Sunteți pe pagina 1din 84

GENUL NEISSERIA

GENUL MORAXELLA
Dr. Nica Maria
Taxonomie
Clasa Betaproteobacteria
Ordin Neisseriales
Familia Neisseriaceae
• Genul Neisseria
• Genul Eikenella,
• Genul Kingella,
• Genul Simonsiella ,
• Genul Alysiella
GENUL NEISSERIA
GENUL NEISSERIA- GENERALITATI
• Majoritatea reprezentantilor genului Neisseria sunt coci Gram negativi, dispusi in
perechi, cu fetele adiacente aplatizate, “in boabe de cafea” sau “reniformi”,
Componente celulare facultative:
• capsula (N. meningitidis)= polizaharid capsular cu peste 12 serogrupuri diferite,
• pili (N. meningitidis si N. gonorrhoeae),

• specii producatoare de pigment galben : N. flavescens, N. sicca, N. subflava,


• speciile genului Neisseria sunt strict aerobe, cresc la temperaturi 35- 37° C,
• N. meningitidis si N. gonorrhoeae- specii pretentioase: sensibile la factori nefavorabili
din mediu: temperaturi extreme, uscaciune, conditii de aciditate, alcalinitate,
• Reactia oxidazei (+),
• Reactia catalazei (+).
Habitat

N. gonorrhoeae se poate găsi la nivelul mucoaselor genitale la gazdele


infectate (indiferent dacă infectia este sau nu simptomatică).
N. meningitidis a fost izolată la persoane sănătoase de la nivel nazal sau
faringian.
- Portajul rinofaringian reprezintă sursa epidemică majoră şi poate fi
punctul de plecare al meningitei.
N. lactamica a fost evidentiată la 3-40% din persoanele sănătoase, la
nivel nazal sau faringian. A fost izolată mai frecvent la copii decât la
adulti.
Neisseria gonorrhoeae
Epidemiologie,Transmitere.
• produce gonoreea (boala cu transmitere sexuala),
• infecteaza mucoase, ca: uretra, cervix, rect, faringe, conjunctiva oculara (n.n.- nastere naturala,
mame infectate),
• specie patogena (omul- unica gazda),
• grupa de varsta afectata= adultii tineri (20- 24 ani)
• perioada de incubatie : 1-14 zile, cu o medie de 2-7 zile,
• incidenta crescuta in tari subdezvoltate economico- social, in curs de dezvoltare: Africa,
America Latina,
• EU: 25% (2013- 2014),
• 60, 28, 20, 18/ 100.000 loc: UK, Irlanda, Danemarca, Lituania,
• Raportul barbati/ femei in UE > SUA (EU: 65% barbati/ MSM)
• infectia cu N. gonorrhoeae – asociata infectiei HIV
(grupe de risc: consumatorii de droguri iv, sex neprotejat, parteneri multipli, homo-
Patogenitate, manifestari clinice
- Infecţia gonococică se transmite, cu rare excepţii, prin contact sexual.
- Gonococul se ataşează de celulele indemne a mucoasei urogenitale şi accidental pe
alte mucoase (rectală, faringiană, conjunctivală) prin intermediul pililor de aderenţă.
- Sunt endocitaţi, ajung în ţesutul subepitelial, unde produc o infecţie acută, purulentă.
La bărbat, gonococul produce uretrita acută care poate evolua spre epididimită,
prostatită şi orhită gonococică.
Cronicizarea duce la apariţia, în timp, a stricturilor uretrale.
La femei gonococul produce uretrocervicita acută, cel mai frecvent asimptomatică.
- Infecţia evoluează ascendent spre uter şi salpinge,
- Salpinigita gonococică este una din principalele cauze de sterilitate secundara
postinfecţioasa.
- Poate ajunge în cavitatea peritoneală producând o peritonită.
Patogenitate, manifestari clinice
 La barbat: infectia necomplicata cu N. meningitidis = uretrita gonococica
(gonorea):
- discomfort uretral, uneori cu disurie,
- posibila infectarea glandelor preputiale, uretrale si bulbo- uretrale ,
- 10% dintre infectii pot fi asimptomatice, majoritatea se vindeca spontan, in cateva
saptamani.
- Complicatii locale: epididimita acuta, edem penian, abcese la nivelul glandelor
amintite,
 La femei: endocervixul= prima localizare a infectiei genitale,
- alte localizari: uretra, rectul, glandele periuretrale, ductele glandelor Bartholin.
- in mod particular, epiteliul mucoasei vaginale nu se infecteaza la femeile mature
sexual.
Patogenitate, manifestari clinice
- In contrast cu infectiile la barbat, la femei, este frecventa infectia
asimptomatica,
- Daca simptomele apar, adesea nu se pot atribui clar N. gonorrhoeae, deoarece
sunt frecvente infectiile concurente cu Chlamydia trachomatis si Mycoplasma
genitalium.
- Simptomele comune sunt discomfort vaginal, disuria, sangerare intermenstruala.
-Ascensionarea infectiei, duce la boala inflamatorie pelvina, manifestata prin:
endometrita, salpingita, abcese tubo- ovariene, peritonita.
- 80% dintre infectiile rectului raman asimptomatice, rareori- proctatita acuta,
 Infectiile faringiene (faringite, tonsilite): majoritatea asimptomatice, silentioase=
rezervor in transmiterea gonoreeei la MSM activi sexual.
Patogenitate, manifestari clinice
La ambele sexe infecţia poate evolua uneori sistemic cu diseminări
secundare în articulaţii şi endocard.
Incidenţa infecţiilor sistemice este corelată şi cu statusul imunitar al
gazdei:
* persoanele cu deficit de C' (C6-C9), prezintă un risc mai mare pentru
infecţii sistemice (de exemplu, femeile în timpul fazei menstruale şi a
sarcinii).
Contaminarea accidentală a conjunctivei duce la o conjuntivită
purulentă. Aceasta este frecventă la nou-născutul, care se contaminează
de la mama infectată, în timpul naşterii.
Infecţii gonococice-
tipuri şi localizări
Localizarea infecţiei Afecţiuni
Tract genital inferior cervicite, uretrite, abcese la
nivelul glandelor adiacente
vaginului (duct Skene sau
glande Bartholin)
Tract genital superior endometrite, epididimite,
salpingite
Alte localizări proctite, faringite, oftalmia
neonatală, peritonite,
perihepatite (sindromul Fitz-
Hugh şi Curtis)
Infecţie gonococică diseminată Sindromul dermatită-
sinovită-tenosinovită (febră,
poliartrită şi tenosinovită),
artrite septice
monoarticulare, rar
endocardite sau meningite.
Neisseria
gonorrhoeae
Patogenitate,
Factori de virulenta
Neisseria gonorrhoeae
Factori de virulenta
- In structura membranei externe la bacteriile Gram negative: lipopolizaharid (LPS/
endotoxina), proteine, fosfolipide,
-N. meningitidis, N. gonorrhoeae: lipseste Ag somatic “O”: lipooligozaharide (LOS),
EFECTE: influenteaza aderenta bacteriana si creste rezistenta la efectul bactericid al serului
uman normal,
1. LOS N. gonorrhoeae:
• stimuleaza raspunsul imun,
• activeaza complementul,
• stimuleaza producerea de citokine,
• induce liza PMN si a celulelor epiteliale,
• induce producerea de α- TNF (tumor necrosis factor): distrugeri tisulare si afectiuni
inflamatorii pelvine,
• autoliza bacteriana in vivo si in vitro: rezulta fragmente libere de peptidoglican= efecte toxice
Neisseria gonorrhoeae
Factori de virulenta
- Exprima simultan, mai multe lanturi diferite antigenic ce apartin LOS.
- Toxicitatea in infectiile gonococice este larg atribuita efectelor endotoxice ale
LOS.
- In mod specific, la nivelul salpinx- ului (tubi fallopieni): LOS este responsabila
de pierderea cililor si moartea celulelor mucoasei.
- Prin mimicitate moleculara, gonococii produc molecule LOS care seamana
structural cu glycosphingolipidele din membranele celulare umane.
- LOS produs de gonococi si glycosphingolipidul uman (din aceeasi clasa
structurala) reactioneaza cu acelasi tip de anticorpi monoclonali.
- Prezenta componentelor structurale de suprafata ale gonococilor similare cu
structurile de suprafata ale celulelor mucoasei umane, ajuta gonococii sa se
sustraga procesului de recunoastere imuna.
Neisseria gonorrhoeae
Factori de virulenta
Galactoza terminala a glycosphingolipidelor umane este conjugata cu acid sialic -
(N-acetylneuraminic acid = NANA).
Gonococii nu produc acid sialic, dar produc o sialyltransferaza, care are rol de a
extrage NANA din celulele umane si de a- l atasa la nivelul galactozei acceptor, de la
nivelul LOS.
Aceasta “sializare” a gonococilor influenteaza patogenitatea infectiei:
- gonococii devin rezistenti la efectul citolitic al sistemului anticorpi+ complement si
- interfera cu legarea gonococilor la receptorii de la nivelul fagocitelor.
Neisseria gonorrhoeae
Factori de virulenta
2. Proteinele de membrana externa (OMPs) (POR I- PORA/ PORB):
- proteine din structura porinelor (A sau B, niciodata ambele),
- eludeaza raspunsul imun umoral si celular,
- scad asocierea leucocitelor,
- confera rezistenta bacteriana fata de efectul bactericid al serului uman
normal,
- impiedica liza bacteriilor inglobate in PMN, prin blocarea fuziunii
fagozom- lizozom si diminua distrugerea oxidativa a acestora.
Neisseria gonorrhoeae
Factori de virulenta
3. Opa Proteins (Protein II) - proteine ale membranei externe
- potenteaza aderenta mediata de pili la suprafata mucoasei,
- faciliteaza invazia celulelor epiteliale ale mucoasei,
- izolatele bacteriene de la nivelul cervixului femeilor aflate in perioada ciclului menstrual sau de
la nivelul situsurilor normal sterile (sange, lichid articular) sunt lipsite de proteine Opa,
4. IgA1 proteaza: lizeaza IgA1:
- factor de virulenta,
- favorizeaza atasarea gonococilor la suprafata mucoasei si invazia secundara,
- permite supravietuirea intracelulara, prin modificarea enzimatica a proteinei intracelulare LAMP1,
implicata in fuziunea fagozom- lizozom,
- declanseaza eliberarea de citokine proinflamatorii din monocitele umane,
- activeaza CD4- CD8 Limfocite T,
- creste producerea de interferon γ si TNF.
Neisseria gonorrhoeae
Factori de virulenta
Doua plasmide (MW, 3.4 mDa and 4.7 mDa) contin gene care codifica
sinteza TEM-1 (penicillinaza) β-lactamaza, raspunzatoare de
rezistenta la penicilina.
- Plasmidele sunt transmise prin procesul de conjugare.
- Sunt similare plasmidului identificat la speciile de Haemophilus si
sunt dobandite de gonococi de la aceste specii sau alti Gram negativi.
- un nivel inalt al rezistentei la tetraciclina (MIC ≥16 mg/L) a fost
descris la gonococi prin insertia genei streptococice tetM care
codifica rezistenta la tetraciclina, in plasmidul conjugativ.
Neisseria gonorrhoeae
Factori de virulenta
6. Fimbrii (pili):
-Structuri proteice (pilina), imunogenice, cu rol in aderenta bacteriana la suprafata mucoaselor si initierea
infectiei,
- celule susceptibile a lega gonococul: celule epiteliale vaginale, bucale, celule amniotice, eritrocite,
neutrofile, celule spermatice,
- impiedica fagocitoza la nivelul PMN,
N.gonorrhoeae se divide în cinci tipuri de colonii, morfologic distincte, de la T1 la T5, în funcţie de prezenţa
pililor,
Tipurile T1 şi T2 care posedă pili, sunt formele virulente (la prima izolare/ cultura primara)
Tipurile T3 T4 şi T5, cărora le lipsesc pilii, sunt tulpini nevirulente (in subculturi)
Variaţiile antigenice permit gonococilor să-şi recâştige pilii, contribuind la abilitatea microorganismului de a
eluda procesele de apărare antiinfecţioasă ale organismului gazdă.
În infecţiile gonococice apărarea organismului se realizează prin anticorpii de tip Ig A şi Ig G,
complement şi polimorfonuclearele neutrofile.
Anticorpii mediază opsonizarea şi digestia intrafagocitară.
Neisseria gonorrhoeae
Factori de virulenta
7. Capsula şi proteinele peretelui celular (proteinele I, II şi III) au rol antifagocitar,
Proteina PI reprezintă aproximativ 60% din greutatea totală a membranei externe si
prezinta variabilitate antigenică.
Este utilizată în testele imunoenzimatice de tip ELISA, precum şi în reacţiile de
coaglutinare utilizate în serotipare.
Mai multe tipuri distincte de proteină PII sunt răspunzătoare de recurenţele infecţioase.
-Tulpinile care posedă proteina PI cu greutate moleculară mare şi care exprimă si
proteina PII sunt de obicei izolate din infecţiile genitale simptomatice,
- Tulpinile ce prezintă PI cu greutate moleculară mică şi cărora le lipseşte PII sunt
izolate din infecţiile diseminate.
Proteina III (Rmp)
- in asociere cu proteinele Por determina formarea porilor la nivelul structurilor de
suprafata celulara.
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR IN INFECTII
PRODUSE DE
NEISSERIA GONORRHOEAE

DIAGNOSTIC BACTERIOLOGIC DIRECT:


1. Recoltarea prelevatelor:
- reguli generale,
- la barbat: secretie uretrala (“picatura matinala”),
- la femeie: secretie col uterin, glande Bartholin),
- secretie conjunctivala, lichid sinovial, urina, secretie
rectala, exudat faringian etc.
- hemocultura
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR IN INFECTII
PRODUSE DE
NEISSERIA GONORRHOEAE

2. Transport:
-imediat la temperatura corpului (37ºC),
-Gonococii sunt foarte sensibili la condiţiile de mediu (temperaturi
extreme, uscăciune), motiv pentru care cultivarea se face la scurt
timp după recoltare, pe medii selective.
În cazul unui transport prelungit, se pot folosi medii de
transport de tip Amies.
3. Examen macroscopic,
4. Examen microscopic: Frotiuri (AM, Gram)
- prezenta celulelor inflamatorii (PMN neutrofile),
- prezenta cocilor Gram (-) in diplo, reniformi, intra si extra-
leucocitari,
* Uretrita acuta gonococica: prezenta a numerosi coci Gram (-) in
diplo, intraleucocitari, frotiu cu aspect de “celule burate” cu
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR IN INFECTII
PRODUSE DE
NEISSERIA GONORRHOEAE
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR IN INFECTII
PRODUSE DE
NEISSERIA GONORRHOEAE

5. Cultivare:
- medii incalzite,
- medii neselective (produse normal sterile): geloza sange,
geloza chocolat
- medii selective, inhibitorii (vancomicina, cotrimoxazol,
colistin, nistatin) /Thayer Martin,
6. Incubare:
- temperatura: 37ºC,
- atmosfera aeroba, cu 5-10% CO2,
- umiditate,
- timp: 24-48-72 ore
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR IN INFECTII
PRODUSE DE
NEISSERIA GONORRHOEAE

Mediul Thayer Martin pentru cultivarea secretiei uretrale


DIAGNOSTICUL DE LABORATOR IN INFECTII
PRODUSE DE
NEISSERIA GONORRHOEAE

7. Identificare:
a) caractere microscopice (Frotiu Gram din colonie izolata):
coci Gram (-) in diplo, reniformi, +/- structura capsulara,
nesporulati
b) caractere culturale:
- colonii tip”S”, “M”, gri, translucide, nehemolitice.
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR IN INFECTII
PRODUSE DE
NEISSERIA GONORRHOEAE

Reactia catalazei +, Reactia oxidazei +


DIAGNOSTICUL DE LABORATOR IN INFECTII
PRODUSE DE
NEISSERIA GONORRHOEAE

c) Caractere biochimice:
- metabolizarea carbohidratilor: gonococul metabolizeaza
glucoza, dar nu si maltoza:
* G+, M-, L-, Z-,
* R. oxidazei+
* Testul catalazei +
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR IN INFECTII
PRODUSE DE
NEISSERIA GONORRHOEAE

* Identificare rapida, din cultura pura, cu sisteme


comerciale pentru identificarea exoenzimatica a
tulpinilor de N. gonorrhoeae:
*API, Vitek, Microscan, Minitek ,
* MALDITOF
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR IN INFECTII
PRODUSE DE
NEISSERIA GONORRHOEAE

d) Identificare pe baza caracterelor antigenice:


* Testul DFA (Direct Fluorescent Antibody):
-anticorpi monoclonali care recunosc proteina I de pe
membrana externa a gonococului,
(se efectueaza un frotiu care se acopera cu reactiv DFA,
se incubeaza 15 min, se examineaza la microscopul cu
fluorescenta)
* Reactii de co- aglutinare,
* Reactii imunoenzimatice (Ac policlonali/ ELISA)
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR IN INFECTII
PRODUSE DE
NEISSERIA GONORRHOEAE

e) Metode de biologie moleculara:


-direct din prelevat (multiplex PCR, panel de boli cu
transmitere sexuala),
-din cultura pura,
-sonde nucleotidice,
-PCR
Sensibilitatea la antibiotice
 Până la jumătatea anilor '50, toţi gonococii prezentau o mare sensibilitate la
penicilină.
 Ulterior au început să apară tot mai multe tulpini care au manifestat un anume
grad de rezistenţă la penicilină, tetraciclină şi cloramfenicol.
 Acest tip de rezistenţă este codificata cromozomial si se datorează atât
alterării sediului ţintă, cât mai ales inactivării chimioterapicului prin
producerea unor enzime inhibitoare.
 Incepând cu anul 1976 au fost izolate tot mai multe tulpini producătoare de
penicinilaze (enzime codificate plasmidic).
 Din 1981 a fost raportată rezistenţa la spectinomicină (mediată cromozomial),
iar în 1985 a fost raportată rezistenţa la tetraciclină (mediată plasmidic).
 După anul 1983 au apărut tulpini cu rezistenţă la penicilină, dar
neproducătoare de penicilinaze şi cu rezistenţă crescută la tetraciclină şi
eritromicină.
 Efectuarea antibiogramei este obligatorie pentru fiecare tulpină izolată.
Neisseria gonorrhoeae
FENOTIPURI DE REZISTENTA
PREDICTIBILA:
trimetoprim,
glicopeptide (vancomicina, teicoplanin),
lipoglicopeptide,
lincosamide,
oxazolidinone (linezolid)
 FENOTIPURI NEOBISNUITE:
R: spectinomycina
Neisseria gonorrhoeae
! Criteriile de interpretare pentru metoda
difuzimetrica nu au fost inca bine definite
! Se recomanda metoda cantitativa/ CMI
! Daca se utilizeaza metode CMI
comerciale, se respecta instructiunile
producatorului
! Laboratoarele care izoleaza numar mic
de tulpini sunt incurajate sa le trimita la
lab de referinta pentru testare.

1. Test colorimetric (substrat cromogen /


cefalosporina) pentru evidentierea
producerii de β- lactamaza.
2. Daca Testul e (+): se raporteaza “R”
la ampicilina si amoxicilina.
3. Daca Testul e (-): se determina MIC
la benzilpenicilina.
4. NU se raporteaza rezultatul la penicilina
(agent surogat)
5. Se transfera interpretarea MIC la
penicilina pentru ampicilina si
amoxicilina.
Neisseria gonorrhoeae
Neisseria meningitidis
Factori de virulenta
1. Polizaharide capsulare:
-Tulpinile de N. meningitidis sunt incapsulate: 13 serogrupuri capsulare,
- sunt descrise serogrupurile: A,B,C,D,H,I, K, L,W125, X,Y,Z,29E,
- contin acid N- acetyl - neuraminic (acid sialic),
- polizaharidul capsular impiedica fagocitoza si distrugerea bacteriilor
intracelulare,
- capsula permite supravietuirea bacteriilor in pasajul lor prin sange
(bacteriemie) si in timpul invaziei SNC,
- reduce aderenta la celulele epiteliale (bacteriile incapsulate adera mai
putin decat cele neincapsulate).
Neisseria meningitidis
Factori de virulenta
2. LPS/ LOS
3. Fimbrii/ pili,
4. Proteine ale membranei externe/ proteine din structura porinelor- PorA si PorB:
- impartite in 5 clase (1-5):
- clasele 2 si 3 sunt similare cu PorA si PorB de la gonococ,
- induc apoptoza celulara, invazia celulelor epiteliale, facilitand infectia.
5. Proteinele Opa si Opc (din membrana externa): aderenta la mucoasa, invazia celulelor
epiteliale, sunt tinta pentru antiorpii bactericizi,
6. Proteine care leaga fierul (Iron binding/ acquisition proteins): favorizeaza achizitia
fierului din transferina, lactoferina, hemoglobina/ haptoglobina (mucoase, sange/
bacteriemie), accentuand invazia, procesul infectios,
(Meningococii poseda o proteina de suprafata/ HmbR care permite internalizarea
bacteriei in hematie, extrag hemoglobina, leaga fierul).
Neisseria meningitidis
Factori de virulenta
7. Proteaza IgA1
8. Plasmide
Neisseria meningitidis
Epidemiologie. Transmitere
•Este printre putinele specii patogene care determina un proces infectios, ce evolueaza de la
bacteriemii oculte, cu evolutie rapida, la forme clinice fulminante de sepsis fatal.
• patogen exclusiv uman,
• rol dublu: comensal si patogen invaziv,
• 10% din populatie este colonizata oro- faringian cu N. meningitidis,
• copiii mici sunt colonizati in procent redus; adolescentii si tinerii in proportie de 30%,
• transmiterea se face prin picaturi de saliva si contact direct,
• factori de risc pentru declansarea bolii invazive: deficit de properdina, deficiente ale functiilor
biologice ale complementului, asplenia, fumatul, sarutul etc,
• serogrupuri circulante in SUA: B, C, Y (91%); Europa: B; Africa: A,
• 1990- 2000: incidenta crescuta a serogrupului C in Europa: vaccin conjugat anti- serogrup C (scadere
dramatica a nr de imbolnaviri),
• Europa, Australia: vaccin bazat pe proteine antigenice recombinante din membrana externa (a
inlocuit vaccinul glicoconjugat anti- serogrup B- antigenicitate scazuta, reactii autoimune impotriva
Caractere morfologice şi
structură antigenică

Meningococii sunt diplococi gram-negativi, reniformi, ca două boabe de


cafea (rinichi) ce se privesc faţă în faţă prin concavităţile lor, imobili,
nesporulaţi şi aerobi.
Pe baza structurii chimice a capsulei meningococii se împart în 13
serogrupe
Tulpinile încapsulate aparţinând serogrupelor : A, B, C, Y şi W135, fiind
cel mai frecvent asociate infecţiilor epidemice.
Pe baza proteinei de membrană şi a LPS se împart în serotipuri,
respectiv imunotipuri.
Patogeneză, simptomatologie clinică şi imunitate

În patogeneza infecţiilor meningococice sunt implicaţi trei factori


majori:
-abilitatea meningococului de a coloniza nasofaringele (mediată de pili)
şi de a străbate mucoasa prin endocitoză,
-răspândirea sistemică în absenţa fagocitozei mediate de anticorpi,
-efectele toxice (mediate de endotoxina LOS).
Patogeneză, simptomatologie clinică şi
imunitate
Cantonat la nivelul mucoasei naso-faringiene, N. meningitidis, produce
local o rino-faringită care poate fi uneori asimptomatică.
În condiţii de scădere a rezistenţei mucoasei (iritaţii, soluţii de
continuitate) sau a lipsei factorilor locali ai apărării antiinfecţioase
nespecifice (lizozim), meningococul traversează bariera mucoasă,
trecând în circulaţie.
Factorii apărării nespecifice (complementul etc.), sau specifice (anticorpi
antimeningococici) existenţi în sânge pot opri infecţia în acest stadiu.
Patogeneză, simptomatologie clinică şi
imunitate
In cazul scăderii rezistenţei organismului, meningococul traversează bariera hemato-
encefalică ajungând în SNC.
Meningita debutează brusc cu febră, fotofobie, redoarea cefei, vărsături, letargie sau
alterarea statusului mental şi rash peteşial.
În cazuri grave evoluează spre meningococemia fulminantă (sindromul Waterhouse
Friderichsen), consecutiv diseminării hematogene a meningococilor în întreg organismul.
Se manifestă clinic, prin şoc septic cu hemoragie bilaterală renală, însoţită de hipotensiune
şi rash peteşial.
Anticorpii antimeningococici din ser au importanţă în prevenirea infecţiilor meningococice
sistemice.
Indivizii cu deficit imun de C5, C6, C7 sau C8, sunt mai frecvent supuşi riscului de
infecţie.
INFECTII DETERMINATE DE
NEISSERIA MENINGITIDIS

1. MENINGITA MENINGOCOCICA,

- meningita cerebro-spinala,
- febra, redoare de ceafa, coma, rush purpuric,
petesii, coagulare intravasculara (CID).
INFECTII DETERMINATE DE NEISSERIA
MENINGITIDIS

2. PURPURA FULMINANS


(SDR. WATERHOUSE FREDERICHSEN):
-meningococemie fulminanta,
-implicata endotoxina in tulburari hemodinamice,
-activarea procesului de coagulare intravasculara
(CID),
-febra mare, rush hemoragic, soc,
-sechele meningo- encefalitice, la copii, necroze
extremitati, deces etc
Meningita meningococica cu eruptie
purpurica
Meningita meningococica cu eruptie
purpurica
PURPURA FULMINANS
SDR.WATERHOUSEFREDERICHSEN
Implicarea endotoxinei in tulburari
hemodinamice,
ALTE MANIFESTARI CLINICE

rinofaringite,
otite,
conjunctivite,
bronsite,
pneumonii,
bronhopneumonii,
artrite,
pericardite etc.
DIAGNOSTIC DE LABORATOR IN
INFECTII MENINGOCOCICE
I. PRELEVARE PROBE- REGULI GENERALE:
-In urgenta, inainte de administrarea tratamentului cu
antibiotice,
-Respectarea regulilor de asepsie, antisepsie,
-Recipiente sterile, unica utilizare.
DIAGNOSTIC DE LABORATOR IN
INFECTII MENINGOCOCICE
I. PRELEVARE PROBE:
1. LCR:
- punctie lombara,
- tuburi sterile,
- 2-5 ml (copii),
- 5-10 ml (adulti),
- unde si daca este posibil, insamantare la patul
bolnavului, pe medii incalzite la 37ºC,
DIAGNOSTIC DE LABORATOR IN
INFECTII MENINGOCOCICE

2. HEMOCULTURA:
-minim 2 hemoculturi,
-Volum: 10 ml (adult), 1-3 ml (copil),
-Insamantare pe medii bifazice sau flacoane speciale
pentru sisteme automate

3. ASPIRAT PETESIAL, BIOPSIE CUTANATA:


- Insamantare la patul bolnavului
DIAGNOSTIC DE LABORATOR IN
INFECTII MENINGOCOCICE
4. SITUSURI ANATOMICE CU FLORA
BACTERIANA ASOCIATA:
- Exudat faringian, nazal (bolnavi, purtatori, contacti),
- Sputa, aspirat bronsic.
DIAGNOSTIC DE LABORATOR IN
INFECTII MENINGOCOCICE
II. TRANSPORT:
-IMEDIAT (sange, LCR), la 37 ºC,
-Medii de conservare si transport: Stuart, Amies
(exudat nazal sau faringian),
-Meningococii f. sensibili la conditiile de mediu
extern: UV, uscaciune,TºC ,
• La temperatura ambianta se lizeaza in 2 ore,
• Liza mai rapida in prelevat, la 37ºC, decat la
temperatura camerei,
• Nu se pastreaza la frigider sau termostat.
EXAMEN BACTERIOLOGIC DIRECT
IN MENINGITA MENINGOCOCICA
III. EXAMEN MACROSCOPIC LCR:
- tulbure, purulent (chiar clar, in functie de stadiul
infectiei),
- consistenta,
- culoare,
- miros.
EXAMEN BACTERIOLOGIC DIRECT
IN MENINGITA MENINGOCOCICA
IV. EXAMEN CITOBACTERIOLOCIC:
a) Ex. citologic cantitativ
- Nr. elemente nucleate / mm cub,
b) Ex. citologic calitativ (frotiu AM, Giemsa):
- prezenta PMN neutrofile, limfocite, macrofage si raportul
lor %,
c) Ex. microscopic (frotiu Gram)/ sediment:
- diplococi Gram (-) reniformi, “in boabe de cafea”, intra-
si extraleucocitari,
! LCR clar (debutul meningitei):
- necesita diagnostic diferential cu meningita TBC (b.
Koch), virala, micotica (Cryptococcus neoformans).
EXAMEN BACTERIOLOGIC DIRECT
IN MENINGITA MENINGOCOCICA
Frotiu Gram din sediment LCR
EXAMEN BACTERIOLOGIC DIRECT
IN MENINGITA MENINGOCOCICA

V. DETECTIE ANTIGENE SOLUBILE DIRECT


IN SUPERNATANT LCR:
* Reactie de latex- aglutinare (identificarea prezentei
N. meningitidis in LCR si serogrupul implicat in
patogenia meningitei,
* Teste imunologice de umflare a capsulei,
* Identificarte cu Ac fluorescenti (I.F.) direct din
produs,
* Imunelectroforeza (IEF),
* PCR (multiplex, real time etc.)
Detectie rapida de antigene solubile in supernatant
LCR (N. meningitidis grup A, B, C, Y, W135 etc.)
EXAMEN BACTERIOLOGIC DIRECT
IN INFECTII MENINGOCOCICE
VI. CULTIVARE: germeni pretentiosi,
* Produsele normal sterile se insamanteaza pe medii
ca:
* BHI agar- 5-10 % sange berbec,
* Mueller Hinton +/- 5-10% sange berbec,
* Geloza Columbia- chocolat,
* Produsele pluribacteriene (exudat faringian, nazal,
sputa etc) se insamanteaza pe medii selective:
* Thayer Martin (lincomicina, colistin)
Neisseria meningitidis
Caractere culturale:
EXAMEN BACTERIOLOGIC DIRECT
IN INFECTII MENINGOCOCICE

* Sange pentru hemoculturi:


-Flacoane standard, FAN aerobe- anaerobe, uz
pediatric pentru sisteme automate (BACTEC,
BacT/ALERT etc)
- Se inoculeaza pentru fiecare hemocultura o pereche
de flacoane (aerob si anaerob)
Cultivare
in sistem automat
* Sange pentru hemoculturi:
EXAMEN BACTERIOLOGIC DIRECT
IN INFECTII MENINGOCOCICE
VII. CONDITII DE INCUBARE:
-temperatura: 37ºC,
-atmosfera: aeroba cu 5% CO2,
-timp: 18- 24- 48 ore,
-umiditate,
-Pentru hemoculturi:
* incubare 7 zile,
* in sistem automat, pozitivarea hemoculturii produce
semnal luminos sau sonor.
EXAMEN BACTERIOLOGIC DIRECT
IN INFECTII MENINGOCOCICE
VIII. IDENTIFICARE
a) Caractere microscopice:
coci Gram (-) reniformi, in diplo, capsulati, nesporulati,
b) Caractere culturale:
- Colonii “S”, “M”
- colonii netede, rotunde, margini regulate, stralucitoare,
nepigmentate, translucide, untoase, usor gri,
nehemolitice,
EXAMEN BACTERIOLOGIC DIRECT
IN INFECTII MENINGOCOCICE

c) Caractere biochimice:
* Metabolizarea carbohidratilor:
glucoza si maltoza, nu si lactoza, zaharoza
(G+, M+, L-, Z-)
* Produc citocrom- oxidaza
(reactia oxidazei+),
* Sisteme comerciale de diagnostic rapid: API, Microscan,
Vitek
METABOLIZAREA CARBOHIDRATILOR
G+, M+, Z-, L-
REACTIA CATALAZEI +
REACTIA OXIDAZEI +
EXAMEN BACTERIOLOGIC DIRECT
IN INFECTII MENINGOCOCICE

d) Caractere antigenice:
-12 serotipuri,
-13 serogrupuri,
-cele mai importante, serogrupurile:
A, B, C, D, X, Y, Z, W
* reactii de aglutinare pe lama cu seruri polivalente,
* aglutinare in tuburi cu seruri monovalente
EXAMEN BACTERIOLOGIC DIRECT
IN INFECTII MENINGOCOCICE

e) Antibiograma:
-Pentru tulpinile de N. meningitidis izolate din infectii
sistemice (sange, LCR) se recomanda determinarea valorilor
CMI (metoda cantitativa):
• E- test, Vitek, Microscan etc

• Recomandari EUCAST 2023


Neisseria meningitidis
FENOTIPURI DE REZISTENTA
PREDICTIBILA:
trimetoprim,
glicopeptide (vancomicina, teicoplanin),
lipoglicopeptide,
lincosamide,
oxazolidinone (linezolid)
 FENOTIPURI NEOBISNUITE:
R: CF III, FQ
! Criteriile de interpretare pentru
metoda difuzimetrica nu au fost inca
Neisseria meningitidis bine definite
! Se recomanda metoda cantitativa/
CMI
! Daca se utilizeaza metode CMI
comerciale, se respecta instructiunile
producatorului
Recomandare pt. administrare iv

- Rezistenta la
cefalosporine
este rara sau
inca
neraportata.
- Identificarea si
antibiograma
oricarei
tulpini
izolate
trebuie
confirmate la
un laborator
de referinta.
1. Rezistenta la carbapeneme este rara sau inca

Neisseria meningitidis neraportata,


- Identificarea si antibiograma oricarei tulpini
izolate trebuie sa se confirme prin trimiterea
acesteia la un laborator de referinta.
- MIC breakpoints pentru infectii sistemice cu N.
meningitidis (meningita cu/ fara septicemie)
se determina doar pentru meropenem.
- Utilizarea combinatiilor cu inhibitori de β-
lactamaza nu aduce beneficii clinice.

2. Ciprofloxacina- se testeaza doar pentru


tratament profilactic,
3. Testarea la tetraciclina serveste pentru
predictibilitatea sensibilitatii la minociclina,
utilizata in profilaxia pacientilor contacti cu un
bolnav de meningita meningococica.
Tratament, profilaxie

Antibioterapia se realizează prin administrarea de


penicilină G, aminopeniciline, cefalosporine de
generaţia a treia (cefotaxime, ceftriaxona).
Profilaxia presupune izolarea bolnavului şi a
contacţilor, precum şi administrarea de rifampicină şi
vaccinare cu antigene capsulare A,B,C, Y şi W-135.
Vaccinarea este recomandată următoarelor grupe:
-militarii recruţi
-pacienţi splenectomizaţi la peste 2 ani de viaţă
-turişti care călătoresc în zone epidemice cu tulpini din
serogrupele A sau C.
Alte Neisserii
Există o serie de alte specii comensale, saprofite aparţinând
genului (N.sica, N.flavescens, N.lactamica, etc.) care
colonizează nasul, orofaringele sau tractul urogenital al
omului.
Aceste specii sunt în mod excepţional patogene , fiind
agenţi etiologici ai unor infecţii la pacienţii imunodeprimaţi
- cand sunt izolate din produse patologice provenind din
sedii sterile trebuiesc identificate şi considerate ca fiind
patogene.
Unele specii, ca de exemplu N.lactamica pot antrena o
imunitate protectoare vis-a-vis de N.meningitidis.
Cocobacili si bacili nonfermentativi
Genul Moraxella
Familia Moraxellaceae:
(cocobacili si bacili nonfermentativi)
- Acinetobacter,
- Moraxella,
- Oligella,
- Psichrobacter
Genul Moraxella
- transmitere interumana,
- specii cu semnificatie clinica:
• Moraxella lacunata (infectii oculare)
• Moraxella catarrhalis
- infectii tract respirator,
- conjunctivite, keratite, infectii sfera ORL,
- artrita,
- meningita,
- endocardita,
- septicemie,
Genul Moraxella
COPII: izolarea M. catarrhalis din tractul respirator superior (faringe, nas) la
copiii cu otita medie sau sinuzita: Nu reprezinta dovada identificarii factorului
etiologic al infectiei, deoarece, este frecvent prezenta ca specie comensala, de
colonizare a mucoasei de tract respirator superior la copii.
-Semnificatie clinica doar daca se izoleaza din aspirat sinusal sau secretie recoltata
din urechea medie.
ADULTI: colonizarea tractului respirator superior cu Moraxella catarrhalis, in calitate
calitatea de comensal, este foarte redusa.
- Rol patogenetic in infectii de tract respirator inferior, in exacerbarile bronsitei
cronice, BPOC.
Genul Moraxella
Aspect microscopic: “Neisseria- like diplococci”
Izolare:
•Medii neselective: geloza sange, geloza- chocolat,
• Medii selective: Thayer Marin,
• Colonii > 1 mm diametru, albe- gri, opace, tip “S”, nehemolitice pe medii cu sange,
• colonii consistente,
Caractere biochimice:
- specie azaharolitica (G-, M-, Z-, L-),
- catalaza (+)
- oxidaza (+),
- DN- aza (+),
-
Genul Moraxella
Sensibilitatea la antibiotice:
- sensibilitate la peniciline si amoxicilina/ acid clavulanic,
- cefalosporine (CF2, 3, orale/cefixime si cefaclor),
- macrolide (eritro/ azitro/ claritromicina),
- tetracicline,
- fluoroquinolone,
- aminoglicozide
* producerea de beta- lactamaza = rareori, la alte specii decat M. catarrhalis,
* au fost raportate tulpini de M. catarrhalis rezistente la macrolide.

S-ar putea să vă placă și