
A. Rețeaua cis-Golgi
B. Nucleolul
C. Rețeaua trans-Golgi
D. Ribozomul
E. Nucleul
156. Autoreplicarea genomului se realizează în: A
A. Etapa S a interfazei
B. Etapa M a ciclului cellular
C. Etapa G1 a interfazei
D. Punctul G0
E. Etapa G2 a interfazei
157. Lizozomii primari sunt: C
A. Fagolizozomii
B. Citolizozomii
C. Protolizozomii
D. Autolizozomii
E. Crinolizozomii
158. Evacuarea neurotransmițătorilor în spațiul sinaptic se realizează printr-un C
proces de:
A. Endocitoză mediată de receptori
B. Fagocitoză
C. Exocitoză
D. Pinocitoză
E. Transcitoză mediată de receptori
159. Organitul cellular cu rol essential în biogeneza membranelor este: E
A. Reticulul endoplasmatic neted
B. Ribozomul
C. Peroxizomul
D. Reticulul endoplasmatic rugos
E. Complexul Golgi
160. Canalele ionice se caracterizează prin: B
A. Sunt proteine periferice localizate exclusiv pe fața externă a
plasmalemei
B. Sunt proteine membranare integrale, multi-pass
C. Asigură întotdeauna un transport ATP-dependent
D. Sunt proteine periferice localizate exclusiv pe fața externă a
plasmalemei
E. Asigură un transport de o mie de ori mai ineficient decât
proteinele cărăuș
161. Elementele citoscheletale implicate în transportul vezicular dintre
diversele compartimente celulare sunt:
A. Microfilamentele de actină G
B. Filamentele intermediare
C. Microfilamentele de actină F
D. Microtubii
E. Miozinele
162. Glucoza poate fi transportată: B
A. Activ, prin difuzie facilitată
B. Pasiv, cu ajutorul transportorilor GLUT
C. Activ, prin antiportul Ca2+/glucoză
D. Pasiv, prin simportul Na+/glucoză
E. Activ, prin difuzie simplă
163. În această imagine se poate identifica: B
A. Exocitoza
B. Pinocitoza în fază fluidă
C. Fagocitoza
D. Pinocitoza mediată de receptori
E. Transcitoza
164. Receptorii cu activitate guanilat-ciclazică utilizează …1… ca mediator C
intracelular, așa cum receptorii cuplați cu protein G utilizează …2….
A. 1.AMPc; 2.IP3
B. 1.Ca2+; 2. DAG
C. 1. GMPc; 2. AMPc
D. 1.AMPc; 2. DAG
E. 1.IP3; 2. GMPc
165. Proteinele motrice asociate microtubilor sunt: A
A. Kinezinele
B. Vinculinele
C. Spectrinele
D. Miozinele
E. Troponinele
166. Lipozomii: E
A. Transportă medicamente
B. Sunt vezicule sferice
C. Transportă molecule de ADN
D. Se formează prin eliberarea fosfolipidelor în mediu apos
E. Toate de mai sus
167. Alegeți afirmația adevărată: D
A. Membrana nucleară externă se continuă cu lumenul reticulului
endoplasmatic neted
B. Porii nucleari asigură transporturile dintre nucleu și nucleol
C. Membrana nucleară internă prezintă ribozomi atașați
D. Cisterna perinucleară se continuă cu lumenul reticulului endo-
plasmatic rugos
E. Spațiul intermembranar se continuă cu lumenul complexului
Golgi
168. Lipidele membranare pot efectua mai multe tipuri de mișcări, CU C
EXCEPȚIA:
A. Mișcări de rotație
B. Mișcări de basculă
C. Mișcări de translație
D. Mișcare flip-flop
E. Difuzie laterală

169. Proprietățile receptorilor biologici sunt, CU EXCEPȚIA: C

A. Specificitate de legare
B. Saturabilitate
C. Unicitate
D. Specificitate de răspuns
E. Pluralitatea

170. Filamentele de actină se găsesc în urmatoarele structuri, CU EXCEPȚIA: D

A. Mușchi striat
B. Mușchi neted
C. Microvili
D. Celule procariote
E. Celule eucariote

171. Structura nucleului cuprinde, CU EXCEPȚIA: C

A. Inveliș nuclear
B. Cromatina
C. Centriol
D. Nucleol
E. Carioplasma

172. Funcțiile învelișului nuclear sunt, CU EXCEPȚIA: D

A. Metabolice
B. Sinteza fosfolipidelor și colesterolului
C. De transport
D. Ribozomii nu participă la sinteza proteinelor
E. Detoxifiere celulară

173. Nucleolii nu îndeplinesc rolul de: B

A. Sinteza ARNr
B. Glicozilarea proteinelor
C. Pregatirea mitozei
D. Transferul ARNm în citoplasmă
E. Transferul ARNt în citoplasmă
174. Ribozomii au urmatoărele caracteristici, CU EXCEPȚIA: B
A. Mai sunt numiți și corpusculii lui Palade
B. Sunt denumiți corpusculii BERG
C. Sunt organite nemembranare
D. Participă la sinteza proteinelor
E. Sunt absenți la nivelul eritrocitelor

175. Reticulul endoplasmatic rugos se găseste în abundență în celulele A

implicate în:
A. Sinteza celulară
B. Eliberarea/sechestrarea ionilor de Ca²⁺
C. Transportul ionilor de K⁺
D. Detoxifiere
E. Eliberarea glucozei în glicogen

176. Care este principala diferență structurală între reticulul endoplasmatic E

rugos și reticulul endoplasmatic neted:
A. Adezivitatea la alte structuri celulare
B. Prezența sau absența de ADN
C. Numai RER reprezintă uzina de membrane a celulei
D. Numai REN joacă rol de suport mecanic pentru citoplasma
E. Prezența sau absența ribozomilor

177. Viața majorității populațiilor celulare din organismul uman poate fi D

împarțită în 4 faze, CU EXCEPȚIA:
A. Funcționarea normală
B. Senescența
C. Agonia
D. Diviziunea celulară
E. Apoptoza

178. Factorii care influențează producerea senescenței sunt, CU EXCEPȚIA: D

A. Activarea oncogenelor
B. Medicația cititoxică
C. Stresul oxidativ
D. Diviziunea celulară
E. Disfuncție telomerică

179. Apoptoza reprezintă: C

A. Moartea patologică a celulei
B. Moartea prematură a celulei
C. Moartea programată a celulei
D. Proliferarea necontrolată a celulei
E. Imbătrânirea prematură a celulei
180. Care din urmatoarele etape nu este inclusă în mitoza somatică? E
A. Profaza
B. Metafaza
C. Citodiereza
D. Prometafaza
E. Interfaza

181. În ce fază a mitozei, cromozomii se deplasează către cei 2 poli ai celulei? B

A. Interfaza
B. Anafaza
C. Profaza
D. Metafaza
E. Telofaza

182. Care sunt etapele succesive ale interfazei? C

A. Fazele G0,G1
B. Fazele G1,G2
C. Fazele G1,S,G2
D. Fazele G1,S
E. Fazele G0,G1,S

183. Nucleul este format din următoarele, CU EXCEPȚIA: E

A. Înveliș nuclear
B. Cromatină fin granulară
C. Cromatină granulară
D. Nucleol
E. Citozol

184. Din punct de vedere biochimic, plasmalema nu este constituită din D

următoarele clase de compuși:
A. Lipide
B. Glucide
C. Proteine
D. Vitamine
E. Carbohidrați

185. Printre principalele funcții ale glicocalixului se numără următoarele, CU B

EXCEPȚIA:
A. Rol de protecție a plasmalemei
B. Rol de adsorbție
C. Rol de absorbție
D. Rol in adezivitatea celulară
E. Rol în fenomenele de recunoaștere celulară
186. Clasificarea joncțiunilor de ancorare o reprezintă următoarele: A
A. Joncțiuni strânse
B. Desmozomi
C. Hemidesmozomi
D. Joncțiuni de adezivitate între celule
E. Joncțiuni de adezivitate între celule și matricea extracelulară

187. Compexul Golgi prezintă următoarele funcții, CU EXCEPȚIA: D

A. Secreție celulară
B. Prelucrarea biochimică a produșilor de secreție
C. Biogeneza lizozomilor
D. Detoxifiere
E. Dirijarea traficului de membrane

188. Cea mai scurta etapă din ciclul de diviziune este: C

A. Anafaza
B. Mitoza
C. MetafazaII
D. Prometafaza
E. Meioza
189. Organitul celular cu rol esențial în sinteza proteoglicanilor si A
gangliozidelor este :
A. Aparatul Golgi
B. RER
C. REN
D.Lizozom
E.Peroxizom
190. In care organit al celulei eucariote se sintetizeaza ARN r: C
A. Aparat Golgi
B. Ribozom
C. Nucleol
D .Mitocondri
E. Lizozom
191. Proprietățile receptorilor biologici sunt enumerate mai jos, cu C
EXCEPȚIA:
A. Pluralitatea
B. Specificitatea de legare
C. Mentinerea celulelor in contact
D. Specificitatea de răspuns
E. Saturabilitatea
192. Derularea normală a etapelor ciclului celular este vegheată de : B
A. Cadherine
B. Cicline
C. Citokine
D. Citocromi
E. Subpunctele C și D
193. Aparatul Golgi NU este implicat în: E
A. transportul proteinelor care vor fi eliberate din celulă
B. concentrarea produșilor de secreție
C. producerea lizozomilor
D. reciclarea membranelor
E. sinteza de fosfolipide pentru majoritatea organitelor
194. Care etapă a ciclului celular durează cel mai puțin? C
A. Profaza
B. Interfaza
C. Anafaza
D. Telofaza
E. Metafaza
195. Concentrația intracelulară a calciului este reglată de: B
A. Pompele ionice de tip V
B. IP3
C. Simportul Na+-Ca2+
D. Proteinkinaza A
E. Pompele ionice de tip F
196. Care structură intracelulară contribuie la menținerea integritătii structurale B
a celulei?
A. Mitocondria
B. Citoscheletul
C. Plasmalema
D. Peroxizom
E. RER
197. Care organit celular prezintă această funcție de „depozitare si de transfer a D
informației”?
A. Ribozomi
B. Aparat Golgi
C. ADN
D. Nucleu
E. RER
198. Care organit celular contribuie la producerea și reciclarea membranelor? C
A. Lizozom
B. RER
C. Complex Golgi
D. REN
E. Peroxizom
199. Ficatul uman intervine în metabolizarea medicamentelor și a alcoolului. O A
celulă hepatică are probabil un număr crescut de organite de tipul:
A. Lizozomi
B. Nuclei
C. REN
D. RER
E. Peroxizomi
200. Oxigenul si dioxidul de carbon traversează bistratul lipic prin: A
A. Difuzie simplă
B. Difuzie facilitată de proteine-canal
C. Transport activ secundar
D. Ionofori specifici
E Pompe de tip F0-F1
201. Permeabilitatea membranelor biologice depinde de: E
A. Solubilitatea substanţelor în lipide
B. Dimensiunile ionilor
C. Dimensiunile moleculelor
D. Sarcinile electrice ale moleculelor
E. Toate de mai sus
202. Transportul ATP-dependent include: A
A. Pomparea ionică
B. Difuzia prin bistratul lipidic
C. Difuzia facilitate de proteine canal
D. Proteinele transportoare GLUT
E. Difuzia prin ionofori
203. Canalele ionice se caracterizează prin: B
A.Specificitate de răspuns
B.Selectivitate
C.Saturabilitate
D.Funcționează ca o reacție de cataliză enzimatică
E.Toate cele de mai sus

204. Printre receptorii cu activitate catalitică se numără și: B

A.Receptorii cuplați cu proteinele G
B.Receptorii tirozin-kinazici
C.Receptorii pentru citokine
D.Receptorii cuplați la canale ionice
E.Nici unul din cei de mai sus

205. Printre caracteristicile proteinelor canal se numără: D

A.Funcționarea prin modificarea reversibilă a conformației
B.Nu sunt implicate în menținerea volumului celular
C.Existența constantelor tip Kmax ,Vmax
D.Sunt ținta unor medicamente antiaritmice și a unor anestezice
E.Sunt de tip fibrilar și globular
206. Precizați care din următoarele mecanisme au rol în reglarea pH-ului B
celular:
A.Antiportul 3Na+/Ca2+
B.Antiportul Na+HCO-3/Cl-
C.Simportul Na+/H+
D.Simportul Na+/ aminoacizi
E.Toate cele de mai sus

207. Moleculele adezivității includ: B

A. Tubulinele
B. Selectinele
C. Vinculina
D. Kinezinele
E.Ocludinele

208. Joncţiunile strânse sunt implicate în: B

A.Transportul vezicular
B.Blocarea transportului paracelular
C.Schimbul metabolic intercelular
D.Formarea unui transportor transcelular
E.Transducţia semnalului biologic

209. Printre componentele moleculare ce edifică joncțiunile strânse NU se D

numără:
A.Ocludina
B.Cingulina
C.Simplekina
D.Conexina
E.p130

210. Caracteristicile joncțiunilor de tip gap includ: D

A. Distribuția forțelor de tracțiune ce apar între celule
B. Funcția de barieră
C. Menținerea asimetriei membranare
D. dependența de concentrația ionilor de Ca și de pH
E. Adezivitatea celulelor la un substrat

211. Mișcarea ionilor de sodiu și a glucozei prin plasmalema polului apical al C

enterocitelor reprezintă un exemplu de :
A.Antiport
B.Pompare ionică
C.Simport
D.Difuzie facilitată de proteine cărăuș
E.Pompare ionică
212. Deplasarea ionilor de sodiu și a glucozei prin plasmalema polului apical al A
enterocitelor necesită :
A.Gradient electrochimic pentru sodiu
B.Gradient de concentrație pentru glucoză
C.Prezența unui receptor specific
D.Proteine GLUT
E. Toate condițiile de mai sus