Subiecte colocviu

Curentul galvanic (CG)

Galvanizarea simplă :
1. Tehnica de aplicare transversală la nivelul genunchiului.
Electrozii se aplică ferm pe tegument prin intermediul unor invelisuri hidrofile din tifon
imbibate în soluții fiziologice sau apă simplă. Se aplică transversal, de o parte și de alta a
genunchiului, încadrându-se astfel față în faţa. Intensitatea se reglează de la potentiometru
în funcție de sensibitatea individului, pana se produce senzația de furnicături plăcute.
Dacă se urmărește un efect analgetic, electrodul activ este cel pozitiv, iar dacă se urmărește
un effect excitant electrodul activ va fi cel negativ.

2. Tehnica de aplicare în periartrita scapulo - humerala (PSH).

Electrozii se aplică ferm pe tegument prin intermediul unor invelisuri hidrofile din tifon
imbibate în soluții fiziologice sau apă simplă. Se aplică transversal, de o parte și de alta a
umărului, încadrându-se astfel față în faţa. Intensitatea se reglează de la potentiometru în
funcție de sensibitatea individului, pana se produce senzația de furnicături plăcute. Dacă se
urmărește un effect analgetic, electrodul activ este cel pozitiv, iar dacă se urmărește un efect
excitant electrodul activ va fi cel negativ.

3. Tehnica de aplicare a galvanizarii longitudinala la nivelul membrului superior.

Electrozii se aplică ferm pe tegument prin intermediul unor invelisuri hidrofile din tifon
imbibate în soluții fiziologice sau apă simplă. Se aplică longitudinal, la extremitățile
segmentului de tratat. Intensitatea se reglează de la potentiometru în funcție de sensibitatea
individului, pana se produce senzația de furnicături plăcute. Dacă se urmărește un efect
analgetic, electrodul activ este cel pozitiv, iar dacă se urmărește un efect excitant electrodul
activ va fi cel negativ.

4. Dozarea intensității curentului aplicat (CG).

Dozarea intensității în aplicarea procedurilor de galvanoterapie este foarte importantă.
Intensitatea este strâns legată de:
- Sensibilitatea individuală - diferă de la individ la individ
- Toleranța individuală
- Efectele terapeutice urmărite
- Stadiul în care care se află afecțiunea
- Mărimea electrozilor
- Durata aplicațiilor
În hiperestezie intensitatea se dozează la "pragul" de toleranță al regiunii respective.
În hipoeatezie se testează "pragul" pe zonele cu sensibilitate normală din vecinătate sau din
alte regiuni. "prag de sensibilitate" = producerea senzației de furnicături ușoare la
introducerea lentă a curentului.
La pacienții mai sensibili se recomandă dozarea intensității sub "pragul sensibil de excitație".
Odată cu repetarea ședințelor și trecerea timpului se va putea crește toleranța individuală l-a
current și se va putea doza la nivelul "pragului sensibil" sau poate peste "pragul sensibil".
Doza de intensitate maximă pe care care o suportă pacientul este limita de toleranță a
curentului și nu trebuie depășit.
Dacă apar senzații de înțepături, căldură sau arsuri, intensitatea se reduce la 0 și se
controlează poziționarea electrozilor și se corectează dacă este nevoie. Se unge locul cu
vaselină și se va doza cu intensitate "la prag" sau sub prag.

5. Efectele terapeutice ale curentului galvanic.

- Creștere a metabolismului tisular local
- hiperemie (la nivelul tegumentului și în tesutul muscular subiacent)
- Reducere a edemelor locale
- efecte asupra excitabilitatii musculare
- Efecte polare
- Creștere a excitabilitatii la catod
- Scădere a excitabilitatii la anod

6. Enumerati acțiunile biologice ale curentului galvanic.

Acțiunile biologice complexe ale curentului galvanic asupra tesuturilor nu sunt cunoscute în
totalitatea lor. Cele mai caracteristice sunt modificările ionice ce apar în tesuturi sub influența
curentului și care în mod secundar declanșează o serie de procese biologice.
Din pct de vedere electrochimic și al gradului de conductibilitate electrică, corpul uman este
considerat ca un conductor de gradul II, fiind privit ca un electrolit. Numeroase săruri sunt
dizolvate în mediu lichidian, apa reprezentând circa 70% din greutatea corpului.
Acest mediu electrolitic nu este omogen, are diferite grade de conductibilitate și deci nu este
străbătut uniform de curentul electric. Sub acest aspect, structurile tisulare ale corpului
omenesc pot fi împărțite în câteva grade de conductibilitate (Krîlova și Simanko).
❏ Gradul I - foarte buni conducători : sânge, limfa, lichid cefalorahidian, corpul vitros.
❏ Gradul II - buni conducători : glande sudoripare, mușchi, tesutul subcutanat, organe
interne.
❏ Gradul III - rău conducători : tesutul nervos, tesutul adipos, glandele sebacee, tesutul
osos.
❏ Gradul IV - foarte rău conducători - părul și epiderma
Aplicarea curentului galvanic asupra organismului determină o serie de procese diferențiate
în două grupe:
- Efecte polare la nivelul electrozilor aplicati
- Efecte interpolare produse în interiorul organismului în regiunea cuprinsă între cei doi
electrozi.
1. Efecte polare - se rezumă la modificările ce apar la locul de contact al tegumentului cu
electrozii. Apar datorită electrolizei cu producere de acid (HCl acid clorhidric) la anod și cu
producere de bază (NaOH hidroxid de sodiu) la catod.
2. Efecte interpolare - sunt cele mai importante pentru terapie. Ele se produc că urmare a
modificărilor fizico-chimice tisulare produse de trecerea curentului și constau în procese de:
- Bioelectroliza
- Ionoforeza
- Electroosmoza
- Modificări în compoziția chimică a tesuturilor
- Efecte termice
- Inducție electromagnetică

7. Indicațiile galvanoterapiei.
- Nevralgii și nevrite
- Afecțiuni reumatismale degenerative
- Artrite
- Tendinite, bursite, periartrite, epicondilite
- Sechele posttraumatice
- Boala Raynaud, acrocianoza, arteriopatii periferice
- Pareze și paralizii
- Sindroame de suprasolicitare
- Distonii neuro-vegetative
- HTA hipertensiune arteriala gradul I și II

8. Contraindicatiile galvanoterapiei.
- Stări febrile, boli infecto-contagioase acute
- Eczeme, exanteme, soluții de continuitate ale tegumentului l-a locul de aplicare al
electrozilor
- Prezenta corpurilor metalice în țesuturi (tije, schije, agrafe, sterilete metalice)
- Boli neoplazice, decompensari cardiace
- Intoleranță la curent electric

Băile galvanice
1. Tehnica aplicării băilor galvanice 4 celulare.
Băile galvanice patru-celulare: apa introdusă în cele patru vase numite şi celule trebuie să fie
la temperatura corpului (34˚C până la 38˚C). În apă caldă (37˚-38˚C), putem să aplicăm
intensităţi mai mari, mai bine tolerate spre deosebire de apa rece care accentuează senzaţia
neplăcută dată de trecerea curentului. Se pot face aplicaţii patru-celulare, tricelulare,
bicelulare sau unicelulare. Curentul este aplicat prin intermediul unor electrozi de carbon,
care sunt scufundati in cuve pline cu apa. Pacientul introduce membrele superioare sau
inferioare sau toate cele patru membre in cuve, in jur de 15-20 de minute.
Baile galvanice utilizate in aplicatii patru, tri-, bi- sau unicelulare, contribuie la tratarea unor
regiuni mai intinse, beneficiind de colaborarea actiunii curentului continuu cu efectul termic al
apei.

2. Tehnica aplicării băilor galvanice 4 celulare ascendente.

Continuati întrebarea 1: ascendente: polarizate ( - ) membre superioare si ( + ) membre
inferioare ;
Efect ușor excitant și de creștere a tensiunii arteriale.

3. Tehnica aplicării băilor galvanice 4 celulare descendente.

Continuati întrebarea 1: descendente: polarizate ( + ) membre superioare si ( - ) membre
inferioare;
Efect sedativ, hipotensor.

4. Tehnica de lucru pentru baia generală Stanger.

Baia galvanica Stanger este o cadă izolată cu material plastic în care se află 8 electrozi fixați
pepereți. Curentul poate circula ascendent, descendent, transversal, în diagonala. Polul activ
este cel pozitiv.
Polul activ la galvanizare este electrodul (+)
Apa are temperatura de 36-37°C și concentrația maximă de 2 g/l NaCl pentru a putea
conduce bine curentul electric, iar intensitatea curentului se reglează în funcție de prescriptia
medicului și de senzatia subiectiva a pacientului: furnicatura placuta sau caldura (400-600
mA).
Durata tratamentului este de 15-30 minute.Se fac 6-12 ședințe la doua-trei zile.

5. Exemplificati variante de combinații ale polarității pentru băile galvanice.

Posibilitatile de aplicație sunt multiple:
- aplicații 4 celulare, descendente (membrele superioare la + și cele inferioare la -) care
cresc aportul sanguin în trenul inferior, sau ascendente (membrele superioare la - și
membrele inferioare la +) care cresc aportul sanguin în trenul superior,dar se folosesc mult
mai rar deoarece încarcă cordul exagerând efortul acestuia (risc de accidente),
- aplicații 3-2-1 celulare, cu diverse orientări ale curentului.
- racordarea tuturor vanelor folosite (4-3-2 sau 1) la aceeași polaritate, și plasarea unui
electrod placa indiferent pentru închiderea circuitului pe alta regiune a corpului, de ex. pe
torace. Sensul pe care îl are curentul galvanic ( ascendent, descendent ) poate cuprinde
întregul organism (aplicație 4 celulară), un singur hemicorp (aplicație 2 celulară membru
superior - membru inferior de aceeasi parte), trenul superior sau inferior (aplicatie 2
celulara de membre superioare/inferioare). Spuneam mai sus ca daca este necesar ca toate
vanele sa aiba aceeasi polaritate (ex. poliartrita reumatoida - subiectul are tumefactii
dureroase cvasisimetrice atât la mâini cât si la picioare, urmarim în principal efectul
analgetic, deci toate cele 4 vane se racordeaza la +), electrodul de sens invers trebuie
aplicat într-o alta zona a corpului (torace sau spate).

Clasic, exista posibilitatea aplicarii curentului galvanic în cazul bailor generale de tip Stanger
- tehnica ce se aplica într-o vana de plastic cu pereți dubli 200/90/65 cm (L/h/l), iar în
interiorul peretilor exista electrozi de cărbune de retorta. Pereții sunt acoperiti cu un
dielectric, pentru ca electrozii sa nu vina în contact cu pacientul. Apa în interiorul vanei are
temperatura 36-37°C, intensitatea de lucru pentru aceasta procedura fiind de 1000-1200 mA
din care 1/3 ajunge sub forma activa la nivelul organismului uman imersat în aceasta baie.
Exista posibilitatea cuplarii electrozilor, la nivel cranial si caudal, la o anumită polaritate,
astfel încât sensul curentului să fie ascendent sau descendent, ca și în cazul bailor galvanice
celulare; electrozii sunt perechi la toate nivelurile corpului.
Exista posibilitatea aplicării combinate a unei bai celulare cu un electrod-placa, plasat în alta
zona a corpului. Este vorba de o aplicație în care se cupleaza o baie unicelulara si
electrodul-placa: de ex. Se introduce mâna în vana si se aplica electrodul-placa (cca. 200
cm²) pe umăr, realizându-se o aplicație longitudinala. Tehnica cuplarii de acest tip se
utilizează în sindromul umăr - mâna, sindrom caracterizat de distrofia simpatica reflexa
posttraumatica a mâinii complicata cu periartrita de umar homolateral. De regula intensitatea
este de 10-20 mA, iar durata aplicației este de 15-20 min.
6. Explicati pregătirea vanelor pentru băile galvanice.
Inainte ca bolnavul sa introduca membrele in vane , se recomanda ca personalul care
executa procedura sa introduca mainile in toate vanele pentru a controla senzatia la fiecare
pol in parte pozitiv sau negative, bineinteles, cu aparatul pus in functione.

7. Polaritatea electrozilor activi în funcție de efectul urmărit.

Dacă se urmărește un efect analgetic, electrodul activ este cel pozitiv, iar dacă se urmărește
un effect excitant electrodul activ va fi cel negativ.
Dupa o serie de sedinte, se constata cresterea pragului sensibilitatii tactile si dureroase cu
actiune analgezica la nivelul electrodului pozitiv, proces cunoscut sub denumirea de
analgezie galvanica. Explicatia poate fi data prin fenomenul de anelectrotonus, cand
membranele celulare se hiperpolarizeaza si scade excitabilitatea dar si pe baza modificarilor
ionice dintre electrozi, provocate de deplasarea ionilor. La acestea se adauga actiunile
galvanizarii asupra sistemului nervos central, precum si asupra celui circulator.

Actiunea curentului galvanic asupra fibrelor nervoase motorii poate fi explicata astfel.
Catodul (electrodul negativ), utilizat ca electrod activ, produce o scadere a pragului de
excitatie a fibrelor motorii, cu cresterea excitabilitatii si efect de stimulare. O crestere sau o
scadere brusca a intensitatii curentului conduce la om contractie musculara prompta.
Aceasta actiune este utilizata in aplicatiile premergatoare cu scop de pregatire a fibrelor
musculare, inaintea tratamentului cu curenti excitatori pentru musculatura denervata.
Efecte polare:
- Creștere a excitabilitatii la catod
- Scădere a excitabilitatii la anod

Ionogalvanizarea (ionoforeza, ionizare, galvanoionoterapie)

1. Tehnica de aplicare a ionizarii la nivel lombosacral, în scop analgetic.
Electrozii se aplică ferm pe tegument prin intermediul unor invelisuri hidrofile din tifon
imbibate însubstanțe medicamentoase cu efect analgetic și sedativ :
- la anod : Mg 2+ - din 18g MgSO 4 + 0,5g NaOH la 1000 ml apa distilata - efect sedativ,
analgetic, desensibilizant;
- la catod : Acid salicilic - din 32g de salicilat de Na + 1g HCl - soluția astfel obținută este
obținută direct sub catod - efectele principale sunt antiinflamator local, analgetic,
keratolitic;
Se aplică transversal (paravertebral). Intensitatea se reglează de la potentiometru în funcție
de sensibitatea individului, pana se produce senzația de furnicături plăcute.
Dacă se urmărește un efect analgetic, electrodul activ este cel pozitiv.
2. Ionizarile transorbitale.
Sunt folosite ca mijloc terapeutic asociat si eficient în tratarea insomniilor, hipertensiunii
arteriale, sindroame migrenoase.
Substanțele medicamentoase din soluțiile aplicate se aleg în funcție de afecțiunea tratată :
- Calciu că sedativ al sistemului nervos în nevroze, migrene, spasmofilii
- Magneziul în hipertensiuni arteriale, migrene de origine vasculară
Cu aceste substanțe se îmbibă vata sau tifonul montate în electrodul special de tip ochelari
care se aplică pe ochi.
Durata ședinței este de 30 min, intensitatea aplicată fiind foarte redusă.
Se pot aplica : serii lungi de ședințe (15-25) repetate la intervale m-ai mari; serii scurte (6-10)
repetate la intervale mici, pentru un timp îndelungat - luni sau ani.

3. Substanțe folosite în ionogalvanizari.

Trebuie cunoscută încărcarea electrică a elementului chimic al cărui efect îl urmărim.
- La polul pozitiv (anod) : CaCl2, MgSO4, ZnSO4, Ioni metalici ( de sodiu, litiu, calciu,
magneziu, zinc, fier, cupru), alcaloizi, morfina, xilina, corticoizi, amoniu, adrenalină,
sulfamide, penicilina.
- La polul negativ (catod) : săruri de acizi organici, Br, Cl, I, acid salicilic, acid acetilic, acid
citric, acid sulfuric, acid azotic.

4. Substanțe medicamentoase, alese în funcție de afecțiunea tratată.

Acnee - histamina sol 0,2 %; adrenalină + sare de amoniu 5%
Eczeme - adrenalină + sare de amoniu 5%
Fistule - suflat de zinc (ZnSO 4 ) 1-2% pentru zinc
Hematoame superficiale - îndură de potasiu 3-5% (iod)
Conjunctivite - sulfat de zinc 0,25%(pt zinc)
Artrite - Novocaina 1-2%, dionina 0,25-0,5%; salicilat de sodiu 2-4% (pt salicilat)
Spondilita - Iodură de potasiu 3-5%(pt iod); hidrocortizon.

Curentul diadinamic.

1. Tehnica de aplicare la nivelul umărului

Tehnica aplicării curentului diadinamic la nivelul umărului constă în aplicarea transversală a
electrozilor (plaţi, de dimensiuni suficient de mari) de-o parte și de alta a zonei dureroase,
pozitionanduse astfel faţă în faţă.

2. Tehnica de aplicare pe regiunea toracala

Tehnica aplicării curentului diadinamic pe regiunea toracală constă în aplicarea
paravertebrala, pe regiunile rădăcinilor nervoase, cu electrozi plați de mărime adaptată de la
caz la caz; pot fi aplicați transversal și paralel cu coloana vertebrală - catodul pe locul
dureros sau de-a lungul coloanei, cu anodul proximal și catodul distal.

3. Tehnica aplicării în regiunea lombara

Tehnica aplicării curentului diadinamic în zona lombară constă în aplicarea paravertebrala,
pe regiunile rădăcinilor nervoase, cu electrozi plati de mărime adaptată de la caz la caz; pot
fi aplicați transversal și paralel cu coloana vertebrala - catodul pe locul dureros sau de-a
lungul coloanei, cu anodul proximal și catodul distal.

4. Tehnica de aplicare în gonartroza

Tehnica aplicării curentului diadinamic în cazul gonartrozei constă în aplicarea transversală
a electrozilor (plati, de dimensiuni suficient de mari) de o parte și de alta a zonei dureroase,
Pozitionandu-se astfel faţă în faţă.

5. Tehnica cu curenti diadinamic în scop analgetic.

Curentul diadinamic difazat fix este cel mai analgetic și are ca efect îmbunătățirea circulației
arteriale.
Efectul analgezic al curenților diadinamici se bazează pe stabilirea unei limite la care fluxul
de curent devine dureros. Prin reducerea valorii actuale la un nivel sub pragul durerii și
efectuarea unei proceduri de tratament de numai 30 de secunde, putem obține efectul unei
toleranțe sporite la durere.

6. Efectele terapeutice ale formelor clasice, curentului diadinamic.

Efectele curentului diadinamic diferă în funcție de forma sa :
- Curentul monofazat fix (MF) - curent pulsatil obținut din curentul sinusoidal de 50 Hz prin
anularea semiundei negative. Are efect dinamogen; efectul analgetic apare tardiv. Subiectiv,
se produc vibrații care acționează ca un masaj profund.
- Curentul difazat fix (DF) - Curent pulsatila obținut din curentul sinusoidal de 50 Hz prin
redresare, adică prin transformarea semiundei negative în semiunda pozitivă. Rezultă astfel
un curent cu frecvenţa de 100 Hz. Efectul sau principal este acela inhibitor (antialgic). Se
folosește ca formă de introducere înaintea aplicării celorlalte forme.
- Perioada scurtă (PS) - Se obține prin alternarea bruscă intre MF și DF cu ritm de 1
secundă. Efectul său principal este cel resorbtiv.
- Perioada lungă (PL) - se obține prin alternarea lentă între MF și DF într-un interval de 12
secunde. Efectul pronunțat este inhibitor (antalgic, miorelaxant)
- Ritmul sincopat (RS) - Se obține prin întreruperea ritmică a formei MF cu pauze de o
secundă. Este forma de curent folosită pentru stimulare musculară și are efect
decontracturant.

7. Reglarea intensității curentului diadinamic.

Intensitatea se reglează progresiv până se ajunge la senzația de vibrații nedureroase, bine
tolerate pana la pragul dureros. Intensitatea se crește în timpul tratamentului, sub pragul
dureros. Pentru obținerea contractiilor musculare - intensitatea crește la pragul de contractie
fără crampa musculară (acțiune dinamogena la frecvența de 50 Hz)

8. Indicațiile curentilor diadinamici

- Afecțiuni reumatismale, artroze, artrite, mialgii
- Boala varicoasa
- Stări după arsuri
- Astm bronsic
- Migrene

9. Contraindicatiile curentilor diadinamici

Curenţii diadinamici nu se folosesc în cazul persoanelor care prezintă leziuni, de tipul
dermatozelor. Ei mai sunt contraindicaţi persoanelor care au implantat un pacemaker (aparat
care transmite impulsuri electrice miocardului) ori alte stimulatoare electrice.
Totodată, sunt exceptate de la folosirea curenţilor diadinamici gravidele, persoanele care
prezintătulburări circulatorii şi cele bolnave de cancer. Hipertensivii şi persoanele cu TBC
trebuie să ceară sfatul medicului înainte de administrarea acestei terapii.

10. Modalitati de aplicare

- Aplicaţii pe puncte dureroase circumscrise (stabilite). Se folosesc electrozi mici, rotunzi,
egali. Polul negativ se aplică direct pe locul dureros iar cel pozitiv la 2-3 cm distanță.

- Aplicații transversale, la nivelul articulațiilor mari, zone musculare mari ale trunchiului și
membrelor. Electrozi folosiți : plaţi, suficient de mari așezați de o parte și de alta a zonei
dureroase.
- Aplicații longitudinale - de-a lungul unui nerv sau că-i vasculare. Electrodul pozitiv, mai
mare, se așează în apropierea zonei de emergenţa, iar cel negativ, mai mic, la distanta de
zona aferentă.

- Aplicații paravertebrale - regiunea rădăcinilor nervoase în mialgii paravertebrale cu

electrozi plati. Electrozii se aplică transversal și paralel cu Coloana vertebrală. Polul negativ
- pe regiunea dureroasă, polul pozitiv - pe cealaltă parte, sau electrozii de aceeași parte,
pozitivul proximal.

- Aplicații ganglionale - pe ganglionii vegetativi. Se folosesc electrozi mici, rotunzi. Electrod

negativ - pe ganglion, electrod pozitiv - la 2-3 cm distanță.

Electrostimularea
1. Modalitati de fixare a electrozilor în aplicațiile de electrostimulare
Modalitățile de fixare sunt :
- Tehnica bipolară
- Tehnica monopolara
Tehnica bipolară : Cei doi electrozi se aplică pe extremitățile mușchiului afectat.
Electrozilor negativ - care începe stimularea se aplică distal (situat cel mai departe faţă de un
punct de referință)
Electrodul pozitiv - se așează proximal (situat aproape de un punct de referință)
Această tehnică se aplică la denervarile accentuate.
Tehnica monopolara - Electrodul negativ se aplică pe pct motor al mușchiului. Electrodul
indifferent se fixează la capătul proximal al mușchiului.

2. Principii și condiții de respectat în aplicațiile de electrostimulare

- Pe fișa pacientului se menționează mișcarea ce trebuie redobândită prin tratament (flexie,
extensie).
- Pacientul trebuie sa se concentreze la tratament, să-și privească mișcarea, sa numere pe
timpul pauzei pt a începe singur mișcarea voluntară.
- Pacientul sa fie așezat în poziția cea mai adecvată pt a se putea trata segmentul afectat.
- Se face o încălzire locală înainte de începerea ședinței de electrostimulare pentru a se
duce mai mult oxigen la nivelul mușchiului tratat. Se pot face băi de la 37-39° de scurtă
durată (5-10 minute), microunde, unde scurte sau parafină.
- Se recomandă masaj înainte de stimulare.
- Înainte de ședință se poate folosi o aplicație locală de curent galvanic de 10 min.
- Durata tratamentului este nedefinită, uneori câteva luni.

Terapia musculaturii spastice

1.Tehnica de lucru a metodei Hufschmidt pentru spacticitatea membrelor inferioare
Vom prezenta modelul de aplicatie utilizand cuplul de aparate RS12-RS 10 , unde aparatul
RS 12 reprezinta circuitul 1 de excitatie ,iar RS 10 circuitul 2, cuplarea lor facandu-se cu
ajutorul unui cablu special ce face parte din accesoriile lui RS 10.
Reglarea parametrilor: manevrarea corespunzatoare a comutatoarelor aparatelor respective
Durata impulsurilor:
RS 12
-intre 0,1 ms -0.5 ms,iar frecventa lor de aprox 1 Hz( 1000 ms) pentru membrul superior
- intre 0.6-0.8 Hz ( 1660-1250 ms) pentru membrul inferior
RS 1 0
-timpul de intarziere dintre impulsurile celor 2 circuite intre 80-30 ms
-durata impulsurilor 0,1- 0,5 ms
Intensitatea curentului :
-sa produca o contractie musculara puternica fara senzatie cutanata neplacuta
Durata tratamentului:
-la o pozitionare segmentara maxim 10 minute
-la mai multe pozitionari successive durata totala a sedintei nu va depasi 40-50 de minute
-daca bolnavul sesizeaza febra musculara dupa primele sedinte de tratament,se va intercala
o zi pauza si se va scurta eventual durata aplicatiei
-se recomanda aplicatii zilnice , cel putin in etapa initiala a tratamentului
-daca efectul therapeutic se mentine,intervalul poate fi marit
-in general se aplica cel putin 12-18 sedinte
-daca rezultatul obtinut se reduce in cateva saptamani,tratamentul se instituie din nou
Sedinta de tratament:
-cuprinde cateva pozitionari successive de excitare musculara obtinuta prin amplasari ale
electrozilor celor 2 circuite dinspre extremitatea proximala a membrului superior spre
membrul inferior pe partea hemiplegica
-circuitul 1 de excitatie se aplica in general deasupra musculaturii spastice,iar circuitul 2
deasupra muschilor antagonisti corespunzatori
Electrozii:
-in forma de placa,mici, aplicati bipolar deasupra punctelor de excitatie ale muschiului
-se aplica pe un strat intermediar hidrofil bine umezit sau ca pasta de electrozi
-se fixeaza cu benzi elastic
Pozitionarea electrozilor:
Varianta 1
Circuitul de excitatie I- muschiul biceps femoral (flexor) si pe extensorii dorsali lungi ( in
portiunea distala),pe partea sanatoasa
Circuitul de excitatie II- pe muschiul fesier mijlociu (+) si pe muschii adductori ai coapsei sau
pe dreptul femoral (-) pe partea spastica.
Varianta 2
Circuitul de excitatie I- ca mai sus ,dar ipsilateral
Circuitul de excitatie II- ca mai sus,dar contralateral si apoi inversare
Atentie! S-a observant ca tratarea cu curenti de excitatie a musculaturii gambei produce
frecvent o accentuare a spasticitatii acesteia si ca atare se recomanda evitarea aplicatiei la
gamba.

2. Indicatiile metodei Hufschmid

- spasticitatea in pareze-paralizii de origine cerebrala,in special infantile,spasticitati
consecutive traumatismelor la nastere,fara atetoza
-leziuni traumatice cerebrale si medulare,cu exceptia paraplegiilor spastice
-pareze spastice din cadrul sclerozei in plagi
-hemipareze spastice dupa accidente vasculo-cerebrale cu rediro articulare dureroase
persistente
-boala Parkinson, in care se pot obtine ameliorari ale tonusului muscular

Curentul Trabert (ultra Reiz, sau 2-5 curent)

1. Tehnica de aplicare paravertebral-lombar.
Se folosesc electrozi de aceeași dimensiune în funcție de zonele tratate 3/4 cm, 6/8 cm, 8/12
cm, se aplică bipolar. Electrodul negativ se plasează pe locul dureros, iar cel pozitiv proximal
(în apropiere de catod (-) l-a 3-5 cm distanță.
În lumbago, electrozii pot fi așezați paravertebral în sens transversal.
Intensitatea crește până la senzația de vibrație suportabilă, nu trebuie depășită pt a nu se
instala o contractie dureroasă. La sfârșitul ședinței intensitatea se va scădea lent. Doza de
intensitate este de 15-20 mA pentru regiunea lombara.
2. Indicațiile terapeutice ale curentului Trabert.
- Manifestări dureroase din radiculopatiile de cauză vertebrală artrozica
- Artroze dureroase
- S. A. (spondilita anchilozanta)
- P. S. H.
- Miogeloze
- Stări posttraumatice : contuzii, entorse, luxații, întinderi tendo musculo-ligamentare.

TENS -stimulare nervoasă electrică transcutanata

1. Enumerati datele principale ale tehnicii de aplicare TENS
- Dozarea intensității - se alege în așa fel încât să se ajungă la stimularea fibrelor nervoase
groase. Se obține furnicături la limita tolerantă.
- Alegerea frecvenței - se face în funcție de caracterul durerii, acut sau cronic.
- Durata impulsului - trebuie sa fie reglabilă și se adaptează în funcție de frecvența folosită la
cazurile tratate.
- Durata ședinței - în funcție de afecțiuni și cazuri tratate se folosesc durate scurte (20 min).
În majoritatea cazurilor se aplică 20-60 min so Mai ear 2 ore sau chiar mai mult.
- Intervalul dintre ședințe - se stabilește în funcție din stările particulare, individuale de
durere și durata ameliorarii.

2. Principii și linii de orientare pentru poziționarea electrozilor, metoda TENS

- Electrozii se plasează direct pe suprafața dureroasă sau în imediata vecinătate.
- Dacă prima tentativă de așezare a electrozilor nu duce la o ameliorare se acționează
asupra rădăcinii nervoase principale a nervului periferic ce trece prin zona dureroasă. Dacă
este corect poziționată apare senzația de furnicături, înțepături.
- Dacă se aplică pe zona de durere iradiată trebuie sa se găsească zonele de stimulare
propria unde se află afecțiunea.

3. Indicații
- Reumatismul cronic degenerativ cu diverse localizari si stadii evolutive,
- Stările dureroase posttraumatice,
- Durerile din afectiunile neurologice periferice,
- Nevralgiile postherpetice,
- Durerile fantoma după amputatia membrelor,
- Durerile postanestezie,
- Sindroamele dureroase acute si cronice postoperatorii,
- Cicatricele și sindromul aderential postoperator,
- Sindromul algic care însoțește anuriile,
- Sindromul algic din carcinoame.

4. Contraindicaţii
- Pacemaker
- Afecțiuni / leziuni ale tegumentului din zona de tratat.
- TENS nu este adecvată pentru dureri acute severe.

5. Avantajele și dezavantajele metodei TENS

Avantaje :
- Gama largă de stări dureroase
- Stări dureroase care nu răspund la alte metode terapeutice
- Este netraumatizanta
- Poate fi aplicată de pacienți la domiciliu
Dezavantaje :
- Este un tratament simptomatic (urmărește vindecarea unei boli prin înlăturarea
simptomelor și nu a cauzelor)
- TENS este o opțiune de tratament care nu este întotdeauna eficientă; dacă pacientul nu
simte nici o ameliorare, tratamentul nu are rost să fie continuat.

Curenții de medie frecventa (1000 - 100.000 Hz / 1 kHz - 100 kHz).

Curentul interferential - NEMEC (CIF).
1. Tehnica aplicării curentilor interferentiali în boala artrozica.
In artroze, electrozii se aplică transversal sau paravertebral. Curentul trebuie sa interfereze
în punctul dureros. În general se alege un unghi de 45°, 60° sau 80° al curentului.
Polaritatea este aleasa în funcție de forma și localizarea afecțiunii (paralel sau în diagonală).
În general se folosește o formă de curent rotator.
O ședință poate dura între 15 - 20 minute. Nr de ședințe în funcție de stadiul boli de la 8 la
15 ședințe sau chiar mai mult.

2. Tehnica de aplicare a curentului Nemec la nivelul genunchiului - bilateral, cu doi

poli.
Pentru tehnica cu doi poli, circuitele se folosesc separat, cate unu pentru fiecare membru.
Electrozii se aplică transversal, de o parte și de alta a genunchiului.
Se folosesc electrozi clasici, plati, fixati cu benzi elastice. Electrozii se aplică ferm pe
tegument prin intermediul unor invelisuri hidrofile din tifon imbibate în soluții fiziologice sau
apă simplă.
În general se folosesc frecvente rapide de 80-100 Hz sau spectru 90-100 Hz cu scop
analgetic.
Se va avea grijă ca intensitatea curentului s-a fie crescută progresiv și la sfârșitul ședinței să
fie redusă de asemenea progresiv, prin manevrarea lentă a potentiometrului.
Pacientul sesizează de regulă o senzație de "furnicături" puternice, dar bine tolerate, plăcute.
Dozarea va fi la intensitate joasă sau medie. La frecvenţe mai mari sunt suportate intensitati
mai mari ale curentului decât la joasă frecvenţă, totuși intensitatea curentului nu vă fi dozata
la valori prea mari pentru a se evita instalarea unei contracții tetaniice.
Nu are importanta dacă senzația de curent slăbește în timpul ședinței, ca la aplicațiile de
joasă frecvenţă.
În general se indica ședințe de 15-20 min.
Acest procedeu folosește un singur curent de medie frecvenţă modulat.

3. Tehnica de aplicare a curentului interferential la nivelul cotului cu 4 poli.

Cei 4 electrozi se aplică transversal, de o parte și de alta a cotului, interferența realizându-se
astfel în centru.
Se folosesc electrozi clasici, plati, fixati cu benzi elastice. Electrozii se aplică ferm pe
tegument prin intermediul unor invelisuri hidrofile din tifon imbibate în soluții fiziologice sau
apă simplă. În general se folosesc frecvente rapide de 80-100 Hz sau spectru 90-100 Hz cu
scop analgetic. Se va avea grijă ca intensitatea curentului s-a fie crescută progresiv și la
sfârșitul ședinței să fie redusă de asemenea progresiv, prin manevrarea lentă a
potentiometrului.
Pacientul sesizează de regulă o senzație de "furnicături" puternice, dar bine tolerate, plăcute.
Dozarea va fi la intensitate joasă sau medie. La frecvenţe mai mari sunt suportate intensitati
mai mari ale curentului decât la joasă frecvenţă, totuși intensitatea curentului nu vă fi dozata
la valori prea mari pentru a se evita instalarea unei contracții tetaniice.
Nu are importanta dacă senzația de curent slăbește în timpul ședinței, ca la aplicațiile de
joasă frecvenţă.
În general se indica ședințe de 15-20 min.

4. Modul de execuție al tehnicii cinetice - curentul interferential

În tehnica cinetică se utilizează doi electrozi "mănușă" (palmari) care se aplică pe mâinile
terapeurului, fiind izolați electric de acestea. Fiecare electrod se leagă la câte un cablu.
Celelalte două cabluri se leagă la doi electrozi - placă fixați în tehnica statică.
Intensitatea curentului este reglata de pacient. Regiunea de tratat se află în zona de
interferență a curentilor. Prin mișcarea permanentă a electrozilor se produce o variație de
intensitate a curentului.
5. Tipuri și metode de electrozi utilizaţi în aplicațiile de curenti interferentiali.
a) Electrozii clasici sunt sub formă de placă (electrozi plaţi). Sunt confecționaţi din metal sau
cauciuc special, de dimensiuni diferite - 50, 100 sau 200 cm2. Ei se fixează cu benzi de
cauciuc sau se folosesc săculeți de nisip
b)Electrozi speciali - în tehnica de aplicare statică se pot folosi electrozi plaţi de diferite tipuri:
- Electrozi punctiformi - sunt patru electrozi cu diametrul de 4 mm, așezaţi diagonal, LA
distanță de 7 mm.
- Electrozi pentru ochi - sunt constituiți dintr-o mască oculara cu electrozi aplicați deasupra
globilor oculari și doi electrozi perniţă plasati în diagonală peste apofiza mastoida (spatele
urechii)
- Electrozi inelari toracici - sunt doi electrozi în formă de inel care se pot folosi și separat
- Electrozi palmari (mănușă) - sunt electrozi cu suprafață mare ce se aplică pe palmă și se
fixează cu benzi de cauciuc pe dosul mâinii
- Electrozi cu 4 câmpuri - o "pernă" plată (17/17 cu) cu 4 electrozi cu suprafață mare, dispuși
diagonal, numiți electrozi tetrapodali
- Electrozi cu două câmpuri - o pereche de perniţe plate (de 17-9,5 cu) cu câte 2 electrozi
mari; se aplică doar perechi.
c) Electrozi cu vid (vacuum) sau "ventuza" - ei pot fi utilizați separat sau în combinație cu
curenții interferentiali.
În aplicația combinata se folosesc :
- Doi electrozi -ventuza cu doi electrozi placă
- Patru electrozi -ventuza cu patru electrozi Placă

6. Tehnici de aplicație distale ale curentilor interferentiali.

Tehnicile distale se realizează prin aplicarea la distanță a celor două circuite, unul
aplecându-se la nivel lombar - abdominal so celalalt la nivelul labei piciorului. Electrozii se tip
placă se aplică transversal, de o parte și de alta a zonelor menționate anterior,
pozitionanduse astfel faţa în faţa. Se va avea grijă ca intensitatea curentului s-a fie crescută
progresiv și la sfârșitul ședinței să fie redusă de asemenea progresiv, prin manevrarea lentă
a potentiometrului.
Pacientul sesizează de regulă o senzație de "furnicături" puternice, dar bine tolerate, plăcute.
Dozarea va fi la intensitate joasă sau medie. La frecvenţe mai mari sunt suportate intensitati
mai mari ale curentului decât la joasă frecvenţă, totuși intensitatea curentului nu vă fi dozata
la valori prea mari pentru a se evita instalarea unei contracții tetanice.
Nu are importanta dacă senzația de curent slăbește în timpul ședinței, ca la aplicațiile de
joasă frecvenţă.
În general se indica ședințe de 15-20 min.
Egalizarea distanței dintre electrozi se realizează prin manevrarea clapete
Datorită distanței dintre electrozi apare un "curent de cuplaj" neplăcut; pentru a se corecta
este folosit un dispozitiv numit "egalizator de distanța". Corectarea distanței duce astfel la o
anulare a acestor efecte prin impiedicarea apariției curentilor secundari și la permiterea
folosirii optime necesare a curentului aplicat, în condiții de bună toleranță.
7. Enumerati variațiile de modulație ale frecvenţelor, cu efectele terapeutice obținute
În fct de efectul urmărit se aleg tipurile de frecvență oferit de tipul de aparat folosit :
a) Cu frecventă constantă numită și "manual" - frecventa constantă intre 0-100 Hz.
Se poate folosii:
- Frecvențele mici (sub 10 Hz) - efect excitomotor
- Frecvențele mijlocii (12-35-50 Hz) - efect decontracturant
- Frecvențele rapide (80-100 Hz) - efect analgetic
b) Cu frecvente variabile (modulate) ritmic - numită și "spectru"
- Modulaţia 0-10 Hz sau spectru 0-10 Hz. Frecventa curentului interferential variază liniar
crescător și apoi decrescator, în timp de 15 secunde de la 0-10 Hz se obține un efect
excitomotor .
- Modulatia 90-100 Hz sau spectru 90-100 Hz. Diferența frecvențelor celor doi curenti variază
liniar, crescător și apoi descrescator în timp de 15 secunde între 90-100 Hz, se obține un
efect analgetic
- Modulatia 0-100 Hz sau spectru 0-100 Hz. Diferența frecvențelor celor doi curenti variază
liniar, crescător și descrescator în timp de 15 secunde de la 0-100 Hz. Se obține o alternanță
ritmică de efect inhibitor, cu efect excitator, adică stări de relaxare alternând ritmic cu stări
de stimulare tisulara.

8. Efectele fiziologice - terapeutice ale curentului interferential

- Efect excitomotor pe musculatură - la frecvente ale modulatiei în amplitudini mici de la
0-10 Hz. Dacă mușchiul nu răspunde la curenții interferentiali prin contractie înseamnă că
inervaţia sa este afectată.
- Efect decontracturant - obținut la frecvente medii (12-35 Hz), mai ales cu frecventa variată
între 0-100 Hz prin alternare ritmică a stării de relaxare cu cea de stimulare a tesutului
muscular.
- Efect vasculotrofic , hiperemizant (crește circulația sanguină locală) și resorbtiv - se
realizează prin două modalitati de acțiune :
* Directă, pe vase
* Indirectă, prin gimnastica musculară
- Efect analgetic - produs prin diminuarea excitabilitatii dureroase. Apare la frecvențele
rapide între 80-100 Hz.
- Efect excitomotor - pe musculatura netedă se realizează cu orice formă de curent
interferential, mai ales la frecvente intre 12-35 Hz.

9. Indicațiile curentului Nemec

* Afecțiuni ale aparatului locomotor :
- Stări posttraumtice
- Entorse
- Luxatii
- Contuzii fără leziuni osoase
- Hematoame
* Afecțiuni vasculare periferice :
- Tulburări de circulatie (arteriala, venoasa, limfatica)
- Edeme
- Celulita
* Afecțiuni ginecologice :
- Anexite
- Necroanexite
* Afecțiuni ale organelor interne :
- Hepatite cronice
- Pancreatite cronice
- Gastrite, boli ulceroase
* Afecțiunii reno-urinare
- Edeme inflamatorii ale prostatei
- Incontinenta vezicala

10. Contraindicatiile curentului interferential

- Afecțiunii febrile
- TBC
- Neoplazii
- Toate procesele inflamatorii purulente
- Aplicații toracice în cazuri de tulburări cardiace organice, funcționale sau cu stimulator

Terapia cu înaltă frecvență (peste 100.000 Hz).

Undele scurte (US) - câmp condensator.
1. Tehnica de aplicare la nivelul genunchiului.
2. Tehnica de aplicare pe regiunea cervicală.
3. Tehnica de aplicare în artroza umărului.
4. Tehnica de aplicare la nivelul articulatiei coxo-femurale.
În cazul metodei în câmp condensator zona tratată este plasată între două plăci de
condensator (electrozi tip placă sau electrozi din cauciuc moale). Sub influenţa câmpului
electric de înaltă frecvenţă alternant are loc un proces periodic de schimb de sarcini în
ţesuturile tratate, care determină o încălzire uniformă la toate nivelurile regiunilor de ţesut
tratate.

Unde scurte - în câmp inductor .

1. Tehnica aplicării electrodului tip monedă la nivel lombar.
Metoda câmpului inductor foloseşte o bobină sub forma unui electrod de curent turbionar
(monodă) sau o diplodă. Curentul de înaltă frecvenţă trece prin bobină şi generează un câmp
magnetic variabil.

2. Tipuri de electrozi utilizati în terapia undelor scurte - câmp inductor.

- Cablu înfășurat în spirală circulară și amplasat într-un înveliș de pâslă, folosit în aplicațiile
pe suprafețele plane mari (dorsal, lombar)
- Cablu înfășurat în spirale în jurul regiunii tratate: membrele, o parte a corpului sau întregul
corp, acesta este electrodul solenoid cu lungime de 1,5 - 3 m.
- Electrodul "diploda" are două cabluri - bobina dispuse în două planuri ce formează un
diedru.
- Electrozii se tip monedă (cu diametru de 14-15 cm) sau minoda (cu diametrul de 5,5 cm) la
care cablul - bobina este amplasat în carcase rotunde din material plastic.

Terapia cu unde scurte.

1. Enumerati dozele de intensitate (de tratament) ale undelor scurte, cu echivalentul în
waţi.
- Doza I este cea mai slabă doza, numita și rece sau atermica, deoarece nu produce nici o
senzatie, situandu-se sub pragul de excitatie termica a tesuturilor corpului (5-10w),
- Doza II este slabă sau oligoterma, producand o senzație de căldură greu perceptibilă
(30-40w),
- Doza III este medie sau termica si produce o senzație de căldură plăcută (75-100w),
- Doza IV este puternica, forte sau hipertermica, producand o senzatie de caldura puternica,
nu întotdeauna agreata de pacienți (110-250w).

2. Explicati metoda subiectivă de dozare a intensității pentru câmpul de unde scurte.

Dozarea intensității câmpului de unde scurte variază în functie de sensibilitatea individuala la
caldura, de regiunea tratata, de felul, dimensiunea și distanta electrozilor fata de suprafața
tratată, de stadiul evolutiv al suferinței și de scopul urmărit. Se are în vedere și faptul ca un
țesut mai bine vascularizat pierde mai repede caldura și i se pot aplica valori mai mari.
Terapia cu unde scurte conduce la creșterea temperaturii locale cu 1-3°, creștere apreciata
atat subiectiv cat si obiectiv.

3. Efectele terapeutice derivate din acțiunea căldurii, pentru undele scurte.

- Asupra metabolismului : Crește necesarul de oxigen și de substrat nutritiv tisular; crește
catabolismul.
- Asupra circulației : hiperemie, eliberare de substanțe vasoactive, vasodilatatie, scăderea
tensiunii arteriale
- Asupra sistemului nervos : efect sedativ la nivelul SNC; crește excitabilitatea, viteza de
conducere, scade reobaza și scurtează cronaxia la nivelul SNP
- Asupra musculaturii : scade tonusul muscular
Efecte terapeutice : hiperemiant, analgetic, miorelaxant antispastic, activarea
metabolismului.

4. Proprietățile fiziologice ale undelor scurte.

- Nu au acțiune electrolitica și electrochimica - nu produc fenomene de polarizare
- Nu provoacă excitație neuromusculara
- Au efecte calorice de profunzime fără a produce leziuni cutanate

5. Recomandări și reguli pentru aplicațiile cu unde scurte.

- Pacientului i se va explica procedura în sine și va fi posturat corespunzător și confortabil,
tegumentul trebuie sa fie uscat și să nu prezinte tulburări de sensibilitate,
- Nu se accepta materiale metalice (osteosinteza, cercei, inele, agrafe, planul de sprijin), și
nici protezele auditive sau pace maker-ul cardiac,
- La metoda in camp condensator se accepta material textil uscat care sa între în
componenta dielectricului,
- Se interzice aplicarea procedurii in primele trei luni de sarcina,
- Este interzisă vecinătatea cu aparatele generatoare de joasa frecventa, la mai puțin de 6
metri (electrozii aparatului de unde scurte funcționează ca o antena de transmisie iar
cablurile aparatului de joasa frecventa funcționează ca o antene de recepție).
6. Alegerea și utilizarea electrozilor pentru aplicațiile cu unde scurte.
a) Tipul și natura electrozilor :
- Electrozi încapsulaţi (rigizi)
- Electrozi plaţi (flexibili) - pentru suprafețele corporale plane (ei se încălzesc superficial)
b) Dimensiunea electrozilor :
Se alege în funcție de suprafața tratată :
- Pt torace cei cu diametru de 170 mm
- Pt genunchi și sinusuri diametru de 130 mm
c) Distanța electrozilor faţă de suprafața regiunii tratate:
- La cei rigizi distanța este reglabilă prin culisarea unei tije mobile dirijată în cm
d) Poziția electrozilor este foarte importantă
- Bipolar și Monopolar (se așează paralel cu suprafața tratată.

7. Modalități de poziționare a electrozilor în aplicațiile cu unde scurte.

- Transversal - pt tratamentul articulațiilor
- Longitudinal - pt regiunea spatelui, trunchiului, membrelor
- În unghi drept

8. Indicațiile terapiei cu unde scurte.

a) Afectiuni ale aparatului locomotor:
- afectiuni reumatice cronice degenerative (gonartroza, spondilodiscartroze etc),
- afectiuni reumatice cronice inflamatorii (spondilita anchilozanta, poliartrita reumatoida),
- reumatism abarticular (bursite, tendinite, tenosinovite, periartrita, sindromul miofascial
dureros etc),
- sechele posttraumatice, cu sau fără sindrom algoneurodistrofic,
b) Afectiuni ale sistemului nervos:
- ale sistemului nervos periferic: nevralgii si neuromialgii (nevralgia Arnold), nevralgie
cervicobrahiala, nevralgii intercostale, lombosciatalgie, nevrite, pareze, paralizii (inclusiv a
nervilor faciali a frigore), mononeuropatii (de nerv radial, cubital, median),
- ale sistemului nervos central (drept metoda adjuvanta de creștere a vascularizatiei
locoregionale cu rol trofic muscular în cazuri de scleroza in placi, sechele postpoliomielita
etc),
c) Afectiuni cardiovasculare:
- în anginele pectorale, fără semne de afectare miocardica sau insuficienta cardiaca (aplicații
precordial dorsal),
- în tulburări ale circulației venoase periferice, în vederea ameliorării circulatiei de întoarcere
în degerături, în stadiile incipiente ale arteriopatiilor periferice ale membrelor (aplicații
lombare reflexe),
d) Afectiuni ale aparatului respirator (bronsite cronice, sechele post pleurezie
netuberculoasa, pleurite, unele forme de astm bronsic, etc),
e) Afectiuni ale aparatului digestiv (spasme esofagiene, sindrom colicativ funcțional
gastroduodenal și intestinal, constipatii cronice, diskinezii biliare, colecistopatii cronice
nelitiazice, periviscerite/sindrom aderential etc),
f) Afectiuni ale aparatului urogenital (hipertrofia de prostata, prostatite, pielocistite, sindrom
colicativ renourinar, orhite, epididimite etc).
g) Afectiuni ginecologice (anexite, metroanexite, parametrite cronice nespecifice, amenoree,
sterilitati secundare, unele mastite etc),
h) Afectiuni din sfera ORL (sinuzite frontale, maxilare, fronto-etmoidale, acute sau cronice,
faringite, laringite, unele otite externe, otitele medii cronice, catarul oto-tubar etc),
i) Afectiuni oftalmologice , cu protejarea cristalinului,
j) Afectiuni din sfera oro-maxilo-faciala (sindrom algic postextractie, algii dentare, gingivite,
stomatite, abcese peridentare, granuloame, unele parodontopatii etc),
k) Afectiuni dermatologice (furuncule, panaritii, hidrosadenite etc),
l) Tulburări endocrine (dereglari ale hipofizei, tiroidei, suprarenalei, pancreasului etc).

9. Principalele contraindicatii ale terapiei cu unde scurte.

- Procesele inflamatorii acute cu supuratii,
- Manifestările acute ale afectiunilor reumatice,
- Afectiuni cu tendinta la hemoragie (hemoptozii, ulcer gastrointestinal),
- Neoplasmul,
- Prezenta osteosintezelor metalice, pacemaker cardiac,
- Perioadele ciclului menstrual si sarcina.
- Terapia cu inalta frecventa pulsatila

Terapia cu inalta frecventa pulsatila

1.Tehnica de lucru pentru aplicatia cu aparatul Diapulse

Aparatul Diapuls e furnizeaza curenti de inalta frecventa de 27, 12 Megacicli cu o lungime de

unda de 11 m. Frecventa impulsurilor este dozata in 6 trepte,intre 80-600 impulsuri /s ,iar
penetratia esre impartita in trepte de la 1-6. Intensitatea energiei de lucru a aparatului este
cuprinsa intre 293- 975 wati, crescand odata cu cresterea frecventei impulsurilor. Durata
mare a pauzelor in raport cu durata impulsurilor face ca efectele calorice ale acestei inalte
energii sa se disperseze pana la disparitie,astfel incat efectele biologice au o durata mai
lunga si o estompare mai lenta.
Disiparea efectului caloric face ca aceasta procedura sa fie lipsita de efecte hipertermice
locale.
Emitatorul localizator al aparatului :
-se aplica la o distanta foarte mica de corpul omenesc ( max 2-3 cm), deoarece in conditiile
unui strat de aer interpus cat mai mic se Evita pierderea energiei electromagnetice .
-se poate aplica deasupra regiunilor si portiunilor acoperite de imbracaminte,aparate
gipsate,materiale sintetice,pansamente,inclusive asupra regiunilor ce contin elemente
metalice de contentie si osteosinteza
Modul de actiune:
- Campul electromagnetic al influenta miscarile ionice intra si
extracelulare,determinand echilibrarea pompelor de sodiu in celulele deregulate si
aflate in stare de depolarizare partiala, contribuind astfel la refacerea potentialelor
bioelectrice de la nivelul membranelor celulare si la repolarizarea celulelor
- Stimuleaza procesele anabolitice celulare din tesuturile tratate
- Creste afluxul sanguine periferic prin amplificarea vascularizatiei locale
- Influenteaza favorabil procesele de regenrare ale tesutului nervos
- Stimuleaza structurile celulare in mentinerea si cresterea capacitatilor histofunctionale
naturale de aparare si regenerare prin:
 Stimularea activitatii sistemului reticulo -histiocitar
 Cresterea nivelului sanguine al gamaglobulinelor
 Cresterea infiltratiei leucocitare
 Stimularea hematopoiezei
 Favorizarea formarii colagenului in procesele reparatorii tisulare

2. Datele principale ale metodologiei de aplicatie cu diapulse

Alegerea treptei de penetratie se face in functie de localizarea procesului patologic ,tipul

constitutional somatic si grosimea stratului celulo-adipos subcutanat.
Frecventa- 400-600/s
Numarul sedintelor se stabileste dupa evolutia procesului de ameliorare vindecare si dupa
stadiul evolutive al afectiunii tratate:
-suferinte acute-subacute- 4-8 aplicatii
-suferinte cornice- 10-14 aplicatii
Ritmul- zilnic o sedinta
Durata procedurii: 15 minute prin aplicarea localizatorului emitator pe regiunea afectata
Tehnica de lucru: indiferent de afectiunea tratata se recomanda sa urmeze imediat aplicarea
emitatorului pe una din regiunile:
 Hipocondrul drept- activarea bogatei vascularizatii hepatice
 Epigastru- actiune reflexogema
  Lombar- actiune asupra glandelor suprarenale
Aceasta secventa dureaza de obicei 10 minute si se utilizeaza valori ale frecventei si
penetratiei cu 1-2 trepte mai mici decat in prima parte.

3. Indicatiile terapeutice ale terapiei cu Diapulse

Aparatul locomotor:
-calusarea fracturilor este net favorizata ,scurtand procesul de consolidare cu peste 50 %
-fenomenele locale restante dupa demobilizarea fracturilor calusate,cu sau fara prezenta
sindromului algoneurodistrofic ,se amelioreaza mai repede
-osteoporozele posttraumatice
-stari posttraumatice ale partilor moi ( contuzii,hematoame), vindecarea fiind accelerate cu
peste 30-50 % din timp
- durioane plantare si digitale operate
-osteomielita
-bursite,capsulite retractile ,teno-sinovite
-artrite cu diferite localizari,inclusive poliartrita reumatoida
-artroze reactivate,hidrartroze

Afectiuni vasculare:
-ulcere varicoase ale gambelor
-arteriopatii periferice-trombageite Burger si arteriopatii aterosclerotice

Afectiuni respiratoria:
-sinuzite acute,cornice reincalzite

Afectiuni digestive:
-boala ulceroasa,ulcerul peptic
-colite acute si pusee de rectocolita ulcero-hemoragica
-diverticulite intestinale

Afectiuni uro-genitale:
-pielonefrite acute
-cistite acute hemoragice
-inflamatii pelvine: anexite,metroanexite,parametrite,mase aderentiale
Afectiuni stomatologice:
-procese dento-gingivale si buco-maxilare-gingivite,stomatite,peroicoronarite,piorei
alveolare,stari postinterventii stomatologice si bucomaxilofaciale

Afectiuni ale tegumentului:

-Herpes Zoster
- Arsurile-contribuie efectiv si decisive la calitatea reepitelizarilor si reducerea timpului de
vindecare , cu reducerea cheloidelor

4. Contraindicatiile terapiei cu Diapulse

Pace-maker cardiac

5.Efectele terapiei cu inalta frecventa pulsatila pe verigile fiziopatologice

- amelioreaza evident osteoporozele ,in special cele posttraumatice din cadrul sindromului
Sudeck
-accelereaza substantial procesul de calusare al fracturilor
-accelereaza evident resorbtia hematoamelor si rezolva spectacular inflamatiile infectioase si
neinfectioase
-reduce pana la disparitie edemul tisular si deteriorarile celulare produse
experimental,scurtand timpul de vindecare
-accelereaza evident cicatrizarea diferitelor plagi-accidentale sau postoperatorii-prin
reepitelizari bune si rapide
-grabeste vindecarea arsurilor prin stimularea tesutului de neoformatie cutanat
-previne si reduce cicatricile cheloide
-favorizeaza cicatrizarea si vindecarea ulcerelor varicoase
-realizeaza o topire a calcificarilor organizate in structura partilor moi din bursite si tendinite
-favorizeaza vindecarea ulcerului peptic
-diminueaza si combate spasmele musculaturii netede

Undele decimetrice

1. Tehnica de aplicatie a undelor decimetrice

Tehnica de aplicatie a undelor decimetrice lungi si scurte este mai simpla decat cea a
undelor scurte,principalele motivatii fiind:
- Se utilizeaza un singur electrod
- Miscarile pacientului in timpul sedintei nu modifica rezonanta circuitelor
 - Durata sedintelor de tratament este mai scurta
- Numarul sedintelor necesare dintr-o serie este mai mic
Pacientul ,partial dezbracat, vas ta culcat pe un pat ( confectionat din lemn) sau asezat pe un
scaun ( in functie de regiunea tratata)
O prescriptie corecta si complete trebuie sa cuprinda:
- Alegerea si specificarea timpului de emitator( localizator)
 Pentru efectele urmarite in straturile superficiale se folosesc emitatori :
circulari,cilindrici sau longitudinali.
Efectul de incalzire pe suprafata iradiata este:
* preponderant la periferia acesteia la emitatorii circulari
*uniform pe toata suprafata la cei cilindrici
*pe o intindere mai mare la cei longitudinali
 Pentru procesele localizate in profunzime se aleg electrozii cavitari
( scobiti)
- Pozitionarea localizatorului
 se manevreaza prin modificarea bratului articular al aparatului
 se asaza de regula perpendicular pe suprafata tratata
 distanta localizator-tegument trebuie sa fie de 5-8-10 cm la generatoarele
de unda de 69 de cm si de 2-5-10 la generatoarele de microunde, in functie
de marimea suprafetei pe care o iradiem si de specificatiile din prospectul
aparatului
- Dozarea intensitatii
 este in functie de dimensiunea localizatorului ,distanta fata de
tegument,grosimea stratului celulo-adipos al regiunii tratate,durata iradierii si
stadiul de evolutie al afectiunii
 dozele pot fi apreciate ca mici ,mijlocii si calde,in zone cuprinse intre 40 si
200 wati/cm2 ,reglate in functie de modelul aparatului cu ajutorul unor
claviaturi sau comutatoare,in dreptul unor trepte de dozaj marcate prin cifre
sau plaje colorate
 dozele mici sunt adresate stadiilor acute si subacute,cele mari se aplica in
manifestarile cornice ale afectiunilor tratate
- Durata sedintelor de tratament
 De obicei este specificata pe prospectele de utilizare ale aparatelor
 In general durata este de 3-5 minute pentru aplicatiile de unde decimetrice
de 69 de cm si 5-15 minute pentru microunde in functie de regiunea si
afectiunea tratata
 - Ritmul sedintelor-zilnic
- Numarul sedintelor- in genral 6-10 sedinte

2. Contraindicatii ale tratamentului cu unde decimetrice

a. Toate manifestarile patologice functionale si organice contraindicate termoterapiei
b. Regiunile corporale slab si defectuos irrigate,fiziologic si patologic ( ischemice)
c. Epifizele osoase la copii si la varsta de crestere
d. Regiunile care contin corpuri metalice, existente accidental, sau introduce therapeutic
e. Nu se iradiaza globii ocular,datorita riscului de producer a cataractei
f. Orice proces neoplazic
g. Procesele inflamatorii acute cu supuratii
h. Sarcina si ciclul menstrual ( in regiunea pelvina)

3. Modele de emitatoare utilizate in aplicatiile cu unde decimetrice

La undele de 69 de cm:
a. Emitatorul de camp cilindric sau rotund
b. Emitatorul de camp longitudinal
c. Emitatorul de camp scobit ( cavitar)
Emitatorul de camp cilindric si longitudinal sunt dipoli capacitiv :
- Campul radiant de ultrafrecventa inalta este proiectat spre substratul tratat dintr-o
singura directie
- Distanta la care aplicatia are un efect optim este de 5-10 cm
- Distantele trebuie precizate de uzinele producatoare ale aparatelor,daca aceasta nu
este respectata se deregleaza campul,scazand randamentul
- Repartizarea caldurii captate de tesuturi intre stratul adipos sic el muscular este de ¼
comparative cu raportul de 10/1 realizat prin metoda undelor scurte in camp
condensator
Emitatorul scobit are o forma dreptunghiulara si constituie cea mai eficienta forma de
incalzire tisulara locala a terapiei de inalta frecventa, in sensul ca produce o slaba incalzire a
a tegumentului si a tesutului subcutanat si o distributie relative uniforma a caldurii in toate
sectiunile zonei tratate,ca un effect termic optim de profunzime.
Valorile maxime ale campului se afla la nivelul laturilor perpendicular ale emitatorului ,pe
directia de emisie a undelor ( raport de ½ intre incalzirea tesutului gras fata de cel muscular),
in timp ce la mijlocul emitatorului se realizeaza un raport al efectului termic de 1/1 intre
tesutul gras si cel muscular.
Emitatorul scobit este cel mai indicat in aplicatiile pe segmentele corporale mari si pe
extremitati.
La microunde:
- emitatorul longitudinal. Campul electric realizat este paralel cu undele emise de
radiantul emitator,efectul producandu-se pe o suprafata intinsa
- emitatorul circular rotund. Se realizeaza campuri rotative,care,indifferent de asezarea
emitatorului fata de regiunea tratata, realizeaza o doza terapeutica optica ,pe zone
mai circumscrise

4. Indicatiile terapiei cu unde decimetrice

Afectiuni ale aparatului locomotor
- Diferite localizari ale reumatismului degenerative in stadii de reactivare
- Artrite de diferite forme si localizari
- Rheumatism abarticular in diverse forme si localizari
- Stari posttraumatice cu determinari numai ale partilor moi sau sechele post-fracturi
Manifestari dureroase din cadrul afectiunilor sistemului nervos periferic
- Nevralgii si nevrite diverse
Afectiuni ale aparatului circulator
- Sindrom Raynaud,tulburari vasomotorii functionale,arteriopatii in primele stadia,ulcere
varicoase,limfangite cornice
Afectiuni ale aparatului urogenital
- Anexite,metroanexite,salpingite,parametrite, pielocistite
Afectiuni ORL
- Laringite,sinuzite,otite medii

Terapia cu ultrasunete-Ultrasunetul ( UUS)

(pentru fiecare subiect in parte se va alege informatia necesara din toate subpunctele)
1.Tehnica aplicarii ultrasunetului
2.Tehnica aplicarii ultrasunetului in gonartroza
3.Tehnica aplicarii ultrasunetului in PSH
4.Tehnica aplicarii ultrasunetului in cuplaj indirect pentru glezna
5.Recomandari pentru aplicatiile cu ultrasunete

Reguli pentru o aplicare corecta:

- In incaperea in care se efectueaza tratamentul trebuie sa existe o temperature de
confort termic
- Patul sau scaunul pe care trebuie asezat pacientul trebuie sa fie confectionat din
lemn
- Aparatul cu ultrasunete va avea impamantarea asigurata
- Organismal trebuie sa se afle intr-o stare de echilibru termic general, starile febrile
fiind contraindicate
- Extremitatile cu circulatie deficitara trebuie preincalzite cu scurte bai partiale calde
pentru activizarea circulatiei generale
- Pacientul,inclusiv regiunea tratata trebuie sa se afle in pozitii cat mai relaxate
- Indiferent de metoda de cuplaj aplicata,regiunea tratata nu trebuie sa prezinte
compresiuni care sa stanjeneasca circulatia locala
-
Manevrearea aparatului:
- Se actioneaza comutatorul de pornire al acestuia,care poate fi rotative sau
basculant,in functie de modelul sau si ceasul semnalizator fixat la durata prescrisa
pentru sedinta
- Functionarea traductorului poate fi verificata prin aplicarea unei picaturi de ulei de
parafina sau alcool pe suprafata capului de tratament, iar daca se constata o
“fierbere” a acesteia functioneaza correct
- Se aplica traductorul pe zona ce urmeaza a fi tratata si prin actionarea comutatorului
de intensitate se fixeaza la doza prescrisa
- Comutatorulde fixare poate sa permita o cursa continua de manevrare sau trepte fixe
- La incheierea timpului scurs pentru desfasurarea sedintei de tratament, se readuc la
pozitiile initiale comutatoarele pentru dozajul intensitatii si de pornire a aparatului
- In timpul procedurii se recomanda sa nu se ridice capul traductorului de pe zona
tratata

Perfectionari ale aparatelor noi:

- Cuplajul automat cu ceasul
- Ceasul indica timpul efectiv de aplicare a tratamentului ,acesta nefunctionand atunci
cand contactul dintre suprafata traductorului si suprafata cutanata nu este intim
- Permit o dozare mai precisa a intensitatii: daca la un moment dat,peste 50% din
suprafata capului traductorului nu mai are contact cu tegumentul,are loc o avertizare
automata

Durata sedintelor de tratament:

- variaza in functie de suprafata regiunii tratate,afectiunea tratata si stadiul evolutiv al
acesteia
- durata unei aplicatii pe o zona este de 2-5 minute, iar la articulatii mai mari 6-10
minute, dar niciciodata nu mai mult de 10-15 minute pe mai multe zone tratate in
aceeasi sedinta
- in stadiile acute- sedinte scurte ; stadiile cornice-durata mai lunga( cicatrice cheloide,
boala Dupuytren,calcificari tendinoase, sclerodermiei )

Ritmul si numarul sedintelor:

- zilnic sau la 2 zile
- 6-15 sedinte ,seria putandu-se repeat in functie de rezultatele obtinute la 4-6
saptamani.

Recomandari pentru aplicatiile cu ultrasunete:

- Aplicatia de ultrasunet sa nu fi urmata imediat de alta procedura
- Nu este indicate succesiunea terapeutica masaj-ultrasunet sau ultrasunet masaj in
aceeasi jumatate de zi, deoarece acestea sunt doua proceduri cu actiune
asemanatoare ca terapie neuro-reflexa
- Este contraindicate aplicarea concomitenta a roentgenterapiei cu ultrasonoterapia pe
aceeasi regiune
- Aplicatiile cu ultrasunete pot preceda sedintele de kinetoterapie datorita actiunii
analgetice si miorelaxante ale celor dintai
- In anumite afectiuni se recomanda terapia combinate de sonoterapie cu curenti de
joasa frecventa in scopul unei potentari analgetice si miorelaxante ( ultrasunet si
curentii diadinamici)
Completare aplicare ultrasunet in gonartroza si PSH

Pentru tesuturile articulare si osoase:

- Cand tratam regiunile articulare ,cautam sa le pozitionam cat mai adecvat unei
aplicatii optime
- In cazul tratarii fracturilor se vor practica ferestre in aparatul gipsat pentru a putea
stimula cu energia ultrasonora formarea calusului
- Zonele cu vascularizatie superficiala evidenta din vecinatatea articulatiilor se vor evita
sau se vor trata cu intensitati reduse
- Se Evita tratarea ectaziilor venoase de pe fata interna a genunchilor
- Regiunile coloanei vertebrale se pot trata in ortostatism si in decubit ventral
- -umerii sunt cel mai bine tratati cu bratul in pozitie de abductie la 90 grade si in rotatie
externa sau interna in functie de caz
- Articulatiile degetelor mainii se recomanda sa fie mobilizate active in timpul
tratamentului ( aplicatia in apa ), prin miscari de flexie,extensie,lateralizare.
- Regiunile cu cresteri osoase aflate la suprafata trebuie evitate ( reflectarea undelor
ultrasonore de tesutul osos)

6.Metode de manevrare in aplicarea traductorului pe regiunea tratata

a. Metoda cinetica sau dinamica:
- cea mai frecvent folosita,care are avantajul uniformizarii maximelor si minimelor de
intensitate ,omogenizand efectele ultrasunetului in structuri tisulare diferite
- se executa miscari lente,in ritm constant, la acelasi nivel,in forma circulara,liniara,in
spirala sau sinusoidal
b. Metoda statica sau stationara:
- se utilizeaza mai rar,fiind uneori preferata- sub o forma semistatica (semimobila)- in
aplicatiile pe regiunile ganglionare,radiculare paravertebrale,miogeloze si calcificari
tendinoase, executandu-se miscari foarte lente

7. Formele de cuplaj ale ultrasunetului ( + ultrasonoforeza in artroza)

a. Cuplajul direct :
- Este forma cea mai frecvent utilizata
- Se aplica pe suprafete corporale plane ,netede si fara leziuni cutanate
- Se foloseste o substanta ( solutie) de contact,care se aplica pe suprafata regiunii
tratate
- Se recomanda sa nu fie rece ,pentru a nu provoca o reactive locala de vasocontrictie
- Interpunerea unei solutii de contact intre capul traductorului si tegument este
necesara pentru a avita reflectarea undelor oscilatorii ale ultrasunetelor de catre
straturile de aer
- Pelicula solutiei de contact preia energia ultrasonora emisa prin capul traductorului si
o transmite corpului
- Daca stratul solutiei de contact este prea gros,scade actiunea de profunzime a
ultrasunetului
- Se recomanda utilizarea uleiurilor minerale de parafina,vaselina sau a glicerinei
- Daca se urmareste o actiune mai superficiala ( in primele straturi tisulare,cutanat si
subcutanat), se poate aplica un unguent cu ulei de peste sau alta componenta
uleioasa asemanatoare, deci o substanta de contact mai densa ,care scade puterea
de penetratie in profunzime

b. Ultrasonoforeza (sonoforeza)
- Este tot un cuplaj direct,care se realizeaza cu ajutorul unor substante
medicamentoase inglobate in solutia de contact,aleasa in functie de scopul terapuetic
urmarit
- Materialul de contact este mai dens reducandu-se actiunea de profunzime
- durata aplicatiei
- O aplicatie termica prealabila poate argumenta patrunderea medicamentului in
tegument,implicit si indicele sonoforetic
- Sona tegumentara tratata cu ultrasunet isi imbunatateste capacitatea de resorbtie
pentru sedintele ulterioare

c. Cuplajul indirect
- Se face prin intermediul apei (subacval) in bai partiale ( mai frecvent) sau generale
- Avantajele metodei: asigura un cuplaj uniform si astfel se pot trata in mod
corespunzator segmentele corporale cu neregularitati de relief ( mana,articulatia
pumnului,picior,glezna,cot), zonele sensibile cu hiperestezii precum si regiunile care
prezinta plagi ulceroase si procese infectioase locale
- Se foloseste traductorul mare
- Vanele ( caditele) in care se aplica tratamentul trebuie sa fie confectionate din
material rau conductor de electricitate
- Dimensiunile acestora trebuie sa fie corespunzatoare,in sensul de a nu fi pre amici
,deoarece peretii lor reflecta undele ultrasonore care,prin interferare cu mediul
lichid,creaza un camp neuniform de tratament,precum si posibilitatea producerii de
unde stationare
- Dopurile pentru orificiile de evacuare din cauciuc
- Temperature apei 36-37 grade Celsius ,temperaturile joase scad intensitatea
ultrasunetului, iar cele ridicate o amplifica
- Apa din vana trebuie sa fie statute pentru a avea timp sa dispara bulele de gaz
aparute in apa
- Bulele de gaze formate si aderate de suprafata tegumentului regiunii cufundate in
apa trebuie indepartate inaintea inceperii tratamentului cu mana,cu o spatula sau o
bagheta
- Capul traductorului se aplica parallel cu suprafata regiunii, la o distanta de 2-3 cm,
imprimandui-se miscari line
- Traductorul se fixeaza la o tija cu rol de prelungitor pentru ca mana terapeutului sa nu
vina in contact cu oscilatiile ultrasonore propagate in apa ; in lipsa acesteia se va
folosi o manusa
- In cazul introducerii unei substante cu efect terapuetic in apa,utilizarea tijei prelungitor
devine obligatorie

8.Formele ultrasunetului
a. Ultrasunet in regim continuu
- este forma de unda ultrasonora longitudinala neintrerupta cu actiune continua
asupra mediului si in consecinta cu o producere permanenta a asa-numitului “
micromasaj tisular intern”
-dezavantaje: effect termic poate devein evident sau accentuat
b. Ultrasunet in regim discontinuu (cu impulsuri)
- este vorba de o intrerupere ritmica ,cu o anumita frecventa a ultrasunetului in camp
continuu tinandu-se cont si de forma,de durata impulsurilor,durata pauzei si frecventa
intercalarii acesteia
-forma impulsului poate fi dreptunghiulara ,trapezoida sau triunghiulara
-raportul dintre durata impulsului si periada de repetitie se numeste “coeficient de
umplere”
- aceasta forma prezinta avantajul de a evita sau a reduce efectul termic,potentand
pe cel analgetic si decontracturant
- intercalarea pauzelor ar crea posibilitati de “ refacere tisulara” evitand acomodarea
si suprasolicitarea tesuturilor tratate
- pentru practice terapeutica se recomanda raportul de ¼-1/5 ( durata impulsului fata
de perioada de repetitive)
- La o frecventa a impulsului de 1 Hz( 60 impulsuri/minut),durata perioadei de
impulsuri este de 1 s
-frecventa recomandata este de 50-100 Hz deoarece prezinta o buna actiune
analgetica
9.Principii de dozare a intensitatii ultrasunetului

Doza energiei ultrasonore aplicate are o mare importanta in conducerea si reusita acestei
forme de terapie fizica. Valoarea intensitatii utilizate in aplicatiile terapuetice depinde de o
serie de elemente:
- Regiunea tratata,are importanta si grosimea straturilor tisulare. Ex: la nivelul
articulatiilor neacoperite cu tesut muscular bogat -cum este cotul- trebuie utilizate
intensitati mici,deoarece undele ultrasonore sunt reflectate de os
- Profunzimea locului tratat- pt straturile mai profunde intensitati mai mari
- Forma de cuplaj-in aplicatiile subacvale se prescriu intensitati mai mari
- Metoda de manevrare a traductorului – in metoda statica se utilizeaza intensitati
reduse
- Calea de aplicare- in aplicatiile pe cale neuroreflexa se recomanda si se utilizeaza
intensitati de 0,2-0,3-0,5 W/cm2
- Natura afectiunii tratate: multe cazuri de spondilita ankilozanta suporta de la inceputul
tratamentului doze mai mari fata de alte situatii patologice,precum nevralgiile si
nevritele
- Stadiul afectiunii: in stadiile acute trebuie aplicate doze reduse ,in timp ce in stadiile
cornice pot fi prescrise doze mai mari
- Varsta pacientilor: pacientii cu varsta sub 18 ani si peste 60 li se prescriu doze mai
reduse
- Starea generala a pacientilor: la cazurile care prezinta labilitati
neurovegetative,obseala,somnolenta,cefalee se recomanda reducerea dozelor
In ceea ce priveste relatia dintre intensitate si durata sedintei de aplicatie, mentionam ca
“legea intensitate-durata=constant” din domeniul galvanoterapiei este valabila si in
ultrasonoterapie. Sedintele lungi cu intensitate scazuta au alt efect decat sedintele scurte de
intensitate mare.
Exista o limita inferioara pentru intensitatea tratamentului sub care nu se mai obtin efecte
terapeutice , si o alta limita superioara,peste care apar efecte nocive.
Se recomanda o dozare treptata ,incepand cu doze mici la primele sedinte,crescandu-se
apoi intensitatea,daca se considera necesar, in functie de reactiile immediate si tardive,
precum si de rezultatele obtinute.

10. Elemente caracteristice in cadrul tehnicii de aplicare a terapiei

combinate,ultrasunet -curent diadinamic
 - Ca solutie de cuplaj intre capul traductorului si suprafata cutanata a regiunii tratate
trebuie folosita o substanta speciala,care sa fie permeabila pentru ultrasunete ,cat si
buna conductoare electric pentru curenti diadinamici,asigurand astfel o transmitere
optima si corespunzatoare a energiei catre testuturile tratate: Aquasonic, Glycerolum
DAB7 si Glyzerin-Gele ,Pellmar.
- Electrodul active pentru aplicarea tratamentului il constituie traductorul de
ultrasunet ,care va fi racordat la polul negative
- Celalalt electrod este reprezentat de o placa metalica (introdusa intr-un invelis cu
support textil sau sintetic si bine umezit) racordata la polul pozitiv al aparatului
- Traductorului I se imprima miscari lente circulares au longitudinale,cu presiune
usoara
- Cea mai eficienta forma de aplicare a curentului diadinamic este PS precedata de DF
- Intensitatea pentru curentul diadinamic va fi 2-5 mA ,iar pentru ultrasunet intensitatea
se stabileste in functie de regimul utilizat,continuu sau cu impulsuri( intensitate mai
mica a curentului diadinamic si o durata mai scurta a aplicatiei,deoarece
concomitanta ii scade toleranta)
- Ultrasunetul 0,3 W/cm 2 in starile acute si 0,5-0,6 in stadiile cornice la forma continua
- Durata unei sedinte: 6-8 minute ( 2-3 pentru DF si 5-6 pentru PS)
- Tratamentul se va aplica zilnic sau la 2 zile,in serii de 6-10 sedinte in general
- Cand tratamentul este eficient trebuie sa se remarce efecte locale sesizabile dupa
primele 3-4 sedinte
- Cele mai bune rezultate: sindromul dureros miofacial.

11. Indicatiile tratamentului cu ultrasunete

Patologia aparatului locomotor de cauza reumatismala

-Reumatism degenerative -artroze,spondiloze

-Reumatism inflamagtor cronic-artrite ,spondilite
-Reumatism abarticular- mialgii,tendinite,tendinoze,PSh,epicondilite,sindrom miofascial
dureros,periostoze, algodistrofia “esentiala” , sindromul Sudeck, radiculopatii spondilogene
cervico-dorsalo-lombare.

Patologia aparatului locomotor de natura traumatica si ortopedica

- Fracturile recente:
 Fracturi de humerus: 12 fata de 6 sapt
  Fracturi de olecran: 9 fata de 5 sapt
 Fracturi ale oaselor gambei: 18 fata de 11 sapt
 Fracturi ale gleznei: 10 fata de 6 sapt
- Contuzii,entorse,luxatii,hematoame, algodistrofii posttraumatice
- Posturi vicioase,scolioze,deformari ale piciorului

Afectiuni dermatologice
- Cicatrice cheloide,plagi atone,ulcere trofice ale membrelor

Afectiuni locale sau generale ale tesutului colagen

- Fibrozite,dermatomiozite,miozite,sclerodemia progresiva
- Retractia aponevrozei palmare Dupuytren

Afectiuni neurologice
- Nevralgii si nevrite
- Sechele nevralgice dupa Herpes Zoster
- Nevroamele amputatiilor
- Distrofia musculara progresiva
- Sindroame spastice si hipertone din cauza piramidala sau extrapiramidala
CONTRAINDICATII: stadiile inflamatorii,recidivele active,starile
febrile,TBC,neoplaziile,starea generala alterata

Afectiuni circulatorii
- Arteriopatiile obliterante si angioneuropatiile de stadiile I si II
- Boala Raynaud

Afectiuni din cadrul medicinii interne

- Ulcer
- Bronhopatii cornice
- Astm bronsic

Ginecopatii
- Suferinte inflamatorii cornice uterine
- Dezobstrurarea trompelor
12. Contraindicatiile speciale ale ultrasunetului

Pe zonele corespunzatoare unor organe si tesuturi precum:

- Creier
- Maduva spinarii
- Ficatul
- Splina
- Uterul gravid
- Glandele sexuale
- Plamanii
- Cordul
- Marile vase
Pe zonele de crestere ale oaselor la copii si adolescent

13. Contraindicatii generale ale ultrasunetului

- modificari tegumentare,afectiuni cutanate diverse (infectioase,inflamatorii), tulburari
de sensibilitate cutanata
- tulburari de coagulare sanguine,fragilitate capilara de orice natura
- stari generale alterate,casexii
-tumori in toate stadiile evolutive,atat pre cat si postoperator
-Tuberculoza active indiferent de stadiu si localizare
-stari febrile de cauze cunoscute sau necunoscute
- fenomene inflamatorii acute de orice natura
-reumatismul articular acut
-insuficienta cardio-circulatorie, insuficienta coronariana,tulburarile de ritm cardiac
- calcificarea progresiva a peretilor arteriali

Fototerapia( terapia cu lumina,actinoterapie,helioterapie)

1. Actinoterapia ( radiatii ultraviolete -RUV)

Iradierile generale cu ultraviolete

- Se pot aplica pe colective de personae sau bolnavi si individual

- Iradierile colective se fac in incaperi incalzite,aerisite sau ventilate ,pe subiecti in
pozitii statice ( culcati,sezand) sau in miscare
- Indicatii:
 Rahitism
 astenie-anemie prin carenta solara sau alimentara
 persoane cu astenie fizica
 in medicina muncii la muncitorii care lucreaza in conditii lipsite de lumina
solara
- Iradierea individuala se poate face si ea in pozitii statice- in ortostatism sau sezand,
sau culcat ( cea mai des utilizata), precum si in miscare
- Bolnavul va fi complet dezbracat,protejat cu ochelari cu sticla colorata care nu permit
trecerea RUV, pentru prevenirea accidentelor oculare
- La aplicatia in pozitie imobila ,jumatate din durata sedintei se iradiaza fata anterioara
a corpului si a 2-a jumatate fata posterioara
- Lampa se aseaza perpendicular ,la aceeasi distanta pe tot parcursul sedintei si pusa
in functiune cu 5 minute inainte de aplicatie
- Tehnica de lucru:
 Lampa de la 150 cm distanta,cu durata progresiva,incepandu-se cu 1 minut
pentru fiecare dintre cele 2 fete corporale si crescand de la o sedinta la alta
cu cate 1 minut ,pana la o durata totala de 15 minute pentru o fata de corp
 Numarul sedintelor intre 10-20
 La aplicatiile pe subiecti in ortostatism si in miscare,distanta fata de sursa
de ultraviolet va fi de 150 cm la prima sedinta, cu scadere pana la 60 de cm
la ultima sedinta
 In timpul expunerii se executa o serie de miscari: exercitii de
gimnastica,inclusive respiratorie,flexiuni pe genunchi,miscari de member
superioare,rotindu-se treptat pentru a se expune intreaga suprafata a
corpului la iradierea ultravioleta
- Doze “slabe” ( suberitematoase si eritemul de gradul II ) – se aplica zilnic sau la 2 zile
si sunt indicate in pediatrie la rahitism, tetanie-spasmofilie, prematuritate si la adulti in
stari de debilitate,instabilitate a termoreglarii,unele dermatoze,tulburari trofice
cutanate
 - Dozele “medii”( eritemul de grad II )- de 2 ori pe saptamana si sunt indicate in scopuri
de stimulare generala a organismului,dereglari endocrine,afectiuni cu metabolismul
incetinit,disfunctii circulatorii periferice,boala astmatica.
- Dozele “forte” (eritemul de grad III) se aplica o data la 7-10-14 zile si sunt indicate
mai ales in iradierile locale asupra unor afectiuni dermatologice,unde urmarim
atingerea unor reactii flictenculare ale tegumentului
- La copii se recomanda aplicarea unor doze mai slabe,datorita sensibilitatii mai reduse
la ultraviolet fata de adulti
- Repetarea seriilor de expuneri la ultraviolet se poate face dupa minimum 6 saptamani

Iradierile locale cu ultraviolete

- Iradierile loale sau aplicatiile in doze-eritem se executa in campuri sau arii cutanate
bine delimitate, se obicei dreptunghiulare sau patrate,ale caror forma,dimensiune si
numar sunt precizate si circumscrise de medic, in functie de afectiunea tratata
- Ele produc un puternic eritem cutanat si se aplica totdeauna si obligatoriu dupa
biodoza
- In functie de aceasta se pot prescribe 3-4-5 biodoze ( adica durate de expunere),
restul suprafetei tegumentare se acopera cu cearsaful
- Campurile cutanate se iradiaza succesiv de la o sedinta la alta pe alta suprafata de
tegument ( la interval de 1-2 zile). Ex: intr-un sindrom lombosciatic ,se obisnuieste a
se iradia succesiv pe un traseu descendent de la regiunea lombara,de-a lungul
traiectului nervului sciatic,pana la glezna,pe partea cu exprimare masiva a nevralgiei
- Indicatii: reumatologie ( articulatiile afectate de artrite,artroze), diferite nevralgii si
neuromialgii, in dermatologie si in astmul bronsic

Principii si conditii respectate la efectuarea biodozimetriei

1. Biodozimetria trebuie sa fie efectuata cu aceeasi lampa cu care se va aplica

tratamentul
2. Pentru ca lampa sa emita intreg spectrul de ultraviolet ,se lasa sa functioneze 5
minute de la momentul aprinderii sale
3. Lampa trebuie asezata ( proiectata) perpendicular pe zona tegumentara testata, in
acest unghi de incidenta de 90 de grade obtinandu-se cea mai mare intensitate de
radiatie
4. Este indicat ca biodozimetria sa se efectueze pe aceleasi regiuni, sau regiuni
invecinate pe care se va aplica tratamentul,deoarece dupa cum s-a mentionat mai
inainte,sensibilitatea cutanata a corpului variaza de la regiune la regiune. De obicei
se testeaza abdominal si lombar.
5. Celelalte regiuni cutanate se acopera pentru protejare
6. Distanta dintre sursa de ultraviolet si regiunea de tratat are mare importanta in
determinarea intensitatii radiatiei
7. Rezultatul biodozimetriei se cerceteaza de obicei dupa 24 de ore
 Sa nu apara eritem- aceasta situatie se poate datora catorva cauze:
-sursa de ultraviolet prea slaba
-rezistenta tegumentara mai crescuta a regiunii sau a individului
-a fost o zona cutanata deja eritematizata
-a fost acoperita de cruste sau scuame mai groase
-subiectul a fost expus anterior la radiatia solara
 Sa apara ( in cazuri rare) un eritem precoce,fara perioada de latenta. Are o
nuanta rosu inchis si dureaza circa o ora. Este datorat:
-unei sensibilitati anormale de cauza patologica ( insuficienta
hepatica,dereglare endocrina, dereglare de invervatie simpatica)
- sarcina
-a unor tratamente medicamentoase
 Sa apara eritemul classic a carui intensitate poate avea 4 grade:
Gradul I-culoare rosie de intensitate slaba
Gradul II-rosu cu tenta neta,urmata de pigmentatie
Gradul III- o reactie putin pala,inconjurata de un lizereu rosu vin,urmata de
descuamare( apare la doze puternice sau la lampi bogate in RUV
gr.B
Gradul IV- rosu aprins cu aspect de arsura,insotit de edem, echivaland unei
expuneri de 20 de ori mai puternice decat eritemul de grad I,
cand apare la dozele obisnuite se presupune existenta unui
diabet
 Pentru stabilirea biodozei se folosesc dispozitive numite senziometre sau
biodozimetre ce se confectioneaza din hartie neagra,carton,postav,metal,
variind numarul si forma deschizaturilor practicate pe suprafata lor.
 In Romania se utilizeaza biodozimetrul Gorbacev ce este confectionat din
material plastic sau carton dublu,de forma dreptunghiulara ,prevazut cu 6
orificii patrate echidistante si o bucata din aceleasi material si de aceleasi
 dimensiuni,interpusa intre cele 2 fete pe care o mutam pentru descoperirea
succesiva a orificiilor.

Efectele clinice ,proprietatile terapeutice ale radiatiilor ultraviolete

1. Stimularea tegumentului- cu atat mai puternic cu cat cantitatea de RUV absorbita

este mai mare
2. Pigmentatia cutanata
3. Exfolierea cutanata- pentru a se obtine efectul droit ( indicat mai ales in psoriasis si
acne), se recomanda a se realiza eritemul de gr II ( in aplicatii pe zone restranse) sau
de grad I ( pe zone extinse)
4. Producerea vitaminei D – ajuta la prevenirea rahitismului
5. Efectul desensibilizant-antialgic- pe regiunile dureroase. Reactia eritematoasa
provoaca o iritatie locala importanta care diminua indubidabil durerea resimtita de
pacienti din structurile tisulare mai profunde. Amelioreaza durerile articulare sau
periarticulare in artroze si alte suferinte articulare reumatice. Cele mai bune efecte in
gonartroze, dar si in manifestarile abarticulare : epicondilite,tendinite,miogeloze
( sindrom myofascial,fibrozite dureroase sau Trigger Point). Se recomanda ca inainte
de iradierea locala sa se degreseze tegumentul cu alcool sau eter.
6. Efectul asupra hematopoiezei
7. Efectul dezinfectant- deriva din actiunea bactericida RUV al caror efect este urmarit in
aplicarea asupra unor plagi superficiale,infectii cutanate,ulcere atone
8. Efectele psihologice

Efectele clinice ale razelor infrarosii

Deriva din consecintele efectului caloric al acestora asupra organismului:

- Activarea circulatiei cu incalzire tisulara si resorbtia edemelor superficiale
- Miorelaxant si antialgic
- Stimularea catabolismului si sudatie

Indicatiile tratamentului cu raze ultraviolet

DERMATOLOGIE

a. Aplicatii locale cu doze exfoliante de eritem de gradul II sau III in functie de marimea
placardelor psoriazice si de rezistenta cutanata
b. Tratamente locale associate cu aplicatii de substante chimice fotosensibilizatoare
precum eozina si gudronul
c. Iradieri generale cu lampa la distanta,utilizand doze albe eritematoase, intr-un ritm de
2 expuneri pe saptamana, apoi 1 data/sapt timp de minimum 2 luni.
 In acnee doze eritem de gradul I si II, alte indicatii: alopecii ,pelada
 Cicatrice cheloide
 Eczeme in stadia subacute si cornice
 Furuncule si furuncul antracoid
 Degeraturi,eritemul pernio
 Herpes zoster
 Lupus vulgaris
 Ulcere cutanate atone si varicoase
 In ragadele mamelonare
 In piodermite,unele prurigouri,micoze cutanate

PEDIATRIE

Copiii mici nu se pigmenteaza sau se pigmenteaza foarte putin. Pragul lor de eritem
este foarte ridicat si toleranta lor nu este pe masura reactiei eritematoase,adica este
mult mai mica decat pragul, astfel incat la copii se incepe tratamentul cu ¼ biodoza,
progresiunea duratei sedintelor va fi lenta.
Copiii sunt foarte sensibili la ultraviolet,eritemul ii oboseste,le deranjeaza somnul,in
timp ce dozele slabe,suberitematoase ii calmeaza si le imbunatateste starea
generala.
Principalele indicatii terapeutice: rahitism,astmul bronsic,debilitatea fizica,
craniotabesul.

REUMATOLOGIE

- Artritele reumatoide
- Artrozele
- Periartritele
- Nevralgiile
- Sindromul algoneurodistrofic
- Reumatismul abarticular si algoneurodistrofic

TUBERCULOZA

ALTE AFECTIUNI
- Sindroame neurovegetative: hipersimpaticotoniile manifestate prin
tahicardie,extrasistole,sindroame spastice
viscerale( gastrointestinale,veziculare,colice)
- Unele tulburari endocrine: hipertiroidiile usoare, menopauza,unele tipuri de obezitate
- Astmul bronsic
- Afectiuni din sfera ORL: faring-amigdalite,rinite catarale persistente (cu sau fara
patogenie alergica), otite externe sau chiar si medii
- Afectiuni stomatologice: parodontopatii,stomatite,gingivite
- Afectiuni din sfera obstretica-ginecologica: vaginite,ragade mamelonare,echimoze
vulvare postpartum,hipogalactii,amenoree
- Afectiuni ale starii generale: la bolnavii surmenati dupa boli infectioase consumptive,
carente alimentare, la bolnavii anemici,inapetenti,cu pierderi ponderale,unele cazuri
de insomnia,surmenaje care scad capacitatea de munca fizica si intelectuala

ALTE UTILIZARI
- Iradierea sangelui
- Dezinfectia aerului,apei si a serului

CU SCOP PROFILACTIC

- La mineri pentru prevenirea consecintelor carentei de ultraviolete

Contraindicatiile actinoterapiei

- Tuberculoza pulmonara active

 - Neoplaziile
- Casexiile de orice cauza si inanitia
- Cardiopatiile decompensate,insuficienta cardiaca,ateroscleroza in stadia avansate
- Insufieciente hepatice si renale,nefritele cornice si severe
- Starile hemoragipare si tendinte in hemoragii,tromboflebite
- Hipertiroidia
- Diabetul zaharat
- Hematoporfirinemia
- Pacientii nervosi si iritabili
- Sarcina
- Tulburarile de pigmentatie
- Hipertensiunile arteriale consecutive pigmentatiei
- Fotosensibilitatile cutanate solare

2. Tratamentul cu raze infrarosii- RIR

Tratamentul cu raze infrarosii in camp inchis-baia de lumina generala

Tratamentul cu raze infrarosii in camp inchis-baia de lumina partiala

- Sunt proceduri care utilizeaza actiunea organismului a radiatiilor infrarosii si vizibile

emise de lampi cu incandescenta si applicate in spatiu inchis in dispozitive speciale
- Radiatiile infrarosii actioneaza pe de o parte direct asupra organismului si pe de alta
parte indirect,incalzind aerul si determinand prin intermediul acestuia o incalzire
importanta a corpului,provocand sudatie sau chiar scadere in greutate
- Baia de lumina-mai ales cea generala- se constituie o procedura de termoreglare
intense prin inducera termolizei

Dispozitivele utilizate pentru baile de lumina:

- Unele sunt pentru bai de lumina generale (complexe)- in care actiunea luminii
cuprinde intregul corp al bolnavului, altele mai mici pentru baile de lumina
partiale,care cuprind anumite regiuni ale corpului

Pentru baile de lumina generale:

  au forma unor dulapuri hexagonale,prevazute pe una din laturi cu un perete
mobil,o usa prin care intra pacientul si un capac ce lasa liber un orificiu
circular pentru cap
 pe unul din peretii laterali se afla un tablou de distributie a curentului electric
si comutatoarele corespunzatoare
 pe peretele superior se monteaza un termometru cu rezervorul inferior aflat
in interiorul baii pentru indicarea temperaturii
 in interiorul baii se afla un scaun-recomandabil ar fi cu pivotare pentru
reglarea la o inaltime potrivita a subiectului
 peretii interior sunt captusiti cu material izolant,sunt prevazuti cu lacase
dispuse in siruri ,tapetate cu metal reflectorizant si in care sunt montate
becuri( in jur de 40-50), al caror wataj se alege pentru a realiza o energie
calorica insemnata la 2000-2500 de wati, cee ace va duce la o incalzire a
aerului la temperature de 60-90 de grade Celsius.
 Numai 1/3 din caldura produsa de infrarosii se transmite organismului
 In functie de durata expunerii si scopul urmarit ,procedura poate fi aplicata
ca preincalzire in hidroterapie,cu cresterea temperaturii centrale a corpului
cu aproape 1 grad ( 37-37.8) in primele 10-15 minute

Baile de lumina partiale:

 Au forma unor jumatati de cilindru,placate in exterior cu material
lemnos,captusite in interior cu materiale izolante si inzestrate cu fasunguri
pentru 12-16-20 de becuri cu filament de carbune sau metalice de 25-60 W

Tehnica de aplicatie a procedurii:

Baia de lumina generala:

 Bolnavul se dezbraca complet si se aseaza pe scaunul cu inaltime reglabila
din interiorul acesteia
 Se inchid usa si cele 2 jumatati ale capacului ,modeland un cearsaf in jurul
gatului bolnavului astfel incat aerul cald din interiorul baii sa nu poata iesi
prin spatial liber ramas
 Se aplica o compresa rece pe fruntea bolnavului( eventual pe ceafa sau
termofor rece pe cap)
 Se aprin becurile,manipulanda comutatoarele din exterior,fie in totalitate,fie
partial in functie de efectul urmarit si de toleranta pacientului- element
 precizat de medic in prescriptia procedurii ,ca de altfel si durata
procedurii,urmarindu-se doar o preincalzire (5-10 minute) sau o sudatie
pronuntata ( 20-25-30 de minute)
 In timpul procedurii se urmareste temperature din interiorul baii si starea
bolnavului
 Este indicat sa fie schimbata compresa rece din 5 in 5 minute,iar dupa
terminarea procedurii se recomanda aplicarea unei proceduri de racier, de
obicei spalarea cu apa la temperatura de 22 de grade

Baile de lumina partiale:

 Pot fi superioare( pe jumatatea superioara a corpului,excluzand
extremitatea cefalica), sau inferioara ( incluzand bazinul si coapsele)
 Bolnavul dezbracat se aseaza pe pat in decubit ventral sau dorsal-dupa
scopul urmarit-si se aplica baia de lumina pe regiunea indicate
 Pentru a crea un spatiu inchis,se acopera baia impreuna cu bolnavul cu un
cearsaf si o patura,de asemenea si restul corpului ramas in afara baii
 Se aplica o compresa rece pe frunte
 Durata procedurii- intre 5-20 de minute
 Dupa expirarea timpului prescris se aplica bolnavului o procedura de racire
partiala- spalare cu apa la 22 grade
 Se pot utiliza si unele dispositive de expunere partiala adaptate prin
dimensiuni si forma anumitor regiuni: cervicala,umeri,member

Tehnica de aplicare a RIR in spatiu deschis cu lampa Sollux

Este destul de simpla,totusi trebuie sa se tina seama si sa se respecte anumiti parametri:

- Distanta de la sursa(lampa) la tegumentul iradiat:

 Intensitatea radiatiei variaza invers proportional cu patratul distantei: daca la
o distanta de 60 de cm la nivelul tegumentului se atinge o anumita cantitate
de energie,la o distanta de 30 de cm doza nu se dubleaza, ci este de 4 ori
mai mare
 Se fac aplicatii la o distanta de 50-80 cm

- Intensitatea radiatiilor:
  Poate fi moderata cu producerea unei senzatii agreabile; medie,cu sezatie
clara,dar suportabila si puternica sau foarte puternica pana la intoleranta
 Multe lampi sunt prevauzte cu un comutator de dozare a intensitatii in 3
trepte tolerabile de intensitate
- Durata sedintei: intre 5-20 de minute-in functie de indicatie si efectul urmarit: antialgic
si antispastic, antiinflamator, activare a circulatiei sau stimulare a metabolismului
- Regiunea indicata pentru iradiere- se lasa descoperita pentru aplicarea procedurii
- In timpul aplicatiei se recomanda supravegherea bolnavului pentru a se preintampina
producerea unor eventuale arsuri
- Niciun moment nu trebuie neglijata sau omisa realizarea unei temperature
corespunzatoare in incaperea unde se fac aplicatiile , pentru evitarea racirii sau a
unor reactii regionale sau generale nadorite a subiectilor tratati

Indicatiile RIR in spatiu deschis

- Afectiuni locale insotite de edeme inflamatorii si staza superficiala,in care

vasodilatatia produsa de caldura favorizeaza resorbtia edemului:
 Inflamatii ale pielii
 Plagi superficiale pe cale de cicatrizare
 Foliculite
 Furuncule
- Afectiuni insotite de reactii inaflamatorii ale tesuturilor interstititale si in
celulite,frecvent insotite de fenomene dureroase:
 Spondilozele
 Nevralgii
 Mialgii
 Tendinite
 Tenosinovite
 Artralgii
 Periartrite
 Stari contuzionale posttraumatice
- Catarele acute,subacute si cronice ale mucoaselor
- Leziunile cutanate de tipul plagilor postoperatorii
- Plagile atone
- Degeraturile
 - Radiodermitele
- Eritemele actinice
- Eczemele
- Piodermitele
- Cicatricile vicioase
- Tulburari ale circulatiei periferice:
 Cianoze ale extremitatilor
 Artrite obliterante insotite de tulburari trofice si racirea extremitatilor
- Stari spastice ale viscerelor abdominale

Indicatiile RIR in spatiu inchis

- Boli cu metabolism scazut: obezitate,hipotiroidie, diabet,diateze urice

- Boli reumatismale,indeosebi formele degenerative- boala artrozica, precum si
periartrite,neuromialgii diverse
- Intoxicatii cornice cu metale grele in care sudatia intense permite eliminarea acestora
- Afectiuni inflamatorii cronice si subacute ale organelor genitale feminine:
metroanexite, perimetrite
- Afectiuni cronice ale aparatului respirator: astm bronsic, bronsite cronice,
scleroemfizem pulmonar

Principalele contraindicatii ale terapiei cu raze infrarosii

- Nu se aplica in perioada imediat urmatoare a traumatismelor

- Hemoragii recente, existenta unor riscuri de hemoragii gastrointestinale
- Inflamatii acute,supuratii
- Boli sis tari febrile

3. Helioterapia-baia de lumina naturala,de origine solara cu RUV si RIR

Este desemnata prin acest termen,terapia -in diverse afectiuni- cu raze ultraviolet si infrarosii
naturale ( de origine solara).
Este vorba de o expunere la soare progresiva, foarte strict gradata,valabila in primul rand la
subiectii sensibili,adica pentru bolnavi,persoane debilitate,copii, batrani si blonzi.
Se acopera corpul cu un cearsaf si,apoi,regiunile corporale se descopera succesiv si
progresiv in sens caudal cranial.
Se va ajunge la o expunere totala de 3 ore,dupa care,din momentul desavarsirii pigmentatiei
durata expunerii se poate descreste.
Extremitatea cefalica nu se expune( se acopera capul)
Se pot face 1-3 sedinte de expunere pe zi si durata expunerii creste de la zi la zi cu cate 5
minute.

Ziua 1 2 3 4 5 6 7
Minute
Cap
Torace 5 10 15
Abdomen 10 15 20
Coapse 5 10 15 20
Gambe 5 10 15 20 25
Picior 5 10 15 20 25 30 35

In ceea ce priveste orarul optim pentru obtinerea celor mai benefice efecte ale RUV solare
asupra organismului, s-a apreciat a fi intre orele 9-11 dimineata.

Terapia prin campuri electrimagnetice de joasa frecventa – Magnetodiaflux-MDF

1.Tehnica aplicarii MDF

- se introduce in priza cordonul de alimentare

- Se cupleaza fisele celor patru bobine la prizele corespunzatoare de pe panoul
posterior
- Intrerupatoarele basculante de pe panoul frontal se aseaza pe pozitia 0- deconectat
Verificarea aparatului se executa astfel:
- Se comuta butonul pentru fixarea duratei tratamentului pentru o durata
oarecare,pentru ca numai astfel aparatul poate fi pus in functiune
- Se apasa butonul de pornire si aparatul incepe sa functioneze ( semnalizare prin
aprinderea lampii indicatoare de intrare in functiune a aparatului)
- Se manipuleaza comutatorul de alegere a regimului de lucru
- Se manipuleaza comutatorul de alegere a frecventei de aplicatie
- Se cupleaza si se decupleaza pe rand cele 4 bobine cu ajutorul intrerupatoarelor
basculante si se urmareste indicatia ampermetrului care trebuie sa indice o valoare
mai mare la cuplarea fiecarei bobine. Marimea deviatiei este in functie de tipul
bobinei, in regim sedativ (continuu) cu impulsuri de 100 Hz. Prin revenirea
 comutatorului pentru timp spre pozitia 0 se verifica mai intai existenta semnalului
sonor pentru terminarea tratamentului.
- Dupa terminarea acestor verificari se poate incepe tratamentul

1.1Tehnica aplicarii MDF in nevroze

- S-au ameliorat evident nu numai manifestarile clinice ale nevrozelor si tulburarile de
comportament( cu tendinte si ractii agresive) ci si tulburarile motorii de tipul ticurilor ,a
balbaielii.
- Aplicatiile cu magnetodiaflux au permis reducerea pana la suspendare a dozelor
medicatiei sedative si tranchilizante administrate
- Se aplica cele 2 bobine circulare
- In nevrozele astenice si anxioase ,in nevrozele infantile cu comportament agresiv, se
indica forma continua cu frecvente de 50-100 Hz, in sedinte cu durate de 12-20 de
minute
- In psihastenii,nevroze depressive , in formele cenestopatii se aplica formele interrupt
ritmic si aritmic in regim de 50 HZ, 50-100 HZ si 100 Hz , durata de 10-20 minute
- In formele clinice cu manifestari intricate se asociaza deseori forma continua cu cea
intrerupta
- La copii,formulele de aplicare sunt ca la tratamentul adultilor,dar cu durate reduse
corespunzator pe sedinta
- Se recomanda 2-3 serii successive de 12-14 sedinte la interval de 2-3 saptamani, dar
cu durate reduse corespunzator pe sedinta; apoi in primul an se vor mai aplica inca 4
serii pentru consolidarea rezultatelor
- Cele mai bune rezultate:
 50 Hz continuu 4 minute,urmat de 100 HZ continuu 8 minute
 14-16 sedinte zilnic/ 8-10 sedinte la 2 zile
 La varstnici- 20-22 sedinte
 Simptomele influentate: insomnia,irascibilitatea, agitatia
psihomotorie,cefaleea,cenestopatia

2. Aplicatia MDF in diabetul zaharat

Experienta practica a aratat rezultate bune obtinute prin aplicarea Magnetodiafluxului ca

tratament adjuvant in diabetul primar forma “grasa”, neinsulinodependent sau care necesita
insulina in doze mici,precum si in diabetele secundare cu hiperfunctiune a hipofizei ,tiroidei si
suprarenalei. Tratamentele de baza -dietetic si medicamentos se mentin.
Se fac aplicatii generale cu cele doua bobine circulare,forma continua, cu durate de 10-18
minute zilnic, 5-6 serii pe an.

3.Aplicatia MDF in bronsita cronica astmatiforma

Este mai dificil de ales forma de camp magnetic,ambele avand efecte favorabile, dar se ia in
calcul in functie de forma de astm si de tipul neurovegetativ al pacientului.
- Forma intrerupta este indicata la bolnavii de tip trofotrop cu dominanta parasimpatica
si la cazurile cu intense reactivitate bronsica la acetilcholina sau cu raspuns prompt si
complet al crizei la administrarea unui simpaticomimetic
- Formele continue se aplica mai des in cazurile cu hiperexcitabilitate corticala,la
anxiosi,la bolnavele cu debutul afectiunii in perioada climaxului,precum si la bolnavii
de tip ergotrop cu dominanta ortosimpatica. Se pot aplica ambele bobine circulare,
sau numai bobina cervicala,in regimuri de frecventa combinate,cu durate de 12-16
minute.
- La unele cazuri se pot combina formele de camp continuu cu intrerupt ritmic. Sunt
indicate 15-18 sedinte zilnic,cu repetarea seriei la 1-2 luni.
- Bronsita cronica astmatiforma beneficiaza mai ales de forma interrupt ritmic a
campului magnetic, in serii de pana la 20 de sedinte
-
4.Terapia cu MDF in consolidarea fracturilor

Accelerarea formarii calusului sub influenta campului magnetic este dovedita astazi de multi
cercetatori si practicieni din mai multe tari.
- Cercetatorii din Cluj au aratat ca sub Magnetodiaflux creste cu 18.1% depunerea de
calciu in os, modificari ale nivelului calciului total inregistrandu-se dupa 14 zile de
aplicatii
- Au fost luate in calcul ca mechanism de actiune,atat influentarea paratiroidei
-respectiv a secretie de parathormone-cat si o actiune strict locala de stimulare a
proceselor de diferentiere a celulelor osoase sau/si de activare circulatorie a zonei de
fractura
- Tratamentul se aplica cat mai precoce dupa realizarea contentiei
- Cea mai stimulatorie forma pentru procesul de calusare s-a dovedit a fi cea continua
la Magnetodiaflux
- Unii autori au utilizat numai bobinele localizatoare la focarul de fractura,altii au aplicat
in cadrul aceleasi sedinte, in timpul I cele 2 bobine circulare si in timpul II bobinele
localizatoare
 - Durata sedintelor applicate: 40-60 de minute
- Serile initiale: 20-40 de sedinte aplicate zilnic,apoi sedinte de intretinere in ritm de 2-3
/saptamana pana la degipsare
- Rezultatele favorabile obtinute in calusarea fracturilor justifica atentia acordata si
amploarea crescanda a aplicarii magnetoterapiei locale in tratamentul
pseudoartrozelor

5.Modul de producere a calusarii fracturilor prin aplicarea MDF

La nivlul osului exista “potentiale bioelectrice stabile” sau “ de baza”, manifestate la

suprafata osului si avand o sarcina electropozitiva fata de cavitatea medulara. Aceste
potentiale par a fi determinate de curentul sanguin si de gradientele ionice si extracelulare.
In caz de fracturi s-a constatat o crestere a potentialului negativ la nivelul focarului de
fractura. Aceasta negativare persista pana la cosnolidarea osoasa,zona fracturata revenind
ultima la normal. Acesta a fost denumit “ potential de fractura” si producerea sa s-ar datora
unei perturbatii locale a activitatii celulare normale raspunzatoare de potentialul stabil de
suprafata.Aceasta modificare a potentialului stabil “de suprafata” mai este pusa pe seama
virarii PH-ului cellular si (sau) modificarile enzimelor lisosomiale cu punct de plecare in
celulele aflate in stare “inflamatorie”.
Faptele de observatie experimentala care au stabilit existenta celor 3 potentiale electrice ale
osului ( “de presiune”, “bazal de suprafata” si “de fractura”) au permis deschiderea unui camp
larg de experimentare si aplicare clinica in utilizarea diverselor forme de energie electrica “
electromagnetica” ca agenti posibili de stimulare a ostogenezei. Potentialul de fractura ar fi
cel mai important in studierea si explicarea stimularii ostogenezei.
Pentru evaluarea experimentala a raspunsului osteogenetic au fost utilizate mai multe
metode:
- De stimulare a endostului,periostului sau a corticalei osoase
- De stimulare a fracturilor recente
- De stimulare a pseudoartrozelor confirmate
Dupa anii 70 aplicarea campurilor magnetice in scopul ostogenezei a castigat teren datorita
urmatoarelor motive:
- Este o metoda neinvaziva de introducere a curentului electric in organism
- S-a demonstrat experimental in vitro ca expunerea de culture celulare in campuri
electromagnetice cu impulsuri quasirectangulare de 200-300 us si frecvente propria,
produce o modificare a calciului la nivelul condrocitelor,stimuleaza dezvoltarea
lanturilor de AND in condrocite si hematii,favorizeaza incorporarea osoasa a calciului
 - Influentarea favorabila a osificarii a fost confirmata de numeroase experiente
effectuate in vitro pe caini si sobolani
Cu ocazia acestor experimentari se subliniaza necesitatea alegerii unor parametri optimi si
exacti ai campului magnetic: densitatea curentului,frecventa campului ,durata si forma
impulsului.
Forma impulsului curentului din bobinele magnetice are un rol determinant in introducerea
curentului in testuri, acesta parand a avea o importanta deosebita in “comportarea” celulelor
componente ale scheletului, in sensul unei stimulari care nu se poate obtine de exemplu cu
undele scurte si microunde.
Modul de producere a calusari prin aplicarea acestei metode terapeutice este explicat prin:
- Penetrarea vaselor sanguine dinspre marginile osului,participand astfel la remanierea
osoasa similara cu osificarea endocondrala normala
- Prin stimularea cineticii calciului din condrocite se produce calcificarea tesuturilor
fibrocartilaginoase in zona de pseudartroza
- Campul magnetic nu stimuleaza direct osteogeneza,dar prin calcificarea
fibrocondrocitelor se elimina orice efect de impiedicare a ostificarii de catre tesuturile
moi

6.Formele principale si distincte de camp magnetic

I. Forma continua:
- 50 Hz
- 100 Hz
- 50-100 Hz ( 6 s cu 50 Hz urmate fara pauza de 6 s cu 100 Hz)
II. Forma intrerupta ritmic
- 50 Hz ( 3 s 50 Hz, 3 secunde pauza)
- 100 Hz( 3 s 100 Hz, 3 s pauza)
- 50-100 Hz ( 3 s 50 Hz, 3 s pauza, 3 s 100 Hz, 3 secunde pauza)
III. Forma interrupt aritmic
- 50 Hz ( perioade variabile de 50 Hz intercalate cu pause de durate variabile care se
succeda in mod aleator)
- 100 Hz ( perioade variabile de 100 Hz intercalate cu pause de durate variabile care
se succeda in mod aleator)
- 50-100 Hz ( 6s cu 50 Hz, 6 s cu 100 Hz,intercalate cu pause inegale,totul
succesandu-se in mod aleator)

Asadar este vorba de formele :continua,intrerupta ritmic si interrupt aritmic.

Ele pot fi modulate in variantele de 50 Hz,100 Hz,50-100 Hz, rezulta de aici 9 formule
posibile de aplicare a campului magnetic ale caror efecte sunt dependente de frecventa
impulsurilor pe secunda si de alternanta acestor frecvente.
Alegerea formulelor de aplicare se va face bineinteles fata de scopul therapeutic
urmarit,afectiunea tratata,terenul constitutional si tipul de reactivitate neurovegetativa.

Aparatul Magnetodiaflux dispune de cateva tipuri de bobibe:

 2 bobine circulare de dimensiuni corespunzatoare cervicala si lombara: sunt
utilizate in aplicatiile generale
 2 bobine localizatoare de forma paralelipipedica si egale ca marime
Zona cervicala:
- Este bogata in cunoscutele zone reflexogene a caror actiune in reglarea cardio-
vasculara si respiratorie sunt cunoscute
Zona posterioara a regiunii cervicale:
- Este cunoscuta sub denumirea de “ gulerul lui Scerbac” – zona reflexogena cu rol
important in starea de veghe,inducand o stare generala “de bine”, de confort si tonus
general crescut cu tendinta dinamica
Aplicatiile de Magnetodiaflux se pot face si prin combinarea (simultana) a celor 3 tipuri de
bobine generatoare cu campuri de intensitate diferita,permitand astfel o diversificare
suficienta adresata scopurilor terapueitce dupa cazul tratat, in aceeasi sedinta de tratament.

7.Reguli generale de aplicare a MDF

- Amplasarea si utilizarea terapeutica a aparatelor se va face in cabinet separate de

alte procedure de electroterapie,care pot fi influentate de campuri magnetice
generate
- Paturile sau canapelele pe care se aseaza pacientul trebuie sa fie confectionate din
material menos si situate la o distanta de cel putin 3 m intre ele, pentru evitarea
influentarii recoproce intre campurile magnetice in functionarea sincrona a mai multor
aparate
- Se vor indeparta de pe corp obiectele metalice de dimensiuni mai mari pentru a se
evita concentrarea campurilor magnetice,precum si ceasurile pentru evitarea
dereglarii acestora
- La bolnavii purtatori de piese ortopedice metalice,se va evita aplicarea bobinelor in
vecinatatea acestora
- Aplicarea tratamentului la purtatorii de pace-maker cardiac este stric interzisa
 - Pacientul se aseaza in decubit dorsal,imbracat,dar lejer la gat,abdomen si extremitati
,pentru a se evita stanjenirea circulatiei sanguine
- Extremitatea cefalica va fi indreptata spre Polul Nord
- Bobinele cervicala si lombara vin in contact cu regiunea cervicala si lombara a
pacientului si se pozitioneaza cu sageata de pe bobina indreptata spre extremitatea
cefalica a pacientului
- Bobinele localizatoare se pozitioneaza corespunzator polilor insemnati cu simbolurile
respective N-S, pe regiunea tratata
- Dupa terminarea sedintei de tratament la toate regiunile prescrise,bobinele se aseaza
pe patul de tratament sau pe masuta ajutatoare,bobinele cervicala si lombara se scot
prin partea superioara a corpului si se aseaza pe pat pentru o noua aplicatie
terapeutica

8.Forma de aplicare a campurilor magnetice si efectul lor in functie de bioritmul

zilei

La un subiect cu constitutie predominant trofotropa,aplicarea unei sedinte de

Magnetodiaflux cu forma continua-mai ales seara- reprezinta un tratament facilitant al
propriei stari trofotrope,parasimpaticomimetice,dupa cum, aplicarea formei intrerupte
in cursul diminetii reprezinta un tratament de inhibitie a starii trofotrope si de
promovare a starii ergotrope de reactivitate.
In pratica de zi cu zi ne intalnim cu numeroase tipuri constitutionale intermediare” de
mijloc”:
 La aceste cazuri este bine sa dirijam tratamentul prin urmarire si tatonare
zilnica la primele sedinte pentru a stabili forma cea mai adecvata tolerantei
si raspunsului therapeutic
 Frecventele cu valori sub 10 Hz au efect vagotomizant iar cele de 50 Hz au
un efect de stimulare a SNV, in sensul unei simpaticotonii

9. Indicatiile terapiei prin campuri magnetice de joasa frecventa

Afectiunile reumatismale
 Reumatismul degenerativ
 Reumatismul abarticular
 Reumatismul inflamator
Sechelele posttraumatice
 Plagi,contuzii,hematoame musculare
 Entorse,stari dupa rupture musculotendinoase
 Sechele poostfracturi de member,cu sau fara algodistrofie
 Consolidarea fracturilor
Afectiuni neuropsihice
 Nevrozele
 Distoniile neurovegetative
 Afectiuni organice ale sistemului nervos
Afectiuni cardiovasculare
 Boli vasculare periferice functionale
 Boli vasculare periferice organice
 Ateroscleroza cerebrala
 Hipertensiunea arteriala
Afectiuni respiratorii
 Astm bronsic
 Bronsita cronica astmatiforma
 Traheobronsita spastica
 Pseudoastm nevrotic
Afectiuni digestive
 Ulcer gatro-duodenal
 Gastrite cronice
 Enterocolopatia cronica nespecifica
 Diskineziile biliare cu hipertonie si hiperkinezie
 Diskinezii cu hipotonie veziculara
Afectiuni endocrine
 Diabetul zaharat
 Hipertiroidia
Afectiuni ginecologice
 Dismenoreea
 Tulburari menstruale functionale- hipermenoreea,menometrorargia
functionala, polimenoreea,hipomenoreea,oligomenorrea
 Metroanexitele cronice nespecifice
 Cervicitele cronice nespecifice
  Tulburari de climax si preclimax

10.Contraindicatiile aplicatiilor cu MDF

- Purtatorii de peace-maker
- Bolile de sange ( anemii,leucoze,trombocitopenii)
- Starile hemoragice,indiferent de cauza si localizare
- Bolile infectioase,starile febrile
- Tumorile maligne
- Insuficienta renala
- Sindroame endocrine majore ( acromegalia, boala Basedow, Simonds, Cushing,
Addison,feocromocitom)
- Tuberculoza pulmonara si extrapulmonara activa
- Psihoze decompensate,epilepsie
- Sarcina

Laserterapia-LASER-amplificarea luminii prin stimularea emisiei de radiatie

1. Tehnica de aplicare a terapiei Laser in artroze

2. Efectele terapiei laser
3. Indicatiile laserterapiei
4. Tipuri de emitatoare radiante-sonde in terapia laser
5. Contraindicatiile laserterapiei

In aplicatiile medicale,radiatia Laser incidenta pe tesut produce o serie de procese

fizice,biologice si fiziologice. Intensitatea si efectul acestei radiatii depend in primul rand de
puterea radiatiilor emise.
Este vorba de radiatii electromagnetice coerente “monocromatice” cu lungimi de unda
cuprinse intre 100 nanometri si 2 milimetri, deci un domeniu spectral foarte ingust.
In functie de intensitatea radiatiilor LASER ,variaza efectele biologice si implicit indicatiile
medicale ( diagnostic sau terapeutice)
In terapia cu LASER -i de putere (intensitate) mica sunt folositi in general cei cu valoare de
lucru de 10-90 mW
Aplicatiile medicale ale LASER-ilor se datoreaza unor caracteristici specifice acestor radiatii:
- Stralucirea intense-proprietate care poate fi utilizata pentru focalizarea fasciculelor
- Interactia fara contact cu tegumentul tratat
In aplicatiile medicale,radiatia LASER poate suferi patru procese importante:
 - Reflectarea la suprafata
- Absorbtia partiala intratisulara (in apa tisulara sau in absorbanti denumiti cromofori-
de tipul hemoglobinei si melaninei)
- Disipare intratisulara
- “transmisie” intratisulara
Domeniile medicale de aplicatie sunt multiple:
- Oftalmologie
- Neurochirurgie
- ORL
- Stomatologie
- Ginecologie-urologie
- Cardiologie
- Dermatologie
- Ortopedie
In tratamentul bolilor aparatului locomotor ( artroze,tendinite,intinderi si contuzii
musculare,retractii cicatriceale,calcificari intratendinoase) , LASER-ul de mica putere este
considerat a fi un mijloc therapeutic asociat in cadrul balneofizioterapiei. In acest domeniu
sunt utilizate instilatiile cu Heliu-Neon si/sau cu diode LASER.
Indicatiile LASER-terapiei in aceste patologii se bazeaza pe urmatoarele efecte:
- Antialgic
- Antiinflamator
- Stimularea metabolismului celular( singur sau asociat cu magenetoterapia) si a
circulatiei arterio-venoase
Aparatele utilizate au emitatoul radiant de diferite modele si dimensiuni,inclusive tipul “sonda”
Tehnica de aplicatie trebuie sa tina cont si de procesul patologic tratat si scopul urmarit.
In tratamentul afectiunilor superficiale , la o putere de penetratie a radiatiilor din acest
spectru de 2-4 mm, se aleg puteri mai scazute ,adica in jur de 10 mW.
In tratarea proceselor mai profunde,pentru a realiza o penetratie de 5-7-10 cm, se utilizeaza
aparate mai performante, care sa furnizeze puteri minime de 25 mW. In functie de efectul
urmarit,se recurge la modularea frecventelor:
- Pentru efectul stimulator( local) se recomanda frecvente de 5 Hz
- Pentru efectul analgezic si myorelaxant,frecvente de 10 Hz
Durata sedintelor este in functie de evolutia afectiunii sub tratament:
- Pentru tratamentul tendinitelor,epicondilitelor,calcificarilor intratendinoase,contuzilor
musculare,bolii Dupuytren,retracturilor cicatriceale,artroze – se recomanda aplicatii cu
puterea curpinsa intre 10-25 mW, cu frecvente cuprinse intre 5-10Hz, cu o serie de 6-
8 sedinte ( BTL modelul 10)
La aparatele din gama BTL modelul 2000,pentru emitatorul de tip sonda cu spectrul de
radiatie in infrarosu,destinate tratamentelor in ortopedie si recuperare,sunt specificate
urmatoarele caracteristici: 830 nm lungime de unda,50 mW puterea pe sonda si 0,1-200 Hz
frecventa.
Aparatele furnizate de firma A.S.A, ofera urmatoarele posibilitati terapeutice:
- Modele de aparate fixe (stationare) si portabile
- Sisteme (modalitati) de aplicare – local si general- (cu mod de proiectie vertical sau
orizontal)
- Regimul de radiatii: continuu si cu impulsuri
- Lungimea de unda: in diferite trepte ,intre 650 nm si 1000 nm
- Puterea (intensitatea) de emisie a radiatiilor: ajustabila in diferite trepte,intre 1 mW si
1000 mW
- Frecventa impulsurilor- ajustabila intre 1 Hz si 10000 Hz
- Durata impulsurilor- intre 50 ns si 200 ns

Contraindicatii laserterapie:

 Carcinoame
 Pacienți bolnavi psihic
 Sensibilitate crescută la laser
 Nu se iradiază uterul gravid, țesutul care prezintă hemoragie sau infecție, gonadele
 Se evită iradierea cu laser a pacienților cu un istoric in boala epileptica
 Se evită regiunile epifizare active la copii
 la cardiaci pe zona precordiala, ganglioni simpatici, nerv vag
 imediat dupa injectii locale cu steroizi depot
 istoric de fotosensibilitate
 dupa AINS pe cale generala (raspuns mai tardiv la laser)
 dupa AINS sau AIS administrate pe cale locala
 epilepsie

Indicatii laserterapie:
 -suferinte ale aparatului locomotor: entorse, luxatii, tendinite, tenosenovite, artroze,
periartrita scapulohumerala, durere cervicala, dureri lombare joase, capsulite, artrite,
poliartrita reumatoida, sindromul de tunel cardian, fracturi, calusare intarziata
– in durerea cronica din nevralgia de trigemen, herpes zoster, fasciita plantara,
lombosacralgia cronica, fibromialgia, sindromul miofascial
– afectiuni dermatologice: acnee, eczeme, herpes simplex, veruci, cicatrici
– leziuni tegumentare trofice (din neuropatii, vasculopatii), plagi post operatorii, leziuni de
decubit (escare)
– afectiuni ginecologice
– afectiuni stomatologice

Tratamentul cu lumina polarizata policromatica- Sistemul Bionic

1. Elementele tehnicii de aplicatie cu Bioptron

Banda de emisie a acesteia are lungimi de unda cuprinse intre 400-2000 nanometri,adica
raze luminoase si o mica parte din spectrul infrarosu.
Sistemul si dispozitivele concepute si produse utilizeaza lumina polarizata. Aceasta se
realizeaza prin utilizarea in principal a proprietatii de reflexive a razelor luminoase prin mai
multe planuri paralele reprezentate de oglinzi sau filtre. Prin aceasta metoda , 95% din
energia luminoasa emisa va fi polarizata. Sistemul bionic realizeaza o lumina
incoerenta,policromatica.
Efectele biofizice si biologice:
- Cresterea permeabilitatii membranelor celulare
- Stimularea potentialului de actiune al membranelor
- Cresterea fluxului sanguine
- Stimularea regenerarii tisulare
Caracteristicile principale ale sistemului Bioptron sunt:
- Dozarea energiei luminoase se exprima in miliwati/cm 2 si se face in functie de
marimea suprafetei cutanate,intensitatea sursei si distanta de la sursa la suprafata
tratata
- Intensitatea sursei de energie (furnizata de o lampa cu halogen) este constanta: 20
wati la modelul I si 100 wati la modelul II
- Intensitatea energiei emise pe suprafata este de 40 mW/cm2
- Suprafata de emisie a capului emitatorului este de 18 cm2
- Puterea de penetratie in corp este de pana la 2.5 cm
-
Elementele tehnicii de aplicatie:
- Focarul de emisie se aplica la o distanta de 5 cm de tegument,perpendicular si fara a
se misca in timpul aplicatiei
- Durata unei sedinte 4-6-8 minute ( in functie de natura si gravitatea afectiunii)
- 2 aplicatii/zi , in numar de 7-12 sedinte zilnice
Domeniile de indicatii

Terapia cu lumina BIOPTRON poate fi folosita ca terapie complementara pentru tratarea

urmatoarelor tipuri de afectiuni ortopedice si reumatice :
In reumatologie:
♦  osteoartrita;
♦  artrita reumatoida (cronica);
♦  artroza.
In fizioterapie:
♦  dureri lombare;
♦  dureri de umar si de gat;
♦  sindromul tunelului carpian;
♦  cicatrice.
In medicina sportiva - afectiuni ale tesuturilor moi, tendoane si ligamente:
♦  spasme musculare;
♦  luxatii, entorse, contuzii;
♦  rupturi de ligament si musculare;
♦  tendinite;
♦  cotul tenismanului.
 
BIOPTRON PENTRU VINDECAREA PLAGILOR
Terapia cu lumina BIOPTRON poate fi folosita ca terapie complementara pentru vindecarea
urmatoarelor tipuri de plagi:
♦  plagi dupa traumatisme (rani);
♦  arsuri;
♦  plagi post-chirurgicale;
♦  ulcere varicoase ale gambei;
♦  ulcere de decubit (ulcere de presiune).
 
BIOPTRON PENTRU INDICATII DERMATOLOGICE
Terapia cu lumina BIOPTRON poate fi folosita ca o terapie complementara in tratamentul
mai multor afectiuni cutanate, precum:
♦  acnee;
♦  dermatita atopica (eczeme);
♦  psoriazis;
♦  Herpes Simplex si Zoster;
♦  infectii bacteriene superficiale;
♦  leziuni ale mucoasei.
Aceste tipuri de afectiuni cutanate sunt destul de frecvente, iar majoritatea persoanelor
sufera de cel putin una la un moment dat al vietii. Desi cele mai multe afectiuni cutanate nu
pun viata in pericol, pot fi foarte deranjante si pot avea impact negativ asupra calitatii vietii.
Terapia cu lumina BIOPTRON poate ajuta la accelerarea vindecarii pielii si poate reduce
disconfortul asociat cu diverse afectiuni cutanate. Este un tratament nedureros si simplu de
folosit.
 
BIOPTRON PENTRU TAS
Tulburarea Afectiva Sezoniera („Depresia hibernala”)
Noptile lungi si zilele mohorate ale iernii le pot cauza unor persoane stari proaste, depresive;
aceasta afectiune se numeste Tulburare Afectiva Sezoniera – TAS sau „depresie hibernala”.
Se considera ca TAS este cauzata de un dezechilibru in productia „hormonului somnului” –
melatonina. Nivelurile crescute de lumina pot reduce „hormonul somnului” si, astfel,
simptomele asociate.
Terapia cu lumina este un tratament standard al afectiunilor afective sezoniere si al
simptomelor asociate:
♦  sindromul oboselii cronice;
♦  motivatia scazuta;
♦  nevoia crescuta de somn.
Terapia BIOPTRON ofera spectrul de lumina eficienta, fara radiatii UV, cu un minim de
10.000 de lucsi, care este benefic in tratamentul TAS.
 
BIOPTRON PENTRU INDICATII PEDIATRICE
Terapia cu Lumina BIOPTRON poate fi folosita pentru copii ca terapie complementara in
tratarea mai multor tipuri de afectiuni, precum:
♦  afectiuni dermice pediatrice;
♦  boli respiratorii alergice si infectii ale tractului respirator superior;
♦  afectiuni si deficite musculoscheletale si neurologice.
Afectiunile cutanate sunt frecvente la copii; pana la 15% din copii sufera de eczeme alergice,
iar infectiile cutanate (cauzate de virusuri si bacterii) apar frecvent. Afectiunile cutanate pot fi
stresante pentru parinti din cauza durerii la nivelul pielii, pruritului constant, pierderii somnului
si rusinii provocate de aspectul leziunilor cutanate de pe fata sau maini.
Terapia cu lumina BIOPTRON ofera un tratament delicat pentru copii, care poate ajuta la
accelerarea vindecarii pielii si poate reduce disconfortul cauzat de afectiunile cutanate.
Copiii mai mici sunt predispusi afectiunilor virale ale cailor respiratorii superioare (nasul si
gatul), avand episoade frecvente ale bolii intr-un an, ceea ce poate duce la un grad ridicat de
absenteism scolar.
Terapia cu lumina BIOPTRON poate ajuta in tratamentul acestor afectiuni prin stimularea
sistemului imunitar si accelerarea vindecarii.
Terapia cu lumina BIOPTRON este sustinuta de dovezi clinice si a fost folosita pentru a
accelera vindecarea plagilor si pentru diminuarea durerii si a inflamatiilor.
Terapia cu lumina BIOPTRON poate fi folosita pentru tratamentul nou-nascutilor cu afectiuni
dermice precum flebita, decubit si intertrigo. Adesea, si pentru afectiuni iritante – iritatia
produsa de scutece – prin atenuarea durerii si a inflamatiei.