 Modul de actiune al agentilor fizici asupra

organismului uman trebuie interpretat si evaluat

pornind de la cunoasterea si intelegerea notiunilor
fundamentale de electrofiziologie a structurilor
neuromusculare, luand in considerare faptul, ca orice
agent electric aplicat asupra organismului viu,
constituie un stimul care provoaca o reactie tisulara.
 Exista doua categorii de stimuli fundamentali diferiti:
 stimuli naturali sau ‘adecvati’
 stimuli artificiali sau ‘inadecvati’, de natura fizica sau
chimica
 Capacitatea sau proprietatea celulelor vii de-a reactiona la
un stimul se numeste IRITABILITATE. Ca reactie primara
la un stimul apare un raspuns local. EXCITABILITATEA
este considerata ca o reactie secundara a tesuturilor si se
traduce prin transmiterea mai departe a stimulului de catre
celule si fibre nervoase.
 Pentru a declansa o excitatie, stimulul trebuie sa aiba o
intensitate minima precisa REOBAZA si trebuie sa
actioneze un anumit timp minim CRONAXIA. Acest
comportament al structurilor nervoase la diferite grade de
intensitate a stimulului este cunoscut in fiziologie sub
numele de legea “Totul sau nimic”.
 Celelalte legi de propagare a impulsului nervos sunt:
 Legea integritatii fiziologice
 Legea conducerii izolate
 Legea conducerii bilaterale
 Legea conducerii nedecrementiale
 Legea multiplicarii impulsului la terminatiile axonale
 Legea totul sau nimic
 Propagarea impulsului nervos se face:
 In fibre AMIELINICE (viteza scazuta)
 In fibre MIELINICE (viteza crescuta)
 Curentul galvanic (continuu) reprezinta o deplasare
de sarcini electrice (electroni) de-a lungul unui
conductor
 Se deosebesc conductoare de gradul I=metalice, unde
nu se produc reactii chimice, gradul II=electrolitice,
solutii de acizi, baze sau saruri, unde are loc electroliza
si gradul III=gazoase
 In conductoarele II si III are loc antrenarea ionilor
 Curentul continuu constant =sensul de deplasare al
electronilor e acelasi la intensitate constanta.
 Aparatele folosite: pantostate sau galvanostate, cu lampi
(diode sau duble diode) apoi utilizarea semiconductorilor
in sistemul de redresare a curentului cu posibilitati de
modulare a formelor de curent.
 Alimentarea aparatelor se face cu curent alternativ
sinusoidal de la retea (220V)
 Componentele principale ale aparatelor sunt:
 -dispozitiv de redresare
 -dispozitiv de reglare a intensitatii
 -comutatoare pentru forma curentului
 -instrument de masura-miliampermetru
 -sistem de racordare cu pacientul (borne, cabluri, cleme,
electrozi)
 Actiunile biologice ale curentului galvanic-apar in
mod secundar modificarilor ionice din tesuturi, corpul
omenesc fiind considerat ca un conductor de gr. II si
privit ca un electrolit
 Efectele aplicarii curentului galvanic:
 Polare-la nivelul electrozilor
 Interpolare-in interiorul organismului
 Aceste efecte se manifesta concomitent
 Efectele interpolare produc efecte tisulare generale:
 -migrarea ionilor
 -bioelectroliza
 -electroosmoza
 -modificari de potential de membrana, excitabilitate
neuromusculara
 -modificari in compozitia chimica a tesuturilor
 Rezistivitatea tisulara-ohmica la curent-creste
intensitatea curentului prin scaderea rezistivitatii dupa
aplicarea curentului
 -difera in functie de tesuturi, ritmurile biologice:
starea depresiva (↓); epilepsie, sclerodermie, mixedem
(↑)
 Efectele fiziologice ale curentului galvanic se manifesta
mai ales la nivelul substraturilor usor excitabile=fibrele
nervoase
Utilizarea curentului continuu:

 pe fibrele nervoase sensitive

 -furnicatura in functie de intensitatea curentului→arsura
 -creste pragul sensibilitatii tactile si dureroase
 -analgezie la polul pozitiv=datorita modificarilor
excitabilitatii neuromusculare (electrotonus)
 La polul pozitiv: anelectotonus, are loc hiperpolarizarea
membranelor celulare, scade excitabilitatea la cresterea
intensitatii curentului
 La polul negativ: catelectrotonus, are loc depolarizarea,
creste excitabilitatea la scaderea intensitatii curentului.
 Eectul analgetic are la baza si modificarile ionice dintre
electrozi produse de deplasarea ionilor.
 pe fibrele nervoase motorii
 -polul negativ este electrodul activ, produce scaderea
pragului de excitatie a fibrelor motorii cu cresterea
excitabilitatii si efect de stimulare
 3. pe SNC
 -ameteala in galv. desc. + cranial, pana la narcoza galvanica,
↓ROT
 -convulsie in galv. asc.
 4. pe fibrele vegetative
 -hiperemizant, activator al circulatiei, vasodilatator pol – al
circ. superficiale si profunde, ↑circ. cut. (500%) si
musculare (300%) cu persistenta de 15-30 min, cu rezultate
foarte bune in sindromul de ischemie periferica
arteriopatia st. I-II, angioneuropatii, acrocianoza,
algoneurodistrofia
 5. SNV
 -diferentiat in functie de tonus
 -aplicatii in zona gulerului Scerbac (cervical, dorsal
superior)
 6.sistem circulator
 -descendent: ↑ reintoarcerea venoasa din plamani si
membrele superioare
 -ascendent : ↑ circulatia venoasa de la extremitatile
inferioare si de la organele sistemului portal catre inima,
favorizeaza transportul sangelui arterial catre plamani si
membrele superioare
 Indicatii:
 analgetic (+), resorbtiv, ↑ reintoarcerea venoasa
 stimulare neuromusculara (-), vasodilatator
 reglator al modificarilor de excitabilitate al SNC, SNV
 biotrofic: ↑ difuziunea intratisulara si irigatia sangelui
 vasodilatator (-)
 Modalitatile de aplicare
 Galvanizare stabila, constanta-transversala,
longitudinala
 Baie hidrolelectrolitica=galvanica
 partiala (4 celulara)
 completa (Stanger)
 Iontoforeza (ionogalvanizarea)=metoda de
introducere a unor substante prin tegument cu
ajutorul curentului galvanic
Aplicarea bailor galvanice partiale
 Baia galvanica patru celulara
 - se pot face aplicatii patru-celulare ,tricelulare ,bicelulare sau
unicelulare
 - daca dorim sa avem un pol activ reducem la minim cantitatea de apa
din vase
 - temperatura apei se recomanda sa fie la 340 C
 -directia curentului poate fi ascendenta sau descendenta in functie de
scopul urmarit
 -nevralgiile ,artralgiile, mialgiile se trateaza cu intensitate “la prag” ,cu
polaritate pozitiva
 -paraliziile flasce :cu intensitate “peste prag” ,cu polaritate negativa
 - tulburarile de circulatie ,sechelele de poliomilelita ,boala varicoasa-cu
intensitate “peste prag”
 Durata sedintelor intre 10-30 minute ,in functie de diagnostic ,ritmul
zilnic sau la doua zile.
Baile galvanice generale Stanger:

 este confectionata din material plastic izolant

 - este prevazuta cu 8 electrozi fixati si conectati pe peretii cazii :
3 pe partile laterale , unul cranial si altul caudal
 - exista si electrozi mobili care pot fi plasati in cada dupa
necesitatea terapeutica
 - sensul curentului poate fi : ascendent ,descendent ,transversal
 - intensitatea curentului este de 1000-1200 mA ,din care 2/3 din
intensitate se “scurge” pe langa corp si numai 1/3 trece prin corp
 - dozarea intensitatii se face la nivelul pragului senzitiv
 - o cantitate mica de saruri prezenta in baie lasa sa treaca prin
organism o doza de curent mai redusa
 -eficienta terapeutica creste prin adaugarea de ingrediente
farmaceutice sau extracte de plante
 Actiunea bailor Stanger se explica prin :
 -efectul termomecanic al apei
 - efectul electric al curentului
 - efectul chimic produs de ingrediente adaugate
 Temperatura apei :360-380 C
 Durata procedurii :15-30 minute
 Ritmul :una la 2-3 zile
 Numarul de sedinte 6-12
 Contraindicatii:
 leziuni tegumentare
 afectiuni infectioase
 neoplazii cutanate
 nu se aplica pe regiunea precordiala
Curenti de joasa frecventa cu
impulsuri

 -in scop diag.: electrodiagnosticul

 -terapeutic : dupa determinarea curbei I/t
 Rectangulari: pt. musculatura normoinervata
 Exponentiali: pt. musculatura denervata si neteda
 Analgetic
 TENS=rectangulare (dreptunghiulare) frecv. 15-500
Hz, durata 0,05-0,5 ms
 Curenti diadinamici: monofazat, difazat, perioada
lunga, perioada scurta, ritm sincopat
 Trabert, frecv. 140 Hz, d 2msec
. Aplicarea curentilor diadinamici
Forme clasice de CDD
 Monofazat- are efect excitator, creste tonusul muscular
 -produce vibratii ,care actioneaza ca un masaj electric
profund
 -tonicizeaza peretii arteriali, prin actiune vasoconstrictoare
 Difazat –este cel mai antialgic ,ridica pragul sensibilitatii
dureroase
 -inbunatateste circulatia arteriala prin inhibitia
simpaticului
 -este utilizat ca forma de introducere in aplicatiile in scop
primordial antialgic
 Perioada scurta–are un efect excitator ,tonicizant, actioneaza ca un
masaj intens
 - componenta vasoconstrictoare ii confera un efect resorbitiv
 -se utilizeaza in sufuziuni ,hematoamele posttraumatice ,in edemele cu
tulburari trofice din stazele circulatorii periferice

 Perioada lunga-are un efect antialgic ,miorelaxant evident si persistent

,un efect anticongestiv
 - se utilizeaza in starile dureroase pronuntate si persistente

 Ritm sincopat – are cel mai pronuntat efect excitomotor

 - are efecte vasodilatatoare si trofice remarcabile
 -realizeaza o adevarata gimnastica musculara
 -este indicat in atoniile musculare (normoinervate)
 Modalitati de aplicare :
 - pe punctele dureroase ,circumscrise :electrozi mici ,rotunzi ,de
marime egala (gemelari) ,electrodul negativ pe punctul dureros,
cel pozitiv la 2-3 cm distanta
 -transversale la nivelul articulatiilor mari , a zonelor musculare
ale membrelor sau trunchiului : electrozi plati de marime egala
.de o parte si de alta a regiunii dureroase
 -longitudinale de-a lungul unui nerv periferic sau a unei cai
vasculare : electrodul +, de regula mai mare , se aseaza proximal ,
in zona de emergenta, iar cel negativ distal , pe zona afectata
 -paravertebrale , pe regiunile radacinilor nervoase , in
radiculalgii , mialgii paravertebrale :
 Electrozii se aseaza transversal sau paralel cu coloana vertebrala ,
catodul situat distal pe locul dureros, anodul situat proximal
 - gangliotrope – la nivelul ganglionilor vegetativi ,se utilizeaza
electrozi mici ,rotunzi ,cu catodul pe ganglionul respectiv si
anodul la 2-3 cm distanta
 -mioenergetice –urmaresc tonicizarea unor muschi
normoinervati :anodul ca electrod indiferent se plaseaza la locul
de emergenta al nervilor mortori , iar catodul pe punctele
motorii ale muschilor interesati
 Tehnica de aplicare
 - electrozii se aplica prin intermediul invelisurilor de
protectie hidrofile
 -durata sedintelor va fi scurta din ratiunea evitarii
acomodarii :4-8 ‘ , daca se fac aplicatii pe mai multe
zone sa nu depaseasca 10-12’ , in aplicatiile cu scop
hiperemizant , vasculotrop se pot face aplicatii cu
durata mai lunga 20-30’
 -ritmul sedintelor :in stadiile acute x2/zi ,apoi zilnic
 -numarul sedintelor 6-10
TENS-tehnica de aplicare

 Tehnica de aplicare :
 -pozitionare cat mai adecvata a electrozilor direct pe zona
dureroasa sau in imediata ei vecinatate
 -daca aplicarea electrozilor pe zona dureroasa sau in apropierea
ei nu duce la ameliorarea dorita , se poate actiona asupra
radacinii nervoase principale a nervului periferic care strabate
zona dureroasa sau cat mai aproape de ea
 -dozarea intensitatii se face in asa fel incat sa se ajunga la o
stimulare selectiva a fibrelor groase ,mielinizate (A-alfa), pentru
a inchide “poarta” pentru influxurile transmise prin fibrele
subtiri A-delta si C
 -spre deosebire de alte metode electroterapeutice analgetice ,
polaritatea electrozilor nu are importanta in aplicatiile cu TENS
 TENS nu are contraindicatii, cu exceptia pacemaker-
ului
 -se poate aplica in metastaze ososse, cancere,
infarct miocardic acut
 -duce la eliberarea de endorfine
 Teoria “controlului de poarta”
 -fibrele de tip Aα-conduc impulsuri pentru aparitia
senzatiilor tactile
 -fibrele de tip AΔ-conduc impulsuri pentru durerea
tolerabila, bine localizata, de tipul intepaturii scurte
 -fibrele C-conduc impulsuri pentru durerea aparitia
durerii intense si difuze
 Activarea fibrelor Aα blocheaza la nivel medular
transmisia impulsurilor nociceptive vehiculate de
fibrele AΔ si C.
 Acest mecanism se bazeaza pe fenomenul de inhibitie
presinaptica ce se petrece la nivelul cornului posterior medular:
 -stimularea fibrelor de tip Aα produc la nivelul straturilor 2 si 3
din cornul posterior medular un camp electric negativ, cu
scaderea activitatii sistemului T si astfel cu inchiderea portii
pentru transmiterea informatiilor nociceptive pentru fibrele lent
conducatoare AΔ si C.
 Invers, daca stimularea fibrelor specifice pentru durere (AΔ si C)
devine predominanta prin intensitate, frecventa sau conditii
patologice se deschide “poarta de control”
 Prin contrareactie pozitiva in straturile mentionate ale
cordonului posterior si va avea loc in acest caz o transmitere a
informatiilor dureroase si, consecutiv, o percepere a durerii.
Curentul de medie frecventa

 =alternativi, sinusoidali cu frecv. de 1000 Hz-100000Hz

 In terapie se utilizeaza 3-10 KHz
 Efecte
 -stimulatoare pe musculatura scheletala normoinervata
 -spasmolitic pe musculatura neteda
 -analgetic
 -hiperemizant
 -resorbtiv, vasculotrop
 -afectiuni biliare, ulcer, ginecologice
 -↑ N. vag
 Aparate: Nemectron, Interfrem, Ampliplus
 MF pura, pura redresata, cu modulare a frecventei,
duratei
 Prin interferenta in profunzime a 2 curenti de medie
frecventa realizeaza joasa frecventa in profunzime
 Spre deosebire de curenti de joasa frecventa-unde fiecare
perioada de curent cu impulsuri este urmata de excitatie, la
media frecventa, aparitia exciatiei fibrelor nervoase
mielinice este posibila numai dupa o succesiune de
perioade de curenti alternativi, deci dupa o sumatie de
oscilatii de medie frecventa=acesta este efectul ‘sumatiei
temporale’ a lui Gildemeister.
 O alta particularitate a modului de excitatie produs de
curentii de medie frecventa este asa numita excitatie
‘apolara’ sau ‘ambi polara’ adica excitatia poate fi produsa la
oricare din cei 2 poli si concomitant daca ei sunt aplicati
simetric.
Terapia de inalta frecventa

 a campului electric si magnetic la frecventa peste 300

kHz
 Ultrasunete frecv 800 kHz, λ 1,87 mm, Unde scurte ν
27,12 MHz, λ 11,06 mm
 La baza sta curentul oscilant in care se introduce un
eclator (scanteietor); componente: bobina si
condensatorul
 Intr-un camp electromagnetic de inalta frecventa,
energia electrica se transforma in energie calorica.
 Curentul de inalta frecventa:
 -nu are actiune electrolitica si electrochimica
 -nu produc fenomene de polarizare
 -nu provoaca excitatie neuromusculara
 -are efecte calorice in profunzime, fara a produce
leziuni cutanate, realizeaza o termoterapie profunda
 Aplicarea undelor scurte in camp condensator
 Modalitati de aplicare ale undelor scurte
 -actioneaza prin fenomenul de endotermie ,caldura se
formeaza in interiorul tesuturilor
 -produc o incalzire profunda nemijlocita
 -au un efect remanent (de lunga durata) , temperatura
corpului ramane ridicata timp de 48-72 de ore dupa
procedura
 Metoda in camp condensator
 -regiunea tratata se afla in interiorul campului
condensator reprezentata de electrozi
 -se utilizeaza electrozi de tip Schliephake-placi
rotunde izolate intr-o capsula de sticla sau de material
plastic ,la o distanta de 3 cm fata de tegument
 - electrozi plati sau flexibili confectionati din cauciuc
,incorporati intr-un material textil ,se aplica direct pe
corpul pacientului
 -dupa marime electrozii se clasifica :mici,mijlocii si
mari
 -pentru incalzirea profunda a tesuturilor si evitarea
incalzirii straturilor cu tesut gras trebuie marita
distanta dintre electrozi si suprafata corporala
 - micsorarea distantei dintre electrozi si suprafata
corporala duce la o incalzire mai mare la suprafata
 Tegumentul si tesutul gras prezinta tendinta la
incalzire mai puternica decat tesutul muscular
subiacent de aceea trebuie respectata distanta de 3-4
cm, la aplicatia in camp condensator.

 Efectele undelor scurte:
 -↑ metabolismului, necesarului de oxigen, catabolism
 -activarea circulatiei (efect direct si reflex prin eliberare de
substante vasoactive)
 -scade TA
 -pe SNC sedative prin aplicatii in regiunea cervicala
 -pe SNP: ↑ excitabilitatea, ↑ viteza de conducere, ↓ reobaza
si cronaxia
 -pe musculatura: relaxant, antispastic
 Contraindicatii: infectii, neo, hemoragie, inflamatii acute
 Terapia cu ultrasunete
 Limita superioara de perceptie a sunetelor=20000 oscil/sec
 Vibratiile mecanice pendulare ce depasesc
20000oscil/sec=UUS
 υ=500-3000KHz (800-1000KHz)
 Propagarea in linie dreapta, sub forma de fascicul de raze e
influentata de structura mediului.
 v=1500m/sec (v=λxν)
 Profunzimea de injumatatire=5,8cm la 800KHz
 Absorbtia si reflexia au loc la trecerea intre 2 medii cu
densitati diferite
 UUS in camp continuu si in impulsuri
 Efecte:
 Mecanic -vibratie e f(I) FIBROLITIC
 -cavitatie
 Termic –prin absorbtia energiei UUS
 -frictiunea particulelor mediului
 Cavitatia (goluri, fisuri): in lichid→bule de aer
 -elibereaza energie→cu efecte distructive
 -efect de difuziune: ↑ permeabilitatea membranelor
 -efect chimic: reductie, alterare structurala
 Producerea UUS=procedeul piezoelectric
 Efecte:
 -analgetic
 -miorelaxant
 -hiperemiant
 -fibrolitic (rupere, fragmentare tisulara)
 Aplicatiile UUS se fac periarticular, articulatia temporomandibulara
fiind singura unde este permisa ultrasonoterapia directa.
 Aplicarea ultrasunetelor in cuplaj direct
 - pe suprafete plane, netede ,fara leziuni cutanate
 -solutie de contact pe suprafata respectiva (uleiuri
minerale de parafina , vaselina sau glicerina)
 -pentru actiune in straturile superficiale :ulei de peste
sau alta componenta uleioasa
 Aplicarea ultrasunetelor in cuplaj indirect
 -se face prin intermediul apei(subacval)
 - asigura un cuplaj uniform si se pot trata regiuni cu
neregularitati de relief ,zonele sensibile , cu hiperestezii,
cele cu plagi, etc.
 -vasele confectionate din material rau conductor si de
dimensiuni nu prea mici
 -temp. apei 360C ,apa sa fie statuta
 -traductorul se fixeaza cu ajutorul unei tije
 -capul traductorului se misca paralel cu regiunea la o
distanta de 2-3 cm
 Aplicarea campurilor magnetice de joasa frecventa
 Modalitati de aplicare :
 -Forma continua : 50 Hz , 100 Hz , 50-100Hz (6s cu 50
Hz urmate de 6s cu 100 Hz –fara pauza )
 -Forma intrerupta ritmic 50 Hz -3s , 3s pauza apoi 100
Hz -3s , 3s pauza
 si 50-100Hz: 3s 50 Hz , 3s pauza , 3s
100 Hz , 3s pauza
 Forma intrerupta aritmic
 la 50 Hz si 100 Hz intercalate cu pauze variabile
care se succed in mod aleator
 la 50-100 Hz 6s cu 50 Hz si 100 Hz , intercalate cu
pauze variabile care se succed aleator
 Formele de aplicare : se face in functie de scopul
terapeutic urmarit , afectiunea tratata , terenul
constitutional si tipul de reactivitate neurovegetativa.

 Aparatul de Magnetodiaflux : doua bobine circulare de

dimensiuni corespunzatoare cervicala si
lombara,paralele si cu marime inegala
 Bobine localizatoare :genereaza campuri magnetice de
alte intensitati decat cele circulare , efectul este
focalizat pe organul si segmentul tratat.
 Reguli de aplicare :este contraindicata la pacienti cu
pacemaker, se indeparteaza de pe corp obiectele
metalice si ceasurile , paturile confectionate din lemn
la distanta min. 3m, amplasarea aparatelor in cabinete
separate.