ELECTROSTIMULAREA

NEUROMUSCULARA(ESNM)

ELECTROSTIMULAREA
FUNCTIONALA
Dr. Luminita Dumitru
ELECTROTERAPIA
• Definitie: utilizarea curentului electric in scop terapeutic
• Stimulii electrici actioneaza asupra structurilor excitabile
din organism(fibre nervoase si fibre musculare)

Electrostimulare analgetica
(obiectiv: combaterea durerii)
Electrostimulare motorie
(obiectiv: generarea contractiilor musculare)

(efecte derivate: miorelaxare, vasodilatatie, trofice,

antiedematoase, etc)
 TERMINOLOGIE
- tipuri de electrostimulare
• Electrostimularea neuromusculară (ESNM)

• Stimulare electrică funcţională (FES-Functional

Electrical Stimulation)

• Stimularea electrică nervoasă transcutanată (TENS –

Transcutaneous Electrical Nervous Stimulation)

• Treshold Electrical Stimulation (TES).

ESNM
• formă de electrostimulare care constă în aplicarea
unui curent electric prin intermediul unor electrozi,
ducând la depolarizarea motoneuronului şi la
producerea contracţiei musculare (stimulare peste
pragul motor)
FES
• Utilizează stimularea electrică pentru a activa muşchii
paralizaţi într-o secvenţă precisă, asistând astfel
performarea ADL-urilor (Activities of Daily Living) ;
„neuroproteze” sau „orteze electrice”

• Nivelele de complexitate ale FES pot varia de la:

 stimularea pe 2 canale (ex. pentru a facilita
dorsiflexia piciorului în mers; extensia
pumnului/prehensiunea)
 stimularea multicanal (activează mai multe grupe
musculare în scopul menţinerii posturii şi al refacerii
mersului la pacienţii paraplegici
FES
• Utilizează stimularea electrică pentru a
activa muşchii paralizaţi într-o secvenţă
precisă, asistând astfel performarea
ADL-urilor (Activities of Daily Living) ;
„neuroproteze” sau „orteze electrice”

• Nivelele de complexitate ale FES pot

varia de la:
 stimularea pe 2 canale (ex. pentru a
facilita dorsiflexia piciorului în mers;
extensia pumnului/prehensiunea)
 stimularea multicanal (activează mai
multe grupe musculare în scopul
menţinerii posturii şi al refacerii
mersului la pacienţii paraplegici
FES

FES: “Cycling”

FES: “drop foot”

FES: Extensie pumn
FES

• Impulsurile electrice pot fi aplicate :

-electrozi de suprafaţă (cutanaţi – în zona corpului muscular sau la
nivelul punctelor motorii) sau
-total implantaţi („mansoane” de nervi periferici sau de rădăcini
motorii) alimentaţi şi controlaţi prin radiofrecvenţă de la o unitate
externă.
FES(electrozi implantati)

A –stimulator
B – electrod “manson” plasat in jurul nervului
peroneal comun; acesta este controlat de C;
C – unitate de control, care activeaza implantul
printr-o antena(D) plasata pe coapsa
D – antena
“timming”-ul activarii este determinat de un
switch(E), plasat la nivelul calcaiului, care
comunica wirelwss cu unitatea de control
E - switch
 TENS
• metodă de analgezie non-
invazivă: tratamentul
simptomatic al durerii acute şi
al celei cronice non-maligne
(lombară joasă, boala
artrozică, miofascială,
neuropată, postchirurgicală,
orofacială, etc.)

• procedură paliativă în
metastazele osoase şi
neoplazii.

• Efectul analgetic al TENS:

teoria „controlului porţii” Wall
şi Melzack (1965).
Treshold Electrical Stimulation
(TES)

• A fost iniţial concepută ca protocol

pediatric de
electrostimulare(ESNM – dificil de
tolerat/disconfort!!!)

• realizează o stimulare la pragul

senzitiv intensităţi mici 2-10mA)

• perioade îndelungate (ex. în cursul

nopţii 8-12h, 6 nopţi/săptămână).

• Deşi promotorii acestei terapii

susţin rolul său în reeducarea Baby TES
motorie a muşchiului paralizat,
rezultatele sunt neconcludente) .
Dispozitive de electrostimulare
• portabile (cu baterie)

• alimentate la reţea

 exista dezbateri despre care dintre aceste două tipuri produc un câştig de
forţă musculară mai mare, rezultatele nefiind unitare.
 unii cercetători dau câştig de cauză dispozitivelor conectate la
reţea(susţinând că acestea oferă nivele de contracţie superioare, mai ales
când sunt folosite pe grupe musculare mari (cvadriceps).
 Totuşi, studii recente sugerează că ambele tipuri de unităţi de stimulare
produc creşteri similare ale „peak-torque” având grade de disconfort
Tipuri de electrozi
• Electrozii autoadezivi i-au înlocuit progresiv pe cei metalici de carbon (cauciuc) sau aplicaţi cu gel conductor.
• Mărimea, forma şi poziţia electrozilor: rol important în aplicarea corespunzătoare a unei terapii prin
electrostimulare.

De precizat că densitatea de curent:

• cantitatea de curent pe unitatea de suprafaţă
• Este invers proporţională cu suprafaţa de contact a electrodului.

• Astfel, densitatea de curent va creşte dacă suprafaţa de contact electrod-tegument se

micşorează în cursul terapiei (de ex. la desprinderea parţială a electrodului).

• Dacă sunt folosiţi 2 electrozi de mărimi diferite în acelaşi circuit, densitatea de curent va
fi mai mare sub electrodul mic, astfel că senzaţia cutanată va fi mai intensă la acest nivel.
• localizarea catodului (electrodul activ) este importantă dacă se folosesc impulsuri
bifazice asimetrice necompensate sau impulsuri monofazice
Mărimea electrozilor
Depinde esenţialmente de:
1. mărimea muşchiului de stimulat
2. intensitatea contracţiei dorite.
Electrozii mici : utilizaţi pentru stimularea muşchilor
mici sau pentru a stimula un nerv;
Electrozii mari : stimularea muşchilor mari, a unui
grup muscular sau sunt folosiţi ca electrozi neutri (de
referinţă).
Moduri (tehnici) de aplicare a ESNM
• Tehnica bipolară(adecvată atât
muşchiului normo- cât şi denervat )
• utilizează electrozi de aceeaşi dimensiune
plasaţi la ambele capete ale muşchiului sau
deasupra corpului muscular
• densitati egale de curent sub fiecare electrod)

• Tehnică unipolară (adecvată

musculaturii normo-inervate):
• aplicarea electrodului activ (de dimensiune
mai mică) negativ la nivelul „punctului motor”
al muşchiului
• indiferent (de dimensiuni mai mari) în altă
parte a corpului, în apropierea muşchiului de
tratat.
• densitate de curent mare la nivelul
electrodului mai mic
Punctul motor al muşchiului:
• locul în care ramura motorie a unui
nerv penetrează corpul muscular
• poate fi identificată neinvaziv ca şi
punctul de pe suprafaţa pielii care,
stimulat, determină o contracţie
musculară vizibilă, cu o cantitate
minimă de curent).
• Localizarea sa precisă este necesară
pentru plasarea corectă a electrozilor
în scopul unui efect terapeutic maxim

• Există dovezi convingătoare ale

importanţei determinării punctelor
motorii pentru a diminua intensitatea
curentului de stimulare şi disconfortul,
precum şi pentru a optimiza
contracţia musculară indusă de
electrostimulare
Puncte motorii
Parametrii de stimulare ai CJF
Tipuri de curent.

• Secţiunea de Electrofiziologie Clinică a American Physical

Therapy Association 1990- APTA): terminologie unitară
pentru tipurile de curenţi electrici utilizaţi în practica clinică.
• Curent continuu – („direct current”– DC); flux
unidirecţional, neîntrerupt, de electroni către polul pozitiv;
termenul se referă la un curent continuu cu intensitate
constantă (curent continuu constant), existând şi forme
continui ascendente (curent continuu ascendent -
intensitatea creşte de la 0 până la un anumit nivel) sau
descendente (curent continuu descendent – intensitatea
descreşte către 0).

• Curent alternativ – („alternating current”- AC); curentul

circulă continuu în ambele direcţii (bidirecţional)

• Curent pulsat: fluxul de curent uni-/bidirecţional este

întrerupt periodic; elementul de bază al acestui tip de
curent este „impulsul”.
Parametrii de stimulare ai CJF
Tipul de undă (forma impulsului)
• se referă la reprezentarea grafică a
impulsului într-un sistem (I/t –
intensitate=amplitudine/ timp=durată)

 dreptunghiulare
 triunghiulare
 trapezoidale
 sinusoidale
 forme derivate
Tipuri de unda
Tipul de undă
(forma impulsului)
• Într-o formă de impuls electric monofazic, curentul
circulă într-o singură direcţie şi astfel un singur electrod Impuls
acţionează ca şi „catod” = electrod activ. bifazic
simetric

• În forma bifazică, curentul circulă în ambele direcţii,

având astfel două componente (faze) -cea pozitivă şi cea
negativă- care reprezintă schimbările în fluxul de curent.
Impuls bifazic
asimetric
• Un impuls bifazic este numit simetric, dacă prima sa necompensat
fază reprezintă imaginea „în oglindă”, dar opusă ca
direcţie celei de a doua faze (astfel, fluxul de curent este
acelaşi ca magnitudine şi durată în ambele direcţii).
Forma bifazică simetrică a unui impuls face ca fiecare Impuls
din electrozi să acţioneze ca şi catod(electrod activ) în bifazic
timpul fazelor alternate ale impulsului. asimetric
compensat

• Un impuls bifazic asimetric are două faze inegale ca

formă. Acesta poate fi necompensat („unbalanced”) sau
compensat(„balanced”)
Tipul de undă
(forma impulsului)
• În cazul unui impuls bifazic asimetric compensat,
fluxul de curent este acelaşi (egal) în ambele direcţii,
în timp ce în forma necompensată, acesta este diferit.
• Este important de ştiut dacă un impuls bifazic este
compensat sau necompensat, aceasta determinând
dacă ambii sau doar unul dintre electrozi acţionează
ca şi catod.
• Deoarece depolarizarea membranară se produce la
nivelul catodului, amplasarea electrozilor este
importantă în atingerea obiectivului urmărit
(electrostimularea)
Parametrii de stimulare ai CJF
Frecventa
• Se măsoară în herţi (Hz)
• Se referă la numărul de impulsuri pe secunda (în cazul curentului pulsat)
sau de cicli (în cazul curentului alternativ)..

CALCULUL
FRECVENTEI

Curent pulsat Curent alternativ

Frecvenţa=1/perioadă Frecvenţa = 1/perioadă
=1/5ms =1/5ms
=250Hz =200Hz
Parametrii de stimulare ai CJF
Perioada
Curent pulsat:
• durata impulsului + durata interpuls.
Curent alternativ:
• timpul consumat între un punct
determinat al unui ciclu şi acelaşi
punct al următorului ciclu.
Amplitudinea (intensitatea)
“cantitatea” de curent
Tipuri de
impulsuri la
„ieşire”(outputs)
Impulsuri continui
„trenuri” de impulsuri(bursts)
impulsuri modulate
• modalităţi („patternuri”) în
care impulsurile electrice sunt
generate la ieşirea dintr-un
dispozitiv de electrostimulare
(„outputs”).
• Există forme continui, în
„trenuri” de impulsuri sau
impulsuri modulate (în
amplitudine, durată, frecvenţă).
Parametrii de stimulare ai CJF
Durata impulsului
• De obicei este dată în
milisecunde (ms) sau
microsecunde (s).
• Este important de verificat
dacă se referă doar la durata
fazei pozitive sau a ambelor
(pozitive şi negative)
Ciclul de lucru
(ciclul „on”/”off”)
• raportul dintre durata fazei „on”
şi durata totală a ciclului
(perioada „on” + perioada”off”),
exprimată procentual.
• faza „on” : perioada în care
impulsurile sunt generate,
• faza „off” :perioada dintre
fazele „on” secvenţiale.
• De exemplu, dacă un curent are
faza „on” de 4 ms şi faza „off”
de 8ms, ciclul de lucru este de
Domenii de utilizare a ESNM în practica medicală
• Dacă iniţial ESNM a fost concepută pentru a trata atrofia musculară, ca şi consecinţă a
imobilizării sau denervării (Jackson şi Seddon 1945) până la producerea procesului biologic
natural de reinervare, ea a început să fie pusă în discuţie în antrenarea muşchiului inervat,
dar slab, de peste 30 de ani. Actualmente este o metodă larg utilizată.

• Instrument de antrenament al forţei musculare (subiecţi sănătoşi sau

atleţi) deoarece utilizarea ei cronică poate induce adaptări
neuromusculare similare sau complementare antrenamentului voluntar de
forţă

• Instrument de reabilitare/profilaxie la pacienţii total/parţial imobilizaţi,

deoarece utilizarea sa cronică poate conserva masa şi funcţia muşchiului
în timpul perioadelor de inactivitate

• Instrument de testare a funcţiei musculare sau neurale prin posibilitatea

de a induce contracţii musculare standardizate, ale căror proprietăţi
electrice (electromiografia-EMG) sau mecanice (torque) pot fi cuantificate

• Instrument de refacere post-efort pentru atleţi, aplicarea sa acută putând