1.

Care din urmatoarele caracteristici se intilnesc atit la celulele D 1

eucariote cit si la cele procariote:
Care dintre urmatoarele caracteristici se intilnesc atit la
celulele eucariote cit si la cele procariote:

A. Structura asemanatoare a plasmalemei

A. Mecanisme similare pentru transcriptia si translatia
informatiei genetice
B. Mecanisme similare pentru sinteza si insertia
proteinelor membranare
C. Toate cele de mai sus
D. Nici una din cele de mai sus

2. Microtransportul prin proteine membranare celulare intervin in A 2

transferul:
apei si al substantelor minerale
3. Plasmalemele intervin in urmatoarele procese, cu EXCEPTIA: D 2
sinteza proteinelor

4. Componenta pricipala a glicocalixului, din punct de vedere A 2

chimic, este reprezentata de:
Glicolipide
5. Substantele lipofile traverseaza membrana plasmatica prin: A 2
difuzie simpla

6. Ionii traverseaza membrana plasmatica: B 2

in sensul gradientului electrochimic

7. Permeabilitatea pentru moleculele care traverseaza B 2

membranele biologice depinde de urmatorii parametri cu
EXCEPTIA:
timpul in care substanta traverseaza membrana

8. Reglarea potentialului de membrana este utilizata de: B 2

celulele musculare

9. Care dintre afirmatiile urmatoare referitoare la bistratul lipidic E 2

este corecta?
Flexibilitatea bistratului lipidic face ca membranele sa
fie structuri deformabile

10. Care dintre afirmatiile urmatoare referitoare la proteinele A 2

membranare NU este corecta?
Proteinele formeaza un monostrat continuu,extins pe
ambele fete ale bistratului lipidic
11. In care din urmatoarele activitati celulare este implicat C 2
fosfatidilinositolul:
 Semnalizarea celulara
12. Gangliozidele: B 2
Sunt localizate in plasmalema celulelor epiteliale si au
rol de protectie
13. Proprietatile lipidelor membranare sunt urmatoarele cu A 2
EXCEPTIA:
A. Au rol in procesele de transductie a energiei
14. Asimetria plasmalemei presupune: A 2
A. Existenta glicolipidelor in monostratul extern al
bistratului
15. Lipidele membranare : A 2
A. Furnizeaza precursorii pentru o serie de mesageri
activi cu rol in reglarea unor functii celulare
16. Asimetria bistratului lipidic implica: D 2
A. Prezenta fosfatidilinositolului in monostratul intern
E. Localizarea sfingolipidelor doar in monostratul intern
F. Localizarea fosfatidilserinei in monostratul intern al
plasmalemei plachetelor sanguine
G. Doar A si C
H. Doar B si C

17. Colesterolul membranar are rol in: C 2

reglarea fluiditatii membranare

18. Care subgrupa a lipidelor membranare este implicata in A 2

determinismul grupelor sangvine:
A. Glicosfingolipide neutre
19. Permeabilitatea membranelor biologice depinde de: E 3
A. solubilitatea substantelor in lipide
I. dimensiunile ionilor
J. dimensiunile moleculelor
K. sarcinile electrice ale moleculelor
L. toate de mai sus

20. Grupul transportatorilor tip ABC: A 3

A. Este un grup de proteine cu un domeniu omolog de
legare a ATP
21. Ca-ATP-aza din plasmalema: C 3
Transporta ioni de Ca in afara celulei
22. H+/K+-ATP-aza: A 3
A. In stare de repaus se gaseste in membrana unor
vezicule citoplasmatice
23. Pentru desfasurarea transportului ATP-dependent sunt A 3
necesare urmatoarele conditii :
A. Proteine caraus,ATP,plasmalema
24. Proteina CFTR: A 3
 A. Este o proteina canal pentru Cl- sensibila ATP si AMPc

25. Ionoforii : E 3
A. Sunt glicolipide membranare
M. Realizeaza un transport ATP-independent
N. Sunt proteine canal sau caraus
O. Numai A si B
P. Numai B si C
26. Proteinele caraus: C 3
includ cei cinci transportori facilitativi ai glucozei
27. Proteinele canal includ urmatoarele cu EXCEPTIA: D 3
Transportorii Glut

28. Proteia care realizeaza transportul Na+/Ca2+: B 4

Este o proteina antiport la nivelul muschiului cardiac
29. Pompa de Na+/K+: A 4
Este electrogenica
30. Fiecare ciclu de functionare al pompei de Na+/K+ include: A 4
Schimbarea afinitatii proteinei pentru cei doi ioni

31. Mecanismele pompei de Na+ si K+ necesita: E 4

A. Prezenta locurilor de legare a Na+
Q. Prezenta locurilor de legare a K+
R. Translocarea enzimei in grosimea bistratului lipidic
S. Eliberarea ligandului
T. Toate de mai sus

32. Transportul aminoacizilor prin membranele biologice se A 4

realizeaza prin:
A. Difuzie facilitata de proteine caraus si simport cu Na+
U. Difuzie simpla
V. Simport cu K+
W. Proteine canal
X. Transport activ primar

33. Simportul glucoza /Na+ este caracterizat de: D 4

A. Prezenta a doi transportori specifici, unul pentru
glucoza si altul pentru Na+
Y. Prezenta unui transportor unic, cu mai multe locuri de
legare pentru Na+ si glucoza
Z. Prezenta unui transportor unic, cu un singur loc de
legare pentru Na+ si glucoza
AA. Prezenta unui transportor unic, cu 2 locuri de
legare, pentru Na+ si glucoza
BB. Prezenta mai multor transportori diferiti

34. Influxul LDL in celulele endoteliale se realizeaza prin : A 4

 A. Calea endocitozei mediate de receptori si transcitoza
CC. Fagocitoza
DD. Calea endocitozei mediate de receptori
EE. Transcitoza
FF. Pompare moleculara

35. Transporturile Na+HCO3-/Cl- si Na+/H+sunt: B 4

A. Simporturi
GG. Antiporturi cu rol in reglarea ph-ului celular
HH. Modele de proteine canal
II. Specifice mitocondriei
JJ. Mecanisme specifice translocarii de grup

36. Care din cazurile de mai jos este un exemplu de transport C 4

vezicular:
A. Uniportul
KK. Transportul glucozei
LL. Internalizarea LDL
MM. Transportul apei sau ureei
NN. Translocarea proteinelor la nivelul membranei
bacteriene

37. La nivelul membranei mitocondriale: E 4

A. Se realizeaza un simport NA+/glucoza
OO. Nu exista antiporturi
PP. Exista translocare de grup
QQ. Nu exista proteine canal
RR. Exista doua proteine antiport ce produc un influx
de ADP si P si un eflux de ATP siOH-

38. Pompele de tip F : D 4

A. Se gasesc in membrana bacteriilor si a mitocondriilor
SS. Sunt proteine transmembranare
TT. Utilizeaza energia furnizata de ATP
UU. Toate cele de mai sus
VV. Nici una din cele de mai sus

39. Pompele de tip V: B 4

A. Se fosforileaza in timpul functionarii
WW. Se intilnesc in plasmalema celulelor tubilor renali
XX. Transporta K+
YY. Sunt proteine atasate membranei
ZZ. Efectueaza de regula simporturi

40. Colesterolul este internalizat prin: B 4

A. Difuzie simpla
AAA. Pinocitoza mediata de receptori
 BBB. Fagocitoza
CCC. Transcitoza
DDD. Meioza

41. Internalizarea EGF se realizeaza prin endocitoza mediata C 4

de receptori pe :
A. Calea reciclarii receptorilor
EEE. Calea reciclarii transportorului
FFF. Calea degradarii receptorilor
GGG. Calea degradarii transportorului
HHH. Calea reciclarii receptorilor cu o anumita
particularitate

42. Toate afirmatiile de mai jos referitoare la proteinele G sunt E 5

adevarate cu exceptia:
A. leaga atat GDP cat si GTP
III. au activitate GTP-azica
JJJ. joaca rolul unor comutatoare
KKK. amplifica semnalul hormonal
LLL. fosforileaza proteinele

43. Semnalizarea intercelulara determina de obicei activarea B 5

unei:
A. Proteaze
MMM. Proteinkinaze
NNN. Nucleaze
OOO. Lipaze
PPP. Flipaze

44. Care din urmatoarele evenimente celulare NU sunt B 5

asociate in mod obisnuit cu semnalizarea intercelulara :
A. Activarea proteinelor G
QQQ. Stimularea apoptozei
RRR. Sinteza de AMPc
SSS. Activarea proteinkinazelor
TTT. Eliberarea Ca2+ din unele structuri celulare

45. Fosfolipaza C este activata in: A 5

A. Calea de semnalizare fosfoinositidica
UUU. Etapa intracitoplasmatica a semnalizarii prin
hormoni polipeptidici
VVV. Cadrul reactiilor catalizate de proteinkinaza A
WWW. Cadrul reactiilor catalizate de adenilatciclaza
XXX. Etapa intramembranara a semnalizarii prin
proteinele Gs

46. Care dintre urmatoarele evenimente au loc in cazul A 5

 semnalizarii prin hormoni polipeptidici:
A. Transmiterea semnalului de la proteina G la
amplificator
YYY. Difuzia receptorului prin membrana
ZZZ. Scaderea concentratiei de AMPc
AAAA. Legarea GDP la adenilatciclaza
BBBB. Legarea GTP la receptor

47. Inozitol trifosfatul (IP3) determina eliberarea ionilor de Ca2+ : A 5

A. Prin legare la canalele cu poarta din membrana
reticolului endoplasmatic neted
CCCC. Din peroxizomi
DDDD. Din lizozomi
EEEE. Din mitocondrie
FFFF. In mediul extracelular

48. Receptori celulari de suprafata pot fi oricare din B 5

urmatoarele cu EXCEPTIA:
A. Molecule de legare a proteinelor G
GGGG. Proteine transmembranare unipas pentru acidul
retinoic si derivatii sai
HHHH. Canale cu poarta comandata de ligand
IIII. Enzime
JJJJ. Proteine transmembranare multipas

49. Sfirsitul raspunsului celular la informatia adusa de un A 5

hormon polipeptidic ,proces numit si desensibilizare:
A. Este unul din mecanismele ce permite unei celule sa
raspunda la o schimbare din mediul sau extracelular
KKKK. Implica hidroliza ATP
LLLL. Se face prin blocarea hidrolizei GTP
MMMM. Determina inhibarea unor proteinkinaze
NNNN. Activeaza mesagerii secunzi

50. Pe calea de semnalizare ce utilizeaza AMPc ca si mesager D 6

secund proteinaG stimuleaza:
A. Fosfolipaza C
OOOO. Calmodulina
PPPP. Proteinkinaza C
QQQQ. Adenilatciclaza
RRRR. Nici una de mai sus

51. Receptorii intracelulari includ pe cei pentru: E 6

A. Hormonii steroizi
SSSS. Vitamina D
TTTT. Retinoizi
UUUU. Hormonii tiroidieni
 VVVV. Toate cele de mai sus

52. In majoritatea cailor de semnalizare proteinkinazele: A 6

A. Adauga grupari fosfat proteinelor
WWWW. Hidrolizeaza proteinele
XXXX. Polimerizeaza aminoacizii
YYYY. Stimuleaza adenilatciclaza
ZZZZ. Leaga GMPc

53. Moleculele semnal ce actioneaza paracrin: B 6

A. Rezista mult in mediul extracelular si influenteaza
activitatea celulelor de pe o suprafata intinsa
AAAAA. Rezista un timp scurt in mediul extracelular si au
efecte locale
BBBBB. Rezista un timp scurt in mediul extracelular si au
efecte pe o suprafata intinsa
CCCCC. Rezista mult in mediul extracelular si au efecte
locale
DDDDD. Ca si neurotransmitatorii actioneaza doar
intracelular

54. Transmiterea unui semnal intercelular se poate realiza prin: D 6

A. mediatori chimici locali
EEEEE. hormoni
FFFFF. neurotransmitatori
GGGGG. toate de mai sus
HHHHH. molecule de AMPc

55. Care din procesele urmatoare caracterizeaza faza de echilibru B 7

a polimerizarii actinice:
A. La capatul pozitiv al actinei F predomina fenomene de
depolimerizare iar la capatul negativ predomina
fenomene de polimerizare
B. La capatul pozitiv al actinei F predomina fenomene de
polimerizare iar la capatul negativ predomina
fenomene de depolimerizare
C. La ambele capete ale filamentului de actina predomina
fenomene de polimerizare
D. La ambele capete ale filamentului de actina predomina
fenomene de depolimerizare
E. Filamentul de actina descreste lent

56. Tratamentul unei culturi celulare de fibroblaste include D 7

aplicarea unei solutii de citocalazina. Care este efectul
asupra monostratului celular in vasul de cultura?
A. Celulele se multiplica, formeaza protruzii celulare si
confluenta
 B. Celulele sufera modificari importante de forma, cu
emisia de pseudopode
C. Celulele sufera un intens proces de apoptoza
D. Proliferarea celulara este diminuata, confluenta este
intarziata
E. Celulele sufera procese intense de transformare si
diferentiere

57. Care din urmatoarele evenimente NU implica participarea A 7

unor elemente ale citoscheletului:
A. Autoansamblarea lipidelor in bistrat
IIIII. Schimbarea pozitiei organitelor in celula
JJJJJ. Segregarea cromosomiala in timpul mitozei
KKKKK. Separarea celulelor fiice la sfirsitul diviziunii
LLLLL. Nici una din cele de mai sus

58. Care din urmatoarele structuri apartine citoscheletului si A 7

este specifica tesutului in care se gaseste?
A. Filamentele intermediare
MMMMM. Microfilamentele de actina
NNNNN. Microtubii
OOOOO. Miozina
PPPPP. Fibrele de colagen

59. Centriolii sunt structuri: D 7

A. Care nu se pot auto-replica
QQQQQ. Contin 9 dublete periferice si unul central de
microtubuli
RRRRR. Contin un miez intern de microfilamente de
actina
SSSSS. Implicate in coordonarea deplasarii
cromozomilor
TTTTT. Cu rol in directionarea miscarilor de locomotie
ameboidala a fibroblastelor si leucocitelor

60. In microscopia electronica centriolii prezinta: B 7

A. 9 triplete de microtubuli periferice si 2 dublete centrale
UUUUU. 9 triplete de microtubuli periferice si nici un
dublet central
VVVVV. 9 dublete de microtubuli periferice si un triplet
central
WWWWW. 9 dublete de microtubuli periferice si un
microtubul central
XXXXX. Un manunchi de microfilamente de actina si
molecule de miozina

61. Centriolii au ca functie principala: A 7

 A. Centru organizator al microtubilor
YYYYY. Miscarea veziculelor de endocitoza
ZZZZZ. Deplasarea organitelor celulare
AAAAAA. Separarea celor doua celule fiice la sfirsitul
mitozei
BBBBBB. Nici una din cele de mai sus

62. Filamentele de actina se gasesc in urmatoarele structuri A 7

cu EXCEPTIA:
A. Jonctiunile de comunicare
CCCCCC. Stereocili
DDDDDD. Microvili
EEEEEE. Inelul contractil ce separa cele doua celule fiice
la sfirsitul diviziunii
FFFFFF. Benzi de adezivitate

63. Microtubii au urmatoarele functii cu EXCEPTIA: A 7

A. Miscarea microvililor
GGGGGG. Transportul vezicular intracelular
HHHHHH. Cresterea la nivelul conului de crestere
neuronal
IIIIII. Transportul proteic
JJJJJJ. Determinarea polaritatii unor tipuri celulare

64. Care este relatia intre actina si miozina: A 7

A. Capul de miozina se leaga la monomerii de actina
KKKKKK. Miozina se fixeaza la capatul (+) al filamentului
de actina
LLLLLL. Miozina este necesara pentru polimerizarea
actinei
MMMMMM. Actina se leaga la miozina
NNNNNN. Actina depolimerizeaza in prezenta
miozinei

65. Filamentele intermediare NU includ: E 7

A. Keratina acida
OOOOOO. Keratina bazica
PPPPPP. Neurofilamentele
QQQQQQ. Proteina fibrilara gliala acida
RRRRRR. Dineina

66. Elementele cele mai stabile ale citoscheletului sunt: A 7

A. Filamentele intermediare
SSSSSS. Filamentele de actina
TTTTTT. Miozinele
UUUUUU. Kinezinele
VVVVVV. Microtubii
67. Care din urmatoarele caracteristici moleculare este valabila A 7
doar pentru filamentele intermediare:
A. Nu pot cupla nucleotide deci polimerizarea va fi ATP
sau GTP independenta
WWWWWW. La temperaturi scazute depolimerizeaza
XXXXXX. Polimerizarea se face in doua etape-de lag si de
crestere rapida
YYYYYY. Sunt formate din protofilamente
ZZZZZZ. Nici una din cele de mai sus

68. Cilii vibratili efectueaza miscari ondulatorii prin: C 8

A. Interactiunea actina-miozina
AAAAAAA. Interactiunea tubulina-kinezina, in
prezenta GTP si a ionilor de Na+ si K+
BBBBBBB. Interactiunea tubulina-dineina, in prezenta
ATP si a ionilor de Ca2+ si Mg2+
CCCCCCC. Interactiunea tubulina-miozina
DDDDDDD. Interactiuni intre dubletul central si cele
periferice

69. Imobilitatea cililor vibratili are urmatoarele caracteristici C 8

cu EXCEPTIA:
A. Este insotita de situs inversus
EEEEEEE. Poate determina si sterilitate masculina
FFFFFFF. La nivel molecular este provocata de lipsa
vilinei,kinezinei sau calmodulinei
GGGGGGG. Sugereaza importanta batailor
unidirectionale ale cililor in timpul dezvoltarii
HHHHHHH. Poate conduce la aparitia sarcinilor
ectopice

70. Cilii vibratili poseda, printre altele, la nivelul tijei: D 8

A. Un triplet central de microtubi
IIIIIII. Noua triplete periferice de microtubi
JJJJJJJ. Brate de miozina la nivelul microtubului A
KKKKKKK. Perechi periferice de microtubi din care
unul cu perete complet
LLLLLLL. Dublet central de filamente de actina

71. Labirintul bazal: C 8

A. Cuprinde invaginari ale plasmalemei celulelor epiteliale
cu rol important in transportul activ
MMMMMMM. Se intilneste in nefrocitele tubului contort
distal
NNNNNNN. In compartimentele sale exista numerosi
 lizozomi si peroxizomi
OOOOOOO. Numarul si profunzimea invaginarilor
variaza in functie de epiteliu
PPPPPPP. Este prezent si la pasarile marine

72. Structura microvililor cuprinde urmatoarele mai putin: E 8

A. Glicocalix bine reprezentat
QQQQQQQ. Fimbrina
RRRRRRR. Filamente de actina,vilina,
SSSSSSS. Miozina I si calmodulina
TTTTTTT. Kinezina si dineina

73. Miscarea microvililor necesita: C 8

A. GTP, miozina, actina
UUUUUUU. ATP, kinezina, tubulina
VVVVVVV. ATP, actina, miozina, calmodulina
WWWWWWW. ATP, actina, tubulina,miozina
XXXXXXX. ATP, miozina, dineina

74. In adezivitatea celula-celula sunt importante: C 9

A. Diferite tipuri de actina
YYYYYYY. Miozinele
ZZZZZZZ. Anumite proteine integrale
transmembranare din care fac parte si membri ai
familiei imunglobulinelor
AAAAAAAA. Familia ocludinelelor
BBBBBBBB. Keratinele si familia lamininelor

75. Bariera hematoencefalica: A 9

A. Reprezinta jonctiunile impermeabile localizate intre
celulele endoteliale capilare
CCCCCCCC. Reprezinta o structura ce nu permite
trecerea glucozei
DDDDDDDD. Include un spatiu intercelular de 8nm
EEEEEEEE. Toate cele de mai sus
FFFFFFFF. Doar A si B

76. Benzile de adezivitate sunt formate din: A 9

A. filamente de actina
GGGGGGGG. filamente de keratina
HHHHHHHH. filamente de desmina
IIIIIIII. Mictrotubi
JJJJJJJJ. Filamente de vimentina

77. Intre rolurile desmozomilor NU se regaseste: E 9

A. Functia de adezivitate a celor doua membrane
adiacente
 KKKKKKKK. Functia de distribuire a fortelor de
forfecare
LLLLLLLL. Functia de distribuire a fortelor de
tractiune
MMMMMMMM. Functia de a conecta citoscheletele celor
doua celule in contact
NNNNNNNN. Functia de realizare a comunicarii
intercelulare

78. Jonctiunile gap sunt formate prin: B 9

A. Fuziunea plasmalemelor
OOOOOOOO. Insertia unor complexe proteice ce
formeaza canale intre celule
PPPPPPPP. Filamente proteice ce se extind intre
membranele celulelor adiacente
QQQQQQQQ. Interconectarea unor lanturi proteice
RRRRRRRR. Nici una din cele de mai sus

79. Jonctiunile gap sunt structuri dinamice deoarece: D 9

A. Depind de variatiile de temperatura
SSSSSSSS. Se pot ansambla si dezansambla cu
usurinta
TTTTTTTT. Sunt AMPc dependente
UUUUUUUU. Se pot inchide in urma modificarii
concentratiei ionilor de Ca2+ si a variatiilor de pH
VVVVVVVV. Sunt influentate de concentratia ionilor de
Na+

80. Colagenul de tip IV este specific: B 9

A. La nivelul plasmalemei
WWWWWWWW. La nivelul membranelor bazale
XXXXXXXX. La nivelul cartilajului hialin
YYYYYYYY. La nivelul mitocondriilor
ZZZZZZZZ. La nivelul laminei nucleare

81. Care din urmatoarele caracteristici sunt specifice numai C 10

membranei nucleare:
A. Bistrat lipidic
AAAAAAAAA. Este dubla
BBBBBBBBB. Are pori vizibili electronomicroscopic
CCCCCCCCC. Asimetria
DDDDDDDDD. Nici una din cele de mai sus

82. Principala functie a nucleolului este: D 10

A. Sediul materialului genetic
EEEEEEEEE. De a distruge substantele cu efect nociv
asupra nucleului
 FFFFFFFFF. Sintetizeaza ADN
GGGGGGGGG.Produce ribozomi
HHHHHHHHH. Sintetiza proteine

83. Heterocromatina : E 10
A. Este cromatina condensata ce apare sub forma de
granule
IIIIIIIII. Se coloreaza intens
JJJJJJJJJ. Predomina in celulele inactive
KKKKKKKKK. Nici una din cele de mai sus
LLLLLLLLL. Toate cele de mai sus

84. Nucleolul este format din: A 10

A. ARNr si ADN
MMMMMMMMM. Numai din proteine
NNNNNNNNN. Cromatina
OOOOOOOOO.Numai ADN
PPPPPPPPP. Nici una din cele de mai sus

85. Membrana nucleara prezinta ca suport mecanic: C 10

A. Filamente de actina
QQQQQQQQQ.Filamente de miozina
RRRRRRRRR. Filamente de laminina
SSSSSSSSS. Filamente de keratina
TTTTTTTTT. Tonofilamente

86. Transportul prin por: A 10

A. Se face prin proteine caraus diferite in functie de
directia de transport
UUUUUUUUU. Este independent energetic
VVVVVVVVV. Foloseste receptori
WWWWWWWWW. Nu influenteaza functiile celulare
XXXXXXXXX. Are nevoie de prezenta ATP

87. O secventa de nucleotide este tradusa cand se regaseste D 10

sub forma de:
A. ADN
YYYYYYYYY. ARNr
ZZZZZZZZZ. ARNt
AAAAAAAAAA. ARNm
BBBBBBBBBB. ATP

88. Nucleolii au urmatoarele caracteristici, mai putin: B 10

A. biogeneza ribosomilor
CCCCCCCCCC. sunt formati doar din ADN
DDDDDDDDDD. sint prezenti in celulele embrionare
EEEEEEEEEE. lipsesc din celulele tumorale
 FFFFFFFFFF. se gasesc in numar mare in celulele
senescente

89. Pentru sinteza proteinelor, molecula de ARNt: C 11

A. Trebuie activata prin energia furnizata de ATP
GGGGGGGGGG. Trebuie descompusa
HHHHHHHHHH. Trebuie incarcata cu un aminoacid
specific
IIIIIIIIII. Trebuie transformata in ARNm
JJJJJJJJJJ. Trebuie secretata prin exocitoza

90. Proteinele celulare destinate secretiei sunt sortate si ambalate D 11

in:
A. Lizozomi
KKKKKKKKKK. Endozomi
LLLLLLLLLL. RE
MMMMMMMMMM. Reteaua trans a complexului Golgi
NNNNNNNNNN. Peroxizomi

91. Secretia de clivare si inactivare a produsilor destinati D 11

secretiei celulare nu include:
A. pasajul prin lizozomi
B. sortarea din reteaua trans-Golgi
C. inmugurirea veziculelor din RER catre cis-Golgi
D. pasajul prin endosomi timpurii
E. pasajul prin endosomi tarzii

92. Procesul de sinteza si secretie celulara continua se refera B 11

la:
A. Proteine sintetizate pe calea reglata
B. Proteine sintetizate si transportate spre exterior din
reteaua trans-Golgi
C. Proteine sintetizate si transportate vezicular spre
lizozomi
D. Proteine destinate inactivarii
E. Proteine necesare membranelor mitocondriale

93. Care este traseul urmat de proteinele nou sintetizate in D 11

reticulul endoplasmatic rugos, in vederea exocitozei:
A. Ribozomi>REG>trans-Golgi>cis-Golgi>vezicule de
secretie
B. REG > Ribozomi>cis-Golgi>trans-Golgi>vezicule de
secretie
C. Ribozomi>trans-Golgi>cis-Golgi>REG> vezicule de
secretie
D. Ribozomi>REG>cis-Golgi>trans-Golgi>vezicule de
secretie
E. REG>trans-Golgi>cis-Golgi>Ribozomi>vezicule de
 secretie

94. Factorul de initiere eIF4 in cadrul sintezei de proteine are D 12

ca rol:
A. Asamblarea ribosomului
OOOOOOOOOO. Gasirea codonului AUG
PPPPPPPPPP. Formarea complexului ternar
QQQQQQQQQQ. Scanarea monocatenaritatii ARNm
RRRRRRRRRR. Formarea complexului AA-ARNt

95. Intre etapele sintezei proteice nu se regaseste: E 12

A. Formarea complexului AA-ARNt
SSSSSSSSSS. Asamblarea ribosomului
TTTTTTTTTT. Legarea ribosomului la RER
UUUUUUUUUU. Elongarea lantului peptidic
VVVVVVVVVV. Glicozilarea lantului peptidic

96. Dupa translocarea ribosomului cu un codon, locul A din C 12

ribosom este:
A. Ocupat de un peptidil-ARNt
WWWWWWWWWW. Ocupat de un factor de initiere
XXXXXXXXXX. Liber
YYYYYYYYYY. Ocupat de un factor de elongare
ZZZZZZZZZZ. Ocupat de un codon

97. Cate combinatii posibile prezinta sistematizarea nucleotidelor D 12

in codoni:
A. 8
AAAAAAAAAAA. 16
BBBBBBBBBBB. 32
CCCCCCCCCCC. 64
DDDDDDDDDDD. 128

98. Codonul AUG reprezinta: B 12

A. Codonul pentru triptofan
EEEEEEEEEEE. Codonul pentru metionina
FFFFFFFFFFF. Codonul pentru acid glutamic
GGGGGGGGGGG. Codonul pentru acid aspartic
HHHHHHHHHHH. Codonul pentru fenilalanina

99. Etapa de elongare nu include: D 12

A. Insertia unui nou AA-ARNt pe locul A
IIIIIIIIIII. Formarea legaturii peptidice
JJJJJJJJJJJ. Translocarea ribosomului
KKKKKKKKKKK. Activarea aminoacidului
LLLLLLLLLLL. Ocuparea locului P de catre peptidil-ARNt
100. Locul E de la nivelul ribosomului este necesar: B 12
A. Pentru elongarea lantului pepetidic
MMMMMMMMMMM. Pentru evacuarea ARNt descarcat
NNNNNNNNNNN. Pentru insertia unui factor de
eliberare
OOOOOOOOOOO. Pentru deletia unui aminoacid din
lant
PPPPPPPPPPP. Pentru translocarea ribosomului

101. Factorul de elongare EfG este implicat in: B 12

A. Insertia unui nou AA-ARNt pe locul A
QQQQQQQQQQQ. Translocarea ribosomului
RRRRRRRRRRR. Desfacerea ribosomului
SSSSSSSSSSS. Formarea legaturii peptidice
TTTTTTTTTTT. Eliberarea de ADP

102. Fata non-citoplasmatica a reticulului endoplasmatic D 13

rugos este similara cu:
A. Membrana externa mitocondriala, fiind permeabila
B. Fata interna a membranei nucleare externe, prin
prezenta porilor
C. Fata interna a plasmalemei, prin compozitia chimica
D. Fata externa a plasmalemei, prin compozitia chimica
E. Fata externa a membranei lizozomale

103. Enzima marker a reticulului endoplasmatic este: D 13

A. Citocrom-c-oxidaza
B. Monoamin-oxidaza
C. ATP-sintetaza
D. Glucozo-6-fosfataza
E. Metaloproteinaza B

104. Particula de recunoastere a semnalului (SRP), intalnita la B 13

nivelul RER are rolul de a:
A. Decupla subunitatea ribosomala mica de subunitatea
ribosomala mare
B. Adapta subunitatea ribosomala mica la porul de
transfer pentru lantul polipeptidic
C. Cliva secventa initiala a lantului peptidic nou sintetizat
D. Cliva legatura dintre lantul polipeptidic si subunitatea
ribosomala mare
E. Stabiliza membrana reticulului endoplasmatic neted in
vederea sintezei proteice

105. Implicarea particulei de recunoastere a semnalului (SRP) C 13

in procesul de sinteza a proteinelor va presupune:
A. Cuplarea la porul de transfer a peptidului
B. Cuplarea la un receptor specific si consumul unei
 molecule de ATP
C. Cuplarea la un receptor specific si consumul unei
molecule de GTP
D. Clivarea capatului N-terminal al polipeptidului nou
sintetizat
E. Stabiliza membrana reticulului endoplasmatic neted in
vederea sintezei proteice

106. In cazul sintezei unei proteine structurale E 13

transmembranare unipass, asemanarea dintre secventa
de aminoacizi „start” si „stop”va fi:
A. Transferul secventelor in citoplasma
B. Clivarea celor doua secvente de catre peptidaza
semnalului
C. Gradul de hidrofilie a celor doua secvente
D. Compozitia chimica in aminoacizi a celor doua
secvente
E. Ancorarea in translocatorul peptidic

107. In cazul sintezei unei proteine structurale D 13

transmembranare unipass, secventa de aminoacizi „stop”
va fi:
A. Degradata dupa clivarea prin peptidaza semnalului
B. Transferata in lumenul RER si degradata
C. Transferata in lumenul RER si glicozilata
D. Sechestrata in membrana RER, devenind domeniu
peptidic transmembranar
E. Expulzata prin inmugurirea RER cu formare de
vezicule

108. Intre functiile reticulului endoplasmatic rugos, nu regasim: C 13

A. Sinteza proteinelor structurale
B. Glicozilarea proteinelor nou sintetizate
C. Detoxifierea medicamentelor liposolubile
D. Modificarea lanturilor laterale peptidice prin formarea
de punti disulfidice
E. Definitivarea structurii tertiare a proteinelor nou
sintetizate

109. Biogeneza lizozomilor la nivelul complexului Golgi C 13

depinde de:
A. Prezenta unor receptori pentru manoza-6-fosfat in
sacii cis-Golgi
B. Detasarea enzimelor din sacii mediali Golgi
C. Separarea enzimelor cu reziduuri de manoza-6-fosfat
in zonele laterale ale sacilor trans-Golgi
D. Interventia traficului vezicular, debutand cu
inmugurirea membranelor RER
 E. Definitivarea structurii tertiare a proteinelor nou
sintetizate

110. Reticulul endoplasmatic neted este abundent in celulele D 13

implicate in:
A. Transportul ionilor de calciu
UUUUUUUUUUU. Producerea de ioni steroizi
VVVVVVVVVVV. Metabolismul lipidic
WWWWWWWWWWW. Detoxificare
XXXXXXXXXXX. Sinteza de proteine

111. Functiile reticulului endoplasmatic neted sunt urmatoarele cu B 13

EXCEPTIA:
A. Sinteza lipidelor
YYYYYYYYYYY. Sinteza proteinelor
ZZZZZZZZZZZ. Detoxifiere
AAAAAAAAAAAA. Metabolismul glicogenului
BBBBBBBBBBBB. Reglarea distributiei calciului
intracelular

112. Mitocondriile sunt mai abundente (1000-2000/celula) la C 14

nivelul:
A. Neuronilor
B. Fibroblastelor
C. Hepatocitelor
D. Adipocitelor
E. Celulelor gliale

113. Care dintre compartimentele mitocondriale contine A 14

sistemul de generare a electronilor de inalta energie
folositi in lantul respirator?
A. Matricea mitocondriala
B. Membrana mitocondriala externa
C. Camera mitocondriala externa
D. Membrana mitocondriala interna
E. ADN mitocondrial

114. Enzima marker a membranei mitocondriale externe este: D 14

A. Metaloproteinaza A
B. Citocromul b5
C. Nucleotidfosfokinaza
D. Monoaminoxidaza
E. ATP-sintetaza

115. Care dintre enzimele mitocondriale preiau electronii din ciclul B 14

Krebs, participand la fosforilarea oxidativa?
A. Enzimele camerei externe
B. NAD si FAD
 C. NADPH
D. Coenzima A
E. Citocromii

116. In cadrul lantului respirator electronii sunt acceptati in final de E 14

catre:
A. Citocromi
B. Dehidrogenaze
C. Flavine
D. Nuclee cu grupari hem
E. Oxigenul atomic

117. Intre componentele lantului respirator, mobilitatea D 14

caracterizeaza:
A. NADH dehidrogenaza
B. Succinatdehidrogenaza
C. Citocrom-CoQreductaza
D. Ubiquinona
E. Citocrom C oxidaza

118. Cati electroni accepta o molecula de oxigen, in cadrul lantului D 14

respirator:
A. 3
B. 5
C. 2
D. 4
E. 1

119. A. A 14
120. Canalul electronic din cadrul ATP-sintetazei se gaseste: A 14
A. La nivelul subunitatii F0
B. La nivelul tijei
C. La nivelul subunitatii F1
D. La nivelul subunitatilor alfa
E. La nivelul subunitatilor beta

121. Structurile implicate in transportul de electroni de la B 14

nivelul mitocondriei sunt urmatoarele cu EXCEPTIA:
A. NADH-reductaza
CCCCCCCCCCCC. Particula F1
DDDDDDDDDDDD. Ubiquinona
EEEEEEEEEEEE. Citocrom c-reductaza
FFFFFFFFFFFF. Citocrom c-oxidaza

122. Mitocondria este: A 14

A. Implicata alaturi de RE in reglarea concentratiei
intracelulare de calciu
 GGGGGGGGGGGG. Sursa de proteine pentru celule
HHHHHHHHHHHH. Uzina de membrane pentru celule
IIIIIIIIIIII. Dependenta de functionarea aparatului Golgi
JJJJJJJJJJJJ. Organit celular cu rol in traficul vezicular

123. Care dintre urmatoarele evenimente au loc in timpul A 14

fosforilarii oxidative din mitocondrii?
A. Protonii sunt pompati din matrice in spatiul
intermembranar
KKKKKKKKKKKK. Protonii sunt pompati din spatiul
intermembranar in matrice
LLLLLLLLLLLL. Electronii sunt pompati din matrice in
spatiul intermembranar
MMMMMMMMMMMM.Electronii sunt pompati din spatiul
intermembranar in matrice
NNNNNNNNNNNN. NADH este pompat din matrice in
spatiul intermembranar

124. Care proces celular se desfasoara in mitocondrii? B 14

A. Exocitoza
OOOOOOOOOOOO. Fosforilarea oxidativa
PPPPPPPPPPPP. Necroza
QQQQQQQQQQQQ. Transport vezicular
RRRRRRRRRRRR. Apoptoza

125. Matricea mitocondriala NU contine: E 14

A. Enzimele ciclului acidului citric
SSSSSSSSSSSS. Enzimele beta-oxidarii acizilor grasi
TTTTTTTTTTTT. ADN mitocondrial
UUUUUUUUUUUU. Granule din saruri de cationi
bivalenti
VVVVVVVVVVVV. F0F1 ATP-aza

126. Citocromul c transmite electronii: B 14

A. De la NADH-DH la coenzima Q
WWWWWWWWWWWW. De la citocrom c reductaza
la citocrom c oxidaza
XXXXXXXXXXXX. De la cioclul Krebs la sucinat
dehidrogenaza
YYYYYYYYYYYY. De la citocrom c oxidaza la
oxigenul atomic
ZZZZZZZZZZZZ. Din matricea mitocondriala in
camera intermembranara

127. Mitocondria are urmatoarele caracteristici cu EXCEPTIA: A 14

A. Sunt implicate in dirijarea traficului vezicular
AAAAAAAAAAAAA. In interfaza sunt animate de miscari
 de rasucire,de fragmentare si fuzionare a fragmentelor
BBBBBBBBBBBBB. Au forma filamentara sau granulara
CCCCCCCCCCCCC. Au membrana dubla
DDDDDDDDDDDDD. Membrana interna contine porine

128. Marimea, forma si localizarea mitocondriilor: D 14

A. Variaza de la un tip celular la altul
EEEEEEEEEEEEE. Depinde si de presiunea osmotica
si pH-ul intracelular
FFFFFFFFFFFFF. Variaza si in raport cu starea
functionala a celulei
GGGGGGGGGGGGG. De la eucariote este
asemanatoare cu cea din citoplasma celulelor
procariote
HHHHHHHHHHHHH. In anumite stari patologice se
modifica

129. Daca o fractiune subcelulara de tesut hepatic exprima un nivel B 15

inalt al activitatii fosfatazei acide probabil contine:
A. Mitocondrii
IIIIIIIIIIIII. Lizozomi
JJJJJJJJJJJJJ. RE
KKKKKKKKKKKKK. Vezicule de endocitoza
LLLLLLLLLLLLL. Parti de plasmalema

130. In faza G2 fiecare cromozom replicat are : B 16

A. Cromatina intens condensata
MMMMMMMMMMMMM. Doua cromatide surori
NNNNNNNNNNNNN. Histone
OOOOOOOOOOOOO. ARN
PPPPPPPPPPPPP. Numai eucromatina

131. Cele doua stadii ale ciclului celular sunt numite: B 16

A. Anafaza si telofaza
QQQQQQQQQQQQQ. Mitoza si interfaza
RRRRRRRRRRRRR. Metafaza si profaza
SSSSSSSSSSSSS. Citokineza si anafaza
TTTTTTTTTTTTT. Profaza si metafaza

132. Faza G1 a interfazei implica: B 16

A. Diviziunea in doua celule fiice
UUUUUUUUUUUUU. Cresterea pana la dimensiuni
normale a celulei dupa diviziune
VVVVVVVVVVVVV. Replicarea ADN-ului
WWWWWWWWWWWWW. Sinteza structurilor necesare
diviziunii
XXXXXXXXXXXXX. Reasamblarea nucleului
133. Zona centromerului la care se ataseaza fibrele fusului de C 16
diviziune in timpul metafazei poarta denumita de:
A. Cromozom
YYYYYYYYYYYYY. Corpuscul bazal
ZZZZZZZZZZZZZ. Kinetocor
AAAAAAAAAAAAAA. Centriol
BBBBBBBBBBBBBB. Placa ecuatoriala

134. Interfaza : A 16
A. Se deruleaza in trei etape succesive
CCCCCCCCCCCCCC. Ocupa cea mai mica parte a
ciclului celular
DDDDDDDDDDDDDD. Este perioada modificarilor
morfologice celulare
EEEEEEEEEEEEEE. Se incheie cu citochineza
FFFFFFFFFFFFFF. Cuprinde etapele leptoten si
zigoten

135. Mitoza NU include: A 16

A. stadiul de zigoten
GGGGGGGGGGGGGG. prometafaza
HHHHHHHHHHHHHH. telofaza
IIIIIIIIIIIIII. citodiereza
JJJJJJJJJJJJJJ.fragmentarea invelisului nuclear

136. Punctele de control pentru ciclul celular sunt : A 16

A. Punctele de restrictie si cele de start sau progresie
KKKKKKKKKKKKKK. In faza M
LLLLLLLLLLLLLL. La trecerea anafaza- citodiereza
MMMMMMMMMMMMMM. La iesirea din mitoza
NNNNNNNNNNNNNN. In profaza

137. Orologiul de control al ciclului celular : A 16

A. Este un ansamblu de molecule proteice care permit
derularea normala sau oprirea temporara sau totala a
ciclului cellular
OOOOOOOOOOOOOO. Reprezinta o etapa a
interfazei
PPPPPPPPPPPPPP. Este un mechanism de inhibitie a
mecanismelor mitozei
QQQQQQQQQQQQQQ. Este situate in REN
RRRRRRRRRRRRRR. Este format din glicolipide

138. In cursul etapei M a ciclului celular au loc B 16

A. Modificari moleculare ce intereseaza doar invelisul
 nuclear
SSSSSSSSSSSSSS. Modificari morfologice care
intereseaza elementele nucleare si citoplasmatice
TTTTTTTTTTTTTT. Cresteri celulare masive
UUUUUUUUUUUUUU. Interventii ale proteinelor
p53 si p21
VVVVVVVVVVVVVV. Biosinteze celulare

139. In timpul carei faze a meiozei, membrana nucleara se E 16

reface
A. Interfaza
WWWWWWWWWWWWWW. Profaza I
XXXXXXXXXXXXXX. Metafaza II
YYYYYYYYYYYYYY. Anafaza I
ZZZZZZZZZZZZZZ. Telofaza II

140. Care dintre urmatoarele faze ale mitozei sunt diametral opuse E 16
in ceea ce priveste modificarile de la nivelul nucleului:
A. Profaza si interfaza
AAAAAAAAAAAAAAA.Profaza si metafaza
BBBBBBBBBBBBBBB.Metafaza si anafaza
CCCCCCCCCCCCCCC. Metafaza si telofaza
DDDDDDDDDDDDDDD. Profaza si telofaza

141. Teoriile pasive ale imbatranirii sunt urmatoarele, cu A 17

EXCEPTIA:
A. Scurtarea telomerilor
EEEEEEEEEEEEEEE.Rata de supravietuire
FFFFFFFFFFFFFFF. Mutatiile somatice
GGGGGGGGGGGGGGG. Acumularea de reziduuri
HHHHHHHHHHHHHHH. Producerea de radicali liberi

142. Teoriile active ale imbatranirii sunt urmatoarele, cu A 17

EXCEPTIA:
A. Acumularea de reziduuri
IIIIIIIIIIIIIII. Restrictia codonilor
JJJJJJJJJJJJJJJ. Inactivarea copierii multiple a
secventelor de ADN
KKKKKKKKKKKKKKK.Scurtarea telomerilor
LLLLLLLLLLLLLLL. Activarea unei anumite gene

143. C 17
Evenimentele principale legate de senescenta sunt:
A. Cresterea potentialului proliferativ
MMMMMMMMMMMMMMM. Cresterea volumului celular
NNNNNNNNNNNNNNN. Reducerea masei celulare
 OOOOOOOOOOOOOOO. Cresterea concentratiei de
adn in plasmalema a persoanelor in varsta
PPPPPPPPPPPPPPP.Cresterea potentialului de
membrana

144. Imbatranirea celulara este caracterizeaza de urmatoarele D 17

evenimente cu EXCEPTIA:
A. Crestere de volum a matricei extracelulare
QQQQQQQQQQQQQQQ. Cresterea permeabilitatii
endoteliului vascular
RRRRRRRRRRRRRRR. Diminuarea potentialului
proliferativ
SSSSSSSSSSSSSSS.Oprirea in faza M a ciclului celular
TTTTTTTTTTTTTTT. Descreste secretia de substante
vasoactive

145. Teoriile pasive ale imbatranirii sunt urmatoarele, cu B 17

EXCEPTIA:
A. Legarea incrucisata a macromoleculelor
UUUUUUUUUUUUUUU. Inactivarea copierii multiple
a secventelor ADN
VVVVVVVVVVVVVVV.Rata de supravietuire
WWWWWWWWWWWWWWW. Mutatiile somatice
XXXXXXXXXXXXXXX.Producerea de radicali liberi

146. In celulele senescente se pot observa urmatoarele E 17

modificari cu EXCEPTIA:
A. Disparitia mitocondriilor
YYYYYYYYYYYYYYY.Cariorexis
ZZZZZZZZZZZZZZZ. Carioliza nucleara
AAAAAAAAAAAAAAAA. Anomalii cromozomiale
BBBBBBBBBBBBBBBB. Cresterea ratei degradarii
proteinelor

147. Teoria acumularii de reziduuri din cadrul imbatranirii celulare C 17

se bazeaza pe acumularea lipofuscinei in:
A. peroxizomi
CCCCCCCCCCCCCCCC. mitocondrii
DDDDDDDDDDDDDDDD. lizozomii secundari
EEEEEEEEEEEEEEEE. ribozomi
FFFFFFFFFFFFFFFF. reticolul endoplasmatic neted

148. Apoptoza poate fi declansata prin: A 18

A. Activarea unei cai extrinseci ce porneste de la
receptorii membranari
GGGGGGGGGGGGGGGG. Actiunea unei proteinkinaze
HHHHHHHHHHHHHHHH. Actiunea ciclinelor
 IIIIIIIIIIIIIIII. Extinderea unui proces inflamator
JJJJJJJJJJJJJJJJ. Actiunea unui factor agresor
mecanic

149. Proteinele Bcl-2: C 18

A. Stimuleaza apoptoza
KKKKKKKKKKKKKKKK. Stimuleaza eliberarea
citocromului c
LLLLLLLLLLLLLLLL. Inhiba apoptoza
MMMMMMMMMMMMMMMM. Se gasesc la nivelul
invelisului nuclear
NNNNNNNNNNNNNNNN. Se gasesc in membrana
RER

150. Caracteristicile celulelor tumorale sunt urmatoarele cu C 19

EXCEPTIA:
A. Anaplazie
OOOOOOOOOOOOOOOO. Hipercromatism
PPPPPPPPPPPPPPPP. Microplazie
QQQQQQQQQQQQQQQQ. Pleiomorfism
RRRRRRRRRRRRRRRR. Anomalii ale mitozelor

Biologie Celulara si Moleculara 02.02.2017

1. Importul proteinelor peroxizomale implica: D
A. Receptorii PTS1, PTS2 si mPTS
B. Prezenta secventelor semnal Pex5 si Pex7
C. Complexul proteic transmembranar: Pex13, Pex16 si Pex17
D. Factorii de reciclare: Pex1, Pex6 si Pex26
E. Complexul proteic de transport: Pex5, Pex7si Pex19
2. In practica medicala este cunoscuta utilizarea Gramicidinei A, …1…, A
specific pentru ...2…, produs de anumite bacterii pentru a distruge alte
microorganisme.
A. 1.un ionofor tip canal; 2. Na+
B. 1.un ionofor caraus; 2. Ca2+
C. 1.un ionofor tip canal; 2.Cl-
D. 1.un ionofor tip canal; 2. Ca2+
E. 1.un ionofor caraus; 2.K+
3. Degenerarea codului genetic poate fi explicata astfel: E
A. Un ARNr poate cupla, simultan, mai mult de 5 baze azotate
B. Exista un ARNm pentru mai multi aminoacizi
C. Un anticodon poate cupla mai multi ARNr
D. Pentru unii aminoacizi exista mai mult de un ARNm
E. Exista mai multi ARNt specifici pentru acelasi aminoacid
4. La nivelul membranei mitocondriale exista doua proteine antiport …1… E
si …2… care functioneaza impreuna in reglarea fosforilarii oxidative.
A. 1.3Na+/Ca2+; 2.ATP/ADP
B. 1.HPO42-/OH+; 2.Na+HCO3-/Cl-
C. 1.Na+HCO3-/Cl-; 2.H+/K+
D. 1.3Na+/Ca2+; 2.GTP/GDP
E. 1.HPO42-/OH-; 2.ATP/ADP
5. Microfilamentele de actina: A
A. Se gasesc la nivelul radacinii ciliare
B. Formeaza varful microvililor
C. Sunt dispuse in fascicule paralele in flageli
D. Asigura mobilitatea stereocililor
E. Formeaza corpusculul bazal al cililor vibratili
6. In ultrastructura nucleolilor: D
A. Pars fibrosa este formata din fibre proteice groase
B. Pars granulosa contine ADN
C. Pars amorpha este formata doar din ARNt
D. Pars cromosoma este componenta cromozomiala
E. Pars fibrosa este formata si din granule care contin ADN
7. Structura din imagine este : D
A. O pompa ionica de tip P implicata in mentienerea aciditatii
gastrice
B. Un transportor ABC implicat in rezistenta multidrug
C. O pompa moleculara implicata in reglarea fosforilarii oxidative
D. O pompa ionica de tip F implicate in sinteza de energie
E. Un transportor ABC implicat in transportul H+ prin plasmalema

8. Membrana bazala : B
A. Separa tesutul muscular de adventice
B. Induce diferentierea celulara
C. Functioneaza ca filtru selectiv la nivel hepatic
D. Reprezinta invelisul dulce al celulei
E. Formeaza alaturi de jonctiunile de adezivitate in banda complexul
jonctional apical
9. Referitor la cromatina nucleara, NU este adevarat: A
A. Eucromatina activa formeaza corpusculul Barr
B. Heterocromatina facultativa contine gene structurale inactive
C. Eucromatina permisiva poate participa la procese de transcriptie
D. Heterocromatina constitutiva este condensata in interfaza
E. Heterocromatina facultativa se poate transforma in eucromatina
10. In cazul cililor vibratili: B
A. Dubletele periferice de microtubi sunt unite prin punti groase de
ezrnina
B. Miscarile metacronice sunt imprimate de radacini
C. Dubletul central de microtubi este inconjurat de actina
D. Dubletele periferice de microtubi sunt unite prin punti fine de
spectrina
E. Dubletul central este delimitat de ezrina
11. In timpul polimerizarii actinei faza de lag se caracterizeaza prin: A
A. Agregarea lenta a monomerilor de actina G
B. Elongarea rapida a filamentului in formare
C. Formarea unor oligomeri lungi si foarte stabili
D. Toate de mai sus
E. Niciun raspuns corect
12. Imobilitatea cililor vibratili poate fi provocata de, cu exceptia: E
A. Pierderea bratelor de dineina
B. Lipsa dubletului central
C. Pierderea fibrelor radiale
D. Lipsa mansonului central
E. Absenta bratelor de miozina I
13. Membrana bazala: B
A. Este formata din 2 placi citoplasmatice
B. Este sintetizata de celulele care se sprijina pe ea
C. Reprezinta invelisul dulce al celulei
D. Realizeaza scheletul de sustienere al anvelopei nucleare
E. Este formata din 5 placi citoplasmatice
14. …….. unui receptor biologic se explica prin faptul ca acesta poate cupla, D
succesiv, un numar limitat de molecule-semnal, dupa care este incativat,
internalizat si metabolizat.
A. Specificitatea de legare
B. Pluralitatea
C. Sensibilitatea
D. Saturabilitatea
E. Specificitatea de raspuns
15. Spre deosebire de receptorii pentru colesterol si transferina care urmeaza E
…1… cei pentru EGF sunt reciclati …2…
A. 1.calea a III-a de reciclare; 2.prin calea II.
B. 1.calea a II-a de reciclare; 2.prin calea I
C. 1.calea I de reciclare; 2.prin calea I si II
D. 1.caile I si II de reciclare; 2.prin calea III
E. 1.calea I de reciclare; 2.prin calea III
16. Nu este o modificare specifica senescentei celulare: B
A. Scurtarea telomerelor
B. Fosforilarea proteinei Rb
C. Supraexprimrea genei WAF-1
D. Reducerea turn-over-ului proteinelor
E. Acumularea lipofuscinei in lizozomii secundari
17. Realizarea crossing-over-ului este caracteristica: C
A. Interfazei
B. Meiozei ecuationale
C. Profazei I
D. Mitozei segmentare
E. Metafazei II
18. In timpul sintezei de ATP: C
A. H+ ajung direct in varful subunitatii F1
B. Unitatile F0 si F1 sunt cuplate prin intermediul subunitatii β
C. Subunitatea γ este parghia modificarilor conformationale ale
subunitatii F1
D. ATP-ul este eliberat continuu, la contactul situsului c cu
subunitatea b
E. Este necesara enegia furnizata de hidroliza GTP-ului.
19. Despre moleculele de adezivitate NU se poate afirma: B
A. Selectinele mediaza interactiunile tranzitorii dintre leucocitele
circulante si peretele vascular la locul inflamatiei
B. Cadherinele mediaza specific doar interactiunea limfocitelor cu
macrofagele
C. Imunoglobulinele mediaza adezivitatea celulara, Ca2+ independent
D. Integrinele activeaza protein-kinaze citoplasmatice avand ca
rezultat fosforilarea
E. Cadherinele au rol in mentinerea arhitectonicii tisulare
20. Referitor la supravietuirea celulelor tumorale care afirmatie este falsa? A
A. Este bazata exclusiv pe procese de diferentiere
B. In culturi, depaseste capacitatea similara a celulelor normale
C. Se poate asocia cu pierderea capacitatii de aderenta la substrat
D. Este bazata pe procese intense de proliferare
E. Se asociaza cu pastrarea capacitatii de aderenta la substrat
21. Calea diacilglicerol (DAG) activeaza urmatoarele enzime: C
A. Tirozin-kinaza
B. PKA (protein-kinaza A)
C. PKC (protein-kinaza C)
D. ATP-aza
E. Fosforilaz-kinaza

22. Galactocerebrozidele: A
A. Au rol de izolator electric
B. Contin unul sau mai multe reziduuri de acid sialic
C. Sunt icarcate negativ
D. Au rol de transport activ
E. Confera rigiditate plasmalemei
23. Gangliozidul GM1: B
A. Se gaseste predilect la nivelul neuronilor
B. Se gaseste la nivelul celulelor epiteliale intestinale
C. Are rol de izolator electric
D. Este principalul constituent al mielinei
E. Confera rigiditate plasmalemei
24. Citodiereza se caracterizeaza prin urmatoarele modificari, CU B
EXCEPTIA:
A. Se adanceste santul de diviziune
B. Kinetocorii se dezagrega
C. Microtubii zonali se dezagrega
D. Mansonul proteic se dezagrega
E. Microfilamentele de actina se disperseaza in citoplasma celor doua
celule fiice
25. Degenerarea Waleriana reprezinta: D
A. Un proces de necroza a axonilor
B. Un proces de paraptoza
C. Un proces de senescenta neuronala
D. Un proces apoptotic de degradare axonala
E. Un proces de degenerare maligna neuronala
26. Receptorii intracelulari pot fi: E
A. Hormonii steroizi
B. Vitamina D
C. Retinoizi
D. Hormonii tiroidieni
E. Toate cele de mai sus
27. Receptorii pentru acetilcolina de la nivelul jonctiunii neuromusculare: D
A.Sunt receptori asociati la proteine caraus
B. Au activitate catalitica
C.Functioneaza prin mecanismul de ping-pong
D.Sunt proteine transmembranare multi-pass
E.Nici o caracteristica din cele de mai sus

28. FCCP este: D

A.sediul sintezei mitocondriale de ATP
B.Un ionofor canal
C.Permeabilizeaza membranele pentru ATP
D.Folosit pentru blocarea sintezei mitocondriala de ATP
E.O proteina caraus ATP dependenta

29. Urmatoarele aspecte caracterizeaza endoteliul vascular senescent cu C

EXCEPTIA:
A.Cresterea de volum a matricei extracelulare
B.Migrarea transendoteliala a monocitelor
C.Inhibarea expresiei unor molecule ale adezivitatii leucocitare
D.Dezorganizarea fibrelor de elastina
E.Modificarea transportului transendotelial
30. Disiparea gradientului electrochimic al H+ de la nivelul membranei interne C
mitocondriale se poate realiza:
A.Prin activarea ATP-azelor tip H+/K+
B.Prin deschiderea unor canale ionice
C.Cu ajutorul unui ionofor caraus
D.Prin activarea unor simporturi
E.Toate cele de mai sus

31. Melanocitele sunt celule care sintetizeaza pigmenti si se caracterizeaza D

prin:
A.Numerosi lizozomi
B.Enzime marker tip citocrom b5 si NADH
C.Prezenta glicoproteinelor pe fata citoplasmatica a plasmalemei
D.REN bine dezvoltat
E.Doar Asi D

32. Reciclarea membranelor: E

A.Este o functie a complexului Golgi cu rol in sortarea si ambalarea
produsilor
de secretie
B.Este specifica sacilor proximali ai complexului Golgi
C.Este prezenta in macrofage si neuroni
D.Aduce la complexul Golgi enzime si receptori
E.Doar C si D

33. In cazul unui tablou clinic evocator, pentru diagnosticul unei citopatii E
mitocondriale este necesara:
A.Studierea morfologiei mitocondriilor
B.Identificarea prezentei acidozei lactice si a cresterii raporturilor de
oxido-reducere
C.Doar investigarea enzimelor lantului respirator
D. Investigarea ADN-ului mitocondrial
E.Toate cele de mai sus

34. In nefrocitele tubului contort distal mitocondriile ocupa ….1…., energia A

eliberata fiind utilizata in procesele de ….2….
A. 1.labirintul bazal; 2. transport
B. 1.vecinatatea corpusculului bazal; 2. miscare
C. 1.centrul cinetic al cililor; 2. miscare
D. 1.labirintul bazal; 2. miscare
E. 1.polul apical; 2.transport
35. Care afirmatie NU este adevarata? C
A. Toate celulele sintetizeaza proteine cu ajutorul ribozomilor
B. Codul genetic este acelasi pentru toate celulele
C. Toate celulele inmagazineaza informatiile in genele ARN-ului
D. Proteinele controleaza structura si functia tuturor celulelor
E. Codul genetic este citit cu ajutorul ARNt
36. Absenta moleculelor de adezivitate poate explica de ce celulele tumorale B
maligne … .
A. Nu interpreteaza corect semnalele
B. Nu se autoagrega
C. Se autodistrug
D. Se autoagrega
E. Receptioneaza corect semnalele
37. Proteinele canal: C
A. Includ SGLT1 (simportul Na+/glucoza)
B. Sunt proteine enzim-like
C. Sunt pori specifici pentru transportul ionic
D. Asigura un transport saturabil al macromoleculelor
E. Include transportorii GLUT1 si GLUT2
38. Din punct de vedere morfologic celulele senescente se caracterizeaza prin: B
A. Cresterea volumului celular
B. Reducerea ratei de transcriptie
C. Cresterea bazofiliei citoplasmatice
D. Reducerea numarului de lizozomi
E. Cresterea potentialului proliferativ
39. Reticulul endoplasmatic: A
A. Sintetizeaza fosfolipide
B. Realizeaza sortarea si segregarea produsilor de secretie
C. Concentreaza produsii de secretie
D. Recicleaza membranele
E. Metabolizeaza peroxidul de hidrogen
40. Detoxifierea medicamentelor liposolubile este realizata de: B
A. Lizozomii primari
B. Reticulul endoplasmatic neted
C. Crinolizozomii
D. Reticulul endoplasmatic rugos
E. Protolizozomii
41. Intr-un ciclu celular, cantitatea de cicline depinde de balanta dintre sinteza D
si degradarea lor prin …..
A. Lipoliza ubiquitin dependenta
B. Proteoliza ubiquitin independenta
C. Fosforilarea ubiquitin independenta
D. Proteoliza ubiquitin dependenta
E. Lipoliza ubiquitin independenta
42. Etapele fagocitozei sunt: C
A. Recunnoasterea materialului ingerat - formarea fagozomului-
chemotactismul- distrugerea celulelor fagocitate
B. Chemotactism – formarea fagozomului – opsonizare- distrugerea
celulelor fagocitate
C. Chemotactism – opsonizare –formarea fagozomului –distrugerea
celulelor fagocitate
D. Recunoasterea materialului ingerat – opsonizare – chemotactism-
atasarea fagocitelor
E. Atasarea fagocitelor – formarea fagozomului – opsonizare –
recunoasterea materialului ingerat
43. Nistatina, un antifungic frecvent utilizat in practica medicala, este un C
exemplu de:
A. Ionofor caraus
B. Canal ionic cu poarta comandata de voltaj
C. Ionofor de tip canal
D. Canal de calciu de tip L
E. Canal ionic cu poarta comandata de ligand
44. Despre structura din urmatoarea imagine nu se poate afirma ca: A
A. Prezinta situsuri de fixare pentru microfilamentele de actina
B. Are rolul de a distribui fortele de tractiune intre celule
C. Poate fixa tonofilamentele
D. Are rolul de a distribui fortele de forfecare care apar intre celule
E. Prezinta situsuri de fixare pentru filamentele intermediare

45. Difuzia simpla reprezinta tipul de transport utilizat de: D

A. Ionii de Cl-
B. Glucoza
C. Ionii de Na+
D. Substantele lipofile
E. Zaharoza
46. …1… sunt proteine integrale ale plasmalemei responsabile de reglarea B
fluxului …2… al apei.
A. 1.Ionofori caraus; 2.intracitoplasmatic
B. 1.Aquaporinele; 2.transmembranar
C. 1.Canalele de Na+; 2.intracitoplasmatic
D. 1.Ionofori caraus; 2.nucleo-citoplsmatic
E. 1.Canalele de Na+; 2. transcitoplasmatic
47. Hemidesmozomii: C
A. Prezinta plakoglobina
B. Au forma de butoni care conecteaza 2 celule
C. Prezinta placa citoplasmatica dubla
D. Formeaza contactele focale sau placile de adezivitate
E. Prezinta situsuri de fixare pentru filamentele de actina
48. ….1… si …2... sunt tipuri de molecule-semnal frecvent intalnite in A
semnalizarea autocrina:
A. 1.PDGF; 2.eicosanoizii
B. 1.retinoizii; 2.eicosanoizii
C. 1.hormonii tiroidieni; 2.retinoizii
D. 1.hormonii steroizi; 2.hormonii tiroidieni
E. 1.retinoizii; 2.vitamina D
49. In celulele musculare microfilamentele de actina interactioneaza cu …1… C
iar in celulele nemusculare intra in compozitia specializarilor plasmalemei
cum ar fi …2… si …3… .
A. 1.filamentele de miozina; 2.cilii vibratili; 3.flagelii
B. 1.moleculele de miozina; 2.stereocilii; 3.flagelii
C. 1.filamentele de miozina; 2.microvilii; 3.stereocilii
D. 1.moleculele de dienina; 2.cilii vibratili; 3.stereocilii
E. 1.moeluclele de miozina; 2.microvilii; 3.cilii vibratili
50. Calea adenilat ciclazei: B
A. Utilizeaza Ca2+ ca mediator secund
B. Implica activarea receptorilor cuplati cu proteine Gs
C. Utilizeaza IP3 si DAG, ca mesageri secunzi
D. Este activata prin legarea hormonilor steroizi
E. Implica inhibarea receptorilor nucleari
51. Urmatoarele molecule semnal nu sunt liganzi pentru receptorii C
intracelulari:
A. Hormonii steroizi
B. Retinoizii
C. Hormonii polipeptidici
D. Hormonii tiroidieni
E. Vitamina D
52. Receptorii tirozin-kinazici: A
A. Prezinta activitate catalitica intrinseca
B. Utilizeaza GMPc ca mediator intracelular
C. Sunt cuplati intotdeauna la proteine canal
D. Prezinta sapte pasaje transmembranare
E. Sunt cuplati deseori cu proteinele Gs
53. Precizati care este afirmatia adevarata in ceea ce priveste structura B
moleculara a mitocondriilor:
A. Fosfatidilinozitolul este lipidul marker al matricei mitocondriale
B. Enzima marker a membranei mitocondriale externe este MAO
(monoaminoxidaza)
C. Nucleotid fosfokinaza este specifica membranei mitocondriale in-
terne
D. Fosfolipidul marker al camerei mitocondriale externe este cardio-
lipina
E. F0-F1-ATPaza este specifica matricei mitocondriale
54. Peroxinele: E
A. Sunt localizate in matricea peroxizomala
B. Au rol in biogeneza peroxizomilor
C. Sunt localizate in membranele peroxizomilor
D. Controleaza numarul si volumul peroxizomilor
E. Toate de mai sus
55. Porii nucleari B
A. Sunt cai de comunicare intre carioplasma si mediul extracelular
B. Asigura transportul ARN-ului mesager complexat cu proteine
C. Sunt structuri proteice cu simetrie octagonala
D. Asigura contactul celulelor epiteliale la matricea extracelulara
E. Sunt structuri proteice cu simetrie hexagonala
56. Despre ARNr NU se poate afirma: C
A. Este sintetizat pe matrita ADN
B. Are rol in asamblarea proteinelor ribozomale
C. Impreuna cu 10-100 ribozomi formeaza poliribozomii
D. Are rol in procesul de recunoastere intre ribozom-ARNm-ARNt
E. Sunt elemente structurale ale ribozomilor
In cazul cresterii glicemiei, postprandial, se vor activa …. care vor realiza A
apoi preluarea glucozei din sange.
A. Uniporterii GLUT4 de la nivelul adipocitelor
B. Simporturile Na+/glucoza de la nivelul eritrocitelor
C. Uniporturile GLUT2 de la nivelul nefrocitelor
D. Antiporturile Na+/glucoza de la nivelul enterocitelor
E. Uniporterii GLUT5 de la nivelul muschilor
57. Despre pompa de H+/K+ NU se poate afirma: despre pompa de h+.. C
A. Realizeaza efluxul de H+
B. Este o pompa ionica de tip P
C. Realizeaza efluxul de K+
D. Furnizeaza H+ in lumenul gastric
E. Prezinta 2 subunitati
58. Proteinele G: D
A. Leaga adenin-nucleotide
B. Prezinta 2 subunitati: F0 si F1
C. Sunt proteine transmembranare multi-pass
D. Sunt localizate pe fata interna a plasmalemei
E. Sunt proteine transmembranare uni-pass
59. Etapa M a ciclului celular nu se caracterizeaza prin: C
A. Disparitia nucleului ca entitate
B. Aparitia cromozomilor
C. Autoreplicarea genomului
D. Dedublarea centrozomului parental
E. Aparitia inelului contractil
60. Poliribozomii: A
A. Sunt complexe formate din 10-100 ribozomi si o molecula de
ARNm
B. Sunt structuri localizate pe fata interna a membranei nucleare
externe
C. Sunt structure formate din 10-100 molecule de ARNt si 2
molecule de ARNr
D. Sunt complexe atasate reticulului endoplasmatic
E. Reprezinta matrita esentiala pentru descifrarea codului genetic
61. Jonctiunile stranse: B
A. Prezinta situsuri de fixare pentru filamentele intermediare
B. Constituie elemente de rezistenta in calea de transport paracelular
a solvitilor
C. Se realizeaza sub forma contactelor focale, placi de adezivitate
D. Faciliteaza anumite tipuri de miscare celulara
E. Prezinta placi citoplasmatice duble
62. Referitor la membrana mitocondriala, NU este adevarat: D
A. Cea externa este mai bogata in lipide
B. Cea interna formeaza crestele mitocondriale
C. Cea externa nu prezinta F0-F1-ATPaza
D. Cea interna prezinta o rigiditate mai mare
E. Cea externa contine cantitati mari de acizi grasi saturati
63. Genele Ced3 si Ced4 sunt doua gene care devin functionale in celulele A
care intra in:
A. Apoptoza
B. Interfaza
C. Necroza
D. Mitoza
E. Meioza
64. …… este etapa ciclului celular caracterizata printr-o intensa activitate me- C
tabolica: autoreplicarea genomului, transcriptia lui, biosintezele proteice.
A. Mitoza segmentara
B. Metafaza I
C. Iinterfaza
D. Metafaza II
E. Citodiereza
65. Un exemplu de secretie constitutiva este si: B
A. Secretia insulinei de catre adipocite
B. Secretia colagenului de catre fibroblaste
C. Secretia glucagonului de catre hepatocite
D. Secretia insulinei de catre hepatocIte
E. Secretia glucagonului de catre adipocite
66. Miscarea ciliara este determinata de interctiunea dintre ….1… si …2…, C
printr-un mecanism de glisare a ….3….
A. 1.dineina; 2.actina; 3.microtubilor
B. 1.tubulina; 2.miozina; 3.microfilamentelor de actina
C. 1.tubulina; 2.dineina; 3.microtubilor
D. 1.actina; 2.miozina; 3.filamentelor intermediare
E. 1.tubulina; 2.actina; 3.filamentelor de miozina
67. Receptorii care activeaza calea JAK-STAT: D
A. Sunt proteine transmembranare multi-pass
B. Prezinta activitate enzimatica intrinseca
C. In repaus sunt sub forma dimerizata
D. Sunt implicati in initierea proceselor de transcriptie
E. Utilizeaza ca molecule ligand proteinele STAT
68. Referitor la transportorii de tip ABC, este falsa urmatoarea afirmatie: E
A. Sunt ATP-aze transmembranare
B. MDR-ATP-aza functioneaza ca un canal de Cl- sensibil de volum
C. Contin o caseta de legare a ATP-ului
D. CFTR' este implicata in transportul ionilor de Cl- prin membrana
E. Realizeaza un transport pasiv al ionilor prin difuzie facilitata
69. Complexul Golgi are rol important in: B
A. Sinteza proteinelor multi-pass
B. Sinteza mucopolizaharidelor
C. Sinteza proteinelor uni-pass
D. Sinteza fosfolipidelor
E. Sinteza colesterolului
70. ….. are rol important in remodelarea celulara din timpul diferentierii A
organismelor multicelulare si in turn-over-ul global al componentelor
celulare.
A. Autofagia
B. Fagocitoza
C. Heterofagia
D. Crinofagia
E. Pinocitoza
71. In etapa de initiere a sintezei proteice: C
A. Semnalul de initiere la nivelul ARNr este codonul UAA
B. Are loc activarea aminoacizilor, prin legarea ARNm
C. La eucariote, primul semnal recunoscut este capatul 5'
D. Semnalul de initiere la nivelul ARNm este codonul UAG
E. La procariote, primul semnal recunoscut este secventa Kozak de la
capatul 3'
72. Despre lipidele membranare se poate afirma ca: A
A. Sfingomielina nu contine glicerol
B. Colesterolul este puternic hidrofil
C. Gangliozidele au incarcare pozitiva
D. Fosfatidilserina este localizata pe fata externa a plasmalemei
E. Cerebrozidele sunt cele mai frecvente fosfolipide
73. Membrana celulara reprezinta urmatoarele caracteristici, CU E
EXCEPTIA:
A. Este frontiera dintre teritoriul celulei si mediul extracelular
B. Confera individualitate celulei
C. Regleaza schimburile dintre celula si mediul extracelular
D. Asigura interactiunea cu alte celule
E. Reprezinta sediul memoriei genetice

74. Plasmalema intervine in urmatoarele mecanisme, CU EXCEPTIA: E

A. Adezivitate celulara
B. Miscare celulara
C. Fixare de substante
D. Recunoastere celulara
E. Replicare celulara

75. Etapele fagocitozei sunt urmatoarele, CU EXCEPTIA: C

A. Recunoasterea materialului de ingerat
B. Inglobarea- prin emiterea de pseudopode
C. Calea reciclarii receptorilor
D. Distrugerea celulei fagocitate
E. Chemotactism

76. Organitele principale in producerea si descompunerea H₂0₂ sunt: D

A. Mitocondriile
B. Lizozomii
C. Nucleul
D. Peroxizomii
E. Complexul Golgi

77. Moleculele de adezivitate se impart in urmatoarele superfamilii, CU D

EXCEPTIA:
A. Cadherine
B. Selectine
C. Imunoglobuline
D. Plasmodesmate
E. Integrine

78. Degradarea ciclinelor, precum si a numeroaselor alte proteine B

intracelulare se realizeaza printr-un mecanism ce implica:
A. Factori de crestere
B. Ubiquitina
C. Factori de transcriptie
D. Proteina P53
E. C.A.K.
79. Printre functiile proteinelor membranare se numara urmatoarele, CU B
EXCEPTIA:
A. Asigura schimburile pasive intre celula si mediul inconjurator
B. Rol de transport activ fara consum de energie prin intermediul
canalelor ionice
C. Transmiterea mesajelor ce se realizeaza intre exteriorul si interiorul
celulei
D. Rol biochimic activ de catalizare a proceselor metabolice atasate
plasmalemei
E. Intervin in mentinerea celulelor de contact

80. Caracteristicile ionoforilor sunt, CU EXCEPTIA: E

A. Molecule mici
B. Molecule hidrofobe
C. Sunt sintetizati de microorganisme
D. Maresc permeabilitatea bistratului lipidic membranar
E. Permit deplasarea ionilor invers gradientului electrochimic al acestora

81. Transportul glucozei la nivel intestinal si renal necesita urmatoarele D

componente, CU EXCEPTIA:
A. Na K-ATP-aza
B. SGLT1- simportul Na/glucoza localizat in zona apicala a plasmalemei
C. Uniportul prin transportorii GLUT 5, localizati in zona bazolaterala a
plasmalemei
D. Uniportul prin transportorii GLUT 13, localizati in zona apicala a
plasmalemei
E. Simporturile Na/K/2 Cl

82. Miozina are urmatoarele caracteristici, CU EXCEPTIA: E

A. Este una din cele mai frecvente proteine din organism
B. Reprezinta una din proteinele asociate filamentelor de actina
C. Este o caracteristica a celulelor musculare
D. Este o caracteristica a celulelor nemusculare
E. nu este o enzima unica

83. Ansamblarea microtubilor se realizeaza prin, CU EXCEPTIA: C

A. Procese de polimerizare ale dimerilor tubulinici alfa si beta
B. Asamblarea este dependenta de concentratia dimerilor de tubulina
C. Asamblarea este independenta de concentratia dimerilor de tubulina
D. Asamblarea microtubilor este asemanatoare cu cea a filamentelor de
actina
E. Dupa asamblare, stabilitatea microtubilor depinde de temperatura
84. Functiile specifice reticulului endoplasmatic rugos sunt, CU EXCEPTIA: E
A. Sinteza proteinelor
B. Sortarea proteinelor prin prezenta ribozomilor atasati
C. Translocarea proteinelor solubile
D. Glicozilarea lantului polipeptidic
E. Eliberarea/ sechestrarea ionilor de Ca+

85. Filamentele de microtubi se deosebesc de microfilamente prin, CU E

EXCEPTIA:
A. Filamentele de microtubi sunt extrem de stabile
B. Filamentele de microtubi nu pot cupla nucleotide
C. Filamentele sunt structuri fibrilare alfa-helicale
D. Polimerizarea filamentelor de microtubi este independenta de ATP si
GTP
E. Polimerizarea filamentelor de microtubi este dependenta de ATP si
GTP

86. Porozomii: E
A. Contin hidrolaze acide
B. Au rol in glicozilarea lantului polipeptidic
C. Intervin in oxidarea acizilor grasi
D. Intervin in metabolismul peroxidului de hidrogen
E. Se mai numesc pori de fuziune
87. Entozis reprezinta: D
A.Un tip de moarte celulara care se desfasoara haotic
B.Un fenomen pasiv, necontrolat
C.Un fenomen care afecteaza celulele invecinate
D.Includerea unei celule victima in interiorul unei celule agresor
E.Un proces reversibil, descoperit recent
88. Cariorexis reprezinta: B
A. Disparitia nucleului
B. Fragmentarea nucleului
C. Picnoza nucleara
D. Alterarea ciclului celular
E. Un tip de necroza
89. In care etapa a meiozei are loc fenomenul de crossing-over? B
A. Stadiul pahiten
B. Stadiul diploten
C. MetafazaII
D. Stadiul zigoten
E. Nici una din cele de mai sus
90. Telofaza se caracterizeaza prin urmatoarele modificari, CU EXCEPTIA: E
A. Are loc despiralizarea cromozomilor
B. Dureaza aproximativ 20 minute
C. Apar nucleolii
D. Apare invelisul nuclear din fragmente de reticul endoplasmatic
E. Microtubii zonali se dezagrega
91. Autoschizis reprezinta: A
A. Pierderea unor zone largi din citplasma libera prin auto-excizii
B. Moartea celulara prin exces de neurotransmitatori
C. Moartea celulara programata fara implicarea caspazelor si fara
fragmentarea ADN
D. Moartea celulara programata care are loc cu vacuolizarea
plasmalemei si marirea de volum a mitocondriilor
E. Autodegradarea controlata cu ajutorul enzimelor lizozomale
proprii
92. Paraptoza reprezinta: C
A. Pierderea unor zone largi din citplasma libera prin auto-excizii
B. Moartea celulara prin exces de neurotransmitatori
C. Moartea celulara programata fara implicarea caspazelor si fara
fragmentarea ADN
D. Autodegradarea controlata cu ajutorul enzimelor lizozomale
proprii
E. Un proces apoptotic de degradare axonala
93. Valinomicina: C
A. Este o proteina-canal
B. Este o proteina-caraus
C. Transporta K+ prin bistratul lipic
D. Transporta H+ prin bistratul lipidic
E. Transporta Ca++, Mg++ prin bistratul lipidic
94. Gramicidina A: D
A. Este o proteina-caraus
B. Necesita consum de ATP
C. Permite transportul unor antifungice ca nistatina si amfotericina B
D. Este un ionofor specific pentru sodiu
E. Transporta Ca++, Mg++ prin bistratul lipidic
95. Care dintre afirmatiile legate de difuzia facilitata NU este corecta? B
A. Permite traversarea bistratului lipidic conform gradientului de
concentratie
B. Valoarea maxima a transportului este influentata de ecuatia lui
Nernst
C. Exista o viteza maxima de transport
D. Se desfasoara conform cineticii Michaelis-Menten
E. Fiecare uniportor transporta numai un singur tip de molecula
96. Proteinele uniport au urmatoarele caracteristici cu EXCEPTIA: B
A. Coeficientul de partitie K este irelevant in cazul moleculelor
transportate
B. Fiecare uniporter transporta mai multe tipuri de molecule
C. Exista Vmax pentru acest tip de transport
D. Rata difuziei facilitate prin uniporteri este superioara celei prin
difuzia simpla
E. Sunt molecule mici hidrofile
97. In care din urmatoarele activitati celulare este implicat fosfatidilinositolul: C
A. Adezivitatea celula-celula
B. Adezivitatea celula-matrice
C. Semnalizarea celulara
D. Schimbul de molecule si ioni
E. Sinteza de proteine
98. Ca-ATP-aza din plasmalema: C
A. Transporta ioni de calciu spre interiorul celulei
B. Este o ATP-aza de tip V
C. Transporta ioni de Ca in afara celulei
D. Se aseamana ca structura cu ATP-aza de protoni
E. Este reglata de histamina
99. Proteina care realizeaza transportul Na+/Ca2+: B
A. Realizeaza un transport ATP-independent
B. Este o proteina antiport la nivelul musculaturii cardiace
C. Este un antiport cu rol in reglarea pH-ului celular
D. Este un simport
E. Este o ATP-aza din membrana mitocondriei
100. Pe calea de semnalizare ce utilizeaza AMPc ca mesager secund D
receptorul cuplat cu proteinaG stimuleaza:
A. Fosfolipaza C
B. Calmodulina
C. Proteinkinaza C
D. Adenilatciclaza
E. Nici una de mai sus
101. Grupul transportatorilor tip ABC: A
A. Este un grup de proteine cu un domeniu omolog de legare a ATP
B. Sunt proteine canal
C. Se gasesc in membrana lizozomilor
D. Sunt pompe de tip F
E. Includ transportorii GLUT
102. Care din urmatoarele evenimente NU implica participarea elementelor A
citoscheletului:
A. Autoansamblarea lipidelor in bistrat
B. Schimbarea pozitiei organitelor in celula
C. Segregarea cromosomiala in timpul mitozei
D. Separarea celulelor fiice la sfirsitul diviziunii
E. Nici una din cele de mai sus

103. Proteinele uniport: A

A. Transporta numai un singur tip de molecule sau un grup de
molecule inrudite
B. Efectueaza un transport pentru care coeficientul de partitie este
esential
C. Sunt proteine atasate plasmalemei
D. Realizeaza un transport nespecific
E. Realizeaza o difuzie simpla prin plasmalema
104. Indicati care din urmatoarele mecanisme prezente la nivel celular implica C
miscari de translatie a unor proteine in grosimea bistratului lipidic:
A.Exocitoza
B.Fagocitoza
C.Endocitoza mediata de receptori
D.Difuzia facilitata de proteine caraus
E.Semnalizarea prin hormoni steroizi

105. La nivelul endozomului primar datorita pH-ului scazut: A

A.Este impiedicata disocierea EGF de receptor
B.Se elibereaza transferina din legatura cu receptorul
C. Este impiedicata disocierea R-LDL
D.Se realizeaza hidroliza esterilor de colesterol
E. Se realizeaza digestia proteinelor receptor

106. Desensibilizarea reprezinta: C

A.Inactivarea unor enzime specifice
B.Un mecanism ce permite unei celule sa nu raspunda la o schimbare din
mediul sau extracelular
C.Legarea unei molecule de arestina la receptor
D.Hidroliza proteinelor G activate
E.Fosforilarea subunitatii α din cadrul unei proteine G activate

107. Modul de semnalizare autocrin: D

A.Este un sistem de semnalizare care determina toate celulele unui
organism sa se comporte ca un tot unitar
B.Este prezent in cadrul semnalizarii neuron-celula efectoare
C.Este un sistem de comunicare intricat cu cel endocrin
D.Este prezent in timpul dezvoltarii embrionare in vederea accentuarii
unei directii de diferentiere
E.Se intalneste in comunicarea prin hormonii steroizi

108. Efectele importante ale lipidelor membranare asupra proprietatilor B

biologice ale membranei NU includ:
A.Furnizarea de precursori pentru o serie de mesageri activi cu rol in
reglarea unor functii celulare
B.Rol de receptori ce asigura comunicarea intercelulara
C.Faciliteaza fuziunea sau inmugurirea membranei in cursul procesului de
secretie celulara
D.Determinarea starii fizice a membranei
E.Flexibilitatea membranelor
109. Care din urmatoarele molecule reprezinta reglatori ai activitatii B
proteinelor G:
A.Protein-kinaza C
B.Factorii de schimb guanin-nucleotidici
C.Activatori ai kinazelor
D.Fosfolipaza Cβ
E.AMPc

110. Printre caracteristicile pompelor de tip V NU se numara: D

A.Acidifierea unor compartimente celulare
B.Pomparea de protoni in urina in formare
C.Implicare in mentinerea echilibrului acido-bazic al organismului
D.Functionarea implica utilizarea ATP pentru fosforilarea proteinei
E. Se regasesc la nivelul veziculelor sinaptice

111. Moleculele ce contin unul sau mai multe reziduuri de acid sialic pot fi C
receptori ai unor semnale normale intre celule si sunt:
A.Fosfogliceride membranare
B.Cerebrozide
C.Gangliozide
D.Singurele fosfolipide membranare ce nu contin glicerol
E.Doar C si D

112. Formarea placentei este rezultatul proliferarii citotrofoblastelor care se C

considera a fi rezultatul unei stimulari :
A.Neurocrine
B.Paracrine
C.Autocrine
D.Endocrine
E.Prin contact direct

113. Difuzia facilitata de proteine caraus NU este caracterizata de unul din C

urmatoarele aspecte: si
A.Are la baza mecanismul de ping-pong –modificare conformationala F
reversibila
B.Sensul trecerii substantelor prin plasmalema este determinat de
gradientul de
concentratie
C.Transportul este nespecific
D.Solubilitatea in lipide a moleculelor transportate este scazuta
E.Schimbarile conformationale nu implica fosforilarea/defosforilarea
proteinei
F Schimbarile conformationale au la baza fosforilarea/defosforilarea
proteinei
114. Care este ordinea mecanismelor de transport din imaginea de mai jos? D
A.1=transport ATP independent; 2=fagocitoza; 3=pinocitoza in faza
fluida
B.1=difuziune simpla; 2=endocitoza mediata de receptori; 3=pinocitoza
in faza fluida
C.1=exocitoza; 2=fagocitoza; 3=endocitoza mediata de receptori
D.1= fagocitoza; 2=endocitoza mediata de receptori; 3= pinocitoza in
faza fluida
E.1=fagocitoza; 2=pinocitoza in faza fluida; 3=endocitoza mediata de
receptori

1 2 3
115. Alegeti ordinea corecta corespondenta pentru imaginea de mai jos, D
referitoare la semnalizarea prin hormoni polipeptici: (abrevieri:PKA
protein-kinaza A; Gs - proteina G stimulanta, AC - adenilatciclaza)

A).PKA, Gs, AMPc, AC

B).AC, PKA, Gs, AC
C).Gs, AC, PKA, AMPc
D).Gs, AC, AMPc, PKA
E).Gs, AMPc, AC, PKA

116. Care din structurile urmatoarele sunt necesare transportului glucozei : B

A.Ca2+ - ATP-azele, Na+/K+-ATP-aza, prot. GLUT
B.Na+-K+ - ATP-aza, prot. GLUT
C.Simporturile Na+/K+/2Cl-, canalele de K+ si Cl-
D.Simportul Na+/glucoza,antiportul Na+/H+
E.Na+/K+-ATP-aza, GLT-4,antiportul 3 Na+/ Ca2+
117. Transportul vezicular intre diverse compartimente celulare,miscarile A
fibroblastelor si leucocitelor se realizeaza cu ajutorul:
A. filamentelor de actina si miozina,microtubilor
B. tonofilamentelor si filamentelor de actina
C. moleculelor de vimentina si tubulina
D. filamentelor intermediare
E.doar B si C

118. Vitamina E traverseaza membrana plasmatica prin: D

A.Difuzie facilitata
B.Proteine canal
C.Proteine caraus
D.Difuzie simpla
E.Proteine fibrilare

119. Ce sistem de transport este ilustrat in imagine? B

A.Sistem uniport, activ tip P
B.Sistem uniport activ tip F
C.Sistem uniport, pasiv tip difuziune facilitata
D.Sistem uniport, activ tip V
E.Sistem de pompare moleculara

120. Utilizarea unor molecule ce permeabilizeaza selectiv membrana interna A

mitocondriala pentru H+determina:
A. Blocarea productiei mitocondriale de ATP
B. Stimularea sintezei de ATP
C. Nu influenteaza sinteza de ATP
D.Permite intrarea unor molecule de ADP
E.Determina un eflux de ATP
121. Specializarile plasmalemei a caror functie principala variaza in raport cu D
specia si tipul celular sunt:
A.Stereocilii
B.Microvilii
C.Platoul striat si marginea in perie
D.Cilii vibratili
E.Toate cele de mai sus

122. Care din mecanismele de mai jos reprezinta un exemplu de exocitoza: B

A.Chemotactismul
B.Regurgitarea celulara
C.Transportul β-VLDL-ului plasmatic
D.Formarea fagolizozomilor
E.Translocarea peroxinelor

123. Catalaza este: C

A.Enzima marker a membranei externe mitocondriale
B.Enzima lizozomala
C.Enzima din matricea peroxizomala
D.Se regaseste in cisternele trans-Golgi
E.Enzima prezenta in membrana REN

124. Printre functiile peroxizomilor NU se numara: B

A.β-oxidarea acizilor grasi cu lant lung de atomi de carbon
B.Remodelarea celulara
C.Sinteza plasmalogenilor
D.Oxidarea L-aminocizilor
E.Sinteza de acizi biliari

125. Functiile REN NU includ: C

A.Sinteza lipidelor la nivelul celulelor din mucoasa intestinala
B.Eliberarea glucozei din glicogen la nivelul hepatocitelor
C.Glicozilarea lanturilor polipeptidice
D.Sinteza de fosfolipide pentru organitele celulare
E.Doar C si D

126. Poliribozomii: D
A.Sunt organite celulare nemembranare
B.Cuprind 2 subunitati
C.Se gasesc in special in celulele din mucoasa intestinala
D.Cei atasati membranei RE intervin in sinteza hormonilor
E.Cei liberi din citoplasma participa la sinteza proteinelor de export
127. Membrana externa mitocondriala: D
A.Cuprinde enzimele lantului respirator
B. Cuprinde enzimele implicate in oxidarea acizilor grasi
C.Cardiolipina este molecula fosfolipidica marker
D.Prezinta porine pentru molecule sub 5000Da
E.Cuprinde doua molecule de ARNr

128. Printre caracteristicile metazoarelor putem aminti: E

A. Sunt constituite din grupe de celule diferite
B. Au o viata autonoma
C. Prezinta sisteme complexe de comunicatii
D. Sunt organisme pluricelulare
E. Toate de mai sus
129. Numarul mitocondriilor: E
A. Variaza cu necesitatile energetice ale celulei
B. Este redus in hepatocite
C. Este crescut in adipocite
D. Este redus in limfocite
E. Sunt adevarate c si d
130. Se considera ca peroxizomii sunt organite celulare generate de …… prin A
inmugurire si fisiune.
A. Reticulul endoplasmatic neted
B. Reteaua cis-Golgi
C. Reticulul endoplasmatic rugos
D. Reteaua trans-Golgi
E. Sacii golgieni
131. Pentru celulele normale, accentuarea multiplicarii este asociata de o E
accelerare a proceselor ………, care elimina surplusul celular.
A. Antiapoptotice
B. Mitotice
C. Proliferative
D. De diferentiere
E. Apoptotice
132. Spre deosebire de celulele normale celulele tumorale … . D
A. Se autodistrug
B. Se autoagrega
C. Devin mature
D. Raman imature
E. Devin specializate
133. Ciclinele utilizeaza receptori: B
A. Cuplati cu proteinele Gq
B. Tirozin-kinazici
C. Intracitoplasmatici, guanilatciclazici
D. Cuplati cu proteinele Gs
E. Membranari, guanilatciclazici
134. Urmatoarea structura nu contine: D

A. Colesterol
B. Gangliozide
C. Glicolipide
D. Ribozomi
E. Glicoproteine
135. Nucleolul are rol in sinteza : D
A. ARNt
B. ARNm
C. ADN monocatenar
D. ARNr
E. ADN bicatenar
136. Fosfolipidul cel mai frecvent intalnit este …1… care, ca si restul fosfo- B
lipidelor, are o proprietate de ...2... caracteristca.
A. 1.sfingozina; 2.transport
B. 1.fosfatidilcolina; 2.autoasamblare
C. 1.colesterolul; 2.rotatie
D. 1.fosfatidilinozitolul; 2.autoasamblare
E. 1.colesterolul; 2.autoasamblare
137. Transportul colesterolului in celula se face prin: D
A. Fagocitoza
B. Transport activ primar, pompe ionice
C. Endocitoza in faza fluida
D. Pinocitoza mediata de recptori
E. Transport activ secundar, pompe moleculare
138. ….. poate absorbi sau fixa anticorpi citofili care modifica fagocitoza D
jucand un rol deosebit de important in fenomenele de endocitoza.
A. Lipozomul
B. Peroxizomul
C. Lizozimul
D. Glicocalixul
E. Liposomul
139. Miozinele: A
A. Sunt proteine asociate filamentelor de actina
B. Prezinta doua forme: G si F
C. Mediaza interactiunea limfocite-macrofage
D. Prezinta doua forme M si Z
E. Mediaza interactiunea leucocite-perete vascular
140. Referitor la specializarile polului apical al palsmalemei, urmatoarea A
afirmatie este falsa:
A. Stereocilii sunt formati din mai multe dublete de microtubi
B. Cilii vibratili sunt localizati in trompele uterine
C. Microvilii formeaza platoul striat
D. Stereocilii sunt specializari imobile
E. Microvilii formeaza marginea in perie
141. La nivel mitocondrial, fluxul de electroni este asociat cu un ………. prin C
membrane ceea ce determina un gradient chimic si unul electric.
A. Transfer de ioni
B. Transport de nucleotide
C. Transfer de protoni
D. Transport de molecule
E. Transfer de ionofori
142. Referitor la procariote, care afirmatie este falsa? D
A. Nu poseda invelis nuclear
B. ARN-ul si proteinele sunt sintetizate in acelasi compartiment
C. Prezinta nucleoizi
D. ADN-ul si proteinele histone formeaza in timpul diviziunii un
numar variabil de cromozomi
E. Includ arhebacteriile si eubacteriile
143. Proteinele care formeaza baza structurii moleculare a jonctiunilor GAP C
sunt:
A. Cingulinele
B. Catexinele
C. Conexinele
D. Ciclinele
E. Cateninele
144. Necroza nu este intalnita in: D
A. Inflamatie
B. Traume fizice
C. Impacturi mecanice
D. Turn-over-ul celular
E. Infarct
145. Despre pompele ionice de tip F NU se poate afirma: B
A. Sunt ATP-sintetaze
B. Sunt specifice membranei lizozomale
C. Se gasesc in membrana bacteriilor
D. Sunt ATP-aze
E. Se gasesc in membrana mitocondriilor
146. Insulina utilizeaza receptori: C
A. Membranari, fara activitate enzimatica
B. Intracitolasmatici, cu activitate guanilat-ciclazica
C. Membranari, cu activitate enzimatica
D. Intranucleari
E. Membranari, cu activitate guanilat-ciclazica
147. Transportul activ secundar este asigurat de: D
A. Transportorii de tip ABC
B. Pompele ionice de tip F
C. Pompele Na+/K+
D. Simportul Na+/glucoza
E. Pompele H+/K+
148. Grupa antigenelor de suprafata include: D
A. Glicoproteinele lizozomale
B. Glicolipidele lizozomale
C. Glicolipidele peroxizomale
D. Glicoproteinele glicocalixului
E. Glicoproteinele peroxizomale
149. Calea fosfolipazei Cβ utilizeaza: A
A. Receptori membranari cuplati cu proteinele Gq
B. AMPc, ca mediator secund
C. Receptori membranari cuplati cu proteinele Gs
D. GMPc, ca mediator secund
E. Receptori membranari cuplati cu proteinele Gi
150. Teoriile pasive ale senescentei nu includ: B
A. Teoria radicalilor liberi
B. Inactivarea copierii multiple a secventelor ADN
C. Degradarea proteinelor alterate
D. Acumularea de reziduuri
E. ”Catastrofa erorii”
151. Sacii si cisternele complexului Golgi se impart in zonele: A
A. Cis, proximala
B. Trans, apropiata de nucleu
C. Cis, de maturare
D. Trans, apropiata de reticulul endoplasmatic
E. Trans, de formare
152. Lecitina este sintetizata in: D
A. Sacii golgieni
B. Ribozomi
C. Reteaua cis-Golgi
D. Membranele reticulului endoplasmatic
E. Reteaua trans-Golgi
153. Mobilitatea mitocondriala poate fi observata in: C
A. Microscopia optica in lumina polarizata
B. Microscopia electronica de transmisie
C. Microscopia in contrast de faza
D. Microscopia optica clasica
E. Microscopia electronica de baleiaj
154. Transportul Ca2+ se poate realiza prin: E
A. Pompele ionice de tip V
B. Simportul 3Na+/Ca2+
C. Pompele ionice de tip F
D. Simportul Na+/3Ca2+
E. Pompele ionice de tip P
155. Organitul celular nemembranar care participa la sinteza proteinelor prin D
asamblarea acizilor aminati intr-o ordine stabilita de ARNm si ARN t
este:
A. Reteaua cis-Golgi
B. Nucleolul
C. Reteaua trans-Golgi
D. Ribozomul
E. Nucleul
156. Autoreplicarea genomului se realizeaza in: A
A. Etapa S a interfazei
B. Etapa M a ciclului cellular
C. Etapa G1 a interfazei
D. Punctul G0
E. Etapa G2 a interfazei
157. Lizozomii primari sunt: C
A. Fagolizozomii
B. Citolizozomii
C. Protolizozomii
D. Autolizozomii
E. Crinolizozomii
158. Evacuarea neurotransmitatorilor in spatiul sinaptic se realizeaza printr-un C
proces de:
A. Endocitoza mediata de receptori
B. Fagocitoza
C. Exocitoza
D. Pinocitoza
E. Transcitoza mediata de receptori
159. Organitul cellular cu rol essential in biogeneza membranelor este: E
A. Reticulul endoplasmatic neted
B. Ribozomul
C. Peroxizomul
D. Reticulul endoplasmatic rugos
E. Complexul Golgi
160. Canalele ionice se caracterizeaza prin: B
A. Sunt proteine periferice localizate exclusiv pe fata externa a
plasmalemei
B. Sunt proteine membranare integrale, multi-pass
C. Asigura intotdeauna un transport ATP-dependent
D. Sunt proteine periferice localizate exclusiv pe fata externa a
plasmalemei
E. Asigura un transport de o mie de ori mai ineficient decat
proteinele caraus
161. Elementele citoscheletale implicate in transportul vezicular dintre
diversele compartimente celulare sunt:
A. Microfilamentele de actina G
B. Filamentele intermediare
C. Microfilamentele de actina F
D. Microtubii
E. Miozinele
162. Glucoza poate fi transportata: B
A. Activ, prin difuzie facilitata
B. Pasiv, cu ajutorul transportorilor GLUT
C. Activ, prin antiportul Ca2+/glucoza
D. Pasiv, prin simportul Na+/glucoza
E. Activ, prin difuzie simpla
163. In aceasta imagine se poate identifica: B
A. Exocitoza
B. Pinocitoza in faza fluida
C. Fagocitoza
D. Pinocitoza mediata de receptori
E. Transcitoza
164. Receptorii cu activitate guanilat-ciclazica utilizeaza …1… ca mediator C
intracelular, asa cum receptorii cuplati cu protein G utilizeaza …2….
A. 1.AMPc; 2.IP3
B. 1.Ca2+; 2. DAG
C. 1. GMPc; 2. AMPc
D. 1.AMPc; 2. DAG
E. 1.IP3; 2. GMPc
165. Proteinele motrice asociate microtubilor sunt: A
A. Kinezinele
B. Vinculinele
C. Spectrinele
D. Miozinele
E. Troponinele
166. Lipozomii: E
A. Transporta medicamente
B. Sunt vezicule sferice
C. Transporta molecule de ADN
D. Se formeaza prin eliberarea fosfolipidelor in mediu apos
E. Toate de mai sus
167. Alegeti afirmatia adevarata: D
A. Membrana nucleara externa se continua cu lumenul reticulului
endoplasmatic neted
B. Porii nucleari asigura transporturile dintre nucleu si nucleol
C. Membrana nucleara interna prezinta ribozomi atasati
D. Cisterna perinucleara se continua cu lumenul reticulului endo-
plasmatic rugos
E. Spatiul intermembranar se continua cu lumenul complexului
Golgi
168. Lipidele membranare pot efectua mai multe tipuri de miscari, CU C
EXCEPTIA:
A. Miscari de rotatie
B. Miscari de bascula
C. Miscari de translatie
D. Miscare flip-flop
E. Difuzie laterala

169. Proprietatile receptorilor biologici sunt, CU EXCEPTIA: C

A. Specificitate de legare
B. Saturabilitate
C. Unicitate
D. Specificitate de raspuns
E. Pluralitatea

170. Filamentele de actina se gasesc in urmatoarele structuri, CU EXCEPTIA: D

A. Muschi striat
B. Muschi neted
C. Microvili
D. Celule procariote
E. Celule eucariote

171. Structura nucleului cuprinde, CU EXCEPTIA: C

A. Invelis nuclear
B. Cromatina
C. Centriol
D. Nucleol
E. Carioplasma

172. Functiile invelisului nuclear sunt, CU EXCEPTIA: D

A. Metabolice
B. Sinteza fosfolipidelor si colesterolului
C. De transport
D. Ribozomii nu participa la sinteza proteinelor
E. Detoxifiere celulara

173. Nucleolii nu indeplinesc rolul de: B

A. Sinteza ARNr
B. Glicozilarea proteinelor
C. Pregatirea mitozei
D. Transferul ARNm in citoplasma
E. Transferul ARNt in citoplasma
174. Ribozomii au urmatoarele caracteristici, CU EXCEPTIA: B
A. Mai sunt numiti si corpusculii lui Palade
B. Sunt denumiti corpusculii BERG
C. Sunt organite nemembranare
D. Participa la sinteza proteinelor
E. Sunt absenti la nivelul eritrocitelor

175. Reticulul endoplasmatic rugos se gaseste in abundenta in celulele A

implicate in:
A. Sinteza celulara
B. Eliberarea/sechestrarea ionilor de Ca²⁺
C. Transportul ionilor de K⁺
D. Detoxifiere
E. Eliberarea glucozei in glicogen

176. Care este principala diferenta structurala intre reticulul endoplasmatic E

rugos si reticulul endoplasmatic neted:
A. Adezivitatea la alte structuri celulare
B. Prezenta sau absenta de ADN
C. Numai RER reprezinta uzina de membrane a celulei
D. Numai REN joaca rol de suport mecanic pentru citoplasma
E. Prezenta sau absenta ribozomilor

177. Viata majoritatii populatiilor celulare din organismul uman poate fi D

impartita in 4 faze, CU EXCEPTIA:
A. Functionarea normala
B. Senescenta
C. Agonia
D. Diviziunea celulara
E. Apoptoza

178. Factorii care influenteaza producerea senescentei sunt, CU EXCEPTIA: D

A. Activarea oncogenelor
B. Medicatia cititoxica
C. Stresul oxidativ
D. Diviziunea celulara
E. Disfunctie telomerica

179. Apoptoza reprezinta: C

A. Moartea patologica a celulei
B. Moartea prematura a celulei
C. Moartea programata a celulei
D. Proliferarea necontrolata a celulei
E. Imbatranirea prematura a celulei
180. Care din urmatoarele etape nu este inclusa in mitoza somatica? E
A. Profaza
B. Metafaza
C. Citodiereza
D. Prometafaza
E. Interfaza

181. In ce faza a mitozei, cromozomii se deplaseaza catre cei 2 poli ai celulei? B

A. Interfaza
B. Anafaza
C. Profaza
D. Metafaza
E. Telofaza

182. Care sunt etapele succesive ale interfazei? C

A. Fazele G0,G1
B. Fazele G1,G2
C. Fazele G1,S,G2
D. Fazele G1,S
E. Fazele G0,G1,S

183. Nucleul este format din urmatoarele, CU EXCEPTIA: E

A. Invelis nuclear
B. Cromatina fin granulara
C. Cromatina granulara
D. Nucleol
E. Citozol

184. Din punct de vedere biochimic, plasmalema nu este constituita din D

urmatoarele clase de compusi:
A. Lipide
B. Glucide
C. Proteine
D. Vitamine
E. Carbohidrati

185. Printre principalele functii ale glicocalixului se numara urmatoarele, CU B

EXCEPTIA:
A. Rol de protectie a plasmalemei
B. Rol de adsorbtie
C. Rol de absorbtie
D. Rol in adezivitatea celulara
E. Rol in fenomenele de recunoastere celulara
186. Clasificarea jonctiunilor de ancorare o reprezinta urmatoarele: A
A. Jonctiuni stranse
B. Desmozomi
C. Hemidesmozomi
D. Jonctiuni de adezivitate intre celule
E. Jonctiuni de adezivitate intre celule si matricea extracelulara

187. Compexul Golgi prezinta urmatoarele functii, CU EXCEPTIA: D

A. Secretie celulara
B. Prelucrarea biochimica a produsilor de secretie
C. Biogeneza lizozomilor
D. Detoxifiere
E. Dirijarea traficului de membrane

188. Cea mai scurta etapa din ciclul de diviziune este: C

A. Anafaza
B. Mitoza
C. MetafazaII
D. Prometafaza
E. Meioza
189. Organitul celular cu rol esential in sinteza proteoglicanilor si A
gangliozidelor este :
A. Aparatul Golgi
B. RER
C. REN
D.Lizozom
E.Peroxizom
190. In care organit al celulei eucariote se sintetizeaza ARN r: C
A. Aparat Golgi
B. Ribozom
C. Nucleol
D .Mitocondri
E. Lizozom
191. Proprietatile receptorilor biologici sunt enumerate mai jos, cu C
EXCEPTIA:
A. Pluralitatea
B. Specificitatea de legare
C. Mentinerea celulelor in contact
D. Specificitatea de raspuns
E. Saturabilitatea
192. Derularea normala a etapelor ciclului celular este vegheata de : B
A. Cadherine
B. Cicline
C. Citokine
D. Citocromi
E. Subpunctele C si D
193. Aparatul Golgi NU este implicat in: E
A. transportul proteinelor care vor fi eliberate din celula
B. concentrarea produsilor de secretie
C. producerea lizozomilor
D. reciclarea membranelor
E. sinteza de fosfolipide pentru majoritatea organitelor
194. Care etapa a ciclului celular dureaza cel mai putin? C
A. Profaza
B. Interfaza
C. Anafaza
D. Telofaza
E. Metafaza
195. Concentratia intracelulara a calciului este reglata de: B
A. Pompele ionice de tip V
B. IP3
C. Simportul Na+-Ca2+
D. Proteinkinaza A
E. Pompele ionice de tip F
196. Care structura intracelulara contribuie la mentinerea integritatii structurale B
a celulei?
A. Mitocondria
B. Citoscheletul
C. Plasmalema
D. Peroxizom
E. RER
197. Care organit celular prezinta aceasta functie de „depozitare si de transfer a D
informatiei”?
A. Ribozomi
B. Aparat Golgi
C. ADN
D. Nucleu
E. RER
198. Care organit celular contribuie la producerea si reciclarea membranelor? C
A. Lizozom
B. RER
C. Complex Golgi
D. REN
E. Peroxizom
199. Ficatul uman intervine in metabolizarea medicamentelor si a alcoolului. O A
celula hepatica are probabil un numar crescut de organite de tipul:
A. Lizozomi
B. Nuclei
C. REN
D. RER
E. Peroxizomi
200. Oxigenul si dioxidul de carbon traverseaza bistratul lipic prin: A
A. Difuzie simpla
B. Difuzie facilitata de proteine-canal
C. Transport activ secundar
D. Ionofori specifici
E Pompe de tip F0-F1
201. Permeabilitatea membranelor biologice depinde de: E
A. Solubilitatea substantelor in lipide
B. Dimensiunile ionilor
C. Dimensiunile moleculelor
D. Sarcinile electrice ale moleculelor
E. Toate de mai sus
202. Transportul ATP-dependent include: A
A. Pomparea ionica
B. Difuzia prin bistratul lipidic
C. Difuzia facilitate de proteine canal
D. Proteinele transportoare GLUT
E. Difuzia prin ionofori
203. Canalele ionice se caracterizeaza prin: B
A.Specificitate de raspuns
B.Selectivitate
C.Saturabilitate
D.Functioneaza ca o reactie de cataliza enzimatica
E.Toate cele de mai sus

204. Printre receptorii cu activitate catalitica se numara si: B

A.Receptorii cuplati cu proteinele G
B.Receptorii tirozin-kinazici
C.Receptorii pentru citokine
D.Receptorii cuplati la canale ionice
E.Nici unul din cei de mai sus

205. Printre caracteristicile proteinelor canal se numara: D

A.Functionarea prin modificarea reversibila a conformatiei
B.Nu sunt implicate in mentinerea volumului celular
C.Existenta constantelor tip Kmax ,Vmax
D.Sunt tinta unor medicamente antiaritmice si a unor anestezice
E.Sunt de tip fibrilar si globular

206. Precizati care din urmatoarele mecanisme au rol in reglarea pH-ului B

celular:
A.Antiportul 3Na+/Ca2+
B.Antiportul Na+HCO-3/Cl-
C.Simportul Na+/H+
D.Simportul Na+/ aminoacizi
E.Toate cele de mai sus
207. Moleculele adezivitatii includ: B
A. Tubulinele
B. Selectinele
C. Vinculina
D. Kinezinele
E.Ocludinele

208. Jonctiunile stranse sunt implicate in: B

A.Transportul vezicular
B.Blocarea transportului paracelular
C.Schimbul metabolic intercelular
D.Formarea unui transportor transcelular
E.Transductia semnalului biologic

209. Printre componentele moleculare ce edifica jonctiunile stranse NU se D

numara:
A.Ocludina
B.Cingulina
C.Simplekina
D.Conexina
E.p130

210. Caracteristicile jonctiunilor de tip gap includ: D

A. Distributia fortelor de tractiune ce apar intre celule
B. Functia de bariera
C. Mentinerea asimetriei membranare
D. dependenta de concentratia ionilor de Ca si de pH
E. Adezivitatea celulelor la un substrat

211. Miscarea ionilor de sodiu si a glucozei prin plasmalema polului apical al C

enterocitelor reprezinta un exemplu de :
A.Antiport
B.Pompare ionica
C.Simport
D.Difuzie facilitata de proteine caraus
E.Pompare ionica

212. Deplasarea ionilor de sodiu si a glucozei prin plasmalema polului apical al A

enterocitelor necesita :
A.Gradient electrochimic pentru sodiu
B.Gradient de concentratie pentru glucoza
C.Prezenta unui receptor specific
D.Proteine GLUT
E. Toate conditiile de mai sus
 Secventa Kozak contine urmatoarele nucleotide: C
 UAA
 UAG
 AUG
 UGA
 AUU
 Nu sunt lizozomi secundari: D
 Heterolizozomii
 Fagolizozomii
 Citolizozomii
 Protolizozomii
 Crinolizozomii
 ........... este specializat in catabolismul acizilor grasi cu lant foarte A
lung si a unor acizi grasi nesaturati.
 Peroxizomul
 Lizozomul
 Reticolul endoplasmatic rugos
 Aparatul Golgi
 Reticolul endoplasmatic neted
 Transportul colesterolului se realizeaza prin: E
 Fagocitoza
 Osmoza
 Endocitoza in faza fluida
 Difuzie facilitata
 Endocitoza mediata de receptori
 Parametrii polimerizarii actinei sunt controlati de: A
 ATP
 GTP
 ADP
 AMPc
 GMPc
 Microtubii sunt alcatuiti din: E
 Kinezina
 Dineina
 Actina
 Miozina
 Tubulina
 Legat de membrana celulara NU se poate afirma ca: D
 Este o structura dinamica
 Este o structura asimetrica
 Prezinta ca structura de baza bistratul lipidic
 Este formata din doua foite osmiofobe si o foita osmiofila
 Reprezinta un dispozitiv biochimic complex cu expresie
morfofunctionala
 Lungimea si saturarea cozii acizilor grasi influenteaza A
….membranelor biologice.
  Fluiditatea
 Vascozitatea
 Grosimea
 Asimetria
 Impermeabilitatea
 ….. sunt utilizati drept vehicule pentru transportul medicamentelor B
sau a moleculelor de ADN in corpul uman.
 Lizozimii
 Lipozomii
 Lizozomii primari
 Liposomii
 Lizozomii secundari
 Referitor la membrana bazala care afirmatie este falsa? D
 Este sintetizata de celulele care se sprijina pe ea
 Reprezinta suportul flexibil al matricei extracelulare
 Prezinta un rol important in migrarea celulelor embrionare
 In microscopia electronica apare constituita din 4 straturi
 Organizeaza proteinele in membranele plasmatice adiacente
 Stereocilii: B
 Prezinta cate 20-30 de filamente de actina dispuse paralel
 Nu contin molecule de miozina I
 Miscarea lor este determinata de interactiunea tubulina-
dineina
 La nivelul oviductului faciliteaza transportul ovocitelor
 Formeaza marginea in perie la nivelul tubilor contorti
 Proteinele G: C
 In stare activa leaga doua molecule de GTP
 Sunt localizate pe fata externa a plasmalemei
 Subunitatea α prezinta functie GTP-azica
 In stare inactiva leaga o molecula de ATP
 Subunitatea βγ prezinta functie ATP-azica
 Organitul din imaginea de mai jos prezinta un numar crescut in: B

 Adipocite
 Hepatocite
 Limfocite
 Eritrocite
 Neuroni
 Fata trans a aparatului Golgi este: E
 Mediala
  Apropiata de nucleu
 Apropiata de RER
 De formare
 De maturare
 Centrul celular: D
 Este prezent in toate celulele
 Este localizat pe fata interna a plasmalemei
 Este format din noua dublete de microtubi
 Este absent in celulele nervoase
 Este inconjurat de centrioli
 Receptorii utilizati de adrenalina sunt: C
 Nucleari
 Membranari, cu activitate catalitica intrinseca
 Cuplati cu proteinele Gs
 Intracitoplasmatici
 Cuplati cu proteinele Gq
 Miscarea ciliara este determinata de: B
 Interactiunea actina-villina
 Interactiunea tubulina-dineina
 Intercatiunea actina-miozina I
 Interactiunea dineina-spectrina
 Interactiunea actina-tubulina
 pH-ul acid intralizozomal este mentinut de: A
 Pompe ionice de tip V
 Pompe moleculare de tip simport
 Pompe ionice de tip F
 Transportori de tip ABC
 Pompe ionice de tip P
 ........ reprezinta un grup de proteine care reglementeaza B
desfasurarea corecta a etapelor ciclului celular.
 Cadherinele
 Ciclinele
 Conexinele
 Citokinele
 Chemokinele
 In imaginea de mai jos puteti identifica: B
 Poliribozomii
 Aparatul Golgi
 Reticolul endoplasmatic rugos
 Reticolul endoplasmatic neted
 Peroxizomii
 ..... reprezinta autodegradarea ferm controlata a componentelor C
celulare cu ajutorul enzimelor lizozomale proprii:
 Autoschizisul
 Anoikisul
 Autofagia
 Apoptoza
 Antolizisul
 Care dintre urmatoarele proteine nu participa la formarea jonctiunilor C
stranse:
 Ocludina
 Simplekina
 Conexina
 Cingulina
 Proteinele MAGUK
 REN intervine in: E
 Sinteza proteinelor
 Biogeneza lizozomilor
 Sinteza de ATP
 Sortarea proteinelor plasmatice
 Procese de detoxifiere
 Sinteza ARNm este influentata de: C
 ADN- polimerazele nucleare
 ARN-sintetazele citoplasmatice
 ARN-polimerazele nucleare
 ARN-polimerazele citoplasmatice
 ADN-sintetazele nucleare
 Hormonii steroizi pot fi liganzi pentru: E
 Receptorii cuplati cu proteina Gs
 Receptorii asociati canalelor ionice
 Receptorii tirozin-kinazici
 Receptorii cuplati cu proteina Gq
 Receptorii nucleari
 Cisterna perinucleara este delimitata de: A
 Cele doua membrane nucleare, interna si externa
 Fata cis a aparatului Golgi si nucleu
 Nucleu si RER
 RER si fata trans a aparatului Golgi
  Fata trans a aparatului Golgi si nucleu
 Activarea fosfolipazei Cβ se realizeaza dupa: E
 Activarea adenilatciclazei
 Inhibarea proteinkinazei A
 Activarea proteinei Gi
 Inhibarea guanilatciclazei
 Activarea proteinei Gq
 Glicolipidele: D
 Predomina pe fata citoplasmatica a plasmalemei
 Reprezinta structura de baza a bistratului lipidic
 Prezinta in structura lor o grupare glicerol
 Reprezinta aproximativ 5% din totalul moleculelor lipidice
 Prezinta o distributie omogena la nivelul plasmalemei
 ..... reprezinta stadiul cel mai potrivit pentru descrierea cromozomilor C
ca numar, forma si dimensiuni.
 Telofaza
 Anafaza
 Metafaza
 Interfaza
 Profaza
 Structurile identificate in imaginea de mai jos se caracterizeaza prin: E
 Sunt imobile
 Formeaza ”platoul striat„ la nivelul nefrocitelor
 Formeaza „marginea in perie„ la nivelul enterocitelor
 Se aglutineaza in flacara de lumanare
 Prezinta o structura asemanatoare cu cea a flagelilor

 Receptorii pentru insulina: B

 Nu prezinta activitate catalitica intrinseca
 Sunt receptori de tip tirozin-kinazic
 Sunt asemanatori cu cei utilizati de adrenalina
 Sunt proteine membranare multi-pass
 Prezinta activitate guanilat-ciclazica
 Jonctiunile stranse: B
 Sunt formate din integrine
 Au aspect pentalamelar in microscopia electronica
 Sunt specifice tesutului nervos
 Formeaza canale intercelulare pentru transportul macromole-
 culelor
 Ancoreaza filamentele intermediare din celule la membrana
bazala
 Procariotele se aseamana cu eucariotele prin: A
 Mecanismul de sinteza proteica
 Structura invelisului celular
 Modalitatea de multiplicare
 Structura citoscheletului
 Procesele de endo si exocitoza
 Care dintre urmatoarele afirmatii NU caracterizeaza pompele de C
protoni:
 Transporta H+ prin membrana organitelor celulare
 Sunt localizate la nivelul membranelor mitocondriale
 Devin fosforilate in urma hidrolizei GTP-ului
 Utilizeaza energia furnizata de ATP
 Au rol in mentinerea echilibrului acido-bazic
 Membrana mitocondriala externa contine: D
 Malat-dehidrogenaza, enzima marker
 Cardiolipina, fosfolipidul marker
 F0-F1 ATP-aza, proteina marker
 Monoamin-oxidaza, enzima marker
 Nucleotid-fosfokinaza, enzima marker
 Polizomii: D
 Sunt formti din ribozomi si ARNr
 Cei liberi participa la sinteza proteinelor de export
 Sunt formati din ribozomi si ARNt
 Sunt formati din ribozomi si o molecula de ARNm
 Cei atasati la membrana RE intervin in sinteza proteinelor
structurale
 Secretia proteinelor serice de catre hepatocite urmeza o cale de B
secretie:
 Reglata sau discontinua
 Constitutiva sau continua
 Reglata sau continua
 Constitutiva sau discontinua
 Reglata, spre lizozomi
 Porii nucleari faciliteaza transportul: A
 Moleculelor lipofile din citoplasma in cucleu
 Hormonilor steroizi din nucleu in citoplasma
 ARNm din citoplasma in nucleu
 Carotinoizilor din nucleu in citoplasma
 Ribonucleoproteinelor din citoplasma in nucleu
 Corpusculii bazali: A
 Sunt deivati centriolari
 Sunt formati dintr-un miez denumit axonema
 Sunt formati din noua dublete periferice de microtubi
  Sunt derivati microvilari
 Sunt formati din noua filamente de actina dispuse paralel
 Printre caracteristicile hemidesmozomilor se numara si: A
 Placa citoplasmatica nu prezinta plakoglobina
 Reprezinta modalitati de comunicare directa intre celule
 In microscopia electronica au aspect pentalamelar
 Prezinta situsuri de fixare pentru actina
 Se mai numesc si aderente in centura
 Membranele celulelor procariote: D
 Contin cantitati mari de colesterol
 Sunt dublate la exterior de un perete celulozic rigid
 Emit in exterior numeroase prelungiri filiforme numite micro-
vili
 Sunt de natura lipoproteica
 Sunt dublate pe fata interna de o patura glucidica
impermeabila
 Receptorii membranari NU se caracterizeaza prin: B
 Sunt macromolecule glicoproteice
 Sunt utilizati doar de moleculele hidrofobe mici
 Pot lega reversibil o molecula semnal
 Pot lega diversi lignazi prin complementaritate
 Pot fixa hormonii polipeptidici
 Proteinele membranare: B
 Formeaza un bistrat cvasifluid
 Prezinta o regiune hidrofila expusa pe cele doua fete ale
mem-branei
 Realizeaza frecvent miscari de tip flip-flop
 Stabilesc numai legaturi noncovalente cu bistratul lipidic
 Formeaza structura fundamentala a membranelor biologice
 Nu reprezinta o caracteristica a glicocalixului: C
 Participa la formarea desmozomilor
 Intervine in recunoasterea celulara
 Confera protectie plasmalemei la actiunea
neuraminidazei
 Intervine in adezivitatea celulara
 Poate absorbi anticorpi citofili care modifica fagocitoza
 Ionoforii: B
 Sunt molecule mari, hidrofile
 Permit deplasarea ionilor conform gradientului
electrochimic
 Asigura un transport activ, ATP-dependent
 Permit deplasarea ionilor numai in sensul gradientului de
concentratie
 Asigura un transport activ secundar
 Modelul membranar Singer si Nicholson prezinta urmatoarele A
caracteristici:
  Bistratul lipidic reprezinta structura de baza
 Proteinele formeaza un film monomolecular intern
 Lipidele formeaza un monostrat impermeabil pentru apa
 Proteinele formeaza un film monomolecular extern
 Lipidele formeaza suportul bistratului proteic
 Lizozomii in care digestia materialului internalizat s-a incheiat sunt D
numiti si:
 Crinolizozomi
 Citolizozomi
 Fagolizozomi
 Telolizozomi
 Protolizozomi
 Printre caracteristicile structuilor din imaginea de mai jos se numara B
si:
 Se gasesc la nivelul mucoasei respiratorii
 Sunt imobile
 Sunt formate din microtubuli
 Maresc suprafata de absorbtie cu aproximativ 20%
 Sunt formate din microfilamente de actina si miozina I

 Enzima marker a reticulului endoplasmatic este: B

 5,-nucleotidaza
 Glucozo-6-fosfataza
 α-manozidaza
 malat-dehidrogenaza
 citocrom b5
 Moleculele membranare cu distributie puternic asimetrica sunt: C
 Proteinele periferice
 Fosfolipidele
 Glicolipidele
 Proteinele intrinseci
 Colesterolul
 Despre proteinele fibrilare NU se poate afirma ca: B
 Formeaza receptorii celulari
 Sunt, de obicei, proteine canal
 Sunt formate din lanturi polipeptidice dispuse paralel
 Ocupa un mic spatiu de ancorare la bistratul lipidic
 Sunt reprezentate de glicoforina A din plasmalema hematiilor
 Aquaporinele: D
  Sunt proteine intracitoplasmatice
 Sunt proteine caraus cu activitate de tip enzimatic
 Sunt proteine multi-pass
 Sunt proteine integrale ale plasmalemei
 Sunt proteine caraus cu activitate de tip pompa
 Printre enzimele predominante ale matricei peroxizomale putem B
enu-mera:
 Hidrolazele
 Catalazele
 Fosfatazele acide
 β-glucuronidazele
 Citocrom b5 reductazele
 Nucleolii au rol in sinteza: B
 ARNm
 ARNr
 ARNt
 A si C
 Toate de mai sus
 Spre deosebire de apoptoza, necroza: A
 Se desfasoara in mod haotic
 Nu este toxica pentru celulele invecinate
 Este un proces activ
 Echilibreaza numarul de celule dintr-un tesut
 Pune in actiune metabolismul propriu al celulelor
 In imaginea de mai jos se poate observa: C
 Nucleul
 Un proces de exocitoza la nivelul macrofagului
 Un proces de fagocitoza la nivelul neutrofilului
 Peroxizomi
 Macro si microvezicule de secretie

 Printre caracteristicile morfologice si biochimice ale celulelor senes- B

cente NU se numara si:
 Carioliza
 Cresterea bazofiliei citoplasmei
 Cariorexisul
 Scaderea volumului celular
 Cresterea numarului lizozomilor
 Comparativ cu celulele normale, celulele tumorale: C
 Se autoagrega in locatia predestinata
  Se autodistrug atunci cand sunt afectate
 Nu interpreteaza corect semnalele provenite de la
celulele vecine
 Devin specializate sau mature
 Sunt genetic stabile
 Care dintre urmatoarele afirmatii nu caracterizeaza miozina? B
 Este actin-activata
 In prezenta actinei catalizeaza conversia GTP-ului in GDP
+Pa
 Este denumita si enzima mecano-chimica
 Este o ATP-aza
 Este denumita si proteina motorie
 Perioada metabolica a celulei:. C
 Este specifica fazei M a ciclului celular
 Este denumita si faza de multiplicare
 Este formata din fazele: G1, S si G2
 Ocupa cea mai mica parte a ciclului celular
 Se caracterizeaza prin disparitia nucleului
 Rigor mortis sau rigiditatea cadaverica se caracterizeaza prin: D
 Desprinderea capului miozinic de pe filamentul de actina
 Cudarea capului miozinei
 Hidroliza ATP in ADP si Pi
 Deprivarea muschiului de ATP
 Legarea ATP-ului la capul miozinic
 Transcitoza LDL-ului: A
 Poate controla acumularea excesiva a LDL-ului plasmatic
 Implica situsuri de legare cu afinitate ridicata
 Asigura necesarul de colesterol pentru celula in sine
 Implica prezenta veziculelor tapetate de clatrina
 Este inhibata de hiperlipidemie
 In cazul celulelor senescente, printre factorii declansatori ai C
apoptozei NU se numara si:
 Carenta factorilor de crestere
 Defectele semnalizarii transmembranare
 Activarea protein-kinazei C
 Alterarea ciclului celular
 Disfunctia tirozinkinazelor
 Adezivitatea celulara mediata de cadherine: A
 Este de tip homofilic, Ca2+dependenta
 Este de tip homofilic, Ca2+ independenta
 Este de tip heterofilic, Ca2+ independenta
 Este de tip hetero si homofilic, Ca2+ independenta
 Este de tip heterofilic, Ca2+dependenta
 In ceea ce priveste cromatina se poate afirma ca: C
 Heterocromatina facultativa sufera continuu procese de trans-
criptie
  Eucromatina permisiva formeaza corpusculul Barr
 Eucromatina activa participa la procese de transcriptie
 Heterocromatina constitutiva se poate transforma in
eucromatina
 Eucromatina activa corespunde corpusculului F
 Activarea apoptozei: D
 Pe calea intrinseca este favorizata de activarea receptorilor
fas
 Pe calea extrinseca necesita activarea proteinei Apaf-1
 Pe calea intrinseca implica activarea proteinei AIF
 Pe calea extrinseca porneste la nivelul receptorilor
membranari
 Pe calea extrinseca determina eliberarea citocromului
mitocon-drial
 ATP-sintetaza NU se caracterizeaza: D
 Este localizata la nivelul membranei mitocondriale interne
 Subunitatea F1 proemina in matricea mitocondriala
 Realizeaza sinteza ATP-ului in prezenta Mg2+
 Unitatea F0 este incastrata in bistratul lipidic al
membranei mitocondriale externe
 Este formata din trei regiuni cu roluri si structuri diferite
 Concentratia intracelulara a calciului este reglata de: A
 IP3
 Simportul Na+-Ca2+
 Pompele ionice de tip V
 Pompele de protoni
 Simportul 2 Na+-3Ca2+
 Reticolul endoplasmatic: E
 Este vizibil in microscopia fotonica doar utilizand coloratii
speciale
 Prezinta drept functie majora glicozilarea terminala a
proteinelor
 Realizeaza sortarea sau segregarea produsilor de secretie
 Prezinta un rol esential in sinteza mucopolizaharidelor
 Este implicat in depozitarea calciului intracelular
 La nivel mitocondrial: D
 Lantul respirator prezinta 2 complexe fixe transportoare de
electroni
 Fosforilarea oxidativa este etapa finala a metabolismului
anaerob
 Ciclul Krebs se desfasoara in camera mitocondriala externa
 Fosforilarea oxidativa implica reducerea O 2 la H2O
 Ciclul Krebs se desfasoara la nivelul membranei
mitocondriale externe
 Mediatorul intracellular utilizat de peptidul natriuretic atrial este: D
 AMPc
  DAG
 Ca2+
 GMPc
 I3P
 Semnalizarea endocrina: C
 Este o modalitate rapida de comunicare intercelulara
 Intervine in formarea rapida a placentei
 Utilizeaza moleculele semnal emise de sistemul APUD
 Reprezinta o modalitate de autosemnalizare
 Utilizeaza mediatori locali cu durata scurta de viata
 Membrana mitocondriala prezinta doua proteine antiport: A
 HPO42-/OH- si ATP/ADP
 Na+H+ si ATP/ADP
 Na+HCO3-/Cl- si GTP/GDP
 3Na+/Ca2+ si ATP/ADP
 Na+/K+/2Cl+ si GTP/GDP
 Recombinarea intercromozomiala se realizeaza in timpul : A
 Metafazei I
 Profazei II
 Metafazei II
 Telofazei I
 Citokinezei
 Gangliozidele: B
 Sunt incarcate pozitiv
 Contin una sau multe reziduuri de acid sialic
 Se autoasambleaza formand lipozomii
 Contin una sau mai multe grupari glicerol
 Reprezinta principalul constituent al mielinei
 Proteina P170: A
 faciliteaza transportul moleculelor hidrofobe la nivelul
plasmalemei
 este o proteina ce transporta doar aminoacizi
 este proteina antiport
 pompeaza molecule spre interiorul celulelor
 este un canal pentru K+
 Care dintre urmatoarele mecanisme are rol reglator in mentinerea E
ph-ului intracelular in apropierea valorii de 7,4:
 antiporturile Na+HCO3/Cl-, Na+/H+
 H+/K+ ATP-aza
 antiportul Na+/Ca2+
 antiportul HCO3/Cl-
 doar A si D
 La nivelul membranei mitocondriale exista: B
 un antiport Na+/H+ si ATP/ADP
 un antiport H+PO42-/OH- si ATP/ADP
 doar un antiport ATP/ADP ce permite intrarea unei molecule
 de ATP
 doar pompe de protoni
 toate cele de mai sus
 Printre functiile centriolilor NU se regaseste: C
A. functia de centru cinetic al celulei
B. organizator al microtubilor
C. implicarea in transportul vezicular intre compartimentele
celulare
D. directionarea miscarilor fibroblastelor si a leucocitelor
E. rol cheie in polimerizarea tubulinei
 Precizati care din urmatoarele molecule ale adezivitatii celulare sunt C
implicate in recunoasterea intercelulara determinand si tranzitiile
morfologice din cadrul modelarii si mentinerii arhitecturii celulare:
A. integrinele
B. ocludinele
C. caderinele
D. selectinele
E. plakoglobinele
 Formarea placentei este rezultatul proliferarii citotrofoblastelor care C
se considera a fi rezultatul unei stimulari :
A. neurocrine
B. paracrine
C. autocrine
D. endocrine
E. prin contact direct
 Caracteristicile filamentelor intermediare NU includ: C
A. stabilitatea
B. sunt mai abundente in celulele epiteliale si neuroni
C. posibilitatea de a cupla nucleotide
D. sunt structuri fibrilare α-helicale
E. sunt mai importante in vecinatatea membranei
 Moleculele adezivitatii includ: D
A. tubulinele
B. ocludina
C. vinculina
D. V-CAM
E. cingulina
 Functiile jonctiunilor de tip gap includ: D
A. distributia fortelor de tractiune ce apar intre celule
B. functia de bariera
C. mentinerea asimetriei mmbranare in celulele epiteliale
D. dependenta de concentratia ionilor de Ca si de pH
E. asocierea cu filamentele matricei extracelulare
 Desensibilizarea reprezinta: C
A. legarea unor molecule de clatrina la un receptor
B. hidroliza PKA
C. legarea unei molecule de arestina la un receptor
 D. hidroliza proteinelor G activate
E. fosforilarea subunitatii α din cadrul unei proteine G activate
 Imediat sub plasmalema polului apical la nivelul platoului striat se B
gaseste:
 miozina si calmodulina
 citoscheletul actinic cortical bogat in spectrina
 ezrina
 vilina si fimbrina
 toate cele de mai sus
 Asamblarea microvililor: B
 este independenta de semnalele colectate din mediu
 este posibila numai in prezenta vilinei si fimbrinei
 este GTP – dependenta
 se realizeaza numai in prezenta ionilor de Ca si Mg
 necesita prezenta spectrinei
 Cilii vibratili: A
 sunt specializari bazate pe microtubi
 prezinta miscari determinate de interactiunea actina –
miozina
 prezinta miscari determinate de interactiunea tubulina –
kinesina
 sunt morfologic asemanatori microvililor
 se aglutineaza si determina sensul de evacuare al produsului
de secretie
 Asamblarea si dezasamblarea filamentelor de actina cat si B
organizarea in retele sistematizate sunt:
 Ca si Mg dependente
 dependente de prezenta ABP
 influentate de prezenta miozinei
 esentiale pentru miscarile cililor si flagelilor
 necesita prezenta kinesinei
 Transportul vezicular ghidat intre compartimentele celulare C
membranare:
 implica reteaua de filamente intermediare
 implica doar participarea filamentelor de actina si a
moleculelor de miozina
 implica reteaua de microtubi
 necesita prezenta satelitilor pericentriolari
 necesita prezenta filamentelor de nestina
 RER este foarte bine dezvoltat in: D
 celule care sintetizeaza hormoni steroizi
 melanocite
 miocite
 plasmocite si in hepatocitele care produc albumina
 toate cele de mai sus
 Detoxifierea: A
 Implica activitatea unor enzime din familia citocromului
P450
 este determinata de actiunea miozilat-triofosfatului
 induce in celule fenomene de contractie/relaxare
 implica eliberarea Ca2+ in citoplasma
 activeaza o pompa de tip P
 REN este mai bine dezvoltat in: C
 celulele pancreasului exocrin
 plasmocite
 celule care sintetitezeaza pigmeti, cantitati mari de
glicogen
 neuroni
 doar B si C

1. Urmatoarele afirmatii despre jonctiunile stranse sunt adevarate cu exceptia: E G

A. In microscopia electronica au un aspect pentalamelar
B. Realizeaza separarea lumenului intestinal de sistemul vascular printr-o bariera
dotata cu permeabilitate selectiva
C. La nivelul barierei hematoencefalice sunt localizate intre celulele endoteliale
Capilare
D. Formarea lor in tesuturile embrionare este dependenta de formarea jonctiunilor
pe baza de cadherine
E. Apar ca ”nituri” ce ancoreaza filamentele intermediare a 2 celule vecine
2. Printre functiile cadherinelor se numara urmatoarele, cu exceptia: A G
A. Reprezinta suportul adezivitatii heterofilice celula-membrana in toate tesuturile
Organismului
B. Mediaza adezivitatea celulara de rezistenta
C. Determina tranzitii morfologice in cadrul modelarii si mentinerii arhitectonicii
Tisulare
D. Sunt implicate in recunoasterea intercelulara
E. Asigura suportul adezivitatii homofilice celula-celula
3. Zonula adherens prezinta urmatoarele forme: D G
A. Jonctiuni autotipice la nivelul miocardiocitelor
B. Discuri intercalare la nivelul celulelor endoteliale capilare
C. Contacte focale intre monostraturile externe ale celulelor adiacente
D. Regiuni de adezivitate la nivelul sinapselor in SNC
E. Bara terminala la nivelul polului bazal al enterocitelor
4. Integrina α6β4 cupleaza: A G
A. Filamentele intermediare cu laminina
B. Filamentele de actina cu laminina
C. Filamentele intermediare cu plakoglobina
D. Filamentele de actina cu plakoglobina
E. Colagenul cu plasmalema
5. Colagenul contine : D G
A. Lanturi lungi de oligozaharide
B. Numai glucoza si fructoza
C. Trei lanturi polipeptidice aranjate in forma de cruce asimetrica
D. Hidroxilizina si hidroxiprolina
E. Aproximativ 2.500 de aminoacizi grupati in cateva domenii repetitive
6. In cadrul biosintezei proteice, activarea presintetica a precursorilor: B G
 A. Necesita factori de elongare
B. Necesita ARS
C. Necesita hidroliza GTP
D. Indusa de factori de initiere
E. Indusa de RF1 si RF2
7. La eucariote complexul eIF4: E G
A. Este esential in identificarea AUG
B. Fixarea capului 3`
C. Induce hidroliza legaturii lantului peptidic cu ultimul ARNt
D. Faciliteaza cuplarea GTP la ARNtiMET
E. Toate sunt false
8. In ceea ce priveste mecanismul de translocare a proteinelor prin membrana RER B G
urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:
A. In cazul proteinelor solubile acesta este indus de o secventa-semnal initiala
B. Este mai complex pentru proteinele solubile
C. In cazul proteinelor structurale presupune sinteza proteinelor uni-pass si multi-
Pass
D. In cazul acestui mecanism secventa-semnal este recunoscuta de SRP
E. Receptorul specific al SRP este localizat pe fata citoplasmatica a RER
9. Mecanismul ”treadmilll machine ”, este intalnit in: A G
A. Polimerizarea actinei
B. Asamblarea microtubilor
C. Dezansamblarea microtubilor
D. Elongarea lanturilor polipeptidice
E. Contractia actina-miozina
10. Fragmentarea enzimatica a miozinei II nu presupun urmatoarele proces, cu exceptia: E G
A. Prin tratamentul chimiotripsinic se obtin fragmentele S1 si S2 din LMM
B. Prin tratamentul papainic se obtin MMG si LMM
C. Prin tratamentul chimiotripsinic se obtin fragmentele S1 si S2 din MMG
D. Prin tratamentul papainic se obtin fragmentele S1 si S2 din LMM
E. Nici unul de mai sus
11. Urmatoarele afirmatii referitoare la metabolismul oxidativ sunt adevarate, cu exceptia: B G
A. Acetil-CoA reprezinta elementul comun pentru metabolizarea glucidelor si
Lipidelor
B. Prin glicozilarea unei molecule de glucoza se obtin cel putin sase molecule de
ATP
C. Acizii grasi sunt transportati prin intermediulunui caraus proteic
D. Dehidrogenazele desprind cate doi atomi de hidrogen
E. Acceptorul final de electroni este oxigenul
12. Fosforilarea oxidativa presupune, cu exceptia: C G
A. Un flux transmembranar de protoni
B. Un flux de electroni prin complexe enzimatice respiratorii
C. Reprezinta etapa finala a metabolismului anaerob
D. Implica reducerea O2 la H2O
E. Are loc la nivelul mitocondriilor, la eucariote
13. In cadrul lantului respirator transportul de electroni este realizat astfel: D G
A. 2 electroni odata- de citocromi
B. 3 electroni odata- de centrii de Fe-S
C. 2 electroni odata- de ubiquinona
D. Cate 1 electron odata –de centrii de Cu
E. Nici unul de mai sus
14. Ciclul Krebs se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia: A G
A. Se desfasoara la nivelul crestelor mitocondriale
B. Dehidrogenazele desprind cate 2 atomi de hidrogen
C. Un atom de hidrogen este transferat ca H- la NAD+
D. Un atom de hidrogen este eliberat ca H+ in solutie
E. Acceptorul final de electroni este oxigenul
15. Din punct de vedere biochimic matricea peroxizomilor nu se caracterizeaza prin, cu C G
exceptia:
A. Enzima marker este malat-dehidrogenaza
B. Contine enzime care catalizeaza reactiile de transcriptie
C. Contine Pex 11 si Pex 25
D. Enzima marker este glucozo-6-fosfataza
E. Contine ribozomi
16. Despre importul proteinelor peroxizomale se poate afirma ca: B G
A. Implica prezenta unei secvente semnal SRP
B. Implica prezenta unui complex de translocare
C. Implica hidroliza GTP in GDP + Pi
D. Implica glicozilarea unui lant polipeptidi
E. Implica hidroliza ATP la ADP + Pi
17. Referitor la meioza I urmatoarele afirmatii sunt false, cu exceptia: A G
A. Numarul de cromozomi din celulele- fiice se reduce la jumatate
B. Are o durata de 1-1,5 ore
C. Se formeaza 8 spermatocite si ovocite de ordinul II- celule haploide n
 D. Este o diviziune homeotipica
E. Este o diviziune ecuationala
18. Despre gena Sdi-1 caracteristica celulelor senescente se poate afirma ca: E G
A. Este numita si WAF-1
B. Este un inhibitor al sintezei de ADN
C. Are ca produs Cip-1
D. Este supraexprimata in celulele senescente
E. Toate de mai sus
19. Enzimele lizozomale D G
A. Sunt sintetizata in stare activa
B. Actioneaza la pH acid (7,2-8.5)
C. Pot degrada componente celulare precum virusuri sau bacterii
D. Nu pot actiona in afara lizozomului
E. Pot fi inactivate prin cresterea aciditatii peste nivelul lor normal de functionare
20. Alegeti asocierile functionale corecte: E G
A. Fagozomi-autofagie; citolizozomi-crinofagie; crinolizozomi-heterofagie
B. Fagozomi-heterofagie; citolizozomi-autofagie; crinolizozomi-criofagie
C. Heterolizozomi-heterofagie; citolizozomi-crinofagie; crinolizozomi-autofagie
D. Fagozomi-criofagie; citolizozomi-autofagie; crinolizozomi-crinofagie
E. Fagozomi-heterofagie; citolizozomi-autofagie; crinolizozomi-crinofagie
21. Mitocondriile: A G
A. Contin ADN transmis numai de la mama.
B. Contin granule mitocondriale in camera externa.
C. Contin enzime atasate fetei interne a membranei externe.
D. Contin creste mitocondriale formate prin plierea celor doua membrane.
E. Se divid prin mitoza.
22. Matricea mitocondriala contine: C G
2+ 2+ 2+ 2+ 2+
A. Ioni: Ca , Mg , Mn , Be , Sr , etc
B. Enzime hidrolitice
C. Acizi nucleici circulari
D. Lizozomi
E. Peroxizomi
23. In prima faza a respiratiei mitocondriale, glicoliza, se produce: D G
A. Consumul a 2 molecule de ATP
B. Producerea a 30 molecule de ATP
C. Consumul a 2 molecule de ATP si producerea a 2 molecule de ATP
D. Consumul a 2 molecule de ATP si producerea a 4 molecule de ATP
E. Producerea unei molecule de piruvat
24. Fosforilarea oxidativa: E G
A. Realizeaza un consum net de energie.
B. Este etapa finala a metabolismului anaerob.
C. La eucariote si procariote se realizeaza cu ajutorul mitocondriei.
D. Presupune reducerea O2 la H2O2.
E. Foloseste electroni extrasi din ciclul Krebs
25. In figura de mai jos identificati enzima numerotata cu 2: D G

A. Fosfolipaza A1
 B. Fosfolipaza A2
C. Fosfolipaza A3
D. Fosfolipaza C
E. Fosfolipaza D
26. Disiparea gradientului electrochimic al H+ de la nivelul membranei interne mitocondriale C G
se realizeaza:
A. Prin activarea ATP-azelor tip H/K
B. Prin deschiderea unor canale ionice
C. Cu ajutorul FCCP-ionofor caraus
D. Cresterea concentratiei ionilor de Ca
E. Difuzie facilitata
27. Blocarea productiei mitocondriale de ATP se poate realiza prin: B G
A. Marirea procentului de colesterol in membrana mitocondriala externa
B. Disiparea gradientului electrochimic al H+ de la nivelul membranei interne
Mitocondriale
C. Cresterea concentratiei ionilor de Ca
D. Activarea reactiilor de glicoliza
E. Nici una din cele de mai sus
28. La nivel renal, in ansa lui Henle, celulele utilizeaza pentru reabsorbtia NaCl urmatoarele E G
mecanisme :
A. Simporturile Na/K/2Cl- si Na/K- ATP-azele
B. Difuzia facilitate de proteinele caraus
C. ATP-aza H/K
D. Proteine canal pentru K si Cl
E. Mecanismele de la punctul a si d
29. Care din urmatoarele structuri transportoare in stare de repaus se gasesc in membrana E G
unor vezicule citoplasmatice, submembranar :
A. Ca – ATP-azele
B. H- ATP-azele
C. GLUT – 4
D. H/K – ATP-aza
E. Numai c si d
30. Care este ordinea corecta pentru dispunerea elementelor citoscheletului din imaginea E G
de mai jos? (MT=microtubi; FA=actina-F; IF=filamente intermediare, M=miozina)

A. A=MT; B=IF; C=FA

B. A=FA; B=IF; C=M
C. A=MT; B=M; C=IF
D. A=M; B=MT; C=FA
E. A=MT; B=FA; C=IF
31. Alegeti ordinea corecta corespondenta pentru imaginea de mai jos, referitoare la C G
diferitele tipuri de jonctiuni:
 A. JG, D, JAB, JS, HD
B. D, HD, JAB, JS, JG
C. JS, JAB, D, JG, HD
D. HD, JAB, D, JS, JG
E. JAB, JS, JG D, HD,
32. In microscopia electronica centriolii prezinta: B G
A. 9 triplete de microtubuli periferice si 2 dublete centrale
B. 9 triplete de microtubuli periferice si nici un dublet central
C. 9 dublete de microtubuli periferice si un triplet central
D. 9 dublete de microtubuli periferice si un microtubul central
E. Un manunchi de microfilamente de actina si molecule de miozina
33. Alegeti ordinea corecta corespondenta pentru imaginea de mai jos, referitoare la D G
semnalizarea prin hormoni polipeptici: (abrevieri:PKA protein-kinaza A; Gs - proteina G
stimulatorie, AC - adenilat-ciclaza)

A. PKA, Gs, AMPc, AC

B. AC, PKA, Gs, AC
C. Gs, AC, PKA, AMPc
D. Gs, AC, AMPc, PKA
E. Gs, AMPc, AC, PKA
34.Ce tipuri de transport sunt indicate in imagine? B G
 A. 1. Na; 2. Na-K; 3. Na-Ca
B. 1. Glucoza; 2. Ca; 3. Na-K
C. 1. Na; 2. Na-K; 3. Na-Ca
D. 1. K; 2. Na-Gluc; 3. Na-Cl
E. 1. H; 2. Ca; 3. Na-Ca
35. Alegeti descrierea corecta pentru sistemele de transport din imagine: D G

A. A-transport pasiv; B-caraus; C-canal ionic

B. A-transport activ secundar; B-GLUT; C-transport activ primar
C. A-transportor ABC; B-Ionofor; C-canal ionic
D. A-Pompa ionica B-proteina caraus; C-canal ionic
E. A-Receptor membranar; B-Canal gap; C-canal ionic
36. Principalele gene implicate in apoptoza sunt: C G
A. Ced-1 si Ced-2
B. Ced-2 si Ced-3
C. Ced-3 si Ced-4
D. Ced-4 si Ced-5
E. Ced-5 si Ced-6
37. Printre genele cu rol in contracararea apoptozei se gaseste si: E G
A. C-myc
B. Ced-3
C. Ced-4
D. P53
E. Bcl-2
38. Lantul respirator este format din: C G
A. Doua complexe fixe transportoare de electroni
B. Patru transportori mobili
C. CoQ si Cyt-c
D. a si b
E. b si c
39. Urmatoarele afirmatii referitoare la caracteristicile lantului respirator sunt adevarate, cu B G
exceptia:
A. Complexele I si II preiau electronii de la NADH
B. Complexele III si IV preiau electronii de la FADH2
C. Complexele I si II transfera electronii catre CoQ
 D. Complexul III preia electronii de la CoQ
E. Complexul IV preia electronii de la cyt-c
40. Proteinele asociate jonctiunii de adezivitate sunt: B G
A. Cingulina
B. Radixina
C. Conexina
D. Laminina
E. Fibronectina
41. Placile citoplasmatice desmozomale sunt compuse din: C G
A. Desmocolina
B. Desmogleina
C. Plakoglobina
D. Laminina
E. Integrina
42. Laminina este: C G
A. Responsabila de integritatea tesuturilor osoase
B. O proteina transmembranara a complexului jonctional apical
C. O molecula a adezivitatii, specifica laminei bazale
D. O proteina specifica jonctiunilor de ancorare
E. O proteina specifica jonctiunilor de comunicare
43. Urmatoarele proteine asigura atasarea inelului de actina la membrana celulara, cu E G
exceptia:
A. Catenine
B. Vinculina
C. α – actinina
D. Plakoglobina
E. Cingulina
44. Eucromatina activa: C G
A. Este partial inactiva
B. Este intotdeauna condensata in interfaza
C. Reprezinta fractii de cromatina unde au loc procese de transcriptie
D. Este inactiva genetic si nu sufera procese de transcriptie
E. Reprezinta cromatina condensata care contine gene structurale inactive
45. Printre functiile metabolice ale invelisului nuclear se numara urmatoarele, cu exceptia: B G
A. Elongarea lanturilor de acizi grasi
B. Degradarea fosfolipidelor si colesterolului
C. Desaturarea acizilor grasi
D. Detoxifierea celulara
E. Glicozilarea lipidelor si proteinelor
46. Printre elementele structurale ale fibrelor cromatiniene sunt urmatoarele componente, C G
cu exceptia:
A. Proteine acide – 25 %
B. Lipide, ioni in cantitati mici
C. Macromolecule de ARN- 30%
D. Proteine bazice – 40%
E. Protamine si histone
47. In microscopia fotonica nucleolii prezinta: B G
A. Un contur perfect regulat si continut omogen
B. Aspect de corpusculi bazofili in coloratia cu hematoxilina-eozina
C. Pars amorfa sau cromatina perinucleara
D. Pars cromosoma sau corpul nucleolar
E. Pars granulosa formata din ADN
48. Spatiile intercromatiniene: A G
A. Reprezinta punctele de continuitate dintre membranele nucleare
B. Sunt fibrile pericromatiniene compuse din molecule de ARN
 C. Asigura sinteza ARNr
D. Asigura transferul ARNr
E. Sunt granule perinucleare formate din ARNt
49. In cadrul biosintezei proteice , subetapa de translocare necesita: D G
A. Interventia ARS
B. Hidroliza ATP
C. Interventia eIF1 si eIF2
D. Hidroliza GTP
E. Interventia RF1 si RF2
50. Secventa Kozak este situata: C G
A. La capatul 3` al ARNr
B. La capatul 5` al ARNr
C. La capatul 5`al ARNm
D. La capatul 3` al ARNm
E. La capatul 3` al ARNt
51. Nu este caracteristic retelei trans- Golgi, cu exceptia: A G
A. Are rol de statie de sortare a proteinelor
B. La plante porta denumirea de dictiozom
C. Este formata din numerosi saci de circa 6 nm
D. Contine un numar impresionat de cisterne aplatizate
E. Este zona proximala sau de formare
52. Glicozilarea terminala a proteinelor este controlata la nivelu complexului Golgi de : B G
A. Fosfataza acida
B. α – manozidaza
C. Glicoziltransferaza
D. Glucuronidaza
E. Monoaminoxidaza
53. Caracteristicile proteinelor filamentare ale citoscheletului sunt urmatoarele, cu exceptia: B G
A. polimerizarea actinelor in vitro este dependenta de ATP
B. filamentele de actina sunt distruse de faloidina
C. interactiunea actina-miozina este conditionata de hidroliza GTP
D. asamblarea microtubilor este realizata in prezenta ATP, la 37 0C
E. filamentele intermediare sunt structuri extrem de instabile
54. Printre substantele care se pot cupla la actina G se numara si: B G
A. Bratul miozinei
B. Ca, Mg
C. Profilina care stimuleaza polimerizarea
D. GTP
E. Citocalazina care inhiba depolimerizarea
55. Filamentele de actina pot fi: C G
A. α-actine, nemusculare
B. β-actine, musculare
C. γ-actine, in muschiul neted intestinal
D. α-actine si β-actine, nemusculare
E. µ-actine, musculare si nemusculare
56. MTOC reprezinta: E G
A. Centrozom
B. Centrul celular
C. Structuri de organizare a microtubilor in celule interfazice
D. Nici unul
E. Toate de mai sus
57. Jonctiunile stranse sunt formate din urmatoarele proteine, cu exceptia: C M
A. Simplekina
B. Cingulina
C. Vinculina
 D. Ocludina
E. MAGUK
58. Jonctiunile stranse contribuie la: D M
A. Mentinerea simetriei membranare in celulele endoteliale
B. Mentinerea domeniilor glicolipidice
C. Mentinerea asimetriei membranare in celulele tesutului conjunctiv
D. Niciun raspuns corect
E. Toate raspunsurile sunt corecte
59. Jonctiunile GAP intervin in: D M
A. Mentinerea simetriei membranare in celulele epiteliale
B. Facilitarea anumitor miscari celulare
C. Distribuirea fortelor de tractiune si de forfecare aparute intre celule
D. Functionarea sinapselor electrice
E. Constituirea barierei hematoencefalice
60. Invelisul nuclear permite transportul : D M
A. Hormonilor steroizi din nucleu in citoplsama
B. Ribonucleoproteinelor din citoplasma in nucleu
C. Carotinoizilor din nucleu in citoplasma
D. ARNm si enzimelor din nucleu in citoplasma
E. Moleculelor lipofile din nucleu in citoplasma
61. Nucleolii contin: E M
A. Cantitati mari de Ca, Zn, Mg
B. Proteine nucleolare -30%
C. ARNt -90%
D. Macromolecule de ARNm -60%
E. Diferite stadii dematurare ale ARNr
62. Lipidele prezente in membrana RE sunt reprezentate de : E M
A. Fosfatidilcolina
B. Fosfatidiletanolamina
C. Fosfatidilserina
D. Fosfatidilinozitol
E. Toate de mai sus
63. Conversia pre-proteinelor in proteine de secretie se realizeaza la nivelul: A M
A. Complexului Golgi
B. Lizozomi
C. Ribozomi
D. Peroxizomi
E. RER
64. Ultrastructura complexului Golgi prezinta urmatoarele caracteristici: B M
A. Componenta veziculara predomina in mijlocul cisternelor
B. Componenta principala este reprezentata de cisternele aplatizate
C. La plante sacii golgieni sunt atasati la reticol
D. La mamifere sacii golgieni formeaza dictiozomi
E. Toate de mai sus
65. Reciclarea membranelor: D M
A. Este un proces energodependent
B. Este intalnita in celulele specializate in secretie
C. Este intalnita in neuroni si macrofage
D. Toate de mai sus
E. Nici un raspuns
66. Proteinele motrice asociate microtubilor sunt: A M
A. Kinezina
B. Tubulina
C. Vilina
D. Vimentina
 E. Internexina
67. Contractia musculara: E M
A. Este continua in muschiul striat si neted
B. Este discontinua in muschiul cardiac
C. Este inhibata de cresterea concentratiei Ca 2+
D. Este indusa de stimuli electrici si hormonali intracelulari
E. Toate sunt false
68. ABP – acting-binding proteins: C M
A. Sunt filamente groase de proteine
B. Intervin in asamblarea microtubilor
C. Intervin in asamblarea si dezasamblarea filamentelor de actina
D. Sunt proteine asociate miozinei
E. Intervin in organizarea filamentelor intermediare
69. Urmatoarele procese caracterizeaza contractia actina-miozina, cu exceptia: A M
A. In faza initiala miozina este strans cuplata la actina
B. In prima faza miozina se leaga la doi monomeri de actina
C. In prima faza are loc eleberarea ADP-ului
D. In a treia faza ADP-ul si Pisunt legate la capul miozinei
E. Filamentele de actina vor tractiona filamentele de miozina
70. Matricea mitocondriala prezinta urmatoarele componente, cu exceptia: E M
A. Enzimele solubile ale ciclului Krebs
B. Malat-dehidrogenaza
C. Citrat-sintetaza
D. Enzimele care catalizeaza reactiile de autoreplicare
E. Acil- transferaza
71. In ceea ce priveste membrana externa mitocondriala : A M
A. Fosfatidilinozitolul este lipidul marker
B. Cit b5- reductaza este enzima marker
C. Fosfatidiletanolamina este lipidul marker
D. Acil-CoQ sintetaza este enzima marker
E. Fofatidilglicerolul este lipidul marker
72. Ubiquinona: A M
A. Denumita si coenzima Q
B. Transporta 2 electroni odata
C. Doneaza electronii citocrom c oxidazei
D. Doar b si c
E. Toate de mai sus
73. Printre proteinele marker implicate in metabolismul celular nu fac parte, cu exceptia: C M
A. Monoaminoxidaza
B. Nucleotid-fosfokinaza
C. Enzimele lantului repirator
D. Malat-dehidrogenaza
E. Cardiolipina
74. Urmatoarele afirmatii legate de membrana interna a mitocondriei sunt false, cu D M
exceptia:
A. Lipidul marker este fosfatidilinozitolul
B. Enzima marker este monoaminoxidaza
C. Enzima marker este malat-dehidrogenaza
D. Lipidul marker este cardiolipina
E. Lipidul marker este fosfatidilcolina
75. Hidrolazele lizozomale: E M
A. Sunt sintetizate la nivelul ribozomilor atasati RE
B. Sunt translocate in lumenul REG
C. Sunt sintetizate la nivelul ribozomilor liberi citoplasmatici
D. Sunt translocate in lumenul REN
 E. Doar a si b
76. Lizozomii conventionali pot fi: E M
A. Primari sau vacuole de digestie
B. Secundari sau protolizozomi
C. Tertiari sau telolizozomi
D. Primari sau autolizozomi
E. Nici un raspuns
77. Receptorii specifici M6P (manozo-6-fosfat): B M
A. Sunt prezenti in reteaua cis-Golgi
B. Cupleaza si separa enzimele lizozomale de alte proteine
C. Sunt proteine extrinseci
D. Nici un raspuns
E. A,b si c
78. Peroxizomii se caracterizeaza prin: D M
A. Contin structuri cristaline, nucleoizi
B. Sunt considerati echivelentul unui sistem digestiv al celulelor
C. Sunt numerosi in eritrocitele mature
D. La unele specii contine uratoxidaza
E. Reprezinta mai mult de 5% din volumul celular
79. Degradarea H2O2 este realizata: D M
A. In matricea peroxizomala
B. De catre dehidrogenaze
C. De catre acil-transferaze
D. A,b si c
E. In membrana peroxizomala
80. La nivelul peroxizomilor energia rezultata in urma reactiilor de oxidare: D M
A. Este utilizata de ciclul Krebs
B. Este stocata sub forma de GTP
C. Nu este utilizata ca energie calorica
D. Nu este stocata sub forma de ATP
E. Toate de mai sus
81. In tumora benigna, spre deosebire de cea maligna: A M
A. Celulele tumorale sunt agregate
B. Celulele tumorale sunt foarte slab diferentiate
C. Celulele tumorale sunt nediferentiate
D. Celulele tumorale invadeaza tesuturile vecine
E. Nici unul
82. In tesuturile tumorale, spre deosebire de tesuturile normale: C M
A. Apoptoza este accentuata
B. Se autoagrega in locatia predestinata
C. Capacitatea de autodistrugere este redusa
D. Angiogeneza este deficitara
E. Toate de mai sus
83. GTP-azele implicate in formarea specializarilor temporare sunt urmatoarele, cu D M
exceptia:
A. Familia Rho
B. CDC 42
C. Roc
D. MAGUK
E. Familia Rb
84. Ultrastructura microviliolor se caracterizeaza prin prezenta, cu exceptia: C M
A. Filamentelor de actina
B. Velinei
C. Tubulinei
D. Ezrinei
 E. Fimbrinei
85. La nivelul microvililor interactiunea acto-miozinica: D M
A. Nu este mediata de calmodulina
B. Este independenta de hidroliza ATP
C. Este dependenta de hidroliza GTP
D. Asigura mobilitatea acestor specializari permanente
E. Este mediata de spectrina
86. Urmatoarele caracteristici apartin fazei G2, cu exceptia: E M
A. Este o etapa de verificare a autoreplicarii ADN-ului
B. Este o etapa in care se produc microtubii necesari fusului de diviziune
C. Apratine perioadei metabolice a celulei
D. Apartine interfazei
E. Este etapa presintetica
87. Ciclinele : A M
A. Sunt proteine implicate in controlul ciclului celular
B. Sunt activate de kinazele din familia p21
C. Sunt activate de kinazele din familia p16
D. Sunt inhibate de protein- kinaze CAK
E. Sunt degradate prin reactii de proteoliza ubiquitin independente
88. Faza S a ciclului celular se caracterizeaza prin: E M
A. Are o durata de 6-8 ore
B. Reprezinta faza in care se realizeaza autoreplicarea genomului
C. Reprezinta faza in carea se realizeaza sinteza proteinelor histone
D. La sfarsitul acestei faze- fiecare cromozom este bicromatidian
E. Toate de mai sus
89. Principalee proteine implicate in controlul ciclului celular sunt, cu exceptia: E M
A. Proteina pRb
B. Proteina p53
C. Proteina p16
D. Proteina p21
E. Niciuna de mai sus
90. Tranzitia G1/S este caracterizata prin: A M
A. Fosforilarea expresorului tumoral pRb de catre CDK 4/6
B. Defosforilarea expresorului tumoral pRb de catre CDK2
C. Defosforilarea expresorului tumoral pRb de catre CDK4/6
D. Activarea CDK de catre p21
E. Activarea CDK de catre p16
91. Factorii care influenteaza senscenta celulara sunt urmatorii, cu exceptia A M
A. Inactivarea oncogenelor
B. Medicatia citotoxica
C. Disfunctiile telomerice
D. Stressul oxidativ
E. Alteratii ale ADN-ului
92. Reglarea concentratiei intracelulare de Ca2+ se realizeaza, cu exceptia: B M
A. Antiport Na+- Ca2+
B. Simport Na+- Ca2+
C. Ca2+- ATP-azele
D. Proteine citoplasmatice captoare de Ca2+
E. Mecanisme mitocondriale
93. In activarea fosfolipazei Cß intervine: A M
A. Proteina Gq
B. Proteina Gs
C. Proteina Gi
D. Niciuna
E. Toate de mai sus
94. Receptori fara activitate catalitica sunt, cu exceptia: B M
A. Receptorii pentru acetilcolina
B. Receptorii pentru insulina
C. Receptorii pentru proteinele STAT
D. Receptorii pentru citokine
E. Receptorii pentru interferon
95. Moartea celulara programata NU: D M
A. Se desfasoara dupa un tipar
B. Are loc in mod ordonat
C. Influenteaza celulele din jur
D. Este un fenomen pasiv
E. Se realizeaza prin autofagie
96. Apoptoza este un fenomen: E M
A. Similar cu diviziunea
B. Similar cu diferentierea
C. Ce determina oprirea mortii celulare
D. Ce determina reglarea populatiilor celulare in sens ascendent
E. Ce determina reglarea populatiilor celulare in sens descendent
97. Apoptoza nu apare in: E M
A. Crestere
B. Dezvoltare
C. Homeostazie
D. Imbatranire
E. Necroza
98. Proteazele implicate in declansarea apoptozei: D M
A. Au in zona activa lizina
B. Cliveaza lipidele
C. Se bazeaza pe actiunea serinei
D. Actioneaza la nivelul acidului aspartic
E. Se secreta in stare activa
99. Teoriile pasive ce explica senescenta celulara includ urmatoarele cu exceptia: E M
A. Acumulari de erori la nivel ADN
B. Afectarea ARN
C. Modificari ireversibile ale proteinelor si lipidelor
D. Agresiuni din mediu
E. Fenomene programate genetic
100. Orologiul de control al ciclului celular: D M
A. Este format dintr-un ansamblu de molecule lipidice care interactioneaza
B. Permite derularea normala, oprirea temporara/totala sau derularea inapoi a
ciclului celular in fazele G1 sau G2.
C. Poate declansa diviziunea in orice etapa a ciclului celular.
D. Poate semnaliza iesirea din interfaza in orice moment.
E. Nu are nici un rol in faza G0
101. Stadiul G0: B M
A. Permite trecerea in faza G1 sau G2 dupa deblocarea celulei.
B. Poate reprezenta un stadiu in care anumite celule sunt blocate intreaga lor
Viata
C. Pregateste materialul genetic pentru intrarea in faza G1
D. Reprezinta o etapa in care celulele pot efectua numai meioze.
E. Reprezinta momentul ideal de observare a cromosomilor la microscopul fotonic.
102. Etapa S: C M
A. Consta in sinteza de material genetic si duplicarea cromosomilor existenti.
B. Are durata cea mai mare in cadrul ciclului celular.
C. Duce la aparitia cromosomilor formati din 2 molecule de ADN identice.
D. Reprezinta etapa principala de sinteza a proteinelor structurale.
 E. Duce la aparitia unui numar dublu de cromosomi bicromatidieni.
103. In cursul etapei M: A M
A. Dispare nucleul
B. Nu se produc modificari metabolice comparativ cu interfaza
C. Se sintetizeaza ADN sub forma cromosomilor
D. Se formeaza fusul de diviziune prin polimerizarea filamentelor de actina
E. Se realizeaza duplicarea centriolilor
104. Anafaza: D M
A. Poate fi observata la microscopul electronic sub forma unei stele numite diaster.
B. Este caracterizata de bombarea celulei sub actiunea fusului de diviziune
C. Se caracterizeaza prin ruperea in jumatate a cromatidelor fiecarui cromosom si
deplasarea lor catre polii celulei
D. Are ca rezultat un numar dublu de cromosomi fata de metafaza
E. Genereaza cromosomi formati din cate o jumatate de cromatida
105. Telofaza: C M
A. Reprezinta ultima etapa e diviziunii si are ca rezultat impartirea celulei initiale in
doua celule fiice
B. Este intotdeauna urmata de citokineza
C. Se caracterizeaza prin aparitia invelisului nuclear
D. Este etapa cea mai activa metabolic a celulei
E. Este insotita de scaderea volumului celular
106. Peroxizomii sunt similari mitocondriilor deoarece ambele organite celulare: A M
A. Consuma O2
B. Consuma glucoza
C. Contin ribozomi
D. Contin ADN
E. Contin membrana dubla
107. Printre rolurile peroxizomilor se numara si: B M
A. Sinteza acizilor grasi
B. Sinteza plasmalogenilor
C. Oxidarea acizilor biliari si a sterolilor
D. Sinteza peroxidului de hidrogen
E. Sinteza poliaminelor
108. Lizozomii: E M
A. Sunt organice celulare sferice
B. Au un continut omogen format din hidrolaze acide
C. Sunt delimitati de o membrana simplu-strat
D. Prezinta in mijloc o structura mai densa numita nucleol
E. Isi pot schimba forma in functie de pH si starea functionala a celulei
109. Lizozomii nu contin: C M
A. Proteaze
B. Lipaze
C. Catalaze
D. Glicozidaze
E. Nucleaze
110. Mitocondriile: A M
A. Se pot observa in microscopia fotonica
B. Ocupa uneori >35% din volumul celular
C. Au forma sferica
D. Au dimensiuni similare in toate celulele
E. Sunt organite imobile
111. Mitocondriile: A M
A. Utilizeaza microtubulii ca suport citoscheletic pentru deplasare.
B. Sunt crescute in celulele aflate in diviziune.
C. Utilizeaza oxigen si ca atare sunt mai crescute in celulele din jurul cailor
 respiratorii.
D. Sunt structuri extrem de stabile ca pozitie si forma
E. Contin ADN, ribozmi, Golgi
112. Urmatoarele afirmatii legate de complexul Golgi sunt corecte, cu exceptia: C M
A. Este un organit cu membrana proprie
B. Formeaza de obicei o retea perinucleara
C. Contine cisterne aplatizate suprapuse
D. Este insotit de vezicule de diverse dimensiuni, unele vizibile la microscopul
Optic
E. Are rol in procesarea suplimentara a proteinelor deja sintetizate
113. Biogeneza lizozomilor la nivelul complexului Golgi implica urmatoarele elemente, cu C M
exceptia:
A. Ssegregarea enzimelor lizozomale de alti produsi de secretie
B. Desprinderea din zona trans a unor vezicule cu enzime ce formeaza lizozomii
primari.
C. Lizozomii primari pierd invelisul de clatrina si se transforma in lizozomi
Secundari
D. Enzimele lizozomale se secreta in stare inactiva
E. Enzimele lizozomale se activeaza la pH acid
114. Care este enzima marker caracteristica aparatului Golgi? C M
A. 5 nucleotidaza
B. Adenilatciclaza
C. L manozidaza
D. Malat- dehidrogenaza
E. Fumaraza
115. Care este enzima marker din matricea mitocondriala implicata in oxidarea acizilor grasi? A M
A. Malat- dehidrogenaza
B. 5 nucleotidaza
C. L manozidaza
D. Adenilatciclaza
E. Monoaminoxidaza
116. Fosfatidilserina creeaza o diferenta de incarcare electrica intre cele doua monostraturi B M
ale bistratului lipidic – aspect important pentru:
A. Functionarea proteinkinazei A
B. Transmiterea de informatii prin hormoni
C. Flexibilitatea bistratului
D. Inmugurirea membranei
E. Starea fizica a membranei
117. Care dintre urmatoarele proteine transmembranare nu sunt intilnite la nivelul jonctiunilor E M
stranse?
A. Familia proteinelor MAGUK
B. Ocludine
C. Cingulina
D. Simplekina
E. Ezrina
118. Care dintre urmatoarele proteine nu sunt prezente la nivelul microvililor? E M
A. Vilina
B. Fimbrina
C. Miozina1
D. Ezrina
E. Tektina
119. Care dintre urmatoarele structuri proteice nu sunt prezente la nivelul cililor E M
(ultrastructura)?
A. Dineina
B. Nexina
 C. Tubulina
D. Tektina
E. Fimbrina
120. Care dintre urmatoarele substante nu fac parte din moleculele de adezivitate? E M
A. Selectine
B. Ig
C. Integrine
D. Cadherine
E. Catalaza
121. Care este structura flagelului? D M
A. Manunchi format din 20-30 filamente de actina
B. Brat de miozina1
C. Manunchi format din 10-13 filamente actina
D. Microtubi organizati in 9 dublete periferice si 1 dublet central
E. 13 lanturi de microfilamente
122. Organitul celular responsabil de degradarea macromoleculelor si polizaharidelor este : D M
A. aparatul Golgi
B. RER
C. REN
D. Lizozom
E. Peroxizom
123. ARNm mesager reprezinta: C M
A. O copie a unei portiuni a dublului helix
B. ARN care citeste mesajul
C. O copie a unei portiuni de pe o catena a ADN
D. O molecula care transmite mesajul de condensare a cromatinei
E. O molecula formata dintr-un codon care constitue informatia necesara pentru
sinteza unui aminoacid
124. Toate afirmatiile referitoare la codul genetic sunt adevarate cu exceptia: B M
A. Este comun eucariotelor si procariotelor
B. Codul genetic este degenerat adica un codon poate specifica unul sau mai multi
Aminoacizi
C. Unii aminoacizi sunt codificati de mai multi codoni
D. Contine trei codoni care nu specifica nici un amonoacid
E. Contine un codon care indica pozitia de “start” a citirii mesajului din ARNm
125. Prin codon se intelege: C M
A. un grup de trei nucleotide care specifica un exon
B. Un grup de trei nucleotide care specifica un intron
C. Un grup de trei nucleotide care specifica un aminoacid
D. Un grup de trei exoni care specifica un aminoacid
E. Un grup de trei introni care specifica un aminoacid
126. In sinteza proteica : E M
A. Fiecare aminoacid recunoaste propriul codon prin interactiunea directa cu
ARNm
B. Fidelitatea traducerii este asigurata de ARNt
C. Mai intai este sintetizat aminoacidul si apoi atasat la anticodonul specific
D. Codonul si anticodonul au secventa bazelor identica
E. Fiecare aminoacid este atasat la locul potrivit datorita functiei de adaptor ARNt
127. Initierea translatiei presupune parcurgerea urmatoarelor etape cu exceptia: E M
A. Asamblarea subunitatii mici a ribozomului, cu ARNm si cu un ARNt initiator ce
transporta metionina, notat ARNti- Met
B. Atasarea subunitatii mari a ribozomului
C. Participarea factorilor de initiere ai translatiei notati eIF
D. Consumul de GTP pentru asamblarea ribozomului funtional
E. Recunoasterea codonului de initiere AUG de catre ARNm
128. Etapa de terminalizare este caracterizata de urmatoarele, cu exceptia: E M
A. Codonul “stop” este pozitionat in dreptul situsului A
B. Situsul P este ocupat de lantul polipeptidic
C. Situsul E neocupat
D. Situsul A este ocupat de factorul de terminare eRF (e releasing factor)
E. Situsul E este ocupat de codonul “stop”
129. Alegeti raspunsul corect referitor la activitatea grupului de enzime numite aminoacil- E M
ARNt sintetaze:
A. Utilizeaza GTP pentru a activa aminoacidul in vederea formarii
aminoacid~ARNt
B. Recunosc corect ARNt dupa secventa din anticodon
C. Interactioneaza cu ARNm in timpul trancriptiei
D. Interactioneaza cu ribozomii in timpul translatiei
E. Activeaza aminoacidul in scopul formarii legaturii polipeptidice intr-o etapa
Ulterioara
130. Lipidele membranare, mai mult decat simple elemente structurale, sunt importante B M
pentru:
A. Schimburile de molecule si ioni intre cele 2 medii separate de plasmalema
B. Reglarea unor functii celulare furnizand precursorii pentru o serie de mesageri
Activi
C. Desfasurarea unor procese metabolice atasate plasmalemei
D. Mecanismele de simport
E. Pomparea ionica
131. In categoria proteinelor membranare integrale NU pot fi incluse: C M
A. Proteine caraus cu activitate tip pompa
B. Proteine canal cu activitate de tip enzimatic
C. Proteinele G
D. Proteine caraus ce realizeaza difuzia facilitata
E. Receptorii cuplati cu proteinele G
132. Miscarea de difuzie laterala – translatie a proteinelor membranare este importanta B M
pentru:
A. Transportul ionilor
B. Internalizarea LDL
C. Desfasurarea unor reactii metabolice
D. Simport
E. Antiport
133. Proteinele uniport au urmatoarele caracteristici cu Exceptia: B M
A. Coeficientul de partitie K este irelevant in cazul moleculelor transportate
B. Fiecare uniporter transporta mai multe tipuri de molecule
C. Exista Vmax pentru acest tip de transport
D. Rata difuziei facilitate prin uniporteri este superioara celei prin difuzia simpla
E. Sunt molecule mici hidrofile
134. Difuzia facilitata de proteine caraus NU este caracterizata de unul din urmatoarele E M
aspecte:
A. Are la baza mecanismul de ping-pong –modificare conformationala reversibila
B. Sensul trecerii substantelor prin plasmalema este determinat de gradientul de
Concentratie
C. Moleculele au dimensiuni relativ mari
D. Solubilitatea in lipide este scazuta
E. Schimbarile conformationale au la baza fosforilarea/defosforilarea proteinei
135. Care din urmatoarele componente sunt necesare la nivelul plasmalemei unor tipuri A M
celulare pentru transportul glucozei si mentinerea glicemiei in limite normale :
A. Na- K – ATP-aza, GLUT – 1,5,4
B. Antiportul Na/Ca, antiportul ATP/ADP
C. Simporturile Na/K/2Cl, GLUT - 1,5,4
 D. Antiporturile Na/H, NaHCO3/Cl si GLUT – 4
E. Nici una din cele de mai sus
136. Daca pompa de Na-K nu mai beneficiaza de aportul ATP: B M
A. Se schimba pomparea Na cu cea a K
B. Nu se realizeaza fosforilarea proteinei transportoare
C. Ionii de K raman cuplati la transportor
D. Ionii de Na raman cuplati la transportor
E. Se poate cupla ouabaina
137. Caracteristicile receptorilor intracelulari ce regleaza in urma activarii transcriptia unor B M
gene includ urmatoarele cu EXCEPTIA:
A. Situs de legare la ADN
B. Un domeniu membranar de legare a moleculelor semnal
C. Pot fi activati de molecule solubile in lipide
D. Modificarea conformatiei dupa legarea moleculei semnal
E. Legarea vitaminei D
138. Intre polimerizarea microtubilor si a filamentelor de actina exista mai multe deosebiri si C M
o asemanare. Care este aceasta?
A. Necesita ATP
B. Necesita GTP
C. Se realizeaza prin asamblarea dimerilor
D. Domina la capatul pozitiv al filamentelor
E. Se realizeaza prin asamblarea monomerilor
139. Jonctiunile de ancorare nu includ proteine ca: A M
A. Ocludinele
B. Integrinele
C. Cadherinele
D. Desmogleina
E. Plakoglobina
140. F.
141. Care este ordinea mecanismelor de transport din imaginea de mai jos? D M

1. 2. 3.
A. 1=transport ATP independent; 2=fagocitoza; 3=pinocitoza in faza fluida
B. 1=difuziune simpla; 2=endocitoza mediata de receptori; 3=pinocitoza in faza
Fluida
C. 1=exocitoza; 2=fagocitoza; 3=endocitoza mediata de receptori
D. 1= fagocitoza; 2=endocitoza mediata de receptori; 3= pinocitoza in faza fluida
E. 1=fagocitoza; 2=pinocitoza in faza fluida; 3=endocitoza mediata de receptori

142. Unde se indreapta complexul Gs-alfa din figura: D M

A. Proteina G;
 B. PLC
C. Diacilglicerol
D. Adenilat ciclaza
E. Inactivatorul AMPc
143. Ce tip de comportament este de asteptat la o celula cu aparat Golgi bine exprimat? B M
A. Sa produca mult ATP
B. Activitate intensa de secretie
C. Miscare
D. Intense procese de digestie
E. pH modificat
144. Hemidesmozomii sunt: B M
A. Jonctiuni cu situsuri de fixare pentru actina
B. Jonctiuni cu situsuri de fixare pentru filamentele intermediare
C. Jonctiuni septate
D. Jonctiuni de comunicare
E. Jonctiuni ocluzive
145. La nivelul barierei hematoencefalice pot trece: C M
A. CO2 din sange in LCR
B. Majoritatea antibioticilor
C. Alcoolul din sange in LCR
D. Glucoza din LCR in sange
E. Drogurile din LCR in sange
146. La nivelul tesuturilor non-neuronale jonctiunile GAP asigura schimburile de : A M
A. Ioni si molecule mici
B. CO2 din LCR in sange
C. Drogurile din sange in LCR
D. Monozaharide si aminoacizi
E. Glucoza si majoritatea macromoleculelor
147. Principalii proteoglicani ai matricei extracelulare sunt urmatorii, cu exceptia: E M
A. Agrecanul
B. Betaglicanul
C. Decorina
D. Perlecanul
E. Keratanul sulfatul
148. Nu reprezinta un rol al matricei extracelulare: B M
A. Stabilizarea structurii fizice a tesuturilor
B. Ancorarea filamentelor intermediare a 2 celule vecine
C. Amortizarea socurilor mecanice
D. Asigurarea elasticitatii tesuturilor si organelor
E. Protectia celulelor fata de o serie de agenti patogeni
149. Membrana bazala prezinta: A M
A. Lamina lucida, adiacenta membranei bazale a celulelor epiteliale
B. Lamina densa, situata deasupra laminei lucida
C. Lamina lucida, situata sub lamina densa
D. Lamina rara, situata imediat sub lamina densa
E. Lamina fibroreticularis, situata deasupra laminei rara
150. Integrinele: B M
A. Sunt implicate in imunitate
B. Cel putin 18 subunitati α si 8 subunitati β
C. Intervin in procesele inflamatorii
D. Mediaza interactiunile leucocitelor circulante cu peretele vascular
E. Sunt de tip E, P si L
151. Adezivitatea celulara Ca2+ independenta este asigurata de: A M
A. Superfamilia Ig
 B. Cadherine
C. Fibronectine
D. Integrine
E. Conexine
152. Nu reprezinta functii ale porilor nucleari, cu exceptia: A M
A. Transportul complexelor ribonucleioproteice
B. Pregatirea mitozei
C. Biogeneza acizilor ribonucleici
D. Esentiali in procesele de transcriptie
E. Sunt spatiile cuprinse intre membranele nucleare interna si externa
153. Transportul aminoacizilor este asigurat de: B M
A. ARNm
B. ARNt
C. ARNr
D. ARNr 28S
E. ARNr 18S
154. In ceea ce priveste ARNt urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia: C M
A. Reprezinta sistemul de transport pentru aminoacizi
B. Prezinta secventa anticodon
C. Este o molecula mare, 90 -150 nucleotide
D. Activeaza aminoacizi specifici
E. Actioneaza ca molecule-adaptor
155. Subunitatea ribozomala mica prezinta: D M
A. Coeficient de sedimentare 30 S la eucariote
B. Coeficient de sedimentare 50 S la procariote
C. 3 molecule de ARNr si 45 proteine diferite
D. Cap, platforma si o baza
E. Protuberanta centrala, tulpina si creasta
156. Urmatoarele afirmatii referitoare la poliribozomi sunt false, cu exceptia: E M
A. Sunt formati 100-1000 ribozomi si o molecula de ARNm
B. Pot transla o singura regiune a moleculei de ARNm
C. Sunt numerosi in eritrocite
D. Cei atasati memranei RE intervin in sinteza proteineolr strcturale
E. Fac posibila sinteza simultana a unor copii multiple din polipeptidul specificat
157. Referitor la functiile specifice REN urmatoarele afirmatii sunt false, cu exceptia: B M
A. Intervine in glicozilarea lantului polipeptidic
B. Asigura eliberarea ionilor de Ca2+ spre citoplasma
C. Degradarea lipidelor, mai ales in celulele gonadelor
D. Realizeaza sortarea sau segregarea produsilor de secretie
E. Influenteaza segregarea enzimelor lizozomale in ceilalti produsi de secretie
158. RE de tranzitie: D M
A. Se mai numeste si RER
B. Este specializat in sinteza proteinelor
C. Este in cantitate mare in eritrocite
D. Este bine reprezentat numai in celulele specializate in sinteza lipidelor
E. Doar c si d
159. Ribozomii sunt atasati la membrana RER prin: A M
A. Intermediul unui sistem specific numit translocon
B. Intermediul unui sistem specific numit transmozom
C. Intermediul unui sistem specific numit transpozon
D. Intermediul unui sistem specific numit transmocor
E. Intermediul unui sistem specific numit transperoxon
160. Referitor la reticulul sarcoplasmatic urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia: C M
A. Este bine reprezentat in muschiul striat
B. Este de tip REN
 C. Cu ajutorul pompei de Ca2+ sechestreaza Ca2+ in lumen
D. Prezinta o pompa de tip V, antiport
E. Elibereaza Ca2+ sub actiunea AMPc
161. RER este slab dezvoltat in: D M
A. Celulele pancreasului exocrin
B. Plasmocite
C. Hepatocite
D. Adipocite
E. Neuroni
162. Referitor la reteaua cis-Golgi (CGN) urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia: B M
A. Este alcatuita dintr-o retea interconectata de tuburi
B. Prezinta vezicule mici, de ordin A, desprinse din RE
C. Functioneaza ca statie de triere a proteinelor
D. Este elementul cel mai apropiat de fata cis a complexului Golgi
E. Este elementul cel mai apropiat de RER
163. Enzima caracteristica aparatului Golgi este: D M
A. Fosfataza alcalina
B. Fosfataza acida
C. Monoaminoxidaza
D. α – manozidaza
E. Glicoziltransferaza
164. Urmatoarele afirmatii despre citoschelet sunt false, cu exceptia: A M
A. Reprezinta o retea de proteine filamentoase
B. Este localizat in special la polul bazal al celulei
C. In absenta sa se poate mentine volumul celular in limite normale
D. Este bine reprezentat la procariote
E. Asigura transportul intercelular
165. Centriolii pot forma urmatoarele structuri, cu exceptia: D M
A. Centrozom
B. Diplozom
C. Centrul celular
D. Kinetocor
E. Centrul cinetic al celulei
166. Polimerizarea filamentelor intermediare este dependenta de: E M
A. ATP
B. GTP
C. Detergenti
D. Nucleotide
E. Nici una
167. Miozina este: A M
A. O ATP-aza
B. O GTP-aza
C. O catalaza
D. O fosfolipaza
E. O fosforilaza
168. Centriolii: A M
A. Sunt vizibili in interfaza
B. Sunt vizibili doar in mitoza
C. Au forma unor cilindre in microscopia fotonica
D. Nu sunt vizibili in interfaza
E. Au o extremitate proximala spre periferie si una distala spre centru
169. Printre functiile citoscheletului nu se numara urmatoarele, cu exceptia: D M
A. Formeaza o bariera selectiva
B. Intervine si controleaza migrarea celulelor embrionare
C. Formeaza suportul pentru migrarea celulelor regenerate
 D. Prezinta situsuri de ancorare pentru ARNm si translatia proteica
E. Asigura elasticitatea tesuturilor si organelor
170. Printre componentele lantului respirator se numara, cu exceptia: A M
A. Centrii de Cr
B. Coenzima Q
C. Ubiquinona
D. Citocromii
E. Centrii de Fe-S
171. Cei 12 transportori de electroni ai lantuilui respirator sunt grupati in urmatoarele patru C U
complexe multiproteice:
A. Complexul b-c 1 sau complexul I
B. Citocrom c-CoQ –reductaza sau complexul II
C. Complexul succinat-dehidrogenaza sau complexul II
D. Citocrom c oxidaza sau complexul I
E. Complexul NADH-dehidrogenaza sau complexul II
172. Celulele multinucleate pot fi: C U
A. Plasmidii
B. Lamelipodii
C. Plasmodii
D. Filopodii
E. Fimbridii
173. Membrana nucleara interna: E U
A. Prezinta ribozomi atasati
B. Contine peroxidaza, Ca2+ si unii metaboliti
C. Proteine, in proportie de 30%
D. Fosfoloipide, in proportie de 60- 80%
E. Prezinta spre carioplasma laminine
174. In biosinteza proteinelor sunt necesare urmatoarele componente, cu exceptia: A U
A. Un plan – ARNt
B. Caramizi – aminoacizi
C. Transportori – ARNt specifici
D. Constructori – ribozomi
E. Factori de elongare si terminalizare
175. Codonul AUG: A U
A. Semnalizeaza inceputul translatiei
B. Semnalizeaza sfarsitul translatiei
C. Reprezinta un codon stop
D. Este localizat pe ARNt
E. Sunt adevarate b si c
176. Enzima marker a RE este: A U
A. Glucozo-6-fosfataza
B. Nucleotid-fosfokinaza
C. Monoaminoxidaza
D. Fosfataza acida
E. β – glucuronidaza
177. RER este dispus concentric in jurul nucleului si formeaza: C U
A. Corpii Berg in celulele parotidei
B. Microzomi in eritrocite
C. Corpusculii NISSL in corpul neuronal
D. Corpusculii lui Palade in eritrocite
E. Toate de mai sus
178. RE intervine in: E U
A. Degradarea fosfolipidelor in monostratul citoplasmatic
B. Dirijarea traficului de membrane
C. Sinteza de steroli si acizi biliari
 D. Sinteza lectinei
E. Toate de mai sus
179. Complexul Golgi este: C U
A. Un organit celular nemembranar
B. Format dintr-un grup omogen de compartimente
C. Situat intre nucleu si polul bazal in celulele endocrine
D. Situat la polul bazal al celulelor gleandelor cu secretie exocrina
E. Situat periferic in celulele nervoase
180. Aparatul Golgi joaca un rol central in : D U
A. Sinteza proteinelor
B. Sinteza lipidelor
C. Digestia proteinelor
D. Secretia celulara
E. Sinteza glucidelor
181. Complexul Golgi intervine in: E U
A. Biogeneza membranelor
B. Biogeneza lizozomilor
C. Sinteza mucopolizaharidelor
D. Sinteza gangliozidelor
E. Toate de mai sus
182. Tropomiozina (Tm): C U
A. Formeaza un lant continuu de-a lungul filamentului de miozina
B. Poseda sapte situsuri de legare la tubulina
C. Regleaza contractia musculara
D. Este o proteina elongata, de ancorare la membrana
E. Toate de mai sus
183. Microtubii au urmatoarele caracteristici, cu exceptia: B U
A. Acopera citozolul dintre nucleu si citoplasma
B. Sunt polimeri formati din subunititi globulare de actina
C. Sunt cele mai rigide elemente citoscheletale
D. Determina plasticitatea eritrocitelor
E. Sunt responsabili, la unele protiste, de capturarea hranei
184. Tubulinele se gasesc: D U
A. Intre microtubulii A periferici
B. Intre microtubulii B periferici
C. Intre microtubulii Asi B periferici
D. In structura microtubulilor A si B
E. Intre microtubulii A centrali si B periferici
185. Miozina este un dimer format din: E U
A. Doua lanturi reglatoare
B. Doua lanturi grele
C. Doua lanturi usoare
D. Doua lanturi esentiale
E. Toate de mai sus
186. F0-F1-ATP-aza este: E U
A. O unitate tripartita
B. Un complex proteic
C. Localizata la nivelul membranei mitocondriale interne
D. Asigura sinteza ATP-ului dependent de Mg 2+
E. Toate de mai sus
187. Enzimele solubile al ciclului Krebs implicate in oxidarea acizilor grasi sunt urmatoarele, B U
cu exceptia:
A. Malat-dehidrogenaza
B. Manozidaza
C. Izocitrat dehidrogenaza
 D. Fumaraza
E. Citrat sintetaza
188. Urmatoarele caracteristici apartin lizozomilor, cu exceptia: D U
A. Au functie degradativa
B. Au functie secretorie
C. Reprezinta mai mult de 5% din volumul celular
D. Nu pot digera toate tipurile de molecule biologice
E. Contin peste 60 de enzime hidrolitice
189. Lizozomii secretori sunt reprezentati de: E U
A. Melanozomi
B. Granulele bazofilului
C. Granulele litice ale limfocitelor T citotoxice
D. Granulele azurofile ale neutrofilului
E. Toate de mai sus
190. Lizozomii prezinta pozitii intracelulare caracteristice, ca de exemplu: C U
A. Perinuclear in neuroni
B. Citoplasma perinucleara in nefrocietele tubului proximal
C. Perinuclear in fibroblaste
D. Nici un raspuns
E. Toate de mai sus
191. Marker-ul histochimic al lizozomilor este : C U
A. Fosfataza alcalina
B. Catalaza
C. β – glucuronidaza
D. Acil-transferaza
E. Dehidrogenaza
192. La nivelul membranei lizozomale sunt prezente: A U
A. Pompe de tip V
B. Pompe de tip P
C. Pompe de tip F
D. Ca2+ -ATP-aze
E. Pompe de tip ABC
193. Peroxizomii reprezinta: B U
A. Organite implicate in cresterea concentratiei intracelulare de O 2
B. Organite implicate in producerea si degradarea H2O2
C. Organite implicate in reducerea concentratiei intracelulare de CO 2
D. Organite implicate in mentinerea unui pH celular de 4,5-5
E. Organite implicate in sortarea si segregarea produsilor de secretie
194. Printre functiile peroxizomilor nu fac parte, cu exceptia: A U
A. Sinteza plasmalogenilor
B. Sinteza fosfolipidelor pentru majoritatea organitelor
C. Sinteza trigliceridelor
D. Glicozilarea terminala a proteinelor
E. Glicozilarea glicolipidelor
195. Printre functiile peroxizomilor se numara si, cu exceptia: B U
A. ß – oxidarea acizilor grasi cu lant lung de atomi de carbon
B. sinteza mucopolizaharidelor
C. sinteza de steroli
D. sinteza de acizi biliari
E. oxidarea D si L-aminoacizilor
196. Printre caracteristicile celulelor tumorale nu se numara, cu exceptia: C U
A. Sunt sensibile la semnalele anti-proliferative exracelulare
B. Sunt genetic stabile
C. Induc angiogeneza
D. Sunt mai expuse la apoptoza
 E. Se autoagrega
197. Celulele tumorale maligne: D U
A. Au capacitatea de a invada tesuturile vecine
B. Au capacitatea de a invada tesuturile la distanta
C. Isi pierd capacitatea de a intra in apoptoza
D. Toate de mai sus
E. Nici unul
198. Celulele tumorale: E U
A. Devin specializate
B. Se autoagrega
C. Sintetizeaza molecule de adezivitate
D. Au capacitate de autodistrugere
E. Nu interpreteaza corect semnalele provenite de la alte celule
199. Printre specializarile temporare se numara si, cu exceptia: C U
A. Protruzii digitiforme
B. Filopodii
C. Flageli
D. Pliuri
E. Lamelipodii
200. Printre specializarile permanente se numara si, cu exceptia: D U
A. Microvilii
B. Sereocilii
C. Cilii vibratili
D. Filopodii
E. Flagelii
201. Referitor la microvili: B U
A. Formeaza marginea in perie in trahee
B. Formeaza platoul striat in vilozitatea intestinala
C. Formeaza un covoras mobil la nivelul epididimului
D. Formeaza un covoras mobil la nivelul trompelor uterine
E. Formeaza marginea in perie in vilozitatea intestinala
202. Ultrastructura cilului vibratil se caracterizeaza prin prezenta urmatoarelor componente, B U
cu exceptia:
A. Axonemei
B. Vilinei
C. Dineinei
D. Tektinei
E. Tubulinei
203. Printre fazele ciclului celular se numara, cu exceptia: C U
A. Interfaza
B. Mitoza somatica
C. Meioza somatica
D. Mitoza ecuationala
E. Mitoza de segmentare
204. Mitoza somatica poate fi: B U
A. Homo-heterotipica sau de initiere
B. Homeotipica
C. Heterotipica sau asimetrica
D. Mitoza de diferentiere
E. Heterotipica sau reductionala
205. Printre modificarile morfologice si biochimice caracteristice celulelor senescente se B U
numara si, cu exceptia:
A. Reducerea ratei de transcrptie
B. Cresterea translatiei proteice
C. Carioliza
 D. Cariorexisul
E. Picnoza nucleara
206. Teorii active ale imbatranirii celulare sunt considerate si, cu exceptia: C U
A. Scurtarea telomerelor
B. Reducerea translatiei anumitor gene esentiale
C. Inactivarea copierii multiple a secventelor ADN
D. Degradarea proteinelor alterate
E. Activarea unei anumite gene intarziate
207. Referitor la receptorii cu activitate guanilat-ciclaza urmatoarele afirmatii sunt adevarate, D U
cu exceptia:
A. Sunt utilizati de peptidul natriuretic atrial
B. Utilizeaza GMPc ca mesager intracelular
C. Semnalul nu este transmis prin proteine G
D. Utilizeaza AMPc ca mesager intracelular
E. Activeaza o serie de fosforilaze
208. Urmatoarele substante folosesc ca modalitati de transport difuzia simpla, cu exceptia: A U
A. Glucoza
B. Ureea
C. Glicerolul
D. Benzenu
E. CO2
209. Despre aquaporine se poate afirma ca: A U
A. Sunt proteine caraus pentru apa
B. Sunt proteine integrale ale plasmalemei
C. Sunt utile in reglarea fluxului transmembranar al apei
D. Sunt localizate in membranele tuturor celulelor din corpul uman
E. Prezinta selectivitate deosebit de mare pentru apa
210. Proteinele membranare integrale implicate in transportul ionilor sunt urmatoarele, cu E U
exceptia:
A. Proteine caraus
B. Proteine canal
C. Proteine enzim-like
D. Toate de mai sus
E. Niciuna
211. Urmatoarele modalitati de transport nu sunt dependente de ATP, cu exceptia: D U
A. Difuzia prin bistrat
B. Difuzia facilitata de proteine canal
C. Difuzia facilitata de proteine caraus
D. Pomparea ionica
E. Osmoza
212. Receptorii fara activitate catalitica sunt: D U
A. Receptorii pentru insulina
B. Receptorii pentru EGF
C. Receptorii pentru citokine
D. Receptorii pentru peptidul natriuretic atrial
E. Receptorii pentru TGFβ
213. Urmatoarele molecule au receptori intracelulari, cu exceptia: E U
A. Hormoni tiroidieni
B. Hormoni steroizi
C. Retinoizi
D. Vitamina D
E. Hormoni polipeptidici
214. Urmatoarele molecule au receptori nucleari: A U
A. Hormoni tiroidieni
B. Inozitol trifosfat
 C. Hormoni polipeptidici
D. B si c
E. Toate de mai sus
215. Din punc de vedere al evenimentelor moleculare, moartea celulara poate fi: B U
A. Independenta hormonal
B. Programata
C. Prin agresiune mecanica
D. Datorata interventiei reticolului endoplasmic
E. Toate de mai sus
216. Necroza se datoreaza urmatorilor factori cu exceptia: C U
A. Inflamatiei
B. Privarii de oxigen
C. Acumularii de bioxid de carbon
D. Agresiunilor chimice
E. Frigului
217. Necroza unei celule poate afecta celulele invecinate prin: C U
A. Cresterea necontrolata in volum
B. Pierderea fluxului ionic
C. Deversarea enzimelor hidrolitice in exterior
D. Distrugerea nucleului cu eliberarea cromosomilor
E. Sufocare cu radicali liberi de oxigen
218. Apoptoza apare: E U
A. Numai la adulti
B. Numai la batrani
C. Numai la copil
D. Postnatal
E. In cursul dezvoltarii embrionare
219. Printre caracteristicile celulelor senescente NU se numara: D U
A. Scaderea volumului celular
B. Carioliza
C. Cariorexisul
D. Anomaliile cromosomiale congenitale
E. Supraexprimarea unor gene
220. Interfaza: C U
A. Este etapa cea mai scurta a ciclului celular
B. Se deruleaza in patru etape succesive: G1, S, G2 si M
C. Poate fi intrerupta in orice etapa
D. Nu permite repararea defectelor celulare
E. Contine anumite puncte de restrictie (R) ce permit saltul imediat la etapa M
221. In structura cromosomilor NU intra: C U
A. Cromatidele
B. Centromerul
C. Centriolul
D. Kinetocorul
E. ADN-ul
222. Peroxizomii: D U
A. Sunt prezenti doar in celulele eucariote specializate in neutralizarea peroxizilor.
B. Au forma alungita
C. Au membrana dubla, una interna si una externa
D. Prezinta o matrice granulara
E. Prezinta in mijloc o structura mai densa numita nucleol
223. Complexul Golgi este alcatuit din urmatoarele elemente, cu o exceptie: C U
A. Reteaua cis-Golgi, orientata spre RE
B. Cisterne aplatizate curbate
C. Reteaua trans-Golgi orientata spre nucleu
 D. Vezicule mici (cis) ce transporta materiale sintetizate in RE
E. Vezicule mari (trans) ce transporta proteine maturate in Golgi
224. Rolurile complexului Golgi includ: D U
A. Implicari in sinteza celulara de proteine, polipeptide, ADN
B. Implicari in secretia celulara de proteine, polipeptide, ADN
C. Biogeneza mitocondriilor
D. Biogeneza lizozomilor
E. Biogeneza peroxizomilor
225. Concentrarea produsilor de secretie sintetizati in RE se face: B U
A. In veziculele cis ale complexului Golgi
B. In regiunile dilatate ale cisternelor complexului Golgi
C. Nu presupune implicarea Ca++
D. Prin formarea unor agregate proteina-enzima
E. Cu consum energetic important
226. Reticulul endoplasmatic are urmatoarele proprietati, cu o exceptie: C U
A. Este un organit celular cu membrana proprie
B. Este format dintr-un sistem de cisterne, canale si vezicule
C. Are o membrana ce se poate continua cu alte membrane, precum membrana
nucleara, plasmalema, membrana mitocondriala, etc.
D. Membrana sa poate reprezenta mai mult de jumatate din totalul suprafetei
membranelor intr-o celula eucariota
E. Se poate prezenta sub forma RER si REN.
227. Functiile specifice RER nu includ: D U
A. Sinteza proteinelor de export celular
B. Sinteza proteinelor destinate plasmalemei
C. Sinteza proteinelor destinate compartimentelor celulare membranare
D. Sinteza glucozei din glicogen
E. Sinteza enzimelor digestive
228. Care este enzima marker a membranei externe mitocondriale? E U
A. 5 nucleotidaza
B. Adenilatciclaza
C. L manozidaza
D. Malat- dehidrogenaza
E. Monoaminoxidaza
229. Printre functiile principale ale citoscheletului nu se regaseste: D U
A. Suportul structural
B. Contribuie la localizarea intracelular a organitelor
C. Situs de ancorare pe ARN si translatia proteica
D. Dirijarea traficului de membrane
E. Intervine in procesele de miscare celulara
230. Care din urmatoarele molecule poate lega Ca++? D U
A. Tropomiozina
B. Troponina T
C. Troponina I
D. Troponina C
E. Actina
231. Transportul glucozei la nivel intestinal si renal nu necesita: D U
A. NaK-ATPaza
B. Simport Na / glucoza
C. GLUT5
D. Simport Na/K/2 Cl
E. GLUT4
232. Enzima marker a reticulului endoplasmatic este: E U
A. 5 nucleotidaza
B. Adenilatciclaza
 C. L manozidaza
D. Malat- dehidrogenaza
E. Glucoza6 fosfataza
233. Care afirmatie este adevarata despre lizozom? E U
A. Enzimele sale devin active la un pH acid
B. Isi creeaza propriile structuri si proteine
C. Pompeaza H in mediul extracellular
D. Digera molecule venite prin endocitoza
E. Toate sunt adevarate
234. Fiecare microvil determina cresterea suprafetei de absorbtie cu: D U
A. 5%
B. 10%
C. 15%
D. 20%
E. 25%
235. Care organit celular este responsabil cu impachetarea proteinelor secretate de celula? B U
A. Citoschelet
B. Aparat Golgi
C. Lizozom
D. Peroxizom
E. Membrana celulara
236. Ficatul uman intervine in metabolizarea medicamentelor si alcoolului. O celula hepatica A U
are probabil un numar crescut de organite de tipul:
A. Lizozomi
B. Nuclei
C. REN
D. RER
E. Cloroplaste
237. Care este functia ribozomilor A U
A. Sinteza de proteine
B. Prelucrarea biochimica a produsilor de secretie
C. Endocitoza
D. Fagocitoza
E. Dirijarea traficului de membrane
238. Care este localizarea ribozomilor? A U
A. RER
B. REN
C. Mitocondrii
D. Aparat golgi
E. La nivelul plasmalemei
239. Care veste functia mitocondriei? A U
A. Produce ATP
B. Prelucrarea biochimica a produsilor de secretie
C. Endocitoza
D. Fagocitoza
E. Dirijarea traficului de membrane
240. Care organite celulare prezinta aceasta functie – depozitarea si transferul informatiei? D U
A. Ribozomi
B. Aparatul Golgi
C. ADN
D. Nucleu
E. REN
241. Care organit contribuie la producerea de energie? C U
A. REN
B. Nucleu
 C. Mitocondrii
D. RER
E. Lizozom
242. Care organit contribuie la producerea si reciclarea membranelor? B U
A. Lizozom
B. Aparatul Golgi
C. RER
D. Nucleu
E. REN
243. Care organit contribuie la sinteza de lipide? E U
A. Lizozom
B. Aparatul Golgi
C. RER
D. Peroxizom
E. REN
244. Care organit contribuie la conversia H2O2 in apa? D U
A. Lizozom
B. Aparatul Golgi
C. RER
D. Peroxizom
E. REN
245. Care organit contribuie la mentinerea integritatii structurale? A U
A. Citoschelet
B. Nucleu
C. RER
D. Peroxizom
E. REN
246. Care parte a celulei contine materialul genetic? C U
A. Membrana nucleului
B. Ribozom
C. Nucleol
D. Lizozom
E. RER
247. Care sunt cele 2 etape importante ale ciclului celular? A U
A. Mitoza si interfaza
B. Telofaza si citokineza
C. Interfaza si anafaza
D. Citokineza si mitoza
E. Mitoza si meioza
248. Care dintre secventele de mai jos sunt secvente de initiere a sintezei de protein? B U
A. UAG
B. AUG
C. UGA.
D. UAA
E. Nici una
249. Care dintre secventele de mai jos reprezinta codon-stop? D U
A. UAG
B. UGA
C. UAA
D. Toate
E. Nici una
250. In cadrul carei etape a mitozei cromozomii sunt aranjati in mijlocul celulei? B U
A. Profaza
B. Metafaza
C. Anafaza
 D. Telofaza
E. Citodiereza
251. Care etapa a ciclului celular dureaza cel mai mult? B U
A. Profaza
B. Interfaza
C. Anafaza
D. Telofaza
E. Citodiereza
252. Aparatul Golgi este implicat in: E U
A. Transportul proteinelor care vor fi eliberate din celula
B. Modificarea proteinelor
C. Producerea lizozomilor
D. Reciclarea membranelor
E. Toate de mai sus
253. Ribozomii se gasesc: E U
A. Numai in nucleu
B. In citoplasma
C. Atasati reticulului endoplasmatic
D. Doar in celulele eucariote
E. Corect b si c
254. REN este foarte bine reprezentat in celulele in care se acumuleaza cantitati mari de: D U
A. Toxine
B. Proteine
C. Enzime
D. Lipide
E. Acizi nucleici
255. In care organit al celulei eucariote se sintetizeaza ARNr: A U
A. Nucleol
B. Ribozom
C. Lizozom
D. Mitocondri
E. Aparat Golgi
256. Care structura subcelulara este alcatuita din microtubuli si microfilamente? A U
A. Citoschelet
B. Plasmalema
C. RER
D. Membrana mitocondriala
E. Membrana nucleului
257. La eucariote cele 2 subunitati ribozomale sunt: A U
A. 40S si 60S
B. 30S si 50S
C. 30S si 40S
D. 40S si 50S
E. Nici una
258. Care este molecula care “citeste” codul genetic in cursul sintezei polipeptidelor: A U
A. ARN de transfer
B. ARN sens
C. ARN ribozomal
D. ARN codon
E. Oricare tip de ARN cu conditia ca citirea sa se faca in directia5’- 3’
259. Interactiunea actina-miozina este reglata: B U
A. GTP si temperatura
B. Tropomiozina si trei troponine-C,I,T
C. Numai de ionii de Ca2+
D. Profilina
 E. Nici una din cele de mai sus
260. Contopirea unei vezicule intracitoplasmatice cu membrana celulara in momentul B M
exocitozei sau fuzionarea a doua membrane celulare separate in momentul fertilizarii
reprezinta exemple ale proprietatile lipidelor membranare de :
A. Difuza liber
B. Autoasamblare
C. A efectua miscari de rotatie
D. Asociere
E. A fi electric neutre
261. Ce enzime activeaza diacilglicerolul (DAG) in cadrul caii de semnalizare fosfoinositidice: B M
A. Protein kinaza A
B. Proteinkinaza C
C. MAP kinaza
D. Tirozin kinaza
E. Fosforilaza B
262. Daca substituentul gruparii fosfat de la nivelul capului polar este fosfatidil-colina sau D U
fosfatidil-etanolamina atunci fosfolipidul este:
A. Un izolator electric
B. Incarcat negativ
C. Incarcat pozitiv
D. Neutru
E. Asociat colesterolului
263. Colesterolul membranar este util ca: B U
A. Element de cuplare la glicerol
B. Reglator al fluiditatii membranare
C. Suport al transmiterii semnalelor biologice
D. Suport pentru generarea de AMPc
E. Suport pentru transportul ionic
264. Dispozitia particulara a lipidelor membranare in dublu strat are consecinte asupra: A U
A. Functiilor celulare
B. Flexibilitatii bistratului
C. Proceselor de inmugurire si fuziune a membranei
D. Transportului vezicular
E. Proteinelor membranare
D
am
ga
sit
si
265. Etapa intramembranara de semnalizare prin hormoni polipeptidici NU include: B U
A. Subunitatile α ale proteinei G
B. Activarea unor receptori nucleari
C. Adenilat ciclaza
D. Subunitatile βγ ale proteinei G
E. Receptori membranari
266. Jonctiunile de adezivitate in banda formeaza: C U
A. O structura ce blocheaza trecerea ionilor si macromoleculelor
B. Structuri ce fac legatura intre celula si matricea extracelulara
C. Impreuna cu jonctiunile impermeabile la nivelul celulelor epiteliale complexul
jonctional apical
D. Structuri care ancoreaza filamentele intermediare din celule
E. Doar b si d
267. Care din urmatoarelor proprietati este comuna microfilamentelor de actina si A U
microtubilor:
A. Structuri dinamice, polarizate functional
B. 2 capete globulare
C. Abilitatea de a se lega la membranele organitelor celulare
 D. Activitatea ATP-azica
E. Somenii de legare a capului de miozina
268. Concentrarea fosfatidilinozitolului in monostratul intern este necesara pentru: B U
 A. Fluiditatea plasmalemei
B. Semnalizarea intercelulara
C. Activarea proteinkinazei A
D. Activarea proteinkinazei C
E. Distributia colesterolului membranar
269. Caderinele au urmatoarele roluri cu exceptia: A U
A. Pot activa receptorul pentru fibronectina
B. Mediaza adezivitatea celulara Ca2+-dependenta
C. Transmit semnale de la matrice catre citoplasma
D. Sunt proteine transmembranare de legatura
E. Sunt implicate in edificarea jonctiunilor celula-celula
270. Ionii traverseaza membrana plasmatica: B U
A. In sensul gradientului de concentratie
B. In sensul gradientului electrochimic
C. In sensul gradientului de permeabilitate
D. In sensul gradientului de liposolubilitate
E. In sensul gradientului electric
271. Invelisul celular nu contine: C U
A. Plasmalema
B. Proteine
C. Citoscheletul
D. Glicocalixul
E. Citoscheletul cortical
272. Stratul celular cel mai indepartat de nucleu este: D U
A. Plasmalema
B. Citoscheletul cortical
C. Membrana complexului Golgi
D. Glicocalixul
E. Membrana endozomilor
273. Un centriol este: B U
A. Prezent in mujlocul citoplasmei celulare
B. Compus din microtubi si important in organizarea fusului de diviziune
C. Un sistem de centrare a filamentelor de actina
D. Un organit membranar
E. O parte a unui cromosom
274. Ce sistem de transport este ilustrat in imagine? A U

A. Sistem uniport, activ tip P

B. Sistem uniport, pasiv tip difuziune facilitata
C. Sistem uniport, activ tip V
D. Sistem de pompare moleculara
E. Sistem uniport activ tip F
275. AMPc este: D U
A. Un activator al PKC
B. Un mesager prim
 C. Un produs de inactivare a caii adenilat ciclazei
D. Un agent de cuplare a subunitatilor reglatorii ale PKA
E. Un agent de cuplare a subunitatilor catalitice ale PKA
276. Receptorii pentru hormonii tiroidieni se regasesc: E U
A. Intramembranar, sunt tirozin-kinazici
B. Intramembranar, sunt tirozin-fosfatazici
C. Intramembranar, sunt tirozin-kinazici
D. Intracitoplasmatici
E. e) Intranucleari
277. Ce sistem de transport este ilustrat in imagine? B U

A. Sistem uniport, activ tip P

B. Sistem uniport activ tip F
C. Sistem uniport, pasiv tip difuziune facilitata
D. Sistem uniport, activ tip V
E. Sistem de pompare moleculara
278. Care dintre urmatoarele organite contine enzime hidrolitice capabile de digestie: B U
A. Centriolul
B. Lizozomul
C. Microtubulul
D. Mitocondria
E. Lizozimul
279. Transcriptia celulara are loc in: C U
A. Complex Golgi
B. Mitocondrie
C. Nucleu
D. Ribozomi
E. Nucleol
280. Structura celulara unde are loc sinteza proteica este: D U
A. complex Golgi
B. Mitocondria
C. Nucleul
D. Ribozomul
E. Centriolul
281. Organitul celular unde are loc modificarea, impachetarea si pregatirea pentru distributia A U
a proteinelor nou formate este:
A. complex Golgi
B. Mitocondria
C. Nucleul
D. Ribozomul
E. Centriolul
282. Care este structura celulara care formeaza o serie de membrane interconectate ca o D U
 retea intracelulara,cu rol in transportul si sustinerea sintezei celulare?
A. Reticulul endoplasmic
B. Vacuolele endocitare
C. Membrana plasmatica
D. Reticolul endoplasmatic rugos
E. Aparatul Golgi
283. Care este organitul cellular care contribuie la formarea fusului mitotic? B U
A. Cilii
B. Centriolul
C. Cromatina
D. Nucleolul
E. Mitocondria

1. In formarea rapida a placentei proliferarea citotrofoblastelor se considera a fi c

rezultatul unei stimulari :
A. Neurocrine
B. Paracrine
C. Autocrine
D. Endocrine
E. Doar B si D
2. Fenomenul de crossing-over din cadrul meiozei are loc in stadiul : c
A. Leptoten
B. Pahiten
C. Diploten
D. Diakineza
E. Metafaza II
3. Citocrom C : a
A. Transporta electroni si ii doneaza complexului IV
B. Transporta electroni si ii doneaza complexului III
C. Transporta electronii si H+ catre citocrom c reductaza
D. Transporta electronii si H+ catre citocrom c oxidaza
E. Nu transporta electroni
4. Printre componentele moleculare ce edifica jonctiunile stranse NU se numara: D
A. Ocludina
B. Proteine din familia MAGUK
C. Cingulina si simplekina
D. Tonofilamentele
E. PKC
5. Care din structurile urmatoarele sunt necesare transportului glucozei la nivelul B
enterocitelor si nefrocitelor:
A. Ca2+ - ATP-azele, Na+/K+-ATP-aza, prot GLUT
B. Na+-K+ - ATP-aza, GLT-1, GLT-5, GLT-4
C. Simporturile Na+/K+/2Cl-, canalele de K+ si Cl-
D. Canalele de Ca2+, canalele de K+ si Cl-
E. Doar B si C
6. Care din urmatoarele mecanisme sunt influentate de nivelul pH-ului celular si B
constituie in acest timp si un mecanism reglator al acestuia:
A. Antiportul 3Na+/Ca2+, antiportul Na+HCO-3/Cl-
B. Antiportul Na+/H+
C. Antiportul 3Na+/Ca2+
D. Simportul Na+/ amino –acizi
E. Antiportul HPO42-/Ca2+
7. Concentrarea fosfotidilinozitolului in monostratul intern al bistratului lipidic este B
un rezultat al:
A. Miscarii lipidelor membranare
B. Distributiei asimetrice a fosfolipidelor membranare
C. Asamblarii compacte a lipidelor membranare
D. Miscarii de difuzie laterala a moleculelor lipidice
E. Este un aspect intalnit doar in cazul unor cai de semnalizare
8. Prezenta bolului alimentar conduce la activarea R histaminici si deplasarea: B
A. Subunitatii α a Na+-K+/ATP-azei
B. Veziculelor ce contin ATP-aza de H+/K+
C. Subunitatii α a ATP-azei de H+/K+
D. Pompelor de protoni
 E. ATP-azelor de Ca2+
9. Glicocalixul este ..... 1....., localizat ....2...., a carui integritate este absolut D necesara
desfasurarii normale a activitatilor functionale ale celulei.
A. 1. Un strat lipidic; 2. Printre proteinele intrinseci
B. 1. Un strat lipoproteic; 2. La nivelul stratului interna fosfolipidic

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/18861654_1499440863…5d9aa6fc40953c8444cd2d0d3a1924a0&oe=59600029&dl=1 05.07.2017, 20E28

Pagina 1 din 34
 C. 1. O patura glicoproteica; 2. La nivelul membranei nucleare
D. 1. O patura glicoproteica; 2. Pe fata externa a membranei
plasmatice
E. 1. O patura glicoproteica; 2. Pe fata interna a membranei plasmatice
10. In numeroase tipuri de cancere umane, multiplicarea masiva si necontrolata a E
celulelor tumorale se explica prin absenta punctului de restrictie in:
A. Faza G0
B. Faza M
C. Faza S
D. Faza G2
E. Faza G1
11. Urmatoarele modificari caracterizeaza vasculopatia imbatranirii: C A. Se reduce
grosimea tunicii medii si interne
B. Matricea extracelulara este redusa de volum
C. Matricea extracelulara este mai bogata in glucozoaminoglicani si
colagen D. Diamentrul vaselor se micsoreaza
E. Se reduce retinerea unor compusi cum ar fi AGEs
12. C.D.K.I – kinazele dependente de ciclinele inhibitorii sunt urmatoarele, cu B
exceptia:
A. Proteina Rb
B. Proteina Cdc25
C. Proteina p21
D. Proteina p16
E. Proteina p27
13. Urmatoarele afirmatii despre jonctiunile stranse sunt adevarate cu exceptia: D
A. In microscopia electronica au un aspect pentalamelar
B. Realizeaza separarea lumenului intestinal de sistemul vascular printr-o
bariera dotata cu permeabilitate selectiva
C. La nivelul barierei hematoencefalice sunt localizate intre celulele
endoteliale capilare
D. Formarea lor in tesuturile embrionare este dependenta de formarea
jonctiunilor pe baza de cadherine
E. Apar ca ”nituri” ce ancoreaza filamentele intermediare a 2 celule vecine
14. Printre functiile cadherinelor se numara urmatoarele, cu exceptia: A
A. Reprezinta suportul adezivitatii heterofilice celula-membrana in toate
tesuturile organismului
B. Mediaza adezivitatea celulara de rezistenta
C. Determina tranzitii morfologice in cadrul modelarii si mentinerii
arhitectonicii tisulare
D. Sunt implicate in recunoasterea intercelularajg
E. Asigura suportul adezivitatii homofilice celula-celula
15. Zonula adherens prezinta urmatoarele forme: D
A. Jonctiuni autotipice la nivelul miocardiocitelor
B. Discuri intercalare la nivelul celulelor endoteliale capilare
C. Contacte focale intre monostraturile externe ale celulelor adiacente
D. Regiuni de adezivitate la nivelul sinapselor in SNC
E. Bara terminala la nivelul polului bazal al enterocitelor
16. Integrina α6β4 cupleaza: A
A. Filamentele intermediare cu laminina
B. Filamentele de actina cu laminina
C. Filamentele intermediare cu plakoglobina
D. Filamentele de actina cu plakoglobina
E. Colagenul cu plasmalema
17. Colagenul contine : D
A. Lanturi lungi de oligozaharide
B. Numai glucoza si fructoza
C. Trei lanturi polipeptidice aranjate in forma de cruce asimetrica
D. Hidroxilizina si hidroxiprolina
E. Aproximativ 2.500 de aminoacizi grupati in cateva domenii repetitive
18. La eucariote complexul eIF4: E
A. Este esential in identificarea AUG
B. Fixarea capului 3`
C. Induce hidroliza legaturii lantului peptidic cu ultimul ARNt

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/18861654_1499440863…5d9aa6fc40953c8444cd2d0d3a1924a0&oe=59600029&dl=1 05.07.2017, 20E28

Pagina 2 din 34
 D. Faciliteaza cuplarea GTP la ARNtiMET
E. Toate sunt false
19. In ceea ce priveste mecanismul de translocare a proteinelor prin membrana RER B
urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:
A. In cazul proteinelor solubile acesta este indus de o secventa-semnal
initiala
B. Este mai complex pentru proteinele solubile
C. In cazul proteinelor structurale presupune sinteza proteinelor uni-pass si
multi-pass
D. In cazul acestui mecanism secventa-semnal este recunoscuta de SRP
E. Receptorul specific al SRP este localizat pe fata citoplasmatica a RER
20. Mecanismul ”treadmilll machine ”, este intalnit in: A
A. Polimerizarea actinei

B. Asamblarea microtubilor
C. Dezansamblarea microtubilor
D. Elongarea lanturilor polipeptidice
E. Contractia actina-miozina
21. Fragmentarea enzimatica a miozinei II nu presupune urmatoarele proces, cu E
exceptia:
A. Prin tratamentul chimiotripsinic se obtin fragmentele S1 si S2 din LMM
B. Prin tratamentul papainic se obtin MMG si LMM
C. Prin tratamentul chimiotripsinic se obtin fragmentele S1 si S2 din MMG
D. Prin tratamentul papainic se obtin fragmentele S1 si S2 din LMM
E. Nici unul de mai sus
22. Urmatoarele afirmatii referitoare la metabolismul oxidativ sunt adevarate, cu B
exceptia:
A. Acetil-CoA reprezinta elementul comun pentru metabolizarea glucidelor
si lipidelor
B. Prin glicozilarea unei molecule de glucoza se obtin cel putin sase
molecule de ATP
C. Acizii grasi sunt transportati prin intermediulunui caraus proteic
D. Dehidrogenazele desprind cate doi atomi de hidrogen
E. Acceptorul final de electroni este oxigenul
23. Fosforilarea oxidativa presupune, cu exceptia: C
A. Un flux transmembranar de protoni
B. Un flux de electroni prin complexe enzimatice respiratorii
C. Reprezinta etapa finala a metabolismului anaerob
D. Implica reducerea O2 la H2O
E. Are loc la nivelul mitocondriilor, la eucariote
24. Ciclul Krebs se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia: A
A. Se desfasoara la nivelul crestelor mitocondriale
B. Dehidrogenazele desprind cate 2 atomi de hidrogen
C. Un atom de hidrogen este transferat ca H- la NAD+
D. Un atom de hidrogen este eliberat ca H+ in solutie
E. Acceptorul final de electroni este oxigenul
25. Din punct de vedere biochimic matricea peroxizomilor nu se caracterizeaza prin, C
cu exceptia:
A. Enzima marker este malat-dehidrogenaza
B. Contine enzime care catalizeaza reactiile de transcriptie
C. Contine Pex 11 si Pex 25
D. Enzima marker este glucozo-6-fosfataza
E. Contine ribozomi
26. Despre importul proteinelor peroxizomale se poate afirma ca: b
A. Implica prezenta unei secvente semnal SRP
B. Implica prezenta unui complex de translocare
C. Implica hidroliza GTP in GDP + Pi
D. Implica glicozilarea unui lant polipeptidi
E. Implica hidroliza ATP la ADP + Pi
27. Referitor la meioza I urmatoarele afirmatii sunt false, cu exceptia: A
A. Numarul de cromozomi din celulele- fiice se reduce la jumatate
B. Are o durata de 1-1,5 ore

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/18861654_1499440863…5d9aa6fc40953c8444cd2d0d3a1924a0&oe=59600029&dl=1 05.07.2017, 20E28

Pagina 3 din 34
 C. Se formeaza 8 spermatocite si ovocite de ordinul II- celule haploide n
D. Este o diviziune homeotipica
E. Este o diviziune ecuationala
28. Despre gena Sdi-1 caracteristica celulelor senescente se poate afirma ca: E
A. Este numita si WAF-1
B. Este un inhibitor al sintezei de ADN
C. Are ca produs Cip-1
D. Este supraexprimata in celulele senescente
E. Toate de mai sus
29. Enzimele lizozomale D
A. Sunt sintetizata in stare activa
B. Actioneaza la pH acid (7,2-8.5)
C. Pot degrada componente celulare precum virusuri sau bacterii
D. Nu pot actiona in afara lizozomului
E. Pot fi inactivate prin cresterea aciditatii peste nivelul lor normal de
functionare
30. Alegeti asocierile functionale corecte: E
A. Fagozomi-autofagie; citolizozomi-crinofagie; crinolizozomi-heterofagie
B. Fagozomi-heterofagie; citolizozomi-autofagie; crinolizozomi-criofagie
C. Heterolizozomi-heterofagie; citolizozomi-crinofagie; crinolizozomi-
Autofagie
D. Fagozomi-criofagie; citolizozomi-autofagie; crinolizozomi-crinofagie
E. Fagozomi-heterofagie; citolizozomi-autofagie; crinolizozomi-
crinofagie
31. Mitocondriile: A
A. Contin ADN transmis numai de la mama.
B. Contin granule mitocondriale in camera externa.
C. Contin enzime atasate fetei interne a membranei externe.
D. Contin creste mitocondriale formate prin plierea celor doua membrane.
E. Se divid prin mitoza.
32. Matricea mitocondriala contine: C
A. Ioni: Ca2+, Mg2+, Mn2+, Be2+, Sr2+, etc
B. Enzime hidrolitice
C. Acizi nucleici circulari
D. Lizozomi
E. Peroxizomi
33. In prima faza a respiratiei mitocondriale, glicoliza, se produce:
A. Consumul a 2 molecule de ATP
B. Producerea a 30 molecule de ATP
C. Consumul a 2 molecule de ATP si producerea a 2 molecule de ATP
D. Consumul a 2 molecule de ATP si producerea a 4 molecule de ATP
E. Producerea unei molecule de piruvat
34. Fosforilarea oxidativa: E
A. Realizeaza un consum net de energie.
B. Este etapa finala a metabolismului anaerob.
C. La eucariote si procariote se realizeaza cu ajutorul mitocondriei.
D. Presupune reducerea O2 la H2O2.
E. Foloseste electroni extrasi din ciclul Krebs
35. In figura de mai jos identificati enzima numerotata cu 2: D

A. Fosfolipaza A1
B. Fosfolipaza A2
C. Fosfolipaza A3
D. Fosfolipaza C
F. Fosfolipaza D
36. Disiparea gradientului electrochimic al H+ de la nivelul membranei interne C
mitocondriale se realizeaza:
A. Prin activarea ATP-azelor tip H/K
B. Prin deschiderea unor canale ionice
C. Cu ajutorul FCCP-ionofor caraus
D. Cresterea concentratiei ionilor de Ca
E. Difuzie facilitata

37. Blocarea productiei mitocondriale de ATP se poate realiza prin: B

A. Marirea procentului de colesterol in membrana mitocondriala externa
B. Disiparea gradientului electrochimic al H + de la nivelul membranei interne
mitocondriale
C. Cresterea concentratiei ionilor de Ca
D. Activarea reactiilor de glicoliza
E. Nici una din cele de mai sus
38. La nivel renal, in ansa lui Henle, celulele utilizeaza pentru reabsorbtia NaCl A
urmatoarele mecanisme :
A. Simporturile Na/K/2Cl- si Na/K- ATP-azele
B. Difuzia facilitate de proteinele caraus
C. ATP-aza H/K
D. Proteine canal pentru K si Cl
E. Mecanismele de la punctul a si d
39. Care din urmatoarele structuri transportoare in stare de repaus se gasesc in D
membrana unor vezicule citoplasmatice, submembranar :
A. Ca – ATP-azele
B. H- ATP-azele
C. GLUT – 4
D. H/K – ATP-aza
E. Numai c si d
40. Care este ordinea corecta pentru dispunerea elementelor citoscheletului din E
imaginea de mai jos? (MT=microtubi; FA=actina-F; IF=filamente intermediare,
M=miozina)

A. A=MT; B=IF; C=FA

B. A=FA; B=IF; C=M
C. A=MT; B=M; C=IF
D. A=M; B=MT; C=FA
E. A=MT; B=FA; C=IF
41. In microscopia electronica centriolii prezinta: B
A. 9 triplete de microtubuli periferice si 2 dublete centrale
B. 9 triplete de microtubuli periferice si nici un dublet central
C. 9 dublete de microtubuli periferice si un triplet central
D. 9 dublete de microtubuli periferice si un microtubul central
E. Un manunchi de microfilamente de actina si molecule de miozina
42. Ce tipuri de transport sunt indicate in imagine? D

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/18861654_1499440863…5d9aa6fc40953c8444cd2d0d3a1924a0&oe=59600029&dl=1 05.07.2017, 20E28

Pagina 5 din 34
 A. 1. Na; 2. Na-K; 3. Na-Ca
B. 1. Glucoza; 2. Ca; 3. Na-K
C. 1. Na; 2. Na-K; 3. Na-Ca
D. 1. K; 2. Na-Gluc; 3. Na-Cl
E. 1. H; 2. Ca; 3. Na-Ca
43. Printre genele cu rol in contracararea apoptozei se gaseste si: E
A. C-myc
B. Ced-3
C. Ced-4
D. P53
E. Bcl-2
44. Urmatoarele afirmatii referitoare la caracteristicile lantului respirator sunt E
adevarate, cu exceptia:
A. Complexele I si II preiau electronii de la NADH
B. Complexele III si IV preiau electronii de la FADH2
C. Complexele I si II transfera electronii catre CoQ
D. Complexul III preia electronii de la CoQ
E. Complexul IV preia electronii de la cyt-c
45. Proteinele asociate jonctiunii de adezivitate sunt: B
A. Cingulina
B. Radixina
C. Conexina
D. Laminina
E. Fibronectina
46. Laminina este: C
A. Responsabila de integritatea tesuturilor osoase

B. O proteina transmembranara a complexului jonctional apical

C. O molecula a adezivitatii, specifica laminei bazale
D. O proteina specifica jonctiunilor de ancorare
E. O proteina specifica jonctiunilor de comunicare
47. Urmatoarele proteine asigura atasarea inelului de actina la membrana celulara, cu E
exceptia:
A. Catenine
B. Vinculina
C. α – actinina
D. Plakoglobina
E. Cingulina
48. Eucromatina activa: C
A. Este partial inactiva

B. Este intotdeauna condensata in interfaza

C. Reprezinta fractii de cromatina unde au loc procese de
transcriptie D. Este inactiva genetic si nu sufera procese de
transcriptie
E. Reprezinta cromatina condensata care contine gene structurale inactive
49. Printre functiile metabolice ale invelisului nuclear se numara urmatoarele, cu B
exceptia:
A. Elongarea lanturilor de acizi grasi
B. Degradarea fosfolipidelor si colesterolului
C. Desaturarea acizilor grasi
D. Detoxifierea celulara
E. Glicozilarea lipidelor si proteinelor
50. Printre elementele structurale ale fibrelor cromatiniene sunt urmatoarele C
componente, cu exceptia:
A. Proteine acide – 25 %
B. Lipide, ioni in cantitati mici
C. Macromolecule de ARN- 30%
D. Proteine bazice – 40%
E. Protamine si histone
51. In microscopia fotonica nucleolii prezinta: B
A. Un contur perfect regulat si continut omogen
B. Aspect de corpusculi bazofili in coloratia cu hematoxilina-
eozina
C. Pars amorfa sau cromatina perinucleara
https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/18861654_1499440863…5d9aa6fc40953c8444cd2d0d3a1924a0&oe=59600029&dl=1 05.07.2017, 20E28
Pagina 6 din 34
 D. Pars cromosoma sau corpul nucleolar
E. Pars granulosa formata din ADN
52. Spatiile intercromatiniene: B
A. Reprezinta punctele de continuitate dintre membranele nucleare
B. Sunt fibrile pericromatiniene compuse din molecule de ARN
C. Asigura sinteza ARNr
D. Asigura transferul ARNr
E. Sunt granule perinucleare formate din ARNt
53. Secventa Kozak este situata: C
A. La capatul 3` al ARNr
B. La capatul 5` al ARNr
C. La capatul 5`al ARNm
D. La capatul 3` al ARNm
E. La capatul 3` al ARNt
54. Nu este caracteristic retelei trans- Golgi, cu exceptia: A
A. Are rol de statie de sortare a proteinelor
B. La plante porta denumirea de dictiozom
C. Este formata din numerosi saci de circa 6 nm
D. Contine un numar impresionat de cisterne aplatizate
E. Este zona proximala sau de formare
55. Glicozilarea terminala a proteinelor este controlata la nivelu complexului Golgi B
de :
A. Fosfataza acida
B. α – manozidaza
C. Glicoziltransferaza
D. Glucuronidaza
E. Monoaminoxidaza
56. Caracteristicile proteinelor filamentare ale citoscheletului sunt urmatoarele, cu A
exceptia:
A. polimerizarea actinelor in vitro este dependenta de ATP
B. filamentele de actina sunt distruse de faloidina
C. interactiunea actina-miozina este conditionata de hidroliza GTP
D. asamblarea microtubilor este realizata in prezenta ATP, la 370C
E. filamentele intermediare sunt structuri extrem de instabile
57. Printre substantele care se pot cupla la actina G se numara si: B
A. Bratul miozinei
B. Ca, Mg
C. Profilina care stimuleaza polimerizarea
D. GTP
E. Citocalazina care inhiba depolimerizarea
58. Filamentele de actina pot fi: C
A. α-actine, nemusculare
B. β-actine, musculare
C. γ-actine, in muschiul neted intestinal
D. α-actine si β-actine, nemusculare
E. µ-actine, musculare si nemusculare
59. ATP sintetaza: C
A. Are doua regiuni α si β cu roluri si structuri diferite
B. Are rolul de a transporta electronii utili sintezei de ATP
C. Capul proemina in matricea mitocondriala
D. Se gaseste la nivelul cisternelor complexului Golgi
E. Intervine in producerea de electroni de la nivelul complexului I
60. Functiile jonctiunilor de tip gap includ: D
A. Distributia fortelor de tractiune ce apar intre celule
B. Functia de bariera
C. Stabilizeaza structura fizica a tesuturilor
D. Dependenta de concentratia ionilor de Ca si de pH
E. Influenteaza elasticitatea tesuturilor
61. Caracteristicile filamentelor intermediare NU includ: C
A. Stabilitatea
B. Sunt mai abundente in celulele epiteliale si neuroni

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/18861654_1499440863…5d9aa6fc40953c8444cd2d0d3a1924a0&oe=59600029&dl=1 05.07.2017, 20E28

Pagina 7 din 34
 C. Posibilitatea de a cupla nucleotide
D. Sunt structure fibrilare α-helicale
E. Capacitatea de a lega GTP
62. Ubiquinona : B
A. Transport electronii si ii doneaza complexului IV
B. Transport electronii si ii doneaza complexului III
C. Transporta electronii si H+ catre citocrom c reductaza
D. Transporta electronii si H+ catre citocrom c oxidaza
E. Este o molecula ce transporta doar H+

63. Proteinele uniport GLUT5 : B

A. Faciliteaza transportul glucozei din fluxul sanguin catre enterocit
B. Se gaseste la polul apical al celulei al enterocitelor
C. Se afla in zona bazo-laterala a plasmalemei enterocitelor
D. Intervine in reglarea contractiei muschiului cardiac
E. Are rol in reglarea pH-ului
64. Proteinele uniport GLUT4 sunt localizate : C
A. In ficat
B. In celulele β secretoare
C. In vezicule sub plasmalema la nivelul adipocitelor si muschilor
D. In eritrocite
E. In plasmalema celulelor din mucoasa gastrica
65. Linkerul transmembranar in cazul hemidesmosomilor este reprezentat de: B
A. Selectine
B. Integrine
C. Caderine
D. Fibronectina
E. Ig
66. Care din urmatoarele molecule reprezinta reglatori ai proteinelor G: B
A. Protein-kinaza C
B. Factori de schimb guanin-nucleotidici, activatori ai GTP-azelor
C. Protein - kinasa A
D. Fosfolipaza C
E. Nivelul de AMPc
67. La nivelul endozomului primar datorita pH-ului scazut: B
A. Se realizeaza disocierea EGF de receptor
B. Se elibereaza Fe din transferina
C. Se desprinde transferina de receptor
D. Se realizeaza hidroliza esterilor de colesterol
E. Se hidrolizeaza apoproteina B
68. Ribozomii prezinta urmatoarele caracteristici, cu exceptia: D
A. Sunt formati din doua subunitati, una mare si una mica
B. Se formeaza prin autoasamblarea in citoplasma a celor doua subunitati in
prezenta ionilor de Ca2+ si Mg2+
C. ARNr este esential asamblarii ribozomale
D. Asamblarea ribozomilor incepe in RE
E. In urma asamblarii incepe sinteza proteica prin cuplarea aminoacizilor si
formarea unui polipeptid ce este apoi eliberat in lumenul RE
69. Functiile proteinelor membranare NU includ: C
A. Transmiterea mesajelor
B. Mentinerea celulelor in contact
C. Sensul de evacuare al unui produs de secretie
D. Rol in procesele metabolice
E. Organizarea jonctiunilor impermeabile
70. Modul de semnalizare paracrin: D
A. Se realizeaza numai intre celulele aflate in contact direct si permanent
B. Este deschis la nivelul neuronilor care comunica intre ei sau cu celulele
Efectoare
C. Este un sistem de semnalizare care determina toate celulele unui
organism sa se comporte ca un tot unitar
D. Se realizeaza intre celule situate in imediata apropiere a celulei
emitatoare de semnal

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/18861654_1499440863…5d9aa6fc40953c8444cd2d0d3a1924a0&oe=59600029&dl=1 05.07.2017, 20E28

Pagina 8 din 34
 E. Implica actiunea moleculelor semnal asupra propriei celule de origine
71. La nivelul careia din urmatoarele structuri din sistemul proteic al mecanismului B
motor al cililor vibratili apar modificari in cazul imobilitatii ciliare:
A. Placa bazala
B. Bratele de dineina, fibrele radiale, dubletul central
C. Mansonul de filament de actina
D. Radacina ciliara
E. La nivelul bratelor de miozina

72. Transportul vezicular intre diverse compartimente celulare si directionarea B

miscarilor de locomotie amebioda a fibroblastelor si leucocitelorse realizeaza cu
ajutorul:
A. Filamentelor de actina si miozina
B. Centriolilor, microtubilor
C. Filamentelor intermediare
D. Proteinelor associate filamentelor citoscheletului
E. Ionilor de Ca2+ si ATP-azelor
73. Printre functiile jonctiunilor stranse se numera si: D
A. Medierea interactiunilor specifice limfocitelor
B. Medierea interactiunilor tranzitorii dintre leucocitele circulante si peretele
Vascular
C. Mentinerea asimetriei membranare
D. Distribuirea fortelor de tractiune si de forfecare care apar intre celule
E. Asocierea cu filamentele din matricea extracelulara
74. Localizarea cea mai frecventa a ribozomilor este: D
A. In nucleu
B. In vacuole si mitocondrii
C. Pe fata externa a membranei interne nuclere
D. In asociere cu RE
E. In vecinatatea aparatului Golgi
75. Ce molecula este responsabila pentru transportul informatiei din zona de stocare C
in cea de utilizare:
A. ADN
B. ARNs
C. ARNm
D. ARNt
E. Proteinele caraus
76. Proteina urmatoare este localizata : C

A. La nivelul membranei externe a mitocondriei

B. La nivelul membranei celulare
C. La nivelul membranei interne a mitocondriei
D. La nivelul porilor nucleari
E. La nivelul RER
77. In urmatoarea imagine se identifica structura: E

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/18861654_1499440863…5d9aa6fc40953c8444cd2d0d3a1924a0&oe=59600029&dl=1 05.07.2017, 20E28

Pagina 9 din 34
 A. Jonctiunii stranse
B. Desmozomilor
C. Jonctiunii de comunicare
D. Hemidesmozomilor
E. Plasmalemei
78. Vitamina D, cu o structura .....1....., este un ligand pentru receptorii ....2..... D
raspunsul celular manifestandu-se prin.....3....
A. 1. lipofilica; 2. membranari; 3. activarea PKA
B. 1. hidrofoba; 2. membranari; 3. activarea PKC
C. 1. lipofilica; 2. membranari; 3. sinteza AMPc
D. 1. lipofilica; 2. intracelulari ; 3. transcriptia genica
E. 1. hidrofoba; 2. intranucleari; 3. sinteza ATP
79. Eicosanoizii sunt molecule-semnal utilizate in semnalizarea: C
A. Endocrina
B. Paracrina
C. Autocrina
D. Directa
E. Neurocrina
80. Unele medicamente utilizeaza drept vehicul de transport in interiorul D organismului
uman:
A. Lizozomii
B. Lipozomii
C. Fagozomii
D. Liposomii
E. centrozomii
81. Ce structura este reprezentata in aceasta imagine? E

A. Lizozom primar
B. Lizozom secundar
C. Mitocondrie
D. Peroxizom
E. Corpi rezidual
82. Etapa de transcriptie, etapa principala a sintezei proteice este realizata in .....1...... A si
are drept rezultat sinteza .....2.... sub actiunea .....3......
A. 1.nucleu; 2.ARNm; 3.ARN polimeraza II
B. 1.subunitatea mica a ribozomului; 2.ARNt; 3.aminoacil ARNt sintetaza
C. 1.nucleu; 2. ADN; 3. ARN polimeraza I
D. 1.subunitatea mare a ribozomului; 2.ARNr; 3.ARN sintetaza
E. 1.citoplasma; 2.ARNm; 3.ARN polimeraza I
83. PKC – este activata de: E
A. GMPc
B. Ca2+
C. AMPc
D. DAG
E. B si D sunt corecte
84. ......... reprezinta ”directorul executiv” al celulei, deoarece coordoneaza A
ansamblul mecanismelor moleculare care conduc la multiplicarea celulara:
A. Orologiul de control al ciclului celular

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/18861654_1499440863…5d9aa6fc40953c8444cd2d0d3a1924a0&oe=59600029&dl=1 05.07.2017, 20E28

Pagina 10 din 34
 B. Nucleul
C. Centrozomul
D. Centriolul
E. Ciclul celular
85. Cea mai scurta faza a intregului ciclu de diviziune este: A
A. Prometafaza II
B. Telofaza I
C. Metafaza II
D. Anafaza I
E. Profaza I
86. Printre receptorii cu activitate catalitica se numara si: B
A. Receptorii cuplati cu proteinele G
B. Receptorii tirozin-kinazici
C. Receptorii pentru citokine
D. Receptorii cuplati la canale ionice
E. Receptorii pentru hormonii steroizi

87. Printre modificarile post-mortem nu se numara si : B

A. Forma sferica a celulelor
B. Cresterea pseudopodelor
C. Disparitia mitocondriilor
D. Cariorexis
E. Carioliza nucleara
88. Contopirea unei vezicule intracitoplasmatice cu membrana celulara in momentul B
exocitozei sau fuzionarea a doua membrane celulare separate in momentul
fertilizarii reprezinta exemple ale proprietatile lipidelor membranare de :
A. Difuza liber
B. Autoasamblare
C. A efectua miscari de rotatie
D. Asociere
E. A fi electric neutre
89. Ce enzime activeaza diacilglicerolul (DAG) in cadrul caii de semnalizare B
fosfoinositidice:
A. Protein kinaza A
B. Proteinkinaza C
C. MAP kinaza
D. Tirozin kinaza
E. Fosforilaza B
90. Jonctiunile stranse sunt formate din urmatoarele proteine, cu exceptia: B
A. Simplekina
B. Cingulina
C. Vinculina
D. Ocludina
E. MAGUK
91. Jonctiunile stranse contribuie la: D
A. Mentinerea simetriei membranare in celulele endoteliale
B. Mentinerea domeniilor glicolipidice
C. Mentinerea asimetriei membranare in celulele tesutului conjunctiv
D. Niciun raspuns corect
E. Toate raspunsurile sunt corecte
92. Jonctiunile GAP intervin in: D
A. Mentinerea simetriei membranare in celulele epiteliale
B. Facilitarea anumitor miscari celulare
C. Distribuirea fortelor de tractiune si de forfecare aparute intre celule
D. Functionarea sinapselor electrice
E. Constituirea barierei hematoencefalice
93. Invelisul nuclear permite transportul : D
A. Hormonilor steroizi din nucleu in citoplsama
B. Ribonucleoproteinelor din citoplasma in nucleu
C. Carotinoizilor din nucleu in citoplasma
D. ARNm si enzimelor din nucleu in citoplasma

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/18861654_1499440863…5d9aa6fc40953c8444cd2d0d3a1924a0&oe=59600029&dl=1 05.07.2017, 20E28

Pagina 11 din 34
 E. Moleculelor lipofile din nucleu in citoplasma
94. Nucleolii contin: E
A. Cantitati mari de Ca, Zn, Mg
B. Proteine nucleolare -30%
C. ARNt -90%
D. Macromolecule de ARNm -60%
E. Diferite stadii dematurare ale ARNr
95. Lipidele prezente in membrana RE sunt reprezentate de : E
A. Fosfatidilcolina
B. Fosfatidiletanolamina
C. Fosfatidilserina
D. Fosfatidilinozitol
E. Toate de mai sus
96. Reciclarea membranelor: C
A. Este un proces energodependent
B. Este intalnita in celulele specializate in secretie
C. Este intalnita in neuroni si macrofage
D. Toate de mai sus
E. Nici un raspuns
97. Proteinele motrice asociate microtubilor sunt: A
A. Kinezina
B. Tubulina
C. Vilina
D. Vimentina
E. Internexina
98. ABP – acting-binding proteins: C
A. Sunt filamente groase de proteine
B. Intervin in asamblarea microtubilor
C. Intervin in asamblarea si dezasamblarea filamentelor de actina
D. Sunt proteine asociate miozinei
E. Intervin in organizarea filamentelor intermediare
99. Urmatoarele procese caracterizeaza contractia actina-miozina, cu exceptia: C
A. In faza initiala miozina este strans cuplata la actina
B. In prima faza miozina se leaga la doi monomeri de actina
C. In prima faza are loc eleberarea ADP-ului
D. In a treia faza ADP-ul si Pisunt legate la capul miozinei
E. Filamentele de actina vor tractiona filamentele de miozina
100. In ceea ce priveste membrana externa mitocondriala : A
A. Fosfatidilinozitolul este lipidul marker
B. Cit b5- reductaza este enzima marker
C. Fosfatidiletanolamina este lipidul marker
D. Acil-CoQ sintetaza este enzima marker
E. Fofatidilglicerolul este lipidul marker
101. Ubiquinona: A
A. Denumita si coenzima Q
B. Transporta 2 electroni odata
C. Doneaza electronii citocrom c oxidazei
D. Doar b si c
E. Toate de mai sus
102. Printre proteinele marker implicate in metabolismul celular nu fac parte, cu C
exceptia:
A. Monoaminoxidaza
B. Nucleotid-fosfokinaza
C. Enzimele lantului repirator
D. Malat-dehidrogenaza
E. Cardiolipina
103. Urmatoarele afirmatii legate de membrana interna a mitocondriei sunt false, cu D
exceptia:
A. Lipidul marker este fosfatidilinozitolul
B. Enzima marker este monoaminoxidaza
C. Enzima marker este malat-dehidrogenaza

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/18861654_1499440863…5d9aa6fc40953c8444cd2d0d3a1924a0&oe=59600029&dl=1 05.07.2017, 20E28

Pagina 12 din 34
 D. Lipidul marker este cardiolipina
E. Lipidul marker este fosfatidilcolina
104. Hidrolazele lizozomale: E
A. Sunt sintetizate la nivelul ribozomilor atasati RE
B. Sunt translocate in lumenul REG
C. Sunt sintetizate la nivelul ribozomilor liberi citoplasmatici
D. Sunt translocate in lumenul REN
E. Doar a si b
105. Lizozomii conventionali pot fi: C
A. Primari sau vacuole de digestie
B. Secundari sau protolizozomi
C. Tertiari sau telolizozomi
D. Primari sau autolizozomi
E. Nici un raspuns
106. Receptorii specifici M6P (manozo-6-fosfat): B
A. Sunt prezenti in reteaua cis-Golgi
B. Cupleaza si separaenzimele lizozomale de alte proteine
C. Sunt proteine extrinseci
D. Nici un raspuns
E. A,b si c
107. Peroxizomii se caracterizeaza prin: D
A. Contin structuri cristaline, nucleoizi
B. Sunt considerati echivelentul unui sistem digestiv al celulelor
C. Sunt numerosi in eritrocitele mature
D. La unele specii contine uratoxidaza
E. Reprezinta mai mult de 5% din volumul celular
108. Degradarea H2O2 este realizata: A
A. In matricea peroxizomala
B. De catre dehidrogenaze
C. De catre acil-transferaze
D. A,b si c
E. In membrana peroxizomala
109. La nivelul peroxizomilor energia rezultata in urma reactiilor de oxidare: C
A. Este utilizata de ciclul Krebs
B. Este stocata sub forma de GTP
C. Nu este utilizata ca energie calorica
D. Nu este stocata sub forma de ATP
E. Toate de mai sus
110. In tumora benigna, spre deosebire de cea maligna:
A. Celulele tumorale sunt agregate
B. Celulele tumorale sunt foarte slab diferentiate
C. Celulele tumorale sunt nediferentiate
D. Celulele tumorale invadeaza tesuturile vecine
E. Nici unul
111. In tesuturile tumorale, spre deosebire de tesuturile normale: C
A. Apoptoza este accentuata
B. Se autoagrega in locatia predestinata
C. Capacitatea de autodistrugere este redusa
D. Angiogeneza este deficitara
E. Toate de mai sus
112. Ultrastructura microviliolor se caracterizeaza prin prezenta, cu exceptia: C
A. Filamentelor de actina
B. Velinei
C. Tubulinei
D. Ezrinei
E. Fimbrinei
113. La nivelul microvililor interactiunea acto-miozinica: D
A. Nu este mediata de calmodulina
B. Este independenta de hidroliza ATP
C. Este dependenta de hidroliza GTP
D. Asigura mobilitatea acestor specializari permanente

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/18861654_1499440863…5d9aa6fc40953c8444cd2d0d3a1924a0&oe=59600029&dl=1 05.07.2017, 20E28

Pagina 13 din 34
 E. Este mediata de spectrina
114. Urmatoarele caracteristici apartin fazei G2, cu exceptia: E
A. Este o etapa de verificare a autoreplicarii ADN-ului
B. Este o etapa in care se produc microtubii necesari fusului de diviziune
C. Apratine perioadei metabolice a celulei
D. Apartine interfazei
E. Este etapa presintetica
115. Ciclinele : A
A. Sunt proteine implicate in controlul ciclului celular
B. Sunt activate de kinazele din familia p21
C. Sunt activate de kinazele din familia p16
D. Sunt inhibate de protein- kinaze CAK
E. Sunt degradate prin reactii de proteoliza ubiquitin independente
116. Principalee proteine implicate in controlul ciclului celular sunt, cu exceptia: E
A. Proteina pRb
B. Proteina p53
C. Proteina p16
D. Proteina p21
E. Niciuna de mai sus
117. Tranzitia G1/S este caracterizata prin: A
A. Fosforilarea expresorului tumoral pRb de catre CDK 4/6
B. Defosforilarea expresorului tumoral pRb de catre CDK2
C. Defosforilarea expresorului tumoral pRb de catre CDK4/6
D. Activarea CDK de catre p21
E. Activarea CDK de catre p16
118. Factorii care influenteaza senscenta celulara sunt urmatorii, cu exceptia A
A. Inactivarea oncogenelor
B. Medicatia citotoxica
C. Disfunctiile telomerice
D. Stressul oxidativ
E. Alteratii ale ADN-ului
119. In activarea fosfolipazei Cß intervine: A
A. Proteina Gq
B. Proteina Gs
C. Proteina Gi
D. Niciuna
E. Toate de mai sus
120. Receptori fara activitate catalitica sunt, cu exceptia: B
A. Receptorii pentru acetilcolina
B. Receptorii pentru insulina
C. Receptorii pentru proteinele STAT
D. Receptorii pentru citokine
E. Receptorii pentru interferon
121. Apoptoza este un fenomen: E
A. Similar cu diviziunea
B. Similar cu diferentierea
C. Ce determina oprirea mortii celulare
D. Ce determina reglarea populatiilor celulare in sens ascendent
E. Ce determina reglarea populatiilor celulare in sens descendent
122. Apoptoza nu apare in: E
A. Crestere
B. Dezvoltare
C. Homeostazie
D. Imbatranire
E. Necroza
123. Proteazele implicate in declansarea apoptozei: D
A. Au in zona activa lizina
B. Cliveaza lipidele
C. Se bazeaza pe actiunea serinei
D. Actioneaza la nivelul acidului aspartic

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/18861654_1499440863…5d9aa6fc40953c8444cd2d0d3a1924a0&oe=59600029&dl=1 05.07.2017, 20E28

Pagina 14 din 34
 E. Se secreta in stare activa
124. Orologiul de control al ciclului celular: D
A. Este format dintr-un ansamblu de molecule lipidice care
interactioneaza
B. Permite derularea normala, oprirea temporara/totala sau derularea inapoi a
ciclului celular in fazele G1 sau G2.
C. Poate declansa diviziunea in orice etapa a ciclului celular.
D. Poate semnaliza iesirea din interfaza in orice moment.
E. Nu are nici un rol in faza G0
125. Stadiul G0: B
A. Permite trecerea in faza G1 sau G2 dupa deblocarea celulei.
B. Poate reprezenta un stadiu in care anumite celule sunt blocate intreaga
lor
Viata
C. Pregateste materialul genetic pentru intrarea in faza G1
D. Reprezinta o etapa in care celulele pot efectua numai meioze.
E. Reprezinta momentul ideal de observare a cromosomilor la microscopul
fotonic.
126. Etapa S: C
A. Consta in sinteza de material genetic si duplicarea cromosomilor existenti.
B. Are durata cea mai mare in cadrul ciclului celular.
C. Duce la aparitia cromosomilor formati din 2 molecule de ADN
identice.
D. Reprezinta etapa principala de sinteza a proteinelor structurale.
E. Duce la aparitia unui numar dublu de cromosomi bicromatidieni.
127. In cursul etapei M: A
A. Dispare nucleul
B. Nu se produc modificari metabolice comparativ cu interfaza
C. Se sintetizeaza ADN sub forma cromosomilor
D. Se formeaza fusul de diviziune prin polimerizarea filamentelor de actina
E. Se realizeaza duplicarea centriolilor
128. Anafaza: C
A. Poate fi observata la microscopul electronic sub forma unei stele numite
diaster.
B. Este caracterizata de bombarea celulei sub actiunea fusului de diviziune
C. Se caracterizeaza prin ruperea in jumatate a cromatidelor fiecarui
cromosom si deplasarea lor catre polii celulei
D. Are ca rezultat un numar dublu de cromosomi fata de metafaza
E. Genereaza cromosomi formati din cate o jumatate de cromatida
129. Peroxizomii sunt similari mitocondriilor deoarece ambele organite celulare: A
A. Consuma O2
B. Consuma glucoza
C. Contin ribozomi
D. Contin ADN
E. Contin membrana dubla
130. Printre rolurile peroxizomilor se numara si: B
A. Sinteza acizilor grasi
B. Sinteza plasmalogenilor
C. Oxidarea acizilor biliari si a sterolilor
D. Sinteza peroxidului de hidrogen
E. Sinteza poliaminelor
131. Mitocondriile: A
A. Utilizeaza microtubulii ca suport citoscheletic pentru deplasare.
B. Sunt crescute in celulele aflate in diviziune.
C. Utilizeaza oxigen si ca atare sunt mai crescute in celulele din jurul cailor
respiratorii.
D. Sunt structuri extrem de stabile ca pozitie si forma
E. Contin ADN, ribozmi, Golgi
132. Urmatoarele afirmatii legate de complexul Golgi sunt corecte, cu exceptia: D
A. Este un organit cu membrana proprie
B. Formeaza de obicei o retea perinucleara
C. Contine cisterne aplatizate suprapuse
D. Este insotit de vezicule de diverse dimensiuni, unele vizibile la

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/18861654_1499440863…5d9aa6fc40953c8444cd2d0d3a1924a0&oe=59600029&dl=1 05.07.2017, 20E28

Pagina 15 din 34
 microscopul optic
E. Are rol in procesarea suplimentara a proteinelor deja sintetizate
133. Biogeneza lizozomilor la nivelul complexului Golgi implica urmatoarele C
elemente, cu exceptia:
A. Ssegregarea enzimelor lizozomale de alti produsi de secretie
B. Desprinderea din zona trans a unor vezicule cu enzime ce formeaza
lizozomii primari.
C. Lizozomii primari pierd invelisul de clatrina si se transforma in
lizozomi
Secundari
D. Enzimele lizozomale se secreta in stare inactiva
E. Enzimele lizozomale se activeaza la pH acid
134. Care este enzima marker caracteristica aparatului Golgi? C
A. 5 nucleotidaza
B. Adenilatciclaza
C. L manozidaza
D. Malat- dehidrogenaza
E. Fumaraza
135. Care este enzima marker din matricea mitocondriala implicata in oxidarea A
acizilor grasi?
A. Malat- dehidrogenaza
B. 5 nucleotidaza
C. L manozidaza
D. Adenilatciclaza
E. Monoaminoxidaza
136. Care dintre urmatoarele proteine transmembranare nu sunt intilnite la nivelul E
jonctiunilor stranse?
A. Familia proteinelor MAGUK
B. Ocludine
C. Cingulina
D. Simplekina
E. Ezrina
137. Care dintre urmatoarele structuri proteice nu sunt prezente la nivelul cililor E
(ultrastructura)?
A. Dineina
B. Nexina
C. Tubulina
D. Tektina
E. Fimbrina
138. Care dintre urmatoarele substante nu fac parte din moleculele de adezivitate? E
A. Selectine
B. Ig
C. Integrine
D. Cadherine
E. Catalaza
139. Care este structura flagelului? D
A. Manunchi format din 20-30 filamente de actina
B. Brat de miozina1
C. Manunchi format din 10-13 filamente actina
D. Microtubi organizati in 9 dublete periferice si 1 dublet central
E. 13 lanturi de microfilamente
140. Organitul celular responsabil de degradarea macromoleculelor si polizaharidelor D
este :
A. aparatul Golgi
B. RER
C. REN
D. Lizozom
E. Peroxizom
141. ARNm mesager reprezinta: C
A. O copie a unei portiuni a dublului helix
B. ARN care citeste mesajul
C. O copie a unei portiuni de pe o catena a ADN

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/18861654_1499440863…5d9aa6fc40953c8444cd2d0d3a1924a0&oe=59600029&dl=1 05.07.2017, 20E28

Pagina 16 din 34
 D. O molecula care transmite mesajul de condensare a cromatinei
E. O molecula formata dintr-un codon care constitue informatia necesara
pentru sinteza unui aminoacid
142. Toate afirmatiile referitoare la codul genetic sunt adevarate cu exceptia: B
A. Este comun eucariotelor si procariotelor
B. Codul genetic este degenerat adica un codon poate specifica unul sau
mai
multi aminoacizi
C. Unii aminoacizi sunt codificati de mai multi codoni
D. Contine trei codoni care nu specifica nici un amonoacid
E. Contine un codon care indica pozitia de “start” a citirii mesajului din
ARNm
143. Prin codon se intelege: C
A. un grup de trei nucleotide care specifica un exon
B. Un grup de trei nucleotide care specifica un intron
C. Un grup de trei nucleotide care specifica un aminoacid
D. Un grup de trei exoni care specifica un aminoacid
E. Un grup de trei introni care specifica un aminoacid
144. In sinteza proteica : E
A. Fiecare aminoacid recunoaste propriul codon prin interactiunea directa cu
ARNm
B. Fidelitatea traducerii este asigurata de ARNt
C. Mai intai este sintetizat aminoacidul si apoi atasat la anticodonul specific
D. Codonul si anticodonul au secventa bazelor identica
E. Fiecare aminoacid este atasat la locul potrivit datorita functiei de
adaptor
ARNt
145. Initierea translatiei presupune parcurgerea urmatoarelor etape cu exceptia: E
A. Asamblarea subunitatii mici a ribozomului, cu ARNm si cu un ARNt
initiator ce transporta metionina, notat ARNti- Met
B. Atasarea subunitatii mari a ribozomului
C. Participarea factorilor de initiere ai translatiei notati eIF
D. Consumul de GTP pentru asamblarea ribozomului funtional
E. Recunoasterea codonului de initiere AUG de catre ARNm
146. Etapa de terminalizare este caracterizata de urmatoarele, cu exceptia: E
A. Codonul “stop” este pozitionat in dreptul situsului A
B. Situsul P este ocupat de lantul polipeptidic
C. Situsul E neocupat
D. Situsul A este ocupat de factorul de terminare eRF (e releasing factor)
E. Situsul E este ocupat de codonul “stop”
147. Alegeti raspunsul corect referitor la activitatea grupului de enzime numite e
aminoacil-ARNt sintetaze:
A. Utilizeaza GTP pentru a activa aminoacidul in vederea formarii
aminoacid~ARNt
B. Recunosc corect ARNt dupa secventa din anticodon
C. Interactioneaza cu ARNm in timpul trancriptiei
D. Interactioneaza cu ribozomii in timpul translatiei
E. Activeaza aminoacidul in scopul formarii legaturii polipeptidice
intr-o etapa ulterioara
148. Lipidele membranare, mai mult decat simple elemente structurale, sunt B
importante pentru:
A. Schimburile de molecule si ioni intre cele 2 medii separate de plasmalema
B. Reglarea unor functii celulare furnizand precursorii pentru o serie de
mesageri activi
C. Desfasurarea unor procese metabolice atasate plasmalemei
D. Mecanismele de simport
E. Pomparea ionica
149. In categoria proteinelor membranare integrale NU pot fi incluse: c
A. Proteine caraus cu activitate tip pompa
B. Proteine canal cu activitate de tip enzimatic
C. Proteinele G
D. Proteine caraus ce realizeaza difuzia facilitata
E. Receptorii cuplati cu proteinele G

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/18861654_1499440863…5d9aa6fc40953c8444cd2d0d3a1924a0&oe=59600029&dl=1 05.07.2017, 20E28

Pagina 17 din 34
 150. Miscarea de difuzie laterala – translatie a proteinelor membranare este B importanta
pentru:
A. Transportul ionilor
B. Internalizarea LDL
C. Desfasurarea unor reactii metabolice
D. Simport
E. Antiport
151. Difuzia facilitata de proteine caraus NU este caracterizata de unul din E
urmatoarele aspecte:
A. Are la baza mecanismul de ping-pong –modificare conformationala
reversibila
B. Sensul trecerii substantelor prin plasmalema este determinat de gradientul
de concentratie
C. Moleculele au dimensiuni relativ mari
D. Solubilitatea in lipide este scazuta
E. Schimbarile conformationale au la baza fosforilarea/defosforilarea
proteinei
152. Care din urmatoarele componente sunt necesare la nivelul plasmalemei unor A
tipuri celulare pentru transportul glucozei si mentinerea glicemiei in limite normale :

A. Na- K – ATP-aza, GLUT – 1,5,4

B. Antiportul Na/Ca, antiportul ATP/ADP
C. Simporturile Na/K/2Cl, GLUT - 1,5,4
D. Antiporturile Na/H, NaHCO3/Cl si GLUT – 4
E. Nici una din cele de mai sus
153. Daca pompa de Na-K nu mai beneficiaza de aportul ATP: E
A. Se schimba pomparea Na cu cea a K
B. Nu se realizeaza fosforilarea proteinei transportoare
C. Ionii de K raman cuplati la transportor
D. Ionii de Na raman cuplati la transportor
E. Se poate cupla ouabaina
154. Caracteristicile receptorilor intracelulari ce regleaza in urma activarii transcriptia B
unor gene includ urmatoarele cu EXCEPTIA:
A. Situs de legare la ADN
B. Un domeniu membranar de legare a moleculelor semnal
C. Pot fi activati de molecule solubile in lipide
D. Modificarea conformatiei dupa legarea moleculei semnal
E. Legarea vitaminei D
155. Intre polimerizarea microtubilor si a filamentelor de actina exista mai multe D
deosebiri si o asemanare. Care este aceasta?
A. Necesita ATP
B. Necesita GTP
C. Se realizeaza prin asamblarea dimerilor
D. Domina la capatul pozitiv al
filamentelor
E. Se realizeaza prin asamblarea monomerilor
156. Jonctiunile de ancorare nu includ proteine ca: A
A. Ocludinele
B. Integrinele
C. Cadherinele
D. Desmogleina
E. Plakoglobina
157. Care este ordinea mecanismelor de transport din imaginea de mai jos? D

1. 2. 3.
A. 1=transport ATP independent; 2=fagocitoza; 3=pinocitoza in faza fluida
B. 1=difuziune simpla; 2=endocitoza mediata de receptori; 3=pinocitoza in
faza fluida
C. 1=exocitoza; 2=fagocitoza; 3=endocitoza mediata de receptori

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/18861654_1499440863…5d9aa6fc40953c8444cd2d0d3a1924a0&oe=59600029&dl=1 05.07.2017, 20E28

Pagina 18 din 34
 D. 1= fagocitoza; 2=endocitoza mediata de receptori; 3= pinocitoza in
faza fluida
E. 1=fagocitoza; 2=pinocitoza in faza fluida; 3=endocitoza mediata de
receptori

158. Unde se indreapta complexul Gs-alfa din figura: D

A. Proteina G;
B. PLC
C. Diacilglicerol
D. Adenilat ciclaza
E. Inactivatorul AMPc
159. Ce tip de comportament este de asteptat la o celula cu aparat Golgi bine D
exprimat?
A. Sa produca mult ATP
B. Activitate intensa de secretie
C. Miscare
D. Intense procese de digestie
E. pH modificat
160. Hemidesmozomii sunt: B
A. Jonctiuni cu situsuri de fixare pentru actina
B. Jonctiuni cu situsuri de fixare pentru filamentele intermediare
C. Jonctiuni septate
D. Jonctiuni de comunicare
E. Jonctiuni ocluzive
161. La nivelul barierei hematoencefalice pot trece: C
A. CO2 din sange in LCR
B. Majoritatea antibioticilor
C. Alcoolul din sange in LCR
D. Glucoza din LCR in sange
E. Drogurile din LCR in sange
162. La nivelul tesuturilor non-neuronale jonctiunile GAP asigura schimburile de : A
A. Ioni si molecule mici
B. CO2 din LCR in sange
C. Drogurile din sange in LCR
D. Monozaharide si aminoacizi
E. Glucoza si majoritatea macromoleculelor
163. Principalii proteoglicani ai matricei extracelulare sunt urmatorii, cu exceptia: E
A. Agrecanul
B. Betaglicanul
C. Decorina
D. Perlecanul
E. Keratanul sulfatul
164. Nu reprezinta un rol al matricei extracelulare: B
A. Stabilizarea structurii fizice a tesuturilor
B. Ancorarea filamentelor intermediare a 2 celule vecine
C. Amortizarea socurilor mecanice
D. Asigurarea elasticitatii tesuturilor si organelor
E. Protectia celulelor fata de o serie de agenti patogeni
165. Membrana bazala prezinta: A
A. Lamina lucida, adiacenta membranei bazale a celulelor epiteliale
B. Lamina densa, situata deasupra laminei lucida
C. Lamina lucida, situata sub lamina densa
D. Lamina rara, situata imediat sub lamina densa

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/18861654_1499440863…5d9aa6fc40953c8444cd2d0d3a1924a0&oe=59600029&dl=1 05.07.2017, 20E28

Pagina 19 din 34
 E. Lamina fibroreticularis, situata deasupra laminei rara
166. Nu reprezinta functii ale porilor nucleari, cu exceptia: A
A. Transportul complexelor ribonucleioproteice
B. Pregatirea mitozei
C. Biogeneza acizilor ribonucleici
D. Esentiali in procesele de transcriptie
E. Sunt spatiile cuprinse intre membranele nucleare interna si externa
167. Transportul aminoacizilor este asigurat de: B
A. ARNm
B. ARNt
C. ARNr
D. ARNr 28S
E. ARNr 18S
168. In ceea ce priveste ARNt urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia: C
A. Reprezinta sistemul de transport pentru aminoacizi
B. Prezinta secventa anticodon
C. Este o molecula mare, 90 -150 nucleotide
D. Activeaza aminoacizi specifici
E. Actioneaza ca molecule-adaptor
169. Subunitatea ribozomala mica prezinta: D
A. Coeficient de sedimentare 30 S la eucariote
B. Coeficient de sedimentare 50 S la procariote
C. 3 molecule de ARNr si 45 proteine diferite
D. Cap, platforma si o baza
E. Protuberanta centrala, tulpina si creasta
170. Urmatoarele afirmatii referitoare la poliribozomi sunt false, cu exceptia: E
A. Sunt formati 100-1000 ribozomi si o molecula de ARNm
B. Pot transla o singura regiune a moleculei de ARNm
C. Sunt numerosi in eritrocite
D. Cei atasati memranei RE intervin in sinteza proteineolr strcturale
E. Fac posibila sinteza simultana a unor copii multiple din polipeptidul
specificat
171. Referitor la functiile specifice REN urmatoarele afirmatii sunt false, cu exceptia: B
A. Intervine in glicozilarea lantului polipeptidic
B. Asigura eliberarea ionilor de Ca2+ spre citoplasma
C. Degradarea lipidelor, mai ales in celulele gonadelor
D. Realizeaza sortarea sau segregarea produsilor de secretie
E. Influenteaza segregarea enzimelor lizozomale in ceilalti produsi de
secretie
172. RE de tranzitie: D
A. Se mai numeste si RER
B. Este specializat in sinteza proteinelor
C. Este in cantitate mare in eritrocite
D. Este bine reprezentat numai in celulele specializate in sinteza lipidelor
E. Doar c si d
173. Ribozomii sunt atasati la membrana RER prin: A
A. Intermediul unui sistem specific numit translocon
B. Intermediul unui sistem specific numit transmozom
C. Intermediul unui sistem specific numit transpozon
D. Intermediul unui sistem specific numit transmocor
E. Intermediul unui sistem specific numit transperoxon
174. Referitor la reticulul sarcoplasmatic urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu D
exceptia:
A. Este bine reprezentat in muschiul striat
B. Este de tip REN
C. Cu ajutorul pompei de Ca2+ sechestreaza Ca2+ in lumen
D. Prezinta o pompa de tip V, antiport
E. Elibereaza Ca2+ sub actiunea AMPc
 175. RER este slab dezvoltat in: D
A. Celulele pancreasului exocrin

B. Plasmocite

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/18861654_1499440863…5d9aa6fc40953c8444cd2d0d3a1924a0&oe=59600029&dl=1 05.07.2017, 20E28

Pagina 20 din 34
 C. Hepatocite
D. Adipocite
E. Neuroni
176. Referitor la reteaua cis-Golgi (CGN) urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu D
exceptia:
A. Este alcatuita dintr-o retea interconectata de tuburi
B. Prezinta vezicule mici, de ordin A, desprinse din RE
C. Functioneaza ca statie de triere a proteinelor
D. Este elementul cel mai apropiat de fata cis a complexului Golgi
E. Este elementul cel mai apropiat de RER
177. Enzima caracteristica aparatului Golgi este: D
A. Fosfataza alcalina
B. Fosfataza acida
C. Monoaminoxidaza
D. α – manozidaza
E. Glicoziltransferaza
178. Urmatoarele afirmatii despre citoschelet sunt false, cu exceptia: A
A. Reprezinta o retea de proteine filamentoase
B. Este localizat in special la polul bazal al celulei
C. In absenta sa se poate mentine volumul celular in limite normale
D. Este bine reprezentat la procariote
E. Asigura transportul intercelular
179. Centriolii pot forma urmatoarele structuri, cu exceptia: D
A. Centrozom
B. Diplozom
C. Centrul celular
D. Kinetocor
E. Centrul cinetic al celulei
180. Centriolii: A
A. Sunt vizibili in interfaza
B. Sunt vizibili doar in mitoza
C. Au forma unor cilindre in microscopia fotonica
D. Nu sunt vizibili in interfaza
E. Au o extremitate proximala spre periferie si una distala spre centru
181. Printre functiile citoscheletului nu se numara urmatoarele, cu exceptia: D
A. Formeaza o bariera selectiva
B. Intervine si controleaza migrarea celulelor embrionare
C. Formeaza suportul pentru migrarea celulelor regenerate
D. Prezinta situsuri de ancorare pentru ARNm si translatia proteica
E. Asigura elasticitatea tesuturilor si organelor
182. Printre componentele lantului respirator se numara, cu exceptia: A
A. Centrii de Cr
B. Coenzima Q
C. Ubiquinona
D. Citocromii
E. Centrii de Fe-S
183. Membrana nucleara interna: E
A. Prezinta ribozomi atasati
B. Contine peroxidaza, Ca2+ si unii metaboliti
C. Proteine, in proportie de 30%
D. Fosfoloipide, in proportie de 60- 80%
E. Prezinta spre carioplasma laminine
184. In biosinteza proteinelor sunt necesare urmatoarele componente, cu exceptia: A
A. Un plan – ARNt
B. Caramizi – aminoacizi
C. Transportori – ARNt specifici
D. Constructori – ribozomi
E. Factori de elongare si terminalizare
185. Codonul AUG: A
A. Semnalizeaza inceputul translatiei
B. Semnalizeaza sfarsitul translatiei

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/18861654_1499440863…5d9aa6fc40953c8444cd2d0d3a1924a0&oe=59600029&dl=1 05.07.2017, 20E28

Pagina 21 din 34
 C. Reprezinta un codon stop
D. Este localizat pe ARNt
E. Sunt adevarate b si c
186. Enzima marker a RE este: A
A. Glucozo-6-fosfataza
B. Nucleotid-fosfokinaza
C. Monoaminoxidaza
D. Fosfataza acida
E. β – glucuronidaza
187. RER este dispus concentric in jurul nucleului si formeaza: C
A. Corpii Berg in celulele parotidei
B. Microzomi in eritrocite
C. Corpusculii NISSL in corpul neuronal
D. Corpusculii lui Palade in eritrocite
E. Toate de mai sus
188. RE intervine in: E
A. Degradarea fosfolipidelor in monostratul citoplasmatic
B. Dirijarea traficului de membrane
C. Sinteza de steroli si acizi biliari
D. Sinteza lectinei
E. Toate de mai sus
189. Complexul Golgi este: C
A. Un organit celular nemembranar
B. Format dintr-un grup omogen de compartimente
C. Situat intre nucleu si polul bazal in celulele endocrine
D. Situat la polul bazal al celulelor gleandelor cu secretie exocrina
E. Situat periferic in celulele nervoase

190. Aparatul Golgi joaca un rol central in : D

A. Sinteza proteinelor
B. Sinteza lipidelor
C. Digestia proteinelor
D. Secretia celulara
E. Sinteza glucidelor
191. Complexul Golgi intervine in: E
A. Biogeneza membranelor
B. Biogeneza lizozomilor
C. Sinteza mucopolizaharidelor
D. Sinteza gangliozidelor
E. Toate de mai sus
192. Tropomiozina (Tm): C
A. Formeaza un lant continuu de-a lungul filamentului de miozina
B. Poseda sapte situsuri de legare la tubulina
C. Regleaza contractia musculara
D. Este o proteina elongata, de ancorare la membrana
E. Toate de mai sus
193. Microtubii au urmatoarele caracteristici, cu exceptia: B
A. Acopera citozolul dintre nucleu si citoplasma
B. Sunt polimeri formati din subunititi globulare de actina
C. Sunt cele mai rigide elemente citoscheletale
D. Determina plasticitatea eritrocitelor
E. Sunt responsabili, la unele protiste, de capturarea hranei
194. Tubulinele se gasesc: D
A. Intre microtubulii A periferici
B. Intre microtubulii B periferici
C. Intre microtubulii Asi B periferici
D. In structura microtubulilor A si B
E. Intre microtubulii A centrali si B periferici
195. Miozina este un dimer format din: E
A. Doua lanturi reglatoare
B. Doua lanturi grele
C. Doua lanturi usoare

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/18861654_1499440863…5d9aa6fc40953c8444cd2d0d3a1924a0&oe=59600029&dl=1 05.07.2017, 20E28

Pagina 22 din 34
 D. Doua lanturi esentiale
E. Toate de mai sus
196. F0-F1-ATP-aza este: C
A. O unitate tripartita
B. Un complex proteic
C. Localizata la nivelul membranei mitocondriale interne
D. Asigura sinteza ATP-ului dependent de Mg2+
E. Toate de mai sus
197. Enzimele solubile al ciclului Krebs implicate in oxidarea acizilor grasi sunt B
urmatoarele, cu exceptia:
A. Malat-dehidrogenaza
B. Manozidaza
C. Izocitrat dehidrogenaza
D. Fumaraza
E. Citrat sintetaza
198. Urmatoarele caracteristici apartin lizozomilor, cu exceptia: D
A. Au functie degradativa
B. Au functie secretorie
C. Reprezinta mai mult de 5% din volumul celular
D. Nu pot digera toate tipurile de molecule biologice
E. Contin peste 60 de enzime hidrolitice
199. Lizozomii secretori sunt reprezentati de: E
A. Melanozomi
B. Granulele bazofilului
C. Granulele litice ale limfocitelor T citotoxice
D. Granulele azurofile ale neutrofilului
E. Toate de mai sus
200. Lizozomii prezinta pozitii intracelulare caracteristice, ca de exemplu: C
A. Perinuclear in neuroni
B. Citoplasma perinucleara in nefrocietele tubului proximal
C. Perinuclear in fibroblaste
D. Nici un raspuns
E. Toate de mai sus
201. Marker-ul histochimic al lizozomilor este : C
A. Fosfataza alcalina
B. Catalaza
C. β – glucuronidaza
D. Acil-transferaza
E. Dehidrogenaza
202. La nivelul membranei lizozomale sunt prezente: A
A. Pompe de tip V
B. Pompe de tip P
C. Pompe de tip F
D. Ca2+ -ATP-aze
E. Pompe de tip ABC
203. Peroxizomii reprezinta: B
A. Organite implicate in cresterea concentratiei intracelulare de O2
B. Organite implicate in producerea si degradarea H2O2
C. Organite implicate in reducerea concentratiei intracelulare de CO2
D. Organite implicate in mentinerea unui pH celular de 4,5-5
E. Organite implicate in sortarea si segregarea produsilor de secretie
204. Printre functiile peroxizomilor nu fac parte, cu exceptia: A
A. Sinteza plasmalogenilor
B. Sinteza fosfolipidelor pentru majoritatea organitelor
C. Sinteza trigliceridelor
D. Glicozilarea terminala a proteinelor
E. Glicozilarea glicolipidelor
205. Printre functiile peroxizomilor se numara si, cu exceptia: B
A. ß – oxidarea acizilor grasi cu lant lung de atomi de carbon
B. sinteza mucopolizaharidelor

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/18861654_1499440863…5d9aa6fc40953c8444cd2d0d3a1924a0&oe=59600029&dl=1 05.07.2017, 20E28

Pagina 23 din 34
 C. sinteza de steroli
D. sinteza de acizi biliari
E. oxidarea D si L-aminoacizilor
206. Printre caracteristicile celulelor tumorale nu se numara, cu exceptia: C
A. Sunt sensibile la semnalele anti-proliferative exracelulare
B. Sunt genetic stabile
C. Induc angiogeneza
D. Sunt mai expuse la apoptoza
E. Se autoagrega
207. Printre specializarile permanente se numara si, cu exceptia: D
A. Microvilii
B. Sereocilii
C. Cilii vibratili
D. Filopodii
E. Flagelii
208. Referitor la microvili: B
A. Formeaza marginea in perie in trahee
B. Formeaza platoul striat in vilozitatea intestinala
C. Formeaza un covoras mobil la nivelul epididimului
D. Formeaza un covoras mobil la nivelul trompelor uterine
E. Formeaza marginea in perie in vilozitatea intestinala
209. Ultrastructura cilului vibratil se caracterizeaza prin prezenta urmatoarelor b
componente, cu exceptia:
A. Axonemei
B. Vilinei
C. Dineinei
D. Tektinei
E. Tubulinei

210. Mitoza somatica poate fi: B

A. Homo-heterotipica sau de initiere
B. Homeotipica
C. Heterotipica sau asimetrica
D. Mitoza de diferentiere
E. Heterotipica sau reductionala
211. Printre modificarile morfologice si biochimice caracteristice celulelor senescente B
se numara si, cu exceptia:
A. Reducerea ratei de transcrptie
B. Cresterea translatiei proteice
C. Carioliza
D. Cariorexisul
E. Picnoza nucleara
212. Teorii active ale imbatranirii celulare sunt considerate si, cu exceptia: E
A. Scurtarea telomerelor
B. Reducerea translatiei anumitor gene esentiale
C. Inactivarea copierii multiple a secventelor ADN
D. Degradarea proteinelor alterate
E. Activarea unei anumite gene intarziate
213. Referitor la receptorii cu activitate guanilat-ciclaza urmatoarele afirmatii sunt D
adevarate, cu exceptia:
A. Sunt utilizati de peptidul natriuretic atrial
B. Utilizeaza GMPc ca mesager intracelular
C. Semnalul nu este transmis prin proteine G
D. Utilizeaza AMPc ca mesager intracelular
E. Activeaza o serie de fosforilaze
214. Urmatoarele substante folosesc ca modalitati de transport difuzia simpla, cu A
exceptia:
A. Glucoza
B. Ureea
C. Glicerolul
D. Benzenu

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/18861654_1499440863…5d9aa6fc40953c8444cd2d0d3a1924a0&oe=59600029&dl=1 05.07.2017, 20E28

Pagina 24 din 34
 E. CO2
215. Despre aquaporine se poate afirma ca: B
A. Sunt proteine caraus pentru apa
B. Sunt proteine integrale ale plasmalemei
C. Sunt utile in reglarea fluxului transmembranar al apei
D. Sunt localizate in membranele tuturor celulelor din corpul uman
E. Prezinta selectivitate deosebit de mare pentru apa
216. Urmatoarele modalitati de transport nu sunt dependente de ATP, cu exceptia: D
A. Difuzia prin bistrat
B. Difuzia facilitata de proteine canal
C. Difuzia facilitata de proteine caraus
D. Pomparea ionica
E. Osmoza
217. Receptorii fara activitate catalitica sunt: C
A. Receptorii pentru insulina
B. Receptorii pentru EGF
C. Receptorii pentru citokine
D. Receptorii pentru peptidul natriuretic atrial
E. Receptorii pentru TGFβ
218. Urmatoarele molecule au receptori intracelulari, cu exceptia: E
A. Hormoni tiroidieni
B. Hormoni steroizi
C. Retinoizi
D. Vitamina D
E. Hormoni polipeptidici
219. Urmatoarele molecule au receptori nucleari: A
A. Hormoni tiroidieni
B. Inozitol trifosfat
C. Hormoni polipeptidici
D. B si c
E. Toate de mai sus
220. Necroza se datoreaza urmatorilor factori cu exceptia: C
A. Inflamatiei
B. Privarii de oxigen
C. Acumularii de bioxid de carbon
D. Agresiunilor chimice
E. Frigului
221. Necroza unei celule poate afecta celulele invecinate prin: C
A. Cresterea necontrolata in volum
B. Pierderea fluxului ionic
C. Deversarea enzimelor hidrolitice in exterior
D. Distrugerea nucleului cu eliberarea cromosomilor
E. Sufocare cu radicali liberi de oxigen
222. Apoptoza apare: E
A. Numai la adulti
B. Numai la batrani
C. Numai la copil
D. Postnatal
E. In cursul dezvoltarii embrionare
223. Printre caracteristicile celulelor senescente NU se numara: D
A. Scaderea volumului celular
B. Carioliza
C. Cariorexisul
D. Anomaliile cromosomiale congenitale
E. Supraexprimarea unor gene
224. Interfaza: C
A. Este etapa cea mai scurta a ciclului celular
B. Se deruleaza in patru etape succesive: G1, S, G2 si M
C. Poate fi intrerupta in orice etapa
D. Nu permite repararea defectelor celulare
E. Contine anumite puncte de restrictie (R) ce permit saltul imediat la etapa

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/18861654_1499440863…5d9aa6fc40953c8444cd2d0d3a1924a0&oe=59600029&dl=1 05.07.2017, 20E28

Pagina 25 din 34
 M
225. Peroxizomii: A
A. Sunt prezenti doar in celulele eucariote specializate in neutralizarea
peroxizilor.
B. Au forma alungita
C. Au membrana dubla, una interna si una externa
D. Prezinta o matrice granulara
E. Prezinta in mijloc o structura mai densa numita nucleol
226. Complexul Golgi este alcatuit din urmatoarele elemente, cu o exceptie: C
A. Reteaua cis-Golgi, orientata spre RE
B. Cisterne aplatizate curbate
C. Reteaua trans-Golgi orientata spre nucleu
D. Vezicule mici (cis) ce transporta materiale sintetizate in RE
E. Vezicule mari (trans) ce transporta proteine maturate in Golgi
227. Concentrarea produsilor de secretie sintetizati in RE se face: B
A. In veziculele cis ale complexului Golgi
B. In regiunile dilatate ale cisternelor complexului Golgi
C. Nu presupune implicarea Ca++
D. Prin formarea unor agregate proteina-enzima
E. Cu consum energetic important
228. Reticulul endoplasmatic are urmatoarele proprietati, cu o exceptie: C
A. Este un organit celular cu membrana proprie
B. Este format dintr-un sistem de cisterne, canale si vezicule
C. Are o membrana ce se poate continua cu alte membrane, precum
membrana nucleara, plasmalema, membrana mitocondriala, etc.
D. Membrana sa poate reprezenta mai mult de jumatate din totalul suprafetei
membranelor intr-o celula eucariota
E. Se poate prezenta sub forma RER si REN.
229. Functiile specifice RER nu includ: D
A. Sinteza proteinelor de export celular
B. Sinteza proteinelor destinate plasmalemei
C. Sinteza proteinelor destinate compartimentelor celulare membranare
D. Sinteza glucozei din glicogen
E. Sinteza enzimelor digestive
230. Care este enzima marker a membranei externe mitocondriale? E
A. 5 nucleotidaza
B. Adenilatciclaza
C. L manozidaza
D. Malat- dehidrogenaza
E. Monoaminoxidaza
231. Care din urmatoarele molecule poate lega Ca++? D
A. Tropomiozina
B. Troponina T
C. Troponina I
D. Troponina C
E. Actina
232. Transportul glucozei la nivel intestinal si renal nu necesita: D
A. NaK-ATPaza
B. Simport Na / glucoza
C. GLUT5
D. Simport Na/K/2 Cl
E. GLUT4
233. Care afirmatie este adevarata despre lizozom? E
A. Enzimele sale devin active la un pH acid
B. Isi creeaza propriile structuri si proteine
C. Pompeaza H in mediul extracellular
D. Digera molecule venite prin endocitoza
E. Toate sunt adevarate
 234. Fiecare microvil determina cresterea suprafetei de absorbtie cu: D
A. 5%
B. 10%

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/18861654_1499440863…5d9aa6fc40953c8444cd2d0d3a1924a0&oe=59600029&dl=1 05.07.2017, 20E28

Pagina 26 din 34
 C. 15%
D. 20%
E. 25%
235. Care organit celular este responsabil cu impachetarea proteinelor secretate de B
celula?
A. Citoschelet
B. Aparat Golgi
C. Lizozom
D. Peroxizom
E. Membrana celulara
236. Ficatul uman intervine in metabolizarea medicamentelor si alcoolului. O celula C
hepatica are probabil un numar crescut de organite de tipul:
A. Lizozomi
B. Nuclei
C. REN
D. RER
E. Cloroplaste
237. Care este localizarea ribozomilor? A
A. RER
B. REN
C. Mitocondrii
D. Aparat golgi
E. La nivelul plasmalemei
238. Care veste functia mitocondriei? A
A. Produce ATP
B. Prelucrarea biochimica a produsilor de secretie
C. Endocitoza
D. Fagocitoza
E. Dirijarea traficului de membrane
239. Care organite celulare prezinta aceasta functie – depozitarea si transferul D
informatiei?
A. Ribozomi
B. Aparatul Golgi
C. ADN
D. Nucleu
E. REN
240. Care organit contribuie la producerea de energie? C
A. REN
B. Nucleu
C. Mitocondrii
D. RER
E. Lizozom
241. Care organit contribuie la producerea si reciclarea membranelor? B
A. Lizozom
B. Aparatul Golgi
C. RER
D. Nucleu
E. REN
242. Care organit contribuie la sinteza de lipide? E
A. Lizozom
B. Aparatul Golgi
C. RER
D. Peroxizom
E. REN
243. Care organit contribuie la conversia H2O2 in apa? D
A. Lizozom
B. Aparatul Golgi
C. RER
D. Peroxizom
E. REN
244. Care parte a celulei contine materialul genetic? C

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/18861654_1499440863…5d9aa6fc40953c8444cd2d0d3a1924a0&oe=59600029&dl=1 05.07.2017, 20E28

Pagina 27 din 34
 A. Membrana nucleului
B. Ribozom
C. Nucleol
D. Lizozom
E. RER
245. Care sunt cele 2 etape importante ale ciclului celular? C
A. Mitoza si interfaza

B. Telofaza si citokineza
C. Interfaza si anafaza
D. Citokineza si mitoza
E. Mitoza si meioza
246. Care dintre secventele de mai jos sunt secvente de initiere a sintezei de protein? B
A. UAG
B. AUG
C. UGA.
D. UAA
E. Nici una
247. Care dintre secventele de mai jos reprezinta codon-stop? D
A. UAG
B. UGA
C. UAA
D. Toate
E. Nici una
248. In cadrul carei etape a mitozei cromozomii sunt aranjati in mijlocul celulei? B
A. Profaza
B. Metafaza
C. Anafaza
D. Telofaza
E. Citodiereza
249. Aparatul Golgi este implicat in: E
A. Transportul proteinelor care vor fi eliberate din celula
B. Modificarea proteinelor
C. Producerea lizozomilor
D. Reciclarea membranelor
E. Toate de mai sus
250. Ribozomii se gasesc: E
A. Numai in nucleu
B. In citoplasma
C. Atasati reticulului endoplasmatic
D. Doar in celulele eucariote
E. Corect b si c
251. REN este foarte bine reprezentat in celulele in care se acumuleaza cantitati mari D
de:
A. Toxine
B. Proteine
C. Enzime
D. Lipide
E. Acizi nucleici
252. Care structura subcelulara este alcatuita din microtubuli si microfilamente? A
A. Citoschelet
B. Plasmalema
C. RER
D. Membrana mitocondriala
E. Membrana nucleului
253. La eucariote cele 2 subunitati ribozomale sunt: A
A. 40S si 60S
B. 30S si 50S
C. 30S si 40S
D. 40S si 50S
E. Nici una
254. Interactiunea actina-miozina este reglata: B

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/18861654_1499440863…5d9aa6fc40953c8444cd2d0d3a1924a0&oe=59600029&dl=1 05.07.2017, 20E28

Pagina 28 din 34
 A. GTP si temperatura
B. Tropomiozina si trei troponine-C,I,T
C. Numai de ionii de Ca2+
D. Profilina
E. Nici una din cele de mai sus
255. Daca substituentul gruparii fosfat de la nivelul capului polar este fosfatidil-colina C
sau fosfatidil-etanolamina atunci fosfolipidul este:
A. Un izolator electric
B. Incarcat negativ
C. Incarcat pozitiv
D. Neutru
E. Asociat colesterolului
256. Colesterolul membranar este util ca: B
A. Element de cuplare la glicerol

B. Reglator al fluiditatii membranare

C. Suport al transmiterii semnalelor biologice
D. Suport pentru generarea de AMPc
E. Suport pentru transportul ionic
257. Dispozitia particulara a lipidelor membranare in dublu strat are consecinte asupra:

A. Functiilor celulare
B. Flexibilitatii bistratului
C. Proceselor de inmugurire si fuziune a membranei
D. Transportului vezicular
E. Proteinelor membranare
258. Etapa intramembranara de semnalizare prin hormoni polipeptidici NU include:
A. Subunitatile α ale proteinei G
B. Activarea unor receptori nucleari
C. Adenilat ciclaza
D. Subunitatile βγ ale proteinei G
E. Receptori membranari

259. Jonctiunile de adezivitate in banda formeaza: C

A. O structura ce blocheaza trecerea ionilor si macromoleculelor
B. Structuri ce fac legatura intre celula si matricea extracelulara
C. Impreuna cu jonctiunile impermeabile la nivelul celulelor epiteliale
complexul jonctional apical
D. Structuri care ancoreaza filamentele intermediare din celule
E. Doar b si d
260. Care din urmatoarelor proprietati este comuna microfilamentelor de actina si A
microtubilor:
A. Structuri dinamice, polarizate functional
B. 2 capete globulare
C. Abilitatea de a se lega la membranele organitelor celulare
D. Activitatea ATP-azica
E. Somenii de legare a capului de miozina
261. Caderinele au urmatoarele roluri cu exceptia: A
A. Pot activa receptorul pentru fibronectina
B. Mediaza adezivitatea celulara Ca2+-dependenta
C. Transmit semnale de la matrice catre citoplasma
D. Sunt proteine transmembranare de legatura
E. Sunt implicate in edificarea jonctiunilor celula-celula
262. Ionii traverseaza membrana plasmatica: B
A. In sensul gradientului de concentratie
B. In sensul gradientului electrochimic
C. In sensul gradientului de permeabilitate
D. In sensul gradientului de liposolubilitate
E. In sensul gradientului electric
263. Invelisul celular nu contine: C
A. Plasmalema
B. Proteine
C. Citoscheletul

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/18861654_1499440863…5d9aa6fc40953c8444cd2d0d3a1924a0&oe=59600029&dl=1 05.07.2017, 20E28

Pagina 29 din 34
 D. Glicocalixul
E. Citoscheletul cortical
264. Stratul celular cel mai indepartat de nucleu este: D
A. Plasmalema
B. Citoscheletul cortical
C. Membrana complexului Golgi
D. Glicocalixul
E. Membrana endozomilor
265. Un centriol este: B
A. Prezent in mujlocul citoplasmei celulare
B. Compus din microtubi si important in organizarea fusului de
diviziune
C. Un sistem de centrare a filamentelor de actina
D. Un organit membranar
E. O parte a unui cromosom
266. AMPc este: D
A. Un activator al PKC
B. Un mesager prim
C. Un produs de inactivare a caii adenilat ciclazei
D. Un agent de cuplare a subunitatilor reglatorii ale PKA
E. Un agent de cuplare a subunitatilor catalitice ale PKA
267. Receptorii pentru hormonii tiroidieni se regasesc: E
A. Intramembranar, sunt tirozin-kinazici
B. Intramembranar, sunt tirozin-fosfatazici
C. Intramembranar, sunt tirozin-kinazici
D. Intracitoplasmatici
E. e) Intranucleari
268. Care dintre urmatoarele organite contine enzime hidrolitice capabile de digestie: B
A. Centriolul
B. Lizozomul
C. Microtubulul
D. Mitocondria
E. Lizozimul

269. Transcriptia celulara are loc in: E

A. Complex Golgi
B. Mitocondrie
C. Nucleu
D. Ribozomi
E. Nucleol
270. Structura celulara unde are loc sinteza proteica este: D
A. complex Golgi
B. Mitocondria
C. Nucleul
D. Ribozomul
E. Centriolul
271. Organitul celular unde are loc modificarea, impachetarea si pregatirea pentru A
distributia a proteinelor nou formate este:
A. complex Golgi
B. Mitocondria
C. Nucleul
D. Ribozomul
E. Centriolul
272. Care este structura celulara care formeaza o serie de membrane interconectate ca A
o retea intracelulara,cu rol in transportul si sustinerea sintezei celulare?
A. Reticulul endoplasmic
B. Vacuolele endocitare
C. Membrana plasmatica
D. Reticolul endoplasmatic rugos
E. Aparatul Golgi
273. Care este organitul cellular care contribuie la formarea fusului mitotic? Care este structura celulara care
contribuie la formarea fusului mitotic? B
A. Cilii
B. Centriolul

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/18861654_1499440863…5d9aa6fc40953c8444cd2d0d3a1924a0&oe=59600029&dl=1 05.07.2017, 20E28

Pagina 30 din 34
 C. Cromatina
D. Nucleolul
E. Mitocondria
274. Tubulinele: C
A. Sunt dispuse in homodimeri
B. Sunt proteine motrice asociate microtubulilor
C. Sunt subunitati dimerice ale microtubulilor
D. Sunt proteine asociate filamentelor de actina
E. Sunt structuri fibrilare α-helicale extrem de stabile
275. Referitor la proteinele plasmatice urmatoarea afirmatie este falsa: B
A. Confera plasmalemei structura de mozaic
B. 90% dintre acestea sunt localizate pe fata interna a plasmalemei
C. Determina majoritatea functiilor plasmalemei
D. Intervin in transportul activ al multor ioni
E. Cele intrinseci stabilesc legaturi puternice, covalente, cu moleculele
dublului strat lipidic
276. Pompele de protoni nu sunt localizate la nivelul: D
A. Membranei mitocondriale
B. Membranei endozomilor
C. Membranei osteoclastelor
D. Membranei reticulului endoplasmatic
E. Membranei celulelor tubilor renali
277. Clatrina: E
A. Polimerizeaza intr-o structura cu 3 brate numita triskelion
B. Asamblarea este conditionata de adaptina AP-2
C. Asamblarea se realizeaza pe fata citoplasmatica a plasmalemei
D. Caracterizeaza calea clasica de endocitoza
E. Toate de mai sus
278. Neurotransmitatorii ajung in spatiul sinaptic prin: C
A. Pinocitoza
B. Fagocitoza
C. Exocitoza
D. Transcitoza
E. Cu ajutorul clatrinei
279. MDR-ATP-aza proteina P170 A
A. Apartine superfamiliei transportorilor tip ABC
B. Functioneaza ca un canal de Cl-insensibil la volum
C. Este subexprimata de celulele tumorale
D. Pompeaza substante nutritive in urina si bila
E. Caracterizeaza mucoviscidoza
280. Procesul de modificare a suprafetei bacteriene pentru fagocitoza se numeste: B
A. Chemotactism
B. Opsonizare
C. Translocare de grup
D. Transcitoza
E. Nici un raspuns corect
281. Transferul IgG de la mama la fat recunoste ca si modalitati de transfer: C
A. Endocitoza
B. Exocitoza
C. Transcitoza
D. Translocarea
E. Nici una
282. Receptorii specifici pentru insulina: A
A. Sunt de tip tirozin-kinazic
B. Sunt receptori membranari cu activitate enzimatica
C. Sunt receptori nucleari
D. A si B
E. Numai C este corect
283. Adrenalina: A
A. Este un ligand pentru receptorii cuplati cu proteinele G
B. Este un ligand specific pentru receptorii intracitoplasmatici

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/18861654_1499440863…5d9aa6fc40953c8444cd2d0d3a1924a0&oe=59600029&dl=1 05.07.2017, 20E28

Pagina 31 din 34
 C. Utilizeaza ca mesager secund GMPc
D. Determina activarea proteinei Gq
E. Determina activarea fosfolipazei Cβ
284. Cea de-a doua etapa a sintezei de proteine este influentata de urmatorii factori, B
cu exceptia:
A. ARNtMet
B. eFTu-GTP
C. eIF2-GTP
D. eIF3
E. eIF4
285. Ribozomii au urmatoarele caracteristici, cu exceptia: B
A. Sunt organite celulare nemembranare
B. Prezinta 3 subunitati: punte, tija, cap
C. Au fost denumiti si microzomi
D. Sunt prezenti in toate celulele cu exceptia eritrocitelor
E. Participa la siteza proteinelor
286. Lizozomii primari se formeaza: D
A. La nivelul fetei cis a complexului Golgi
B. La nivelul membranelor REN
C. La nivelul membranelor RER
D. La nivelul flul fetei trans a complexului Golgi
E. La nivelul fetei de formare a complexului Golgi
287. Ce structura este prezentata in aceasta imagine? D

A. Macrovezicula
B. Peroxizom
C. Lizozom tertiar
D. Mitocondrie
E. Microvezicula

288. Sinteza proteica : C

A. Necesita prezenta reticulului endoplasmatic neted
B. Se poate realiza fara ARNm
C. Necesita prezenta ARNt
D. Se realizeaza in nucleu
E. Are loc la nivelul aparatului Golgi
289. Etapa de terminalizare presupune: B
A. Factori de initiere
B. Un codon UAG
C. Un codon format din 3 aminoacizi
D. Un codon format dintr-un numar de aminoacizi diferit de 3
E. Factori de elongare
290. Care este organitul celular cu rolul cel mai important in sinteza proteica? C
A. Reticulul endoplasmatic
B. Aparatul Golgi
C. Ribozomii
D. Lizozomii
E. Perosizomii
291. Ribozomii sunt implicati in urmatoarele etape ale sinteze proteice, cu exceptia: A
A. Legarea ARNm de codonul initial
B. Legarea aminoacidului de ARNt
C. Legarea aminoacil-ARNt de ARNm
D. Legarea factorilor proteici in timpul elongarii
E. Formarea legaturii peptidice
292. Etapele sintezei proteice sunt (cu exceptia): C

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/18861654_1499440863…5d9aa6fc40953c8444cd2d0d3a1924a0&oe=59600029&dl=1 05.07.2017, 20E28

Pagina 32 din 34
 A. Elongarea
B. Insertia
C. Replicarea
D. Terminalizarea
E. Translocarea
293. Functia principala a ribozomilor este: B
A. Neutralizarea toxinelor
B. Cuplarea aminoacizilor
C. Replicarea ARNm
D. Sinteza ARNr
E. Duplicarea ADN
294. ARNt (ARN-ul de transfer): E
A. Transporta informatia de la nucleu spre citoplasma
B. Transporta informatia din citoplasma spre RE
C. Transporta ribozomii spre RE
D. Transporta aminoacizii spre aparatul Golgi
E. Transporta aminoacizii spre ribozomi
295. Care din urmatoarele molecule pot fi incadrate in familia moleculelor de B
adezivitate:
A. Ocludine
B. Integrinele
C. Conexinele
D. Cingulina
E. Dineina
296. Moleculele ce contin unul sau mai multe reziduuri de acid sialic si pot fi C receptori
ai unor semnale normale intre celule sunt:
A. Fosfogliceride membranare
B. Cerebrozide
C. Glicolipide membranare
D. Singurele fosfolipide membranare ce nu contin glicerol
E. Sunt derivati de sfingozina
297. Unde se gaseste complexul proteic F0-F1-ATPaza : C
A. La nivelul membranei externe
B. La nivelul matricei mitocondriale
C. La nivelul membranei mitocondriale interne
D. La nivelul complexului Golgi
E. La nivelul camerei externe mitocondriale
298. Canalele ionice se caracterizeaza prin: B
A. Specificitate de raspuns
B. Selectivitate
C. Saturabilitate
D. Functioneaza ca o reactie de cataliza enzimatica
E. Specificitate dereglare
299. Efectele importante ale lipidelor membranare asupra proprietatilor biologice ale B
membranei NU includ:
A. Furnizeaza precursorii pentru o serie de mesageri activi cu rol in reglarea
unor functii celulare
B. Sunt receptori ce asigura rolul in comunicarea intercelulara
C. Faciliteaza fuziunea sau inmugurirea membranei in cursul procesului de
secretie celulara
D. Determina starea fizica a membranei
E. Doar A si B
300. Printre functiile centriolilor NU se regaseste: D
A. Reprezinta centrul cinetic al celulei
B. Organizator al microtubilor
C. Rol in diviziunea celulara
D. Se pot asocia cu nucleotide
E. Rol in motivitatea celulara
1. Care dintre următoarele structuri este absentă în celula bacteriană? B 1
A. ADN
B. complex Golgi
C. membrana celulară
D. ribozomi
E. flagelii

2. Fenomenul de macrotransport mediat de vezicule: E 1

A. este prezent doar în celulele animale
F. este prezent și la virusuri
G. este prezent în unele celule bacteriene
H. influenţează compoziţia peretelui celular
I. nu este prezent la procariote

3. Experimentul lui Stanley Miller, din 1950 demonstrează că: A 1

A. în anumite condiţii propice, moleculele organice s-au putut forma
din constituenţi preexistenţi apariţiei vieţii
J. oxigenul liber a fost un element important care a condus la
apariţia atmosferei primitive
K. teoriile precedente referitoare la apariţia vieţii erau probabil
incorecte
L. condiţiile de pe Terra nu erau propice apariţiei vieţii
M. în anumite condiţii propice, moleculele anorganice s-au putut
forma din constituenţi preexistenţi apariţiei vieţii

4. ADN-ul în formațiunile unicelulare primitive este organizat în: A 1

A. o singură moleculă circulară necombinată, formând un cromosom
unic
B. o masă densă, numită heterocromatină
N. o formă liniară, cu ramificații simetrice
O. în jurul unor proteine numite histone, prin înfășurare
P. formă bicatenară

5. Strămoșii eucariotelor NU posedă: B 1

A. ribosomi
Q. mitocondrii
R. membrană
S. nucleu sau nucleoid
T. perete celular

6. Consideraţi că bacteriile: C 1
A. Sunt organisme unicelulare și pluricelulare
U. Sunt eucariote
V. Sunt organisme unicelulare procariote
W. Au nucleu bine delimitat
X. Unele aparţin eucariotelor altele procariotelor

7. Modelul membranar in mozaic fluid are următoarele caracteristici cu D 2

EXCEPȚIA:
A. Bistratul lipidic reprezintă structura de bază a membranelor cu
proteine atașate intern, extern și transmembranar
B. Membranele sunt structuri dinamice în care componentele sunt
 mobile și se pot agrega tranzitoriu pentru diferite interactiuni
C. Membranele sunt structuri asimetrice datorita distributiei
asimetrice a moleculelor componente
D. Membranele sunt structuri simetrice datorita distributiei
simetrice a moleculelor componente intre cele doua straturi
E. Membranele biologice includ proteine periferice și proteine
transmembranare

8. Componentele chimice cu rol izolator la nivelul membranarelor E 2

celulare sunt formate din:
A. Un cap hidrofob și cozi hidrofile
B. Un cap hidrofil alcatuit din acizi grași
C. Cozi alcatuite din molecule de alcool
D. Capete simetrice hidrofile de ambele părți ale monostratului
lipidic
E. Un cap hidrofil si cozi hidrofobe

9. Selectați caracteristica discordantă referitoare la colesterolul D 2

membranar:
A. Este o molecula de mari dimensiuni, cu formă discoidală
B. Prezinta 4 inele formate din atomi de C
C. Este o moleculă compactă, cu o mobilitate redusă
D. Este un lipid important, hidrofil, cu rol de izolator electric
E. Este un derivat ciclopentanoperhidrofenantrenic

10. Lipidele membranare se pot autoasambla într-un mediu apos în mod E 2

spontan, formând:
A. un monostrat, dispus pe o parte și pe alta a unui strat proteic
B. un bistrat în care cozile hidrofile sunt dispuse in sandwich intre
extremitățile polare hidrofobe
C. un bistrat în care cozile hidrofile sunt dispuse către exterior
D. un lizozom
E. un bistrat în care cozile hidrofobe sunt dispuse în sandwich
între extremitățile polare hidrofile

11. Prezența colesterolului la nivelul plasmalemei unor celule animale: E 2

A. crește susceptibilitatea subiectului animal pentru afecțiuni
cardiovasculare
B. permite celulei să extragă atomi de hidrogen din fosfolipidele
saturate
C. permite adiția de atomi de hidrogen la nivelul fosfolipidelor
nesaturate
D. permite rigidizarea peretelui celular, inducând creșterea
rezistenței la presiunea osmotică
E. permite membranei să își conserve permeabilitatea chiar în
condițiile reducerii temperaturii

12. Proteinele globulare prezinta urmatoarele caracteristici cu EXCEPTIA: D 2

A. Sunt formate din lanturi polipeptidice, care se grupează într-o
forma sferica
B. Ocupa o suprafata mare de ancorare in grosimea bistratului
lipidic
C. Pot fi proteine canal
 D. Formeaza receptori celulari
E. Pot fi proteine cărăuș

13. Care este condiția esențială pe care trebuie să o îndeplinească o B 2

proteină din compoziția plasmalemei, pentru a fi transmembranară:
A. să prezinte un caracter hidrofil
B. să prezinte un caracter amfipatic
C. să fie hidrofobe
D. să fie tapetate de fosfolipide
E. să prezinte extensie glucidică spre mediul extracelular

14. În cazul efectuării unei proceduri de criofracturare la nivelul D 2

membranei celulare, după detașarea celor două monostraturi,
structurile care rămân proeminente sunt:
A. proteinele periferice
B. glicolipidele
C. moleculele discoidale de colesterol
D. proteinele integrale
E. fosfolipidele

15. Fluiditatea bistratului lipidic este dependentă de: A 2

A. Conținutul în colesterol
Y. Conţinutul glucidic
Z. Procentul proteinelor transmembranare
AA. Distribuția asimetrică a fosfolipidelor
BB. Prezenţa proteinelor fibrilare

16. Care dintre următoarele afirmații este corectă pentru proteinele B 2

membranare integrale:
A. nu prezintă o structură terțiară
CC. sunt de obicei proteine transmembranare
DD. nu prezintă mobilitate în bistratul lipidic
EE. au un rol eminamente structural în membrană
FF. prezintă o stabilitate redusă în bistrat

17. Fosfolipidele membranare prezintă: D 2

A. un cap polar glucidic
GG. un cap polar neutru
HH. un reziduu glucidic
II. două cozi hidrofobe
JJ. un rest de acid sialic

18. Care funcție a plasmalemei este afectată în cazul absenței extensiilor B 2

oligozaharidice pe fața non-citoplasmatică a acesteia:
A. transportul ionic împotriva gradientului electrochimic
KK. recunoaşterea intercelulară
LL. fluiditatea bistratului lipidic
MM. rolul în cuplarea la citoschelet
NN. rolul de barieră electrostatică

19. Conform modelului actual al membranelor biologice, structura D 2

acestora este formată din:
 A. monostrat lipidic cu 2 straturi proteice învecinate
OO. bistrat lipidic cu un strat central proteic
PP. tristrat cu proteine intrinseci
QQ. bistrat lipidic cu proteine integrale si periferice
RR. bistrat lipidic cu proteine cu extracţie facilă

20. Deși diferite ca structură, lipidele membranare au o proprietate A 2

comună:
A. Sunt amfifile
B. Sunt hidrofile
C. Sunt hidrofobe
D. Au un rest glucidic
E. Nu sunt structuri flexibile

21. Care dintre următoarele proteine străbat bistratul lipidic de mai multe D 2
ori:
A. proteinele periferice
SS. integrinele
TT. adenilat ciclaza
UU. proteinele transmembranare
VV. glicoproteinele

22. Printre funcţiile proteinelor membranare NU se numără: D 2

A. schimbul pasiv de substanţe între celulă şi mediul înconjurător
WW. transmiterea mesajelor
XX. transportul activ
YY. menţinerea formei membranare
ZZ. menţinerea celulelor în contact

23. In structura biochimică a lipidelor membranare, cea mai mică grupare A 2

hidrofilă o posedă:
A. Colesterolul
B. Glicolipidele
C. Cerebrozidele
D. Fosfolipidele
E. Gangliozidele

24. Impermeabilitatea bistratului lipidic NU este valabilă pentru: C 2

A. Ioni
AAA. Aminoacizi
BBB. Vitamina D
CCC. Glucoză
DDD. Hormoni polipeptidici

25. Ce clasă de lipide membranare este generată prin esterificarea B 2

glicerolului cu acizi graşi şi acid fosforic ?
A. Glicolipide
EEE. Fosfolipide
FFF. Cerebrozide
GGG. Trigliceroli
HHH. Colesterol
26. Asimetria moleculară a membranei este determinată de: E 2
A. Sfingofosfolipide şi glicerofosfolipide
III. Distribuția colesterolului
JJJ. Distribuţia actinelor
KKK. Încărcarea substituentului de la capul polar
LLL. Distribuția principalelor fosfolipide membranare

27. Printre rolurile proteinelor membranare se numără: C 2

A. Creşterea fluidităţii plasmalemei
MMM. Creşterea rigidităţii membranare la temperaturi fiziologice
NNN. Stabilitatea structurală a bistratului lipidic
OOO. Toate cele de mai sus
PPP. Numai A şi C

28. Diferenţa majoră între mişcările proteinelor şi lipidelor membranare C 2

este:
A. Mecanismul de rotaţie în jurul axului propriu
QQQ. Mecanismul de translaţie laterală
RRR. Mecanismul de ping-pong / flip-flop
SSS. Mecanismul de transducţie
TTT. Mecanismul de transport

29. Substanţele ce pot părăsi celula prin difuzie simplă sunt: E 3

A. O2
UUU. N2
VVV. benzen
WWW. molecule mici, polare neîncărcate electric
XXX. toate de mai sus

30. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la mecanismul de D 3

funcţionare a pompei de Na+/K+ este corectă?
A. Na+/K+-ATPaza utilizează energia pentru a pompa Na+ în
interiorul celulei şi K+ în afară
YYY. Na+/K+-ATPaza utilizează energia pentru a transporta Na+ şi
K+ în interior
ZZZ. fosforilarea Na+/K+-ATPazei nu afectează configuraţia pompei
AAAA.Na+/K+-ATPaza utilizează energia pentru a pompa Na+ în
afara celulei şi K+ în interior
BBBB.Na+/K+-ATPaza utilizează energia pentru a transporta Na+ şi
K+ în afară

31. Difuzia simplă reprezintă calea de transport transmembranar utilizată D 3

în principal de:
A. moleculele polare cu greutate moleculară mare
CCCC. moleculele nepolare cu greutate moleculară mare
DDDD. ioni
EEEE.moleculele nepolare cu greutate moleculară mică
FFFF. moleculele polare cu greutate moleculară mică
32. Care din următoarele reprezintă o proprietate a plasmalemei ce C 3
limitează trecerea moleculelor prin difuzie simplă :
A. Asimetria
GGGG. Difuzia facilitată
HHHH. Permeabilitatea selectivă
IIII. Autoansamblarea
JJJJ. Înmugurirea
33. Proteinele care realizează cotransportul: D 3
A. Folosesc energia depozitată într-un gradient electrochimic
KKKK.Transportă două molecule diferite sau o moleculă și un ion
LLLL. Transportul se realizează în aceeași direcție sau direcții diferite
MMMM. Toate cele de mai sus
NNNN. Numai B și C
34. Difuzia facilitată de proteine cărăuș diferă de difuzia facilitată de A 3
proteine canal prin:
A. Eficiența transportului
OOOO. Specificitate
PPPP.Direcţia de transport
QQQQ. Energia consumată
RRRR. Influența ATP

35. Difuzia reprezintă trecerea unei molecule de la concentraţie mare → A 3

concentraţie mică. Care din factorii următori NU afectează rata
difuziei:
A. tipul celular
SSSS.mărimea moleculelor
TTTT. temperatura
UUUU. gradientul de concentraţie
VVVV.liposolubilitatea moleculelor

36. Transportul ATP-dependent include: A 4

A. Pomparea ionică
WWWW. Difuzia prin bistratul lipidic
XXXX.Difuzia facilitatăde proteine canal
YYYY.Proteinele transportoare GLUT
ZZZZ. Difuzia prin ionofori

37. Transportul activ prin membranele biologice se realizează: C 4

A. conform gradientului de concentraţie
AAAAA. cu producere de energie prin ATP
BBBBB. prin proteine cărăuş
CCCCC. prin proteine canal
DDDDD. cu ajutorul proteinelor extrinseci

38. Proteinele uniport: A 4

A. Transportă numai un singur tip de molecule sau un grup de
molecule înrudite
EEEEE. Efectuează un transport pentru care coeficientul de
partiție este esențial
FFFFF. Sunt proteine atașate plasmalemei
GGGGG. Realizează un transport nespecific
 HHHHH. Realizează o difuzie simplă prin plasmalemă

39. Pompa de H+/K+: C 4

A. Se găseşte la nivelul enterocitelor
IIIII. Realizează eflux de K+
JJJJJ. Realizează eflux de H+
KKKKK. Realizează influx de H+
LLLLL. Nu consumă ATP

40. Structurile veziculare cu invelis de clatrină sunt asociate cu: C 4

A. Învelişul nuclear şi RE
MMMMM. Lizozomii
NNNNN. Procesul de endocitoză
OOOOO. Matricea extracelulară
PPPPP. Membrana mitocondrială internă

41. Care din următoarele tipuri celulare considerați că au o activitate A 4

endocitotică mai intensă:
A. Macrofage
QQQQQ. Eritrocite
RRRRR. Celulele acinare pancreatice
SSSSS. Enterocite
TTTTT. Nefrocite

42. Este un mesager secund: B 6

A. GTPc
UUUUU. AMPc
VVVVV. Calmodulina
WWWWW. Mg2+,Zn2+
XXXXX. Toate cele de mai sus

43. Răspunsul celular la semnalizarea prin hormoni steroizi NU include: B 6

A. modificarea/activarea unei căi metabolice
YYYYY. depolarizarea membranei nucleare
ZZZZZ. sinteză şi secreţie celulară
AAAAAA. Transcripția unor gene
BBBBBB. Legarea complexului hormon-receptor la ADN

44. AMPc este: D 6

A. un inactivator al proteinkinazei A
CCCCCC. un mesager prim
DDDDDD. un produs de inactivare a căii adenilat ciclazei
EEEEEE. un produs al acţiunii adenilat ciclazei
FFFFFF. un mesager terţiar

45. Microtubulii reprezintă un component major al: B 7

A. Vacuolelor
GGGGGG. Cililor şi flagelilor
HHHHHH. ADN-ului
IIIIII. Mitocondriilor
JJJJJJ. Peroxizomilor
46. Stereocilii sunt structuri: D 8
A. Mobile cu rol în direcționarea produșilor de secreție
KKKKKK. Destinate transportului "covorului" mucos
LLLLLL. Temporare
MMMMMM. Imobile și permanente
NNNNNN. Dependente de consumul de ATP

47. Stereocilii au un miez format din: E 8

A. Microtubi
OOOOOO. Filamente intermediare
PPPPPP. Keratină
QQQQQQ. Brațe de miozină
RRRRRR. Filamente de actină

48. Cilii şi microvilii sunt specializări: E 8

A. Permanente ale polului lateral celular
SSSSSS. Temporare ale polului bazal
TTTTTT. Prezente doar la nivelul polilor latero-apicali
UUUUUU. Temporare și parțial mobile
VVVVVV. Permanente ale polului apical

49. Microvilii : D 8
A. Sunt specializări permanente,imobile
WWWWWW. Temporare la nivelul polului apical
XXXXXX. Permanente la nivelul polului bazal
YYYYYY. Formează platoul striat la nivelul enterocitelor
ZZZZZZ. Au rol în mișcarea flagelilor

50. Matricea extracelulară are următoarele roluri cu EXCEPȚIA: B 9

A. Rol metabolic
AAAAAAA. Menține constantă suprafața plasmalemei
BBBBBBB. Rol în adezivitate
CCCCCCC. Conferă protecție celulei față de o serie de agenți
patogeni
DDDDDDD. Asigură elasticitatea țesuturilor

51. Cromatina este o componentă a: B 10

A. Nucleolului
EEEEEEE. Nucleului
FFFFFFF. Citoplasmei
GGGGGGG. Spaţiilor intercelulare
HHHHHHH. Nici una din cele de mai sus

52. ADN-ul este localizat în: E 10

A. ribozomi
IIIIIII. complexul Golgi
JJJJJJJ. RER
KKKKKKK. lizozomi
LLLLLLL. nici una din cele de mai sus

53. ARN-ul ribozomal ia naştere în: C 10

 A. Heterocromatină
MMMMMMM. Eucromatină
NNNNNNN. Nucleol
OOOOOOO. Complexul Golgi
PPPPPPP. Mitocondrii

54. Nucleul unei celule inactive prezintă: C 10

A. Doar heterocromatină
QQQQQQQ. Doar eucromatină
RRRRRRR. Predominant heterocromatină
SSSSSSS. În special eucromatină
TTTTTTT. Cantităţi egale de hetero şi eucromatină

55. Nucleul celulei este: B 10

A. Întotdeauna unic în celulă
UUUUUUU. Un organit care stochează informaţia genetică
VVVVVVV. Structura ce direcționează mișcările de locomoție prin
pseudopode
WWWWWWW. Înconjurat de o membrană internă, una
intermediară şi una externă
XXXXXXX. Acoperit complet la exterior de o lamină fibroasă

56. Eucromatina conţine: A 10

A. Gene active
YYYYYYY. Gene inactive
ZZZZZZZ. Ambele tipuri de gene
AAAAAAAA. ARN
BBBBBBBB. Nici una din cele de mai sus

57. Porii nucleari realizează comunicarea între: D 10

A. nucleoplasma şi lumenul RER
CCCCCCCC. citoplasma şi ribosomi
DDDDDDDD. RER şi Golgi
EEEEEEEE. Nucleoplasmă şi citoplasmă
FFFFFFFF. Citoplasmă şi nucleoli

58. Care dintre următoarele molecule transferă informaţia de la nucleu în B 11

citoplasmă:
A. ADN
GGGGGGGG. ARNm
HHHHHHHH. ARNt
IIIIIIII. Proteinele
JJJJJJJJ. Lipidele

59. Care dintre următoarele structuri este responsabilă de sinteza A 11

proteinelor:
A. Ribozomii
KKKKKKKK. Mitocondria
LLLLLLLL. Lizozomii
MMMMMMMM. Vacuolele
NNNNNNNN. Reticulul endoplasmatic
60. Care organit NU este implicat direct în procesul de sinteză şi secreţie D 11
celulară:
A. Ribosomii
OOOOOOOO. Nucleul
PPPPPPPP. RER
QQQQQQQQ. Peroxizomii
RRRRRRRR. Complexul Golgi

61. Transportul intracelular al veziculelor de secreţie se realizează: B 11

A. Prin difuziune simplă
SSSSSSSS. Prin transport ghidat de elementele citoscheletului
TTTTTTTT. Prin fuziune cu membranele nucleară şi apoi
citoplasmatică
UUUUUUUU. Cu ajutorul nucleolilor
VVVVVVVV. Prin exocitoză

62. Ce organit este sediul sintezei proteice: A 12

A. RER
WWWWWWWW. Mitocondria
XXXXXXXX. Aparatul Golgi
YYYYYYYY. Nucleul
ZZZZZZZZ. REN

63. Ribozomii sunt implicaţi în următoarele mecanisme cu EXCEPŢIA: B 12

A. Formarea legăturilor peptidice
AAAAAAAAA. Legarea aminoacizilor la ARNt
BBBBBBBBB. Legarea factorilor proteici în timpul elongării
CCCCCCCCC. Legarea aminoacil-ARNt la ARNm
DDDDDDDDD. Legarea ARNm la codonul de iniţiere

64. Principala funcţie a ribozomilor este: D 12

A. Neutralizarea toxinelor
EEEEEEEEE. Sinteza ADN-ului
FFFFFFFFF. Distrugerea organitelor îmbătrânite
GGGGGGGGG. Sinteza proteinelor
HHHHHHHHH. De a replica ADN-ul

65. Ribozomii sunt formaţii din: A 12

A. Proteine şi ARN ribozomal
IIIIIIIII. Polizaharide şi ADN ribozomal
JJJJJJJJJ. Pectine şi zaharuri ribozomale
KKKKKKKKK. Peptidoglicani şi lipide ribozomale
LLLLLLLLL. Proteine granulare

66. Principalele localizări ale ribozomilor sunt: C 12

A. Nucleul şi aparatul Golgi
MMMMMMMMM. Lizozomi şi peroxizomi
NNNNNNNNN. Reticolul endoplasmatic şi citoplasma
OOOOOOOOO. Vacuole şi mitocondrii
PPPPPPPPP. Membrana internă nucleară şi mitocondrială
67. In etapa de iniţiere a sintezei de proteine are loc: C 12
A. Sinteza ARNm
QQQQQQQQQ. Activarea AA şi formarea complexului AA-ARNt
RRRRRRRRR. Asamblarea ribosomului şi găsirea codonului
AUG
SSSSSSSSS. Elongarea lanţului peptidic
TTTTTTTTT. Inserţia celui de-al doilea AA-ARNt

68. Un codon reprezintă: D 12

A. O secvenţă de 10 nucleotide
UUUUUUUUU. Un reziduu ribosomal
VVVVVVVVV. O secvenţă de ADN care va fi transcrisă
WWWWWWWWW.O secvenţă de 3 nucleotide care codifică pentru
un aminoacid
XXXXXXXXX. O secvenţă de aminoacizi esenţiali

69. Translocarea ribosomului în etapa de elongare se face: A 12

A. În direcţia 3’
YYYYYYYYY. În direcţia 5’
ZZZZZZZZZ. Între codonul AUG şi capătul 5’
AAAAAAAAAA. Dincolo de capătul 5’
BBBBBBBBBB. Dincolo de capătul 3’

70. Membrana reticulului endoplasmatic rugos se continuă cu: C 13

A. Membranele mitocondriale
CCCCCCCCCC. Plasmalema
DDDDDDDDDD. Învelișul nuclear
EEEEEEEEEE. Membrana complexului Golgi
FFFFFFFFFF. Membrana ribosomilor

71. Care este principala diferenţă între R.E.G. şi R.E.N.: A 13

A. Rolul în biosinteza proteinelor
GGGGGGGGGG. Adezivitatea la alte structuri celulare
HHHHHHHHHH. Prezenţa sau absenţa ARN
IIIIIIIIII. Posibilitatea de mișcare
JJJJJJJJJJ. Nici una din cele de mai sus

72. Funcţia principală a reticulului endoplasmatic rugos este de a C 13

sintetiza:
A. Lipide
KKKKKKKKKK. Carbohidraţi
LLLLLLLLLL.Proteine
MMMMMMMMMM. Acizi grași
NNNNNNNNNN. Glicogen

73. Organitele implicate în procesul de secreţie sunt: A 13

A. RE și complexul Golgi
OOOOOOOOOO. REN și mitocondriile
PPPPPPPPPP. Endosomii
QQQQQQQQQQ. Citoschelet
RRRRRRRRRR. REG și lizozomii
74. Proteinele secretate de către celulă sunt sortate şi împachetate în: D 13
A. Lizozomi
SSSSSSSSSS. Endozomi
TTTTTTTTTT. Reticolul endoplasmatic
UUUUUUUUUU. Reţeaua trans Golgi
VVVVVVVVVV. Peroxizomi

75. Care organit celular este implicat în procesele de împachetare şi D 13

export a proteinelor?
A. Mitocondria
WWWWWWWWWW. Reticolul endoplasmatic rugos
XXXXXXXXXX. Nucleul
YYYYYYYYYY. Complexul Golgi
ZZZZZZZZZZ. Plasmalema

76. Care dintre structurile de mai jos funcţionează ca o cale de transport ???A 13
intracelular?
A. Reticolul endoplasmatic neted
AAAAAAAAAAA. Complexul Golgi
BBBBBBBBBBB. Membrana celulară
CCCCCCCCCCC. Mitocondria
DDDDDDDDDDD. Filamentele intermediare?

77. Reticolul endoplasmatic este descris ca fiind: A 13

A. Reţea de canale dispuse între nucleu şi complexul Golgi
EEEEEEEEEEE. Un organit care produce proteine
FFFFFFFFFFF. Vacuolă care produce enzime digestive
GGGGGGGGGGG.Structură implicată în deplasarea celulară
HHHHHHHHHHH. Reţea de filamente implicate în secreţia celulară

78. Toate evenimentele moleculare de mai jos au loc în mitocondrii cu A 14

EXCEPTIA:
A. Biosinteza acizilor graşi
IIIIIIIIIII. Sinteza proteică
JJJJJJJJJJJ. Sinteză de ATP
KKKKKKKKKKK. Beta-oxidarea acizilor graşi
LLLLLLLLLLL. Ciclul acidului citric

79. Enzimele lanţului respirator se regăsesc la nivelul: D 14

A. Matricei mitocondriale
MMMMMMMMMMM. Membranei mitocondriale externe
NNNNNNNNNNN. Camerei mitocondriale externe
OOOOOOOOOOO.Membranei mitocondriale interne
PPPPPPPPPPP. Ribozomilor mitocondriali

80. Lizozomii sunt organite celulare care: D 15

A. Construiesc molecule
QQQQQQQQQQQ.Produc energie/ATP pentru celule
RRRRRRRRRRR. Conţin informaţia genetică
SSSSSSSSSSS. Digeră resturi celulare, structuri îmbătrânite,
granule de secreție
 TTTTTTTTTTT. Sunt implicate în transcitoză

81. Mitoza este procesul prin care o celulă: C 16

A. Îşi divide citoplasma
UUUUUUUUUUU. Produce propriul substrat respirator
VVVVVVVVVVV. Realizează copii identice ale ADN-ului în celulele
fiice
WWWWWWWWWWW. Înglobează particule mari
XXXXXXXXXXX. Înglobează particule mici

82. Prima etapă a mitozei este: D 16

A. Metafaza
YYYYYYYYYYY. Telofaza
ZZZZZZZZZZZ. Anafaza
AAAAAAAAAAAA. Profaza
BBBBBBBBBBBB. Interfaza

83. Faza mitozei, în care fusul de diviziune se desface în două părţi, B 16

încep să se formeze cele două membrane nucleare iar cromozomii se
despiralizează şi se formează cromatina, este:
A. Metaza
CCCCCCCCCCCC. Telofaza
DDDDDDDDDDDD. Anafaza
EEEEEEEEEEEE. Profaza
FFFFFFFFFFFF. Interfaza

84. În care dintre fazele mitozei cele două cromatide surori se desfac C 16
simultan?
A. Metafaza
GGGGGGGGGGGG. Telofaza
HHHHHHHHHHHH. Anafaza
IIIIIIIIIIII. Profaza
JJJJJJJJJJJJ. Interfază

85. Autoreplicarea ADN-ului : A 16

A. Are loc in etapa S a interfazei
KKKKKKKKKKKK. Este activata de proteina P21
LLLLLLLLLLLL. Are loc in etapa G1 a interfazei
MMMMMMMMMMMM. Se face in metafaza mitozei
NNNNNNNNNNNN. Nici una din cele de mai sus

86. În care fază a ciclului celular, celulele pot rămâne în stare de repaus, C 16
chiar pentru ani de zile?
A. Faza M
OOOOOOOOOOOO. Faza G1
PPPPPPPPPPPP. Faza G0???????????????
QQQQQQQQQQQQ. Faza G2
RRRRRRRRRRRR. Faza S

87. În care fază a ciclului celular, cromosomii sunt aglomeraţi la nivelul A 16

plăcii ecuatoriale?
A. Faza M – etapa metafazica
 SSSSSSSSSSSS. Faza S
TTTTTTTTTTTT. Faza M – etapa telofazică
UUUUUUUUUUUU. Faza G1
VVVVVVVVVVVV. Faza G2

88. Fusul de diviziune este format din: A 16

A. Microtubi
WWWWWWWWWWWW. Filamente de actina
XXXXXXXXXXXX. Filamente intermediare
YYYYYYYYYYYY. Material pericentriolar
ZZZZZZZZZZZZ. Laminina

89. Membrana nucleară se fragmentează în: A 16

A. Profaza
AAAAAAAAAAAAA. Prometafază
BBBBBBBBBBBBB. Telofază
CCCCCCCCCCCCC. Interfază
DDDDDDDDDDDDD. Metafaza

90. Care din următoarele evenimente NU au loc in interfaza: A 16

A. condensarea cromozomilor
EEEEEEEEEEEEE. autoreplicarea genomului
FFFFFFFFFFFFF. transcripția ADN
GGGGGGGGGGGGG. creștere celulara
HHHHHHHHHHHHH. sinteza proteinelor histone

91. Celula petrece cea mai mare perioadă de timp în: A 16

A. Interfază
IIIIIIIIIIIII. Profază
JJJJJJJJJJJJJ. Metafază
KKKKKKKKKKKKK. Anafază
LLLLLLLLLLLLL. Telofază

92. Cum se numeşte materialul genetic celular în timpul interfazei? A 16

A. Cromatină
MMMMMMMMMMMMM. ARN
NNNNNNNNNNNNN. Cromozom
OOOOOOOOOOOOO. Cromatidă
PPPPPPPPPPPPP. Carioplasma

93. Ciclul celular: A 16

A. Cuprinde interfaza şi o diviziune celulară completă
QQQQQQQQQQQQQ. Reprezintă perioada dintre 2 diviziuni
celulare
RRRRRRRRRRRRR. Se împarte în trei faze: G1, S şi G2
SSSSSSSSSSSSS. Include profaza, metafaza şi telofaza
TTTTTTTTTTTTT. Are trei faze:M,G1,G2

94. Procesul prin care se formează gameții haploizi în organismele C 16

diploide este numit
A. Citokinesis
UUUUUUUUUUUUU. Interfază
 VVVVVVVVVVVVV. Meioză
WWWWWWWWWWWWW. Mitoză
XXXXXXXXXXXXX. Diviziune nucleară

95. Care din structurile celulare din organismul uman se formează în A 16

urma meiozei
A. Gameții
YYYYYYYYYYYYY. Celule somatice
ZZZZZZZZZZZZZ. Toate celulele organismului
AAAAAAAAAAAAAA. Cromozomii X și Y
BBBBBBBBBBBBBB. Autozomii

96. Un cercetător măsoară cantitatea de ADN din celule în cultură. Când A 16

considerați că NU va găsi o cantitate dublă de ADN:
A. În faza G1
CCCCCCCCCCCCCC. În profază
DDDDDDDDDDDDDD. În faza S
EEEEEEEEEEEEEE. În faza G2
FFFFFFFFFFFFFF.În faza M

97. Când are loc fenomenul de crossing-over, în meioză? B 16

A. Interfază
GGGGGGGGGGGGGG. Profaza I
HHHHHHHHHHHHHH. Metafaza II
IIIIIIIIIIIIII. Anafaza I
JJJJJJJJJJJJJJ. Telofaza II
98. O caracteristică principală a procesului de senescență este: B 17
A. Creșterea potențialului proliferativ
KKKKKKKKKKKKKK. Scăderea potențialului proliferativ
LLLLLLLLLLLLLL. Creșterea volumului celular
MMMMMMMMMMMMMM. Lungirea telomerelor
NNNNNNNNNNNNNN. Scăderea în volum a matricei extracelulare

99. În cadrul procesului de senescență, după un anumit număr de B 17

diviziuni, este activată o genă, care codifică o proteină ce inhibă
intrarea celulei:
A. În faza M
OOOOOOOOOOOOOO. În faza S
PPPPPPPPPPPPPP. În faza G1
QQQQQQQQQQQQQQ. În faza G2
RRRRRRRRRRRRRR. În faza G0

100. În cadrul teoriei îmbătrânirii privind rata de supraviețuire, rata D 17

metabolică este:
A. în relație directă cu diferențierea celulară
SSSSSSSSSSSSSS. în relație directă cu durata vieții
TTTTTTTTTTTTTT.în relație inversă cu diferențierea celulară
UUUUUUUUUUUUUU. în relaţie inversă cu durata vieţii
VVVVVVVVVVVVVV. în relație directă cu diviziunea celulară

101. În reglarea mecanismelor apoptozei intervin: B 18

A. Unele fosfolipide membranare
 WWWWWWWWWWWWWW. Familia proteinelor Bcl-2
XXXXXXXXXXXXXX. Integrinele
YYYYYYYYYYYYYY. Selectinele
ZZZZZZZZZZZZZZ.Enzime peroxizomale

102. Mecanismele moleculare ale apoptozei: A 18

A. Se bazează pe acțiunea caspazelor
AAAAAAAAAAAAAAA. Implică activarea proteikinazelor A
BBBBBBBBBBBBBBB. Includ activarea imunglobulinelor
CCCCCCCCCCCCCCC. Activează enzimele lizozomale
DDDDDDDDDDDDDDD. Necesită endocitoza unor molecule din
matricea extracelulară

103. Proteinele localizate pe suprafaţa celulelor tumorale se numesc: C 19

A. Anticorpi anti-tumorali
EEEEEEEEEEEEEEE. Integrine
FFFFFFFFFFFFFFF. Antigene anti-tumorale
GGGGGGGGGGGGGGG. Antigene tumorale????
HHHHHHHHHHHHHHH. Proteine multipas

Care din urmatoare substante NU fac parte din moleculele de adezivitate?

E. catalaza

Fiecare microvil determina cresterea suprafetei de absobtie cu:

D. 20%

Care este structura flagelului?

D. microtubuli organizati in 9 dublete periferice si 1 dublet central

Ribozomii se gasesc:
E. doar in citoplasma si atasati de reticulul endoplasmatic

REN este foarte bine reprezentat de celulele in care se acumuleaza cantitati mari de:
D. lipide

In care organit al celulei eucariote se sintetizeaza ARN r:

A. Nucleol

Aparatul Golgi este implicat in:

E. toate cele de mai sus( transportul proteinelor care vor fi eliberate din celula, modificarea
proteinelor, producere lizozomilor, reciclarea membranelor)

Care etapa a ciclului celular dureaza cel mai mult? – cea mai lunga/mare etapa
B. Interfaza

In cadrul carei etape a mitozei cromozomii sunt orientati de catre mijlocul celulei?
B.metafaza
Toate afirmatiile referitoare la codul genetic sunt adevarate cu exceptia:
B.codul genetic este degenerat adica un codon poate specifica unul sau mai multi aminoacizi

Prin codon se intelege:

C.un grup de 3 nucleotide care specifica un aminoacid

In sinteza proteica:
B.fidelitatea traducerii este asigurata de aminoacil-ARNt-sintetaza

Alegeti raspunsul corect referitor la activitatea grupului de enzime numite aminoacil-ARNt-

sintetaze:
B.Activeaza aminoacidul in scopul formarii legaturii polipeptidice intr-o etapa ulterioara

Care este structura subcelulara este alcatuita din microtubuli si microfilamente?

A.citoschelet

Organitul celular responsabil de degradarea macromoleculelor si polizaharidelor este:

D.lizozom

Enzima marker a reticului endoplasmatic este:

E.glucozo-6-fosfataza

Care este enzima marker a membranei externe mitocondriale?

E.monoaminoxidaza

Care este enzima marker din matricea mitocondriala implicata in oxidarea acizilor grasi?
A. Malat-dehidrogeneza

Care este enzima marker caracteristica aparatului Golgi?

C.alfa-manozidaza

Printre rolurile proteinelor membranare NU se numara:

D.mentinerea coeziunii celorlalte componente ale plasmalemei(lipide si carbohidrati)

Proteinele membranare pot fi:

D.periferice –atasate unei alte proteine membranare

Printre proprietatile lipidelor NU se numara:

E.simetria

In general este acceptat faptul ca in structura moleculara a plasmalemei intra in proportie de:
E.40% lipide
Proteinele plasmalemei:
E.pot recunoaste anumite molecule cu care vin contact

Lipidele plasmalemei:
C.formeaza o bariera biochimica

Printre rolurile proteinelor membranare se numara:

D.recunoasterea de contact

Nu este un exemplu de exocitoza:

C.evacuarea granulelor de melanina de la nivelul keratinocitelor din tegument

Receptorii celulari:
C.pot fi situati in interiorul celulei

Liganzii NU sunt:
E.emisi prin transcitoza

Ce modalitati de semnalizare sunt ilustrate mai jos?

C.a-paracrin, b-prin hormoni, c-neurocrin

Proprietatilor receptorilor biologici includ:

D.la nivelul unei celule receptorii specifici pentru un anumit ligand se afla intr-un numar constant,
determinat genetic

Functiile citoscheletului includ:

E.dirijarea transportului intracelular-vezicular sau al organitelor

Microfilamentele de actina sunt formate din:

A. Monomeri de actina G si actina fibrilara

Exocitoza constitutiva
D se face independent de un semnal specific

Receptorii celulari
C pot fi situati in interiorul celulei

Liganzii nu sunt
E emisi prin transcitoza

Ce modalitati de semnalizare sunt ilustrate mai jos

C paracrin, prin hormoni, neurocrin
Proprietatile receptorilor biologici includ
D la nivelul unei celule receptorii specifici pentru un anumit ligand se afla intr-un numar constant,
determinat genetic

Functiile citoscheletului includ:

E dirijarea transportului intracelular – vezicular sau organitelor

Microfilamentele de actina sunt formate din:

A monomeri de actina G si actina fibrilara
Microtubulii
E contine doua situsuri de legare a GTP

Filamentele intermediare
D desi sunt fibe flexibile, confera o rezistentamare celulelor prin fortificare structurala
intracelulara

Microvilii
D formeaza platoul striat la nivelul enterocitelor

Cilii si microvilii sunt specializari

C permanente ale polului apical

Stereocilii sunt structuri

B imobile si permanente

Stereocilii prezinta la interior

C filamente de actina

Cilii vibratili au urmatoarele proprietati CU EXCEPTIA

D fiecare microtub A din dubletele periferice are doua brate de kinezina

Polul bazal al celulei

B Se sprijina in intregime pe o membrana glicoproteica

Imobilitatea cililor vibratili are urmatoarele caracteristici

D apare prin defecte la nivelul sistemului proteic al mecanismului motor ciliar

Jonctiunile stranse
C Se gasesc intre celule epiteliale invecinate si impiedica trecerea moleculelor printre ele

Desmozomii
D Se gasesc intre celulele invecinate si le ancoreaza impreuna

Jonctiunile GAP
A Se gasesc intre celulele invecinate si piermit trecerea moleculelor de la una la cealalta
Hemidesmozomii
E se gasesc in diverse celule si la ancoreaza la membrana bazala

Jonctiunile stranse
B jonctiunile stranse joaca rolul unor bariere dotate cu permeabilitate selectiva

Jonctiunile stranse indeplinesc urmatoarele roluri CU EXCEPTIA

D bariera hematoencefalica nu permite trecerea CO2 din LCR in stanga

Aderentele in centura (zonula adherens – ZA)

C se gasesc mai frecvent in celulele epiteliale

Contactele focale
D permit celulelor sa ramana intim asociate cu filamentele din matricea extracelulara

Membrama nucleara difera de plasmalema prin

D contine pori vizibili la TEM

Membrana nucleara contine

D receptori pentru hormoni steroizi

Structurile identificate in imaginea de mai ojs se caracterizeaza prin:

A. Prezinta o structura asemanatoare cu cea a flagelilor

Cand sunt lezate tesuturi ca muschii, nervii, epiteliile, care din urmatoarele structure sunt
direct implicate in regenerarea tisulara:
A. Membrane bazala

Filamentele intermediare
D. desi sunt fibre flexibile, confera o rezistenta mare celulelor prin fortificarea
structural intracelulara

Urmatoarele molecule pot traversa plasmalema prin difuzie simpla

c. N2

Porii nucleari faciliteaza transportul:

A. Moleculelor lipofile din citoplasma in nucleu

Translocarea , subetapa a elongarii lantului polipeptidic este mediate de:

c. EF-G ce aduce GTP

Functiile citoscheletului includ

e. suport structural
si intervine in procesele de miscare celulara, in transportul intracelular vezicular sau al
organitelor

Nucleolii
e. nu au membrane proprie + sunt alcatuiti din ARN si AND necleolar
Desmozomii
d. se gasesc intre celulele invecinate si realizeaza cuplajul intercellular

Fagocitarea materialului de catre celulele specializate este dirijata si de

b. activitatea contractile a microfilamentelor de actina situate sub plasmalema

Celulele tumorale prezinta urmatoarele caracteristici, mai putin una

d. se autoagrega in locatia predestinata

Hiperlipidemia determina
a. Cresterea ratei transportului de tip transcitoza pentru beta-VLDL plasmatic

Caile celulare prin care calciul este scos in mediul extracelular implica
a. Antiportul Na+-Ca+

Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la sincitii este adevarata

e. sunt formate prin fuziunea mai multor celule mononucleate

Eucromatina este o forma de organizare a AND-ului ce contine

b. Gene active

Precizati care dintre urmatoarele molecule ale adezivitatii celulare sunt implicate in
recunoasterea intercelulara determinand si tranzitiile morfologice din cadrul modelarii si
mentinerii arhitehturii celulare
c. Caderinele

Hemidesmozomii
E. se gasesc in diverse cellule si le ancoreaza la membrana bazala

Calea de sinteza si secretie a proteinelor serice din hepatocite este

b. Constitutive sau continua

Pompele ionice de tip V

c. Prezinta un domeniu V1 citoplasmatic compus din 5 polipeptide

Printre propietatile lipidelor nu se Numara

 d. Simetria

Care dintre secventele de mai jos reprezinta codon de initiere

D. AUG

Care dintre urmatoarele mecanisme reprezinta un exemplu de exocitoza

B. evacuarea enzimelor lizozomale din osteoclaste

Ce enzima este afectata in cazul bolii Gaucher

a. beta glucoridaza

In care organit al celulei eucariote se sintetizeaza ARNr ARN r

e. NICIUNA (apparat golgi, ribozom, lizozom, mitocondrie)

Membrane nucleara contine

a. Receptori pentru hormonii steroizi

Printre rolurile proteinelor membranare nu se Numara

d. Mentinerea coeziunii celorlalte componente ale plasmalemei (lipide si carbohidrati)

Imobilitatea cililor vibratili are urmatoarele caracteristici

D.apare prin defecte la nivelul sistemului proteic al mecanismului motor ciliar

Jonctiunile stranse
C. Se gasesc intre celulele epiteliale invecinate si impiedica trecerea moleculelor
printre ele

In imaginea de mai jos, in mod evident, puteti identifica

b. Aparatul Golgi

In stadiul diploten al meiozei I are loc

c. Clivajul cromozomilor lor in 2 cromatide

In stadiul pahiten al meiozei I are loc

a. Separarea autozomilor bivalenti
Cercetarile privind aparitia primelor forme de viata sugereaza ca:
A.ARN-ul a fost primul acid nucleic sintetizat

Care din urmatoarele evenimente celulare sunt procese pasive?

D.difuzie simpla, osmoza, difuzie facilitata

MDR-ATP-aza numita si proteina P710:

D. este supraexprimata in celulele tumorale

Care din urmatoarele afirmatii referitoare la MDR-ATP-aza (P710) este corecta?

D. toate cele de mai sus

Ce enzima activeaza diacilglicerolul DAG in cadrul caii de semnalizare fofoinositidice:

B. proteinkinaza C

Un receptor leaga o molecula hormonala in fata externa a plasmalemei si activeaza o proteinkinaza

in interiorul celule. In acest caz receptorul este:
E. o proteina membrana intrinseca care poate activa o proteina G

Etapa intracitoplasmatica a transmiterii de informatii prin hormoni polipeptidici include:

D. activarea adenilatciclazei care amplifica informatia primita de la complexul hormon-receptor

Care din urmatoarele proprietati este comuna microfilamentelor de actina si microtubulilor?

A.structuri dinamice, polarizate

Care din urmatoarele caracteristici NU sunt adevarate pentru filamentele intermediare?

D. sunt formate din monomeri globulari ce polimerizeaza pentru a forma fibre

Cilii vibratili au urmatoarele proprietati cu exceptia:

D. fiecare microtubul A din dubletele periferice are doua brate de kinezina

Din punct de vedere molecular la nivelul jonctiunii impermeabile sunt localizate:

B. proteinele din familia MAGUK, GTP-aze, tirozin-kinaze non-receptoare

Selectinele reprezinta:
B.glicoproteine intrinseci cu rol in medierea interactiunilor dintre leucocite si peretele vascular la
locul inflamatiei

Printre caracteristicile contactelor focale NU se regaseste una din urmatoarele.

D.impiedica anumite tipuri de miscare celulara

La nivelul desmozomilor se descriu urmatoarele structuri cu EXCEPTIA:

C.inele formate din filamente de actina

Jonctiune de tip desmozomal difera de hemidesmozomi prin urmatoarele cu expectia

B.elementele citoscheletului care participa la formarea lor sunt filamente intermediare

Matricea extracelulara NU include:

E. vimentina

Functiile proteoglicanilor din matricea extracelulara NU includ:

C. functie in ghidarea celulelor embrionare

Membrana bazala:
B.formeaza un suport pe care pot migra celulele in cadrul proceselor de regenare tisulare

Condroitin sulfatul este un GAG. In care din urmatoarele structuri celulare considerati ca putem
gasi forma finala a acestei molecule?
E. ribosomi

Codonii stop au rol:

A. Insertia unui factor de eliberare la nivelul locului A din ribosom

Reticul endoplasmatic neted REN:

C.este predominant in celulele in care au loc procese de detoxifiere

In camera externa mitocondriala, enzima marker:

D. monoaminoxidaza

Electronii din ciclul Krebs sunt colectati de o enzima mobila a lantului respirator care ii transite
complexului III si anume:
C.coenzima Q

Motorul molecular pentru ATP-sintetaza este:

B.densitatea mare de protoni din camera externa care va conduce la aparitia unui flux prin
membrana interna spre matricea mitocondriala

Urmatoarele afirmatii sunt valabile pentru afectiunile metabolice ale lantului respirator
mitocondrial cu exceptia:
E. nu afecetaza procesele de sinteza si secretie celulara

Enzima marker a membranei interne mitocondriale este:

B. ATP-sintetaza

In care dintre fazele interfazei are loc interventia lui p53

A.faza G1

In celulele care se divid:

A.membrana nucleara se fragmenteaza in timpul profazei

Dupa gradul de asemanare morfo-functionala din celula mama si cele doua celule fiice mitoza
somatica se clasifica in:
 A. Homeotipica, heterotipica, homo-heterotipica

Care dintre urmatoarele nu face parte din rolurile mitozei?

B. Producerea de gameti din celule

Efectul citotoxic al radicalilor liberi asupra celulelor senescente consta in:

B.oxidarea fosfolipidelor membranare

In lizozomii secundari ai celulelor senescente se acumuleaza reziduuri de :

C.lipofuscina

O caracteristica principala a celulelor senescente:

E. scaderea potentialului proliferativ

Care din urmatoarele modificari este caracteristica pentru celulele senescente?

C.picnoza nucleara

Inactivarea copierii multiple a secventelor de ADN in cadrul senescentei celulare implica

A.dezorganizarea citocheletului si fragmentarea materialului genetic
Apoptoza se caracterizeaza prin:
A.dezorganizarea citocheletului si fragmentarea materialului genetic

Cele mai importante modificari morfologice in citoplasma celuleor tumorale se produc la nivelul:
A. Citoscheletului

Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la proto-oncogene nu este corecta?

E. este activata de AMPc

Expresia slaba a proteinei tumoro-supresoare p53 poate fi reglata in:

D.etapele transcriptionala si post-translationala

1) Amestecul gazos din experimental Miller nu contine:a)H2O

2) Din punct de vedere chimic, in structura invelisului cellular, ponderea cea mai importanta o
detin:c)proteinele
3) Din punct de vedere chimic, in structura invelisului cellular, ponderea cea mai redusa o detin: b) glucidele
4) Modelul de mosaic fluid al membrane EXCLUDE: d) prezenta proteinelor periferice
5) Asimetria plasmalemei presupune: b)prezenta glicolipidelor numai in monostratul extern al bistratului lipidic
6) Transportul pasiv prin membr. Biologice include: d) difuzia facilitate
7) Proteinele caraus : C) includ cei 5 transportatori facilitative ai glucozei
8) Substantele ce Nu pot parasi celula prin difuzie simpla sunt: d)glucoza
9) Difuzia reprezinta trecerea unei molecule de la concentratie mare->con.mica, care din factorii urmatori nu
afecteaza rata difuziei: c) temperat
10) Macromoleculele Nu pot fi transportate prin membranele biologice prin :b) fagocitoza
11) Structurile veziculare cu invelis de clatrina sint associate cu :C) procesul de endocitoza
12) Colesterolul este internalizat prin : d) transcitoza
13) Internalizarea fierului prin endocitoza mediate de receptori urmeaza calea :b) reciclarii transportului
14) Care dintre urmat evenimente au loc in cazul semnalizarii prin hormone polipeptidici: a) transmiterea
semnalului de la proteina G la amplificatory
15) Receptorii membranari au urmatoarele proprietati: c)pluralitatea
16) Raspunsul cellular la semnalizarea prin hormone steroizi Nu include: c) sinteza si secretie celulara
17) Etapa intracitoplasmatica a transmiterii de informatii prin hormone polipeptidici include: e)toate de mai sus
18) Toate fibrele citoscheletului sint compuse din : e)glicolipide
19) Microfilamentele de actina si microtubulii au in comun urmatoarele proprietati cu exceptia: e) se asambleaza
in subunitati care sunt heterodimeri
20) Microtubulii reprezinta un component major al : b)cililor si flagelilor
21) Cilii si microvilii sunt specializari e)ale polului apical
22) Miscarea microvililor necesita: c)ATP,actina,miozina
23) Desmozomii nu prezinta printer altele: b) cadherine transmembranare
24) In structura jonctiunilor Gap nu se regasesc: d) spatial intermembranar de 2nm
25) Membrana bazala nu are ca rol:e) transportul active al ionilor
26) Nucleul unei cellule inactive prezinta: c)predominant,heterocromatina
27) Porii nucleari realizeaza comunicarea intre: d) nucleoplasma si citoplasma
28) Nucleoli reprezinta sediul de sinteza al :e) ARNr
29) Care organit nu este implicat direct in procesul de sinteza si secretie celulara: b)nucleul
30) Dupa translocarea ribosomului cu un cordon , locul A din ribosom este: c) liber
31) Locul E de la nivelul ribosomului este necesal: e) pentru translocarea ribosonului
32) Translocarea ribosomului in etapa de elongare se face: c) intre cordonul AUG si capatul 5’
33) RE este descries ca fiind :e) retea de filament implicate in secretia celulara
34) Proteinele secretate de catre celula sunt sortate si impachetate in:b) endozomi
35) Fata cis a complecului Golgi este orientate catre: e)nucleu
36) Structurile implicate in transportul de electroni de la nivelul mitocondriei sunt urmatoarele cu exceptia: b)
particular F1
37) Care process cellular se desfasoara in mitocondrii? B) fosforilarea oxidative
38) Enzima marker a membrane interne mitocondriale este: b) atp sintetaza
39) Functiile lizozomilor sint urmatoarele cu exceptia: c) exocitoza
40) In bolile lizozomale , toate hidrolazele care se gasesc in mod normal in lizozomi se regasesc in sange. Care
dintre urmatoarele afirmatii poate fi cauza acestor boli>? D) incapacitatea reticolului endoplasmatic de a
forma vezicule lizozomale
41) Faza G1 a interfazei implica: b) cresterea pana la dimensiuni normale a celulei dupa diviziune
42) Faza mitozei , in care fusul de diviziune se desface in 2parti, incep sa se formeze cele 2membrane nucleare
iar cromozomii se despiralizeaza si se form cromatina,este: c)anafaza
43) In care faza a ciclului cellular, cellulele pot ramana in sare de repaus,chiar pentru ani de zile? C) faza G0
44) Ciclul cellular: b) reprezinta perioada dintre 2diviziuni celulare
45) Dupa gradul de asemanare morfo-functionala dintre celula mama si cele douaa cellule fiece mitoza somatica
se clasifica in :a) homeotipica ,heterotipica, homo heterotipica
46) O caracteristica principal a celulelor senescente este: a) cresterea potentialului proliferative
47) Teoriile passive ale imbatranirii sunt urmatoarele, cu exceptia b) inactivarea copierii multiple a secventelor
AND
In cadrul procesului de senescenta dupa un anumit numar de diviziuni , este activate o gena, care codifica o
protein ace inhiba intrarea celulei: b) in faza S
Proteinele Bel-2 :c)inhiba apoptoza
Cele mai importante modificari morfologice in citoplasma celulelor tumorale se produc la nivelul: a_
citoscheletului

Cromatina se gaseste in:

E. Nucleoplasma

Cromatina nucleara:
C. Contine heterocromatina facultativa

Eurocromatina este o forma de organizare a ADN-ului ce contine:

B. Gene active

Nucleolii:
E. Sunt implicati in sinteza ARNr

ARN ribosomal se formeaza in:

D. Nucleol

Porii nucleari permit schimburi moleculare intre:

E. Citoplasma si nucleoplasma

Glicocalixul:
C. Este format din proteoglicani, glicoproteine si glicolipide.

Functiile glicocalixului NU includ:

D. Rolul de motilitate

Transportul pasiv NU include:

D. Transportul prin ionofori

Transportul pasiv se realizeaza:

D. In functie de gradul de solubilitate in lipide si de marimea moleculelor

Urmatoarele molecule pot traversa plasmalema prin difuzie simpla:

C. N2

Ionoforii:
E. Maresc permeabilitatea bistratului lipidic membranar pentru anumiti ioni

Proteinele canal indeplinesc urmatoarele functii:

C. Anumite canale ionice favorizeaza cresterea concentratiei intracelulare de Ca2

Difuzia facilitata de proteine caraus de tip uniport:

B. Rata difuziei facilitate prin uniportori este mult mai mare decat cea a difuziei simple prin bistratul lipidic

Pompele ionice de tip P:

C. In functionare genereaza grupari fosfat

Pompele ionice de tip V:

C. Prezinta un domeniu V1 citoplasmatic compus din 5 polipeptide

Pompele ionice de tip F:

C. Aceste proteine sunt denumite ATPaze, iar sistemul este in asa fel construit incat energia stocata in
legaturile fosfoanhidridice, la nivelul ATP nu este disipata. ATP nu este hidrolizat in ADP si P, pana cand
ionii nu sunt transportati

Pompa de Na+/K+:
E. Aceste subunitati se asociaza sub forma unui tetramer, cu o pondere moleculara de 300.000 daltoni.

Pompa de Na+/K+:
B. Reuseste sa pompeze Na+ si K+ prin modificari ale afinitatii pentru acesti ioni.

Translocarea de grup:
B. Presupune formarea unei legaturi covalente intre substanta implicata si unul din constituentii plasmalemei

Fagocitoza:
D. Se poate realiza de catre celule aflate in splina, ganglionii limfatici, ficat, vasele sanguine,alveolele
pulmonare, pleura, peritoneu.

Exocitoza constitutiva:
D. Se face independent de un semnal specific

Fazele polimerizarii actinei includ:

C. Faza de elongare, in care actinele G se ataseaza la ambele capete ale actinei F

Miozinele:
B. Sunt proteine asociate filamentelor de actina, atat in celulele musculare, cat si in cele nemusculare

Microtubulii:
E. Contine 2 situsuri de legare a GTP

Filamentele intermediare:
D. Desi sunt fibre flexibile, confera o rezistenta mare celulelor prin fortificarea structurala intracelulara

Microvilii:
D. Formeaza platoul striat la nivelul enterocitelor

Cilii si microvilii sunt specializari:

C. Permanente ale polului apical

Stereocilii sunt structuri:

B. Imobile si permanente

Stereocilii prezinta la interior:

C. Filamente de actina

Cilii vibratili au urmatoarele proprietati cu EXCEPTIA:

D. Fiecare microtub A din dubletele periferice are 2 brate de kinezina

Polul bazal al celulei:

B. Se sprijina in intregime pe o membrana glicoproteica

Perioada metabolica a celulei:

 C. Este formata din fazele: G1, S si G2

Rigor mortis sau rigiditatea cadaverica se caracterizeaza prin:

D. Deprivarea muschiului de ATP
Transcitoza LDL-ului:
A. Poate controla acumularea excesiva a LDL-ului plasmatic

In cazul celulelor senescente, printre factorii declansatori ai apoptozei NU se numara si:

C. Activarea protein-kinazei C

Adezivitatea celulara mediata de cadherine:

A. Este de tip homofilic Ca2+ dependenta

In ceea ce priveste cromatina, se poate afirma ca:

C. Eucromatina activa participa la procese de transcriptie

Activarea apoptozei:
D. Pe calea extrinseca porneste la nivelul receptorilor membranari

ATP-sintetaza NU se caracterizeaza:
D. Unitatea F0 este incastrata in bistratul lipidic al membranei mitocondriale externe.

Concentratia intracelulara a calciului este reglata de:

A. IP3

Reticolul endoplasmatic:
E. Este implicat in depozitarea calciului intracelular

La nivel mitocondrial:
D. Fosforilarea oxidativa implica reducerea O2 la H2O

Mediatorul intracelular utilizat de peptidul natriuretic atrial este:

D. GMPc

Semnalizarea endocrina:
C. Utilizeaza moleculele semnal emise de sistemul APUD

Membrana mitocondriala prezinta 2 proteine antiport:

A. HPO4,/OH si ATP/ADP

Recombinarea intercromozomiala se realizeaza in timpul:

A. Metafazei I

Proprietatile esentiale comune tuturor tipurilor celulare NU includ:

- Toate celulele sintetizeaza proteinele cu ajutorul unei structuri numita Reticul endoplasmatic

Procariotele si eucariotele se aseamana prin:

- Pot avea organiare unicelulara
Procariotele si eucariotele se aseamana prin:
- Pot avea metabolism aerob

Virusurile:
- Sunt sisteme vii deoarece au proprietati comune cu organismele vii ca autoreproducere,
ereditatea si mutatia

Nucleul NU contine:
- Eucromatina

Plasmalema are urmatoarele caracteristici:

- Membranele sunt structuri dinamice in care componentele sunt mobile si se pot agrega tranzitoriu
pentru diferite interactiuni

Plasmalema contine:
- Proteine

Lipidele membranare:
- Contin o grupare hidrofila si o grupare hidrofoba

Lipidele plasmatice:
- Formeaza o bariera biochimica

Proteinele plasmatice:
- Pot recunoaste anumite molecule cu care vin in contact

In general este acceptat faptul ca in structura moleculara a plasmalemei intra in proportie de:
- 40% lipide

Printre proprietatile lipidelor NU se numara:

- Simetria

Proteinele membranare pot fi:

- Periferice, atasate unei alte proteine membranare

Printre rolurile proteinelor membranare NU se numara:

- Mentinerea coeziunii celorlalte componente ale plasmalemei (lipide si carbohidrati)