Principalii agenti etiologici bacterieni cu transmitere pe

cale fecal-orala si sexuala intalniti la pacientii BFKT:

bacili, micoplasme, chlamidii, treponeme.
Principalii agenti etiologici bacterieni cu
transmitere pe cale fecal-orala intalniti la pacientii
BFKT: bacili, micoplasme, chlamidii, treponeme.
Bacili Gram Negativi

Bacili
Gen Escherichia
Gen Klebsiella
Gen Proteus
Gen Salmonella
Gen Shigella
Familia Enterobacteriaceae
Generalitati
 Generalitati
• 7 triburi, 30 genuri, fff multe specii
• Conditionat patogeni / patogeni / nepatogeni
• Cele mai frecvente bacterii izolate in infectii (1 din 2)
• Caractere morfo-tinctoriale
– Bacili Gram negativi , 0,5 / 1-3
– Mobili / imobili
– Nesporulati
– Unii au capsula
• Caractere de cultura
– Nepretentiosi
– Aerobi, facultativ anaerobi
– 35-37oC
• Caractere biochimice
– Catalaza pozitivi
– Oxidaza negativi
– Reduc nitratii la nitriti
– Glucoza fermentativi cu/fara producere de gaz
– Fermenteaza sau nu Lactoza
 Genuri / specii cu importanta medicala
Conditionat patogene
– Genul Escherichia coli
• ETEC = enterotoxigenic E.coli
• EIEC = enteroinvasive E.coli
• EPEC = enteropathogenic E.coli
• EHEC = enterohaemorrhagic E.coli
• EaggEC = enteroaggregative E.coli
• UPEC = uropathogenic E. coli
• NMEC = neonatal meningitis E.coli
– Genul Klebsiella
• Klebsiella pneumoniae
• Klebsiella oxytoca
• Klebsiella ozenae
• Klebsiella rihinoscleromatis
– Genul Enterobacter
• Enterobacter aerogenes
• Enterobacter agglomerans
• Enterobacter cloacae
• Enterobacter sakazakii
• Enterobacter gergoviae
 Genuri / specii cu importanta medicala
Conditionat patogene
– Genul Citrobacter
• Citrobacter freundii
• Citrobacter amalonaticus
– Genul Proteus:
• Proteus mirabilis
• Proteus vulgaris
– Genul Providencia:
• Providencia alcalifaciens
• Providencia rettgeri
• Providencia stuartii
– Genul Morganella:
• Morganella morganii
– Genul Hafnia
• Hafnia alvei
– Genul Serratia
• Serratia marcescens
– Genul Edwarsiella
• E. tarda
 Genuri / specii cu importanta medicala
Patogene

– Genul Salmonella
• Salmonella enterica  2500 serovaruri / serotipuri
– Genul Shigella
• Shigella dysenteriae
• Shigella flexneri
• Shigella boydii
• Shigella sonnei
– Genul Yersinia
• Yersinia enterocolitica
• Yersinia pestis
• Yersinia pseudotuberculosis
 Habitat

• flora intestinală normală, tractul respirator

superior
• apă, sol, pe plante etc.
• mediul spitalicesc  infectii nosocomiale
 Localizare infectii

Abcese

Infectii digestive

Infectii urinare

Pneumonii
Meningite Infectii plaga Septicemie
Escherichia coli
Bacil Gram negativ, lactoza pozitiv, fermenteaza glucoza cu producere de gaz, produce indol, nu produce H 2S, nu produce ureaza, nu utilizeaza citratul ca unica sursa de carbon, mobil/imobil,
necapsulat, hemoliza (unele tulpini)

TSI: G+, L+, Z+, H2S-

MIU: U-, I+, M+
Uree: -
Simmons: -
 E coli enterotoxigen (ETEC)
• diaree apoasă, fără inflamatie, fără febră la copii
• “diareea călătorilor” - autolimitativa
• non invazive
• produce enterotoxine
• detectate prin:
- ELISA/latex aglutinare pentru toxine
- efect citopatic pe linii celulare
- PCR
- Caractere biochimice: Shigella spp.

TSI: G+, L-, Z-, H2S –

MIU: U-, I variabil, M-
Uree: -
Simmons: -
caractere biochimice
Salmonella spp.

TSI: G+, L-, Z-, H2S+

MIU: U-, I-, M+
Uree: -
Simmons: +
 Infectii sistemice
Febra tifoida
Invadarea epiteliului intestinal
 Răspuns inflamator
 Diaree
 Ulcerații
 Perforații
 Diseminare sistemică

La sfârşitul primei săptămâni de boală, S. typhi se

elimină prin bilă în materiile fecale, poate apărea
colecistita;bolnavul poate deveni purtător (ex. la
nivelul veziculei biliare) după vindecare.
 PROFILAXIE SI TRATAMENT
• BDA minore= autolimitante, nu se trateaza cu
antibiotic/reechilibrarea electrolitica este
esentiala

• Febra tifoida se trateaza conform antibiogramei

cu antibiotic.
• Exista mai multe tipuri de vaccin
• Respectarea masurilor de igiena!!!!
Vaccinarea pasarilor
• vaccin disponibil pe scară largă autorizate
pentru utilizare împotriva Salmonella

• Vaccinul viu atenuat

• Vaccinul inactivat cu polizaharid capsulară Vi

(Vi CPS)

• imunogenitate slabă la copiii mici

• nu sunt autorizate la copiii sub doi ani
Principalii agenti etiologici bacterieni cu
transmitere pe cale sexuala intalniti la pacientii
BFKT: bacili, micoplasme, chlamidii, treponeme.
Boli cu transmitere sexuala = OBLIGATORIU

Se trateaza atat pacientul in cauza cat si

contactii sexuali ai pacientului!!!
 Genul Mycoplasma

Mycoplasmele =cele mai mici organisme care pot trai libere si pot creste pe medii de laborator
au 125-250nm, pleomorfe, fara perete, cu un triplu strat cu steroli
 Determina:
specii de Mycoplasme ... uretritrie,
prostatite,
• Mycoplasma genitalium
epidimite,
• Ureaplasma urealyticum cervicite,
• Mycoplasma hominis boala inflamatorie pelvina,
salpingite,
febra postpartum

•fac parte din flora normală a cavităţii bucale

•pot fi identificate în saliva, mucoasa bucală etc
• ex. M. hominis şi M. salivarum
• > 50% din adulţi – Ac specifici pentru M. hominis.
Colonii
Coloniiin
informa
formade
de
“ou
“ouochi”
ochi”
 Antibiograma

Tratament
• tetraciclină şi eritromicină
NU
• peniciline, cefalosporine şi vancomicină.
Genul Chlamydia

Celula cervicala
infectata C.
trachomatis
• Nr. 1 BTS bacteriana
• HPV- Nr. 1 BTS
Sunt încadrate între bacterii:
- posedă atât ADN cât şi ARN,
- se multiplică prin diviziune binară,
- posedă perete celular care conţine mureină,
- posedă ribozomi,
- conţin unele enzime activate metabolic
Sunt Bacterii Gram Negative, strict parazite, imobile, se
multiplica in citoplasma cel. gazda
•Numeroase specii ...
• C. trachomatis - infecţii conjunctivale şi uretrite
nongonococice, salpingite, cervicite, pneumonii la
NN, limfogranulomatoza veneriana, trahom
• C. psittaci - infecţii la animale dar si la om
(psitacoza)
• C. pneumoniae - pneumonii atipice.
• Lymphogranuloma venereum
Tratament nu exista tehnici standardizate

• tetracicline in special
•Eritromicina sau alte macrolide (azitromicina)
•Fluorochinolone
•Au fost identificate si cazuri rezistente la aceste
medicamente antimicrobiene
•Infectiile fiind deseori asimptomatice, nu sunt tratate ceea
ce poate duce la infertilitate
 Spirochete

Genul Treponema
• Specia Treponema pallidum sps. pallidum
Ordinul Spirochetales

Familia Spirochaetacea
• Genul Treponema
• Genul Borrelia
Familia Leptospiraceae
• Genul Leptospira
Sifilis Treponema pallidum Spirochete
(lues)
- aspect spiralat

- 0,2 μm / 5-15 μm

- vizualizare prin
imunofluorescenţă
microscopul cu
câmp intunecat

- microorganism
parazit exclusiv al
omului
Treponema pallidum patogenă
• niciodată cultivată pe medii de cultură artificiale
• în anumite fluide poate rămâne mobilă 3-6 zile
• în sângele total sau în plasma păstrată la 4 C ...

Treponema pallidum (tulpina Nichols)

• inoculare intratesticulară la iepure.

Treponemele nepatogene (ex. tulpina Reiter)

• cultivată in vitro, în anaerobioză.
● incubaţie 2-10 săptămâni
Sifilisul primar
● şancru sifilitic nedureros
- bogat în spirochete (contagios)
● localizată la locul contaminării:
- organe genitale
- anus
- cavitate bucală
● adenopatie satelită (la 7-8 zile)
● şancrul dispare spontan, netratat, după
câteva săptămîni
Boala, însă, continuă să evolueze ...
 Sifilis secundar
- după 2-10 săptămâni apar:
● leziuni cutanate şi la nivelul mucoaselor
- macule
- papule
- pustule
- plăci mucoase
- condyloma lata - foarte infecţios
● leziuni la nivel:
- ocular: sclerita, retinita, uveita
- renal: sindrom nefrotic
- osos: osteita, periostita
- intestinal: ingrosarea mucoasei
- SNC: meningita “aseptica”, vertij

● semne / simptome generale:

- febră
- cefalee
- anorexie
- greaţă
- pierdere ponderală
● erupţii (75-90%): maculare, papuloase, pustuloase

● simptome generale (70-90%): febra, faringita,

anorexie

● leziuni la nivelul mucoaselor (5-30%): mucoasa gurii,

a valului palatin,faringelui,mucoasa genitala

● condyloma lata (5-25%): la nivel genital,anal,

la nivelul cav.bucala

● alopecia (10-15%)
-1/3 din cazuri sifilisul se vindeca fără tratament

- 1/3 din cazuri infecţie latentă: - timpurie

- tardivă

- 1/3 din cazuri boala evoluează către...

 Sifilis terţiar
- apare după circa 3 ani ... 20 de ani
- leziunile (gome) pot interesa orice organ
HS de tip “întârziat” / IV / RIC
 Gome = mase inflamatorii = zonă centrală necrotică,
amorfă înconjurată de ţesut granulomatos

La nivel:
-subcutanat: indeosebi pe gambe

-submucos: palat, faringe, limba, sept nazal

-hepatic: poate evolua spre ciroza

-sistemului osteo-articular: periostita,osteita

 Neurosifilisul
Interesează: - creierul
- măduva spinării
- nervii

Apare la cca. 8% dintre bolnavii netrataţi

Se manifestă prin: - cefalee

- incontinenţă
- pierderi de memorie
- halucinaţii
- paralizii musculare

Afectează mai frecvent bărbaţii.

Forme ale neurosifilisului:

Sifilis meningovascular:
- obstrucţia vaselor în traiectul lor către spaţiul
subarahnoidian

Sifilis parenchimatos:
● Tabes (“putreziciune”)
- tulburări de sensibilitate, de mers;
- puternice dureri viscerale;
- modificări pupilare, atrofie optică;
- tulburări trofice, sfincteriene;
Sifilis meningovascular
(îngroşarea meningelui)

Tabes dorsal
(degenerarea cordoanelor spinale posterioare)
 Sifilisul cardiovascular
Poate duce la:
- infarct miocardic
- cicatrizări ale valvelor inimii
- insuficienţă cardiacă
- anevrism aortic (poate interesa şi alte artere mari)

Ocluzia arterei carotide interne

Sifilisul şi sarcina
- sifilisul se transmite transplacentar
IN ORICE MOMENT AL SARCINII!!!!

- testare serologică obligatorie în

primele 3 luni de sarcină şi luna a 6-
a

- tratamentul precoce → făt sanatos

- în cazul gravidelor netratate la timp:

- 25% din copii mor intrauterin
- 25-30 % mor la scurt timp după naştere
- 40-45% dezvoltă sifilis congenital
 Sifilisul congenital
Copiii cu sifilis congenital se pot naşte:
- cu semne evidente de sifilis (precoce)
- aparent sănătoşi (tardiv)

Manifestări ale sifilisului precoce:

- leziuni cutanate
- corioza sifilitică
- funiculita necrozantă
- adenopatie generalizată
- hepatosplenomegalie
- osteocondrită şi pericondrită
- insuficienţă renală
 Sifilisul congenital
Nou-nascutul cu sifilis congenital tardiv
poate dezvolta următoarele semne:
- surditate senzorială
- cheratită interstiţială
- dinţi Hutchinson
- nas în şea
- periostită
- hipoplazie maxilară
- anomalii ale SNC
 Diagnosticul de laborator
● bacteriologic – direct
- examenul microscopic al produsului

● serologic – indirect
1) teste de triaj utilizează (cardiolipina)
–tipuri de teste - VDRL / RPR / RST
- RBW (WASSERMAN)
2) teste de confirmare utilizează treponeme
- Testul FTA-Abs
(imunofluorescenţă indirectă)
- Testele de imobilizare (TPI)
- Testul de hemaglutinare (TPHA)
Tratament
-
tratamentul cu mercur in timpuri stravechi (din 1500)
-
FOARTE TOXIC!!!!!!:

“A night in the arms of Venus leads to a lifetime on Mercury”

 Echrlich (1916) – salvarsan

Levaditi (1921) – bismut

Fleming (1928) - penicilina

În prezent tratamentul este

foarte simplu şi sigur cu condiţia
să fie făcut cat mai rapid, după
infectare.
 Penicilina - tratament de elecţie
- administrată parenteral

Este obligatorie tratarea tuturor partenerilor

sexuali ai persoanei infectate !
Reacţii adverse:
Reacţia Jarish-Herxheimer
- la 1-2 ore de la începerea tratamentului

Semne, Simptome: - febră

- frison
- cefalee
- astenie
- tahicardie
- hiperventilaţie
- vasodilataţie cu “flushing”

Durată – 12-24 ore

Nu reprezintă o contraindicaţie
pentru continuarea tratamentului.
 Prevenire

Metode valabile pentru orice ITS (infecţie cu transmitere sexuală)

• depistarea şi tratamentul pacienţilor

• depistarea şi tratamentul tuturor contacţilor
• familie
• utilizarea metodelor care previn ITS (ex. prezervativ)
• educaţie pentru sănătate

• NU EXISTA VACCIN!!!!!!