1)Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate? A)Cresterea presiuni intraventriculare duce la scaderea tensiuni parietale.

B)Dilatatia ventriculara are drept efect cresterea tensiuni parietale. C)Ingrosarea peretilor ventriculari are drept effect cresterea tensiuni parietale. (scaderea) D)Cresterea presiuni parietale determina scaderea consumului miocardic de oxigen. (cresterea) E)Tensiunea parietala variaza invers proportional cu raza cavitati ventriculare.

2)La o frecventa cardiaca normala ejectia rapida determina expulzia: A)20% B)30% C)40% D)60% E)80% 3)Relaxarea Izo Volumetrica A)Dureaza 120 de milisecunde.(0.08s) B)Este un proces pasiv.( activ- consuma O2) C)Este afectata cand creste afinitatea Tn-C pentru Ca2+. D)Consuma 30% din energia miocardului.(15%) E)Coincide cu intervalul E-H al apexocardiogramei.

4)In conditiile unui ciclu cardiac normal: A)Volumul telediastolic ventricular este de 120-130 ml sange. B)Presiunea telediastolica a ventricolului stang este de 5-6 mmHg. C)Presiunea telediastolica a ventriculului drept este de 10 mmHg.(2,5 mmHg)

D)Volumul bataie este de 120 ml sange.( 70 ml) E)Volumul telesistolic este de 100 ml sange.(50-60 ml)

5)Fenomenul atrial Kick se coreleaza cu (atrial kick)? A)Mecanismul Frank-Starling. B)Complianta arterelor mari. C)Depolarizare ventriculara. D) Incizura dicrota I pe carotidograma. E)Umplerea ventriculara presistolica.

6)In conditii fiziologice: A)Volumul telediastolic ventricular este de 120-130 ml sange.( 50-60 ml) B)Presiunea telediastolica a VD este de 2.5 mmHg. C)Presiunea TD a VS este de 20 mmHg.( 5-6 mmHg) D)Volumul TS este de 100 ml sange.( 50 ml) E)Volumul/bataie este de 100 ml.( 70 ml)

7)In clinica evaluarea functiei diastolice ventriculare se face prin. A)Determinarea stifnesului ventricular. B)Utilizarea metodei Echo-dopler. C) D) Masurarea duratei intervalului ??????? de pe EKG

E)Masurarea rigiditati transmurale in timpul umpleri ventriculare.

8)Care din urmatori factori influenteaza distensibilitatea ventriculara? A)Elasticitatea patului coronarian.

B)Umplerea ventriculului colateral. C)Grosimea peretelui ventricular. D)Frecventa cardiaca. E)Durata ciclului cardiac.

9)Lucru mecanic al inimii A)Este direct proportional cu stressul parietal. B)In conditii fiziologice reprezinta 5% din lucrul mecanic extern al inimii. C)Creste considerabil cand cordul pompeaza sange impotriva unor presiuni mari. D)Este mai mare in conditiile unui travalui volumic comparativ cu unul presional. E)Este independent de stresul parietal.

10)Consumul miocardic de oxigen este crescut de urmatori factori: A)Stenoze ale caii de evacuare a sangelui. B)Cresterea (Hiper tensiune arteriala). C)Cresterea fluxului coronarian. D)Catecolamine. E)Bradicardie.

11)Punctul C de pe carotidograma A)Marcheaza debutul undei dicrota. B)Corespunde inchiderii valvelor sigmoide. C)Corespunde deschiderii valvelor Aortice. D)Este reper pentru masurari sistolei electro mecanice. E)Coicide cu punctul (O) de pe apexocardiograma.

12)Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A)Raportul PPE/PEVS se coreleaza cu o fractie de ejectie crescuta. ( daca este normal sau scaut este asociat cu o fractie de ejectie normal sau crescuta si invers) B)Prioada de mulaj se masoara ca interval MI-a.( de la inceputul undei Q pana la component M a zgomotului I =Q- Mi) C)Preioada de contractie izo volumetrica PCI se masoara ca un interval O-MI.( se masoara de la componenta M a Z1 pina la punctul e, sau scazind din sistola mecanica Mi-A2 PEVS) D)Sistola electromecanica se masoara ca interval MI-A1. (Q-A2) E)Sistola mecanica ventriculara se masoara ca interval MI-A3.

13)Unda A de pe jugulograma A)Corespunde sistolei atriale. B)Corespunde cu inchiderea tricuspidei. C)Corespunde umpleri atriului drept.( contractiei atriului drept) D)Corespunde debutului sistolei atriale. E)Corespunde punctului I de pe carotidograma.

14)Depresiunea Y a jugulogramei: A)Se datoreaza umpleri rapide a VD. B)Atesta golirea AD in VD, cauzata de suctiunea sangelui de catre VD. C)Coincide cu ejectia VD. D)Se datoreaza umpleri AD. E)Marcheaza sfarsitul umpleri a VD.

15)Unda A de pe jugulograma A)Corespunde sistolei atriale. B)Coicide cu unda A de pe apexocardiograma.

C)Marcheaza debitul sistolei AD. D)Coincide cu umplerea AD. E)Corespunde inchideri tricuspidei.

16)Unda A de pe jugulograma A)dispare in fibrilatie atriala. B)Este ampla in stenoza tricuspidiana. C)dispare in tahicardia ventriculara. ( creste in tahicardie ventriculara) D)dispare in scaderea compliantei VD. ( creste in scaderea compliantei) E)Coincide cu punctul O al apexocardiogramei.

17)Pe apexocardiograma exista urmatoarele repere A)unda A coicide cu unda a de pe jugulograma B)unda O coicide cu deschiderea valvei mitrale. C)unda E-H coicide cu intervalul E-I pe carotidograma. ( e-h este perioada nu unda) D)intervalul H-O corespunde umpleri rapide ventriculare. ( H-O este perioada de relaxare izovolumetrica) E)intervalul C-E corespunde relaxari izo volumetrice ventriculare. ( C-E este contractia izovolumetrica a VS)

18)Z I se caracterizeaza prin A)se asculta cel mai bine in spatiu V ic. Stg pe lmc. (se asculta cel mai bine in sp 3-4 parasternal sting) B)are intensitate crescuta in tahicardie. C)este intarit in stenoza mitrala si tricuspidiana.( spune doar ca este mai amplu in stenoza mitrala si tricuspidiana iar in BRD este dedublat. Acum nu stiu ce vrea sa insemne intarit.) D)coicide cu sfarsitul undei T. (el debuteaza la 0,02-0,04 sec dupa unda Q) E)coicide cu unda Y a jugulogramei.

19)Z2 se caracterizeaza prin: A)frecventa de 50-70 hz. B)Durata de 0,08-0,10 sec. C)Tonalitate mai inalta comparativ cu Z1. D)debuteaza cu unda Q. (Debuteaza la sfirsitul undei T- deci probabil ineputul undei Q?) E)se asculta cel mai bine in focarul apexian.( Se asculta cel mai bine in sp.2 parasternal)

20)Dedublarea fiziologica a Z2 A)este perceputa in inspir. B)se datoreaza intarzieri componentei P in timpul inspirului. C)se datoreaza prelungiri umpleri VD in timpul inspirului. D)se acentueaza cand se prelungeste ejectia VD. E)se datoreaza intarzieri componentei A in timpul inspirului.( componenta A a Z2 apare mai devreme, iar componenta P- mai tirziu,) 21)Care dintre urmatoarele mecanisme nu apartin autoreglari homeometrice a activitati cardiace? A)efectul Anrep. (Autoreglarea prin modificarea contractilitatii miocardice este un mecanism de reglare homeometrica cunoscut ca efect Anrep) B)mecanismul furtunului de gradina.( heterometrica) C)efectul bowdich(Autoreglarea prin modificarile frecventei cardiace. Reprezinta un al doilea mecanism de autoreglare homeometrica, cunoscut sub denumirea de fenomenul inscara sau efectul Bowditch,) D) legea inimi Frank-Starling.( este HETEROmetrica) E)fenomenul scarii negative woodworth.( este homeometrica)

22)Zgomotul 3 A)corespunde umpleri rapide ventriculare.

B)coicide cu unda A de pe apexocardiograma.( unda F de pe apexo corespunde cu Z3, unda A cu Z4) C)survine cu 0,10-0,12 secunde inaintea Z2. ( dupA Z2) D)Coincide cu intervalul E-H al apexiocardiogramei.( nu, pentru ca E si H corespund cu inchiderea si deschiderea valvei aortice) E)In conditi patologice duce la aparitia galopului presistolic. ( gallop protodiastolic)

23)Care din urmatoarele afirmatii sunt FALSE: A)rigiditatea ventriculara se estimeaza ca raport Dv/dP al umpleri ventriculare pe diagrama de lucru aVs.( correct este dP/Dv) B)cel mai utilizat indice pentru estimarea contractiei izovolumetrice este viteza maxima de cresterea presiuni intraventriculara.(-corect) C)cel mai important indice pentru faza de ejectie ventriculara este fractia de ejectie. ( correct) D)functia diastolica ventriculara este estimata prin masurarea timpului de relaxare izovolumetrica.( correct) E)fractia de ejectie este VTD-VTS/VTD.(correct)

24)Care din urmatoarele afirmatii despre miocardul hibernant sunt adevarate. A)este hiperperfuzat.( este hipoperfuzat) B)are contractibilitate diminuata. C)are suprimata calea b-oxidarii acizilor grasi. D)este blocata glicoliza anaeroba.-( mentinerea glicolizei anaerobe) E)fixeaza scintiografic rapid trasori utilizati (Tc99 si Th201) comparativ cu miocardul normal.( fixeaza tardiv acesti trasori)

25)In cazul unui ciclu cardiac normal cu durata de 0,8 secunde

A)sistola totala ventriculara are durata de 0,27 s. B)diastola totala are durata de 0,53 s. C)umplerea rapida dureaza 0,05 s.( 0,11) D)umplerea lenta dureaza 0,11 s. E)sistola atriala dureaza 0,19 s.(0.11) 26)In timpul ciclului cardiac A)mitrala se inchide inaintea tricuspidei B)pulmonara se inchide inaintea aortei. C)Tricuspida se deschide dupa mitrala. D)aorta se deschide inaintea pulmonarei. E)Orificiul mitral este deschis mai mult timp comparativ cu cel tricuspidian. 27)Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate? A)Ht splenic are o valoare de 80%. (70% dupa curs) B)Ht somatic are o valoare de 50%. (35% dupa curs) C)factorul celular este subunitar.( Raportul dintre Ht somatic si Ht venos se numeste Factor

celular si este subunitar: 0,91 la adult si 0,87 la NN)

D)Ht tisular este mai mare decat Ht venos. ( ht tisular este mai mic decat cel arterial si venos) E)Ht arterial este mai mare fata de cel venos.( ht venos este mai mare decat cel arterial)

28)In timpul sarcini A)scade volemia (creste volemia) B)scade sinteza proteinelor plasmatice( creste sinteza de protein plasmatice) C)scade eliberarea de eritropoietina. ( creste eliberarea de eritropoetina) D)cresc volumul globular si cel plasmatic E)scade secretia de aldosteron si ADH. ( secretie crescuta)

29)In care dintre urmatoarele situati Ht este normal? A)o hemoragie acuta la debut B)in cazul arsurilor C)in cazul bolilor respiratorii cronice. D)in cazul insuficientei renale.( hipovolemie oligocitemica cu VG scazut sau normal) E)in cazul unei ciroze. .( hipovolemie oligocitemica cu VG scazut sau normal)

30)Hipertonia plasmei este prezenta in cazul A)fistule digestive( se peird lichide hipertone, deci plasma devine hipotona) B)evacuari repetate a transudatului pleural. ( se peird lichide hipertone, deci plasma devine hipotona) C)diureze apoase excesive.(se pierd lichide hipotone, deci plasma devine hipertona) D)acumulari de transudat in cavitatea peritoneala. ( se peird lichide hipertone, deci plasma devine hipotona) E)transpiratiilor profuze..(se pierd lichide hipotone, deci plasma devine hipertona)

31)Hipervolemia oligocitemica este intalnita A)in retentia hidrosalina B)la altitudine. C)la bolnavi cu boli respiratorii cronice. D)la bolnavi cu policitemia vera. E)la pacienti cu insuficienta renala.

32)Hipervolemia Policitemica se intalneste la ( altitudine, boli respiratorii cronice, policitemia vera) A)pacienti cu ciroza hepatica.( este oligo_)

B)pacienti cu insuficienta renala.(este oligo) C)bolnavi cu boli respiratori cronice. D)in cazul transufziei masive de sange integral.( este normocitemica) E)bolnavi cu sindrom PICKWICK.????????????

33)Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate? A)hematie adulta contine de 100 ori mai multa Hb comparativ cu proeritroblastul. ( de 10 ori mai multa hb) B)cea mai importanta cantitate de Hb se sintetizeaza in faza G2 si inceputul fazei S a ciclului celular. C)il1 inhiba celulele stromale ale maduvei hematogene.??????????????? D)il3 actioneaza asupra celulelor pluripotente din maduva hematogena.?????????????? E)proeritroblastul nu contine Hb.( contine pentru ca o sintetizeaza)

34)Eritrocitul adult: A)nu contine siderozomi B)nu are capacitatea proprie de locomotie C)pierde antigenele sistemului HLA. D)are o vascozitate interna de 7-8 CP.( 1-2centipoise) E)are durata medie de viata 90-100 zile.( 115-120 zile)

35)in timpul vieti intrauterine se sintetizeaza: A)Hb portland cu 2 lanturi zeta si 2 lanturi gamma. B)HbJ cu lanturi epsilon si 2 lanturi gamma. C)Hb gower I cu 2 lanturi zeta si 2 lanturi epsilon.

D)Hb gower II cu 2 lanturi alfa si 2 lanturi epsilon. E)Hb A cu 2 lanturi alfa si 2 lanturi gamma.

36)Metabolismul eritrocitar are cateva particularitati A)100ml masa eritrocitara consuma 0,3-0,4 mg glucoza pe ora. B)ciclu Embdn-mayernoff-parnas consuma 90% din glicoliza eritrocitara. C)calea oxidativa a suntului pentozo-fosfatilor consuma 10% din glucoza. D)castigul net al metabolismului eritrocitar este de 2 molecule de ATP pentru 1 de glucoza. E)Randamentul energetic al glicolizei anaerobe este de 50% ( 30%)

37)Hexokinaza eritrocitara A)are rol de dispecher al metabolismului eritrocitar B)este dependenta de nivelul glicemiei (nu depinde, are afinitate slaba pt glucoza) C)este indepedenta de nivelul de 2,3 DPG ( dependenta) D)este independenta de nivelul de ATP si glutation eritrocitar.(dependenta) E)are o puternica afinitate pentru glucoza.( nu are)

38)fosfofructokinaza eritrocitara: A)este enzima clich a suntului Rapaport-luebering ( fosfataza este enzima cheie a rap) B)este inhibata de ATP C)este inhibata de ADP (activata de adp) D)este inhibata de AMPc.( activate de ampC) E)este inhibata de fosfoizomeraza.( activate)

39)2,3 DPG eritrocitar

A)este placa turnanta a metabolismului eritrocitar( glutationul) B)este principalul reglator al functiilor alosterice de Hb. C)scade in hipoxie.( creste) D)este sintetizat prin suntul pentozelor.( Suntul Rapaport-Luebering este calea specifica

a hematiei pt.sinteza de 2,3-DPG

E)se gaseste in cantitate mai mare la eritrocitul senescent( pe masura ce imbatraneste, scade cantitatea de 2,3 DPG)

40)care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A)absorbtia maxima de Fe are loc in duoden si jejunul proximal B)5% din necesarul zilnic de fier provine din tractul gastro intestinal. C)transferina are 4 situsuri de legare a fierului si se masoara cu TIBC.( 2 situsuri de legare) D)reticulocitul nu are receptor pentru transferina.( are) E)Fierul se absoarbe ca fier trivalent.( bivalent)

41)Hematie imbatrinita se caracterizeaza prin: A)cresterea vascozitati interne B)cresterea continutului de Ca si K.( scade) C)scaderea continutului de ATP si DPG D)cresterea deformabilitati( scade, au tendinta spre sfericizare) E)cresterea utilizari glucozei( scade)

42)Care dintre urmatoarele modificari caracterizeaza hematia senescenta. A)cresterea continutului de metHb. B)cresterea fosforilari spectrinei C)expunerea pe versantul extern al membranei a factorului de senescenta

eritrocitara si a fosfofosfatilserinei. D)continut scazut de Hb A2. (creste) E)creste activitatea metHb reductazei.( se reduce)