Evaluarea statusului nutritional

Alcatuirea dietei in functie de

grupa de varsta
Modulul 3

Dr. Daniela Stegaru

INDNBM “N.C. Paulescu”
 Evaluarea vizuala
• Este una dintre cele mai utile, este rapida, simpla dar
necesita ochiul unui specialist.
• Se pot estima greutatea, nivelul de grasime, nivelul
masei musculare, structura osoasa si chiar tipul
metabolic.
• La cei cu experienta evaluarea se poate face si pe cont
propriu, in oglinda, cu riscul subiectivismului si filtrului
constient sau emotional.
• La evaluarea vizuala se poate observa si dispunerea
depozitelor de grasime: concentrat, pe
abdomen/coapse ori uniform, pe toata suprafata
corpului
 Greutatea
• Evaluarea statusului nutritional incepe cu o manevra simpla si anume
evaluarea greutatii actuale si, eventual a surplusului ponderal.
• Este masurata foarte simplu, prin cantarire.
• Este exprimata in mod comun in “kilograme” (pentru ca, de fapt, cantarul
masoara forta, exprimata stiintific in N (newtoni), deci corect ar fi sa ne
referim la ea drept “masa corporala totala”.
• In zona “de mijloc” are o semnificatie relativ scazuta, pentru ca in functie de
inaltime, structura osoasa, musculara, retentia de apa, continut intestinal etc.
sunt variatii semnificative de la o persoana la alta.
• Cand vorbim de extreme (ex. sub 50kg sau peste 100kg) putem considera ca
avem o stare anormala.
• Chiar daca te poti cantari zilnic (de preferat in aceleasi conditii), variatiile
normale sunt suficient de mari incat sa nu poti evalua slabirea intr-un interval
atat de scurt.
• Pentru evaluarea surplusului ponderal este necesara cunoasterea tintelor de
greutate, anume greutatea ideala, sau greutatea tinta la care ne propunem sa
ajungem
1. Formula „Metropolitan Life Insurance” (MLI) :
• Pentru bărbaţi: G(kg)= 50+0.75*(Î(cm)-150)+0.25*(V(ani)-20)
• Pentru femei: valoarea formulei pentru bărbaţi se înmulţeşte cu
0,9.

2. Formula Broca:
• G(kg)=Î(cm)-100;
• Această formulă este utilă doar pentru înălţimile medii (155-175
cm)

3. Formula Lorentz:
• Pentru bărbaţi: G(kg)=Î(cm)-100-(Î(cm)-150)/4
• Pentru femei: G(kg)=Î(cm)-100-(Î(cm)-150)/2
 Indicele de masa corporala = IMC
= BMI = greutate/inaltime2
• Indicele masei corporale (body mass index, BMI) este un indicator
compozit, care include greutatea si inaltimea: IMC= Masa (nr. de
kilograme)/ Inaltime la patrat, exprimata in metri.
• Se condiera “sanatos” intre 18 si 25.
• Propus in urma cu un secol si jumatate, in ziua de azi este depasit,
chiar daca este folosit pe scara larga in evaluarea superficiala a
nivelului de grasime corporala, fara a tine insa cont de structura
osoasa, masa musculara si alti factori.
• Cei cu masa musculara mare tind sa aiba un IMC mai mare decat cel
corespunzator unui nivel de grasime similar la persoane sedentare
cu aceeasi inaltime si greutate.
• Sedentarii, varstnicii si persoanele care au tinut regimuri de
infometare tind sa aiba un IMC mai bun decat starea lor concreta,
din cauza raportului prost de grasime/masa musculara.
 Clasificare dupa IMC

– Casexie IMC<15kg/mp
– Subponderabilitate IMC 15 – 18.4kg/mp
– Normoponderabilitate IMC 18.5 – 24.9kg/mp
– Suprapondere IMC 25 – 29.9kg/mp
– Obezitate gr I IMC 30 – 34.9kg/mp
– Obezitate gr II IMC 35 – 39.9kg/mp
– Obezitate morbida IMC > 40kg/mp
• Este un indicator care nu se poate folosi in cazul
copiilor ca atare, pentru care sunt necesare grile
speciale cu grafice de crestere
• Este bine sa fie folosit in context, mai ales corelat
cu alti indici, de genul circumferinta abdominala,
pliu cutanat etc
• La fel ca si in cazul greutatii se poate stabili o tinta
de IMC, care avand in vedere limitele de
normoponderabilitate poate varia in limite largi
(ex intre 19 si 22, cu variatiile aferente de
greutate)
Circumferinţa abdominală
(Perimetrul abdominal)
• este un indicator mai fidel, ce ne arata dincolo de
surplusul ponderal de tip abdominal, riscul cardio-
vascular al pacientului
• - se realizeaza usor, cu o panglica tip centimetru, si
se masoara la 2 cm sub ombilic
• - normal la femei trebuie sa fie <80cm iar la barbati
< 94cm
• - poate avea dimensiuni peste limita normalului, si
in caz de normoponderabilitate, de aceea este
necesar a fi luat in calcul in evaluarea statusului
nutritional
• - este necesara stabilirea tintei de circumferinta
abdominala, si trebuie tinut cont ca de cele mai
multe ori este cel mai dificil de atins
 Alte perimetre
- sunt necesare atat in evaluarea initiala, dar si pe parcursul urmarii
evolutiei de scadere ponderala
- se realizeaza cu panglica centimetru, la anumite niveluri prestabilite
- intre cele mai comune intalnim:
- Gatul – la jumatatea distantei dintre cap si baza de insertie
- Bustul – se va masura atat in circumferinta maxima, cat si
imediat sub linia de insertie a sanilor
- Talia – se masoara la 2 degete sub ombilic
- Soldul – circumferinta la mijlocul feselor
- Bratul – la jumatatea distantei dintre umar si cot
- Coapsa – in treimea superioara
 Componenta corporala
• Determinarea compozitiei corporale este utila pentru
aprecierea corecta a starii de nutritie si elaborarea unor
indicatii terapeutice adecvate.
• Incepand de la varsta adulta, procentul de tesut muscular
scade si procentul de tesut adipos creste.
• Chiar indivizii care au o greutate normala (dupa IMC) si o
mentin asa, cu timpul vor pierde din tesutul muscular si vor
adauga tesut adipos, in special datorita stilului de viata
sedentar si exceselor alimentare.
• Analiza compozitiei corporale permite monitorizarea
efectelor exercitiilor fizice si/sau dietei asupra masei active
si tesutului adipos.
• Persoanele care scad in greutate printr-un regim alimentar
restrictiv pierd la fel de multa, sau chiar mai multa, masa
activa decat grasime.
• Alteori, desi se asociaza dieta si exercitiul fizic,
greutatea corporala nu se modifica imediat, insa se
constata modificari ale compozitiei corporale - in
sensul scaderii tesutului adipos si cresterii masei active.
• Beneficiul adus de exercitiul fizic asociat dietei pentru
scaderea in greutate este reprezentat de mentinerea
masei active si scaderea tesutului adipos.
• Scaderea corecta in greutate trebuie facuta prin
asocierea exercitiului fizic cu o dieta corespunzatoare
(in nici un caz prin infometare), si sub controlul
periodic al compozitiei corporale (procentul de tesut
adipos).
 Masa de grasime / masa
musculara
-Conform modelului cu doua
componente, corpul uman este
compus din masa grasa si masa non-
grasa.

-Masa grasa este alcatuita din grasimile

esentiale (din maduva oaselor, inima,
plamani, ficat, splina, rinichi, sistemul
nervos central) si grasimile de depozit
(acumulate in tesutul adipos, localizat
in jurul organelor si subcutanat).

- Raportul dintre tesutul adipos

subcutanat si grasimea interna nu este
acelasi pentru toti indivizii si poate
varia de-a lungul vietii.
• Masa slaba reprezinta greutatea muschilor, oaselor,
ligamentelor, tendoanelor, organelor interne, dintilor.
• Din aceasta masa slaba (masa activa), componenta care
inregistreaza cele mai mari variatii este tesutul
muscular (masa musculara). Masa activa este cea care
realizeaza efortul, iar tesutul adipos in exces are efecte
negative asupra sanatatii.
• Un anumit procent de tesut adipos este absolut
necesar pentru mentinerea sanatatii.
• Lipidele esentiale sunt indispensabile pentru buna
functionare a organismului, iar femeile au un procent
mai mare de lipide esentiale decat barbatii.
• Cantitatea tesutului adipos din organism e data de
numarul si dimensiunile celulelor adipoase.
• Cresterea tesutului adipos se poate face fie pe seama
cresterii numarului de adipocite (crestere
hiperplastica), fie pe seama cresterii dimensiunilor
celulelor adipoase, prin acumulare de lipide
intracelular (crestere hipertrofica).
• Cresterea hiperplastica este caracteristica copilariei,
perioadei prepubertare si pubertare, iar celulele
adipoase odata formate persista de-a lungul vietii.
• Cresterea numarului de adipocite in copilarie are
consecinte negative pe termen lung.
•
Valorile normale ale procentului de grasime:
• Barbati: 12-18 % (10-25 %)
• Femei: 16-25% (18-30 %)
 Grasimea viscerala
• Grasimea viscerala este acea grasime care se afla in
interiorul cavitatii abdominale si inconjoara organele
vitale din zona trunchiului (abdomenului).
• Cercetarile au demonstrat ca chiar daca greutatea si
grasimea viscerala raman constante, pe masura ce
imbatraniti se modifica modul de distribuire a grasimii,
dispunandu-se mai ales in zona trunchiului.
• In cazul femeilor, acest proces apare in special dupa
menopauza.
• Mentinerea unor valori normale ale grasimii viscerale
va va feri de anumite boli cum sunt cele cardiace,
hipertensiunea arteriala si diabetul de tip 2.
• Valoarea normala pentru grasimea viscerala este intre
2-5%
 Apa
• Procentajul de apa reprezinta cantitatea totala de lichide din corpul
unei persoane exprimata ca procent din greutatea totala.
• Apa joaca un rol vital in multe din procesele din organism si se
regaseste in fiecare celula, tesut sau organ.
•
• Mentinerea procentului optim de apa va asigura functionarea
eficienta a corpului si reduce riscul dezvoltarii problemelor de
sanatate.
• Nivelul de apa fluctueaza in mod natural in timpul zilei si al noptii.
• Corpul dvs. tinde sa se deshidrateze dupa un somn prelungit.
• De asemenea, exista diferente in modul de distribuire a lichidelor in
corp in timpul zilei si in timpul noptii.
• Consumul de mese copioase, de alcool, menstruatia, boala,
exercitiile fizice si imbaierea pot determina variatii ale nivelului de
hidratare.
• Rezultatul privind procentul de apa ar trebui sa constituie un ghid si
sa fie urmarit pe termen lung.
• Consumul unei cantitati foarte mari de apa nu va determina
schimbarea instantanee a nivelului de hidratare. De fapt, va creste
greutatea totala.
• De aceea, se recomanda monitorizarea tuturor parametrilor de-a
lungul timpului pentru a sesiza la timp orice schimbare.
• Fiecare individ are o masa hidrica fluctuanta, dar exista anumite
marje care indica starea de sanatate:
•
Femei: 45-60%
• Barbati: 50-65%

• Cantitatea totala de apa tinde sa scada pe masura ce creste masa de

grasime. O persoana care are un procent ridicat de grasime va avea
un procent de apa sub valorile normale. Pe masura ce se pierde din
grasimea corporala, ar trebui sa se revina la normal cu procentajul
de apa.
Alcatuirea dietei
• Inainte de conceperea dietei, este necesar
sa stabilim obiectivele pe care dorim sa le
atingem.
• Regim alimentar nu inseamna ceea ce
este cunoscut in marea masa, ca si „cura
de slabire”, regimul alimentar reprezinta
un consum moderat dar variat de
alimente preparate clinar pe care le dorim
apetisante, gustoase si sigure, repartizate
in 3 mese principale si eventual 2-3
gustari, avand scopul de a realiza un
echilibru caloric si nutritiv si anume
asigurarea energiei de care avem nevoie,
prin aportul corespunzator de calorii, si
pe de alta parte prezenta in alimentatia
noastra a tuturor principiilor nutritive.
• Indiferent ca luam in calcul scaderea
ponderala, mentinerea greutatii, sau
alimentatia specifica pentru diferite patologii,
in alimentatie principiile nutritive trebuie
impartite dupa cum urmeaza :
–Glucide (hidrati de carbon) 50-55%
–Proteine 15 – 20%
–Lipide (grasimi) 30-35%.
• Aceste procente pot varia , usor, insa in functie de varsta, stare
fiziologica sau patologica, si vor fi prezentate ulterior.
• Este necesara stabilirea necesarului caloric „X”kcal/24h, care pe de-
o parte trebuie sa tina cont de efortul fizic efectuat, si pe de alta
parte trebuie adaptat in caz de necesitatea scaderii ponderale.
Astfel se poate efectua in mai multe moduri:

1. Se stabileste necesarul caloric in functie de activitatea fizica,

raportat la greutatea actuala din care se scad 500kcal (necesar zilnic
– 500kcal)
– În repaus la pat 25 Kcal/Kg corp greutate ideală/zi
– Munca fizică usoară (funcționari, contabili, pensionari): 25-35 Kcal/Kg
corp/zi
– Munca fizică medie (studenți, cadre didactice, tapiŃeri, legători,
telefonisti, marochineri): 35-40 Kcal/Kg corp/zi
– Munca fizică grea (tractoristi, morari, brutari, strungari, tâmplari,
Ńesători): 40-45 Kcal/Kg corp/zi
– Munca fizică foarte grea (tăietori de lemne, tăietori de piatră, fierari-
betonisti, mineri, furnalisti, oțelari): 50-60 Kcal/Kg corp/zi

2. Se calculeaza necesarul caloric in functie de greutatea ideala.

 Alcatuirea tabelului de alimente
• Dupa stabilirea aportului caloric, a repartitiei
pe principii alimentare, se realizeaza tabelul cu
alimente, care va contine toate alimentele ce
vor fi consumate intr-o zi.
Aliment Cantitate Kcal Glucide Fibre Poteine Lipide
• O data tabelul cu alimente alcatuit, se
repartizeaza alimentele in functie de regimul
de mese preferat, 3 mese + 2-3gustari, si se
realizeaza meniul, tinand cont ca repartitia
kcalor trebuie facuta astfel:
- 20% dimineata
- 35% pranz
- 30% seara
-- 5% de 3 ori, pentru fiecare gustare
Diete celebre – pro si contra
 Dieta DUKAN
• Controversata dietă Dukan este o metodă prin care din ce
în mai multe persoane aleg să slăbească, însă regimul
alimentar nu este total lipsit de riscuri pentru sănătate.
Pentru cei care nu ştiu absolut nimic despre această
dietă, iată câteva detalii pe scurt: dieta Dukan a fost
inventată de către medicul francez Pierre Dukan în urmă cu
mai bine de 30 de ani ca soluţie împotriva obezităţii, dar
care a devenit populară odată cu publicarea sa în cartea “Je
ne sais pas maigrir” (Nu ştiu să slăbesc), devenita best-
seller in 2000.
• În principal, dieta Dukan se bazează pe consumul de
proteine: carne, ouă şi lactate şi limitarea consumului de
preparate care conţin carbohidraţi.
 Avantaje dieta DUKAN:
• Te ajută să slăbeşti şi să previi obezitatea, afecţiune care creşte riscul de diabet,
hipertensiune, infarct şi atac cerebral.
Kilogramele dispar rapid, încă din primele zile, respectiv în faza de atac a dietei. În
10 zile poţi scăpa chiar şi de un kilogram pe zi, asta dacă eşti suficient de motivată
şi dispui de ambiţia de a rezista tentaţiilor culinare.
• Nu trebuie să mai ţii evidenţa caloriilor şi a porţiilor de mâncare pentru că
inventatorul dietei s-a gândit deja la aspectul că nu există om care să reuşească
pentru tot restul vieţii să îşi ţină un jurnal al caloriilor sau care să se limiteze la o
friptură de dimensiunea unei palme.
• Dieta este gândită să funcţioneze pe termen lung, deci să devină un stil de viaţă.
Aceasta te asigură că vei pierde kilogramele în plus, dar te şi ajută să te menţii
după ce ai atins greutatea ideală, cu condiţia să urmezi planul de bază.
• Este uşor de urmat pentru că se bazează pe alimente de zi cu zi, cum este carnea,
oul sau laptele, astfel încât nu eşti nevoită să-ţi cumperi diverse produse scumpe.
• Ai voie la un mic răsfăţ, cel puţin după ce treci de primele 2 faze. În etapa de
consolidare şi în cea de stabilizare definitivă ai voie să mănânci ce îţi place, făcând
dieta mult mai uşor de suportat .
• Este o dietă adresată în special gurmanzilor, dat fiind că se pot mânca proteine fără
limite, mai degrabă decât celor care preferă restricţia calorică.
Dezavantaje dieta DUKAN
• creşterea nivelului de
colesterol,
• oboseala,
• schimbările de dispoziţie,
• migrenele,
• apariţia gutei şi a constipaţiei,
• inducerea rapidă a stării de
cetoză în organism (tulburarea
care afectează ficatul şi rinichii)
cu simptome precum respiraţia
neplăcută, gust metalic şi miros
puternic al urinei.
• De asemenea, te poţi confrunta cu deficienţe nutritive, în special în
faza de atac, care este foarte restrictivă şi care privează organismul
de toate elementele nutritive de care are nevoie pentru o bună
funcţionare.
• Legumele şi fructele sunt înterzise în această etapă, drept urmare
sunt recomandate suplimentele alimentare pentru a suplini
carenţele respective.
• Un alt minus al acestei diete îl reprezintă îngrăşarea. Da, ai auzit
bine, te poţi îngrăşa şi mai mult dacă te-ai hotărât să urmezi dieta
Dukan dar renunţi imedit ce ai trecut de prima etapă.
• Aşadar, gândeşte-te bine dacă poţi rezista tuturor stadiilor gândite
pentru acest regim alimentar şi, dacă te ştii mai pofticioasă şi nu
poţi urma reguli stricte, mai bine las-o baltă şi începe să faci mai
mult sport şi să mănânci mai puţin, dar mai sănătos.

Dieta Dukan este contraindicată persoanelor

vegetariene, gravidelor şi celor cu probleme renale
sau hepatice!!!
 Dieta ATKINS
• Regimul Atkins nu necesita calcularea numarului
de calorii, nici cantarirea alimentelor, ci numai o
buna cunoastere a compozitiei lor.
• Trebuie eliminate toate glucidele, fie ca sunt
zaharuri cu indice glicemic scazut sau ridicat. In
schimb, grasimile pot fi consumate la discretie, la
fel si proteinele. Acest regim este unul "pe viata":
dr. Atkins recunoaste el insusi ca, la intreruperea
programului, greutatea pierduta este de cele mai
multe ori recastigata.
 Avantaje
• Slabiti prin arderea rapida a masei grase;
• - Se reduce secretia de insulina, dat fiind ca se consuma
putine glucide, si deci asimilarea grasimilor scade;
• Se reduc sau chiar dispar probleme de sanatate ca
diabetul, hipertensiunea, bolile cardiovasculare;
• Dispare senzatia de foame.
• Este un program alimentar simplu, pe care oricine il
poate respecta, acasa ca si la restaurant;
• Caloriile nu sunt numarate: este suficient sa excludeti o
categorie de alimente (glucidele); senzatia de foame
scade sau dispare
 Dezavantaje ATKINS
- Foarte bogat in grasimi, regimul Atkins a revoltat lumea
medicala, care il acuza ca deschide calea bolilor
cardiovasculare;
- Prea sarac in glucide, duce la scaderea rezervelor
musculare de glicogen, astfel ca muschii nu isi mai pot
indeplini eficient sarcinile;
- Duce la reducerea tesutului adipos, dar si a celui muscular
(masa corporala slaba, a carei intretinere arde calorii);
- Este prea sarac in fructe si legume, si deci in fibre si
vitamine;
- Induce un risc de carenta de calciu;
- Cresterea in greutate este sigura (in masa grasa, nu
musculara) imediat dupa intreruperea regimului.
 Cum actioneaza Regimul Atkins?
• Privat de glucide, corpul apeleaza la rezervele
de grasime pentru a sintetiza un element de
substitutie, corpii cetonici, o parte a acestora
fiind eliminata prin urina;
• Ratia calorica este scazuta: mancand mereu
aceleasi lucruri (alimente grase), ne plictisim
si, treptat, sfarsim prin a manca mai putin.
 Dieta DASH
Dieta Dash este o dieta tipic americana, nu atat o cura
de slabire ci un program alimentar conceput pentru a
imbunatati starea de sanatate a oamenilor ce il urmeaza.
Dieta Dash vizeaza diminuarea tensiunii arteriale prin
controlarea aportului de substante care favorizeaza aparitia
hipertensiunii, cum ar fi grasimile si sodiul.
Dieta Dash este denumita dupa acronimul de la Diet
Approaches to Stop Hypertension, iar regulile sale au fost
stabilite de medici americani, cu specializari in nutritie si
cardiologie. Se poate spune ca pierderea in greutate este o
chestiune colaterala, avand in vedere ca scopul dietei Dash
este acela de a ajuta la scaderea nivelului tensiunii
arteriale.
 Principiile care stau la baza dietei
DASH
- cantitatea de sare consumata zilnic nu
trebuie sa depaseasca o lingurita rasa
- aportul caloric zilnic nu trebuie sa fie mai
mare de 2000 kcal
- grasimile animale, precum si prajelile trebuie
evitate
- fructele si legumele bogate in potasiu si
magneziu trebuie consumate cu predilectie
- incercati sa faceti miscare sub orice forma in
fiecare zi! Este de preferat sa evitati totusi
exercitiile foarte solicitante, sis a incercati in
schimb alergarea usoara, urcatul scarilor, mersul
pe bicicleta sau chiar plimbarile lungi.
- inlocuiti painea alba cu graham, paine de secara,
paine cu cereale sau paine neagra
- evitati carnea de porc, chiar daca nu are
grasime, si inlocuiti-o cu peste sau vita
- reduceti sau chiar eliminati consumul de
mezeluri, cremwusti, carnati
- renuntati la margarina, unt, branza topita.
 Dieta daneza
• Dieta daneza este o dieta populara ce promite slabirea rapida in
numai doua saptamani. Este o dieta drastica ce dureaza 13 zile si
promite pierderea a pana la 12 kilograme. Autorul nu este
cunoscut.
• Dieta daneza presupune tinerea unui regim strict timp de 13 zile.
Strict inseamna fara abateri, trebuie urmat intocmai.
• Regimul promite o schimbare a metabolismului ce este activa
pana la 2 ani dupa urmarea acestei diete.
• Orice abatere inseamna intreruperea dietei si reluarea ei dupa
minim 6 luni (abatere poate insemna si un pahar cu bere sau vin sau
o guma de mestecat). Daca insa se intrerupe dupa prima saptamana
de dieta, poate fi reluata dupa 3 luni.
• Este util sa cumpari alimentele la inceputul fiecarei saptamani
(mai putin fructele si legumele ce trebuie sa fie proaspete). Iaurtul
trebuie sa fie natural, fara fructe. Ceaiul si cafeaua se pot substitui.
In loc de cod poti manca si pastrav.
 Avantaje
• Planul de dieta danez este gratuit si poate fi
gasit online.

• Dieta este gratuita, costa numai alimentele.

 Dezavantaje
• Nu se cunoaste autorul acestei diete
• Nu au fost efectuate cercetari sau studii clinice despre
aceasta dieta.
• Dieta daneza cere utilizatorilor sa respecte cu strictete
regimul propus.
• Nu pot fi facute substituiri sau adaugiri in lista de alimente
consumate zilnic.
• Astfel, viata sociala poate avea de suferit.
• Dieta daneza nu este potrivita pentru vegetarieni si vegani.
• Aceasta este doar o dieta pe termen scurt.
• Micul dejun tipic in dieta daneza este o simplă ceaşcă de
ceai sau de cafea cu un cub de zahăr.
 Dieta mediteraneana
• Dieta mediteraneana se numara printre cele mai sanatoase modalitati de a
slabi. Cum slabesti cu dieta mediteraneana? Respectand o serie de principii cu
privire la alimentatie si, mai ales, fiind pregatita sa le adopti pe termen foarte lung.
• Dieta mediteraneana este impropriu numita “cura de slabire”, pentru ca
faptul ca dai jos kilogramele in plus este un fel de efect colateral. Principalul scop al
acestei diete este ajungerea la un mod de viata sanatos, iar sanatatea si armonia
sunt doua stari ce merg de minune impreuna.
• Prin studii asupra locuitorilor din Grecia, sudul Italiei si Spania, s-a constatat
ca uleiul de masline si vinul negru au surprinzatoare efecte benefice asupra
organismului uman, reducand foarte mult riscurile de a suferi de afectiuni
cardiovasculare. Totul a pornit de la constatarea ca locuitorii din zonele aflate in
jurul Marii Mediterane au o medie infinit mai mica a indivizilor care sufera de acest
tip de boli ale inimii si sistemului circulator comparative cu zonele vest-europene si
mai ales comparative cu Statele Unite ale Americii.
• Dieta mediteraneana inglobeaza aceste doua licori miraculoase intr-o
schema alimentara ce poate fi asemanata cu o piramida, avand la baza legumele si
fructele crude, apoi painea si pastele, urmand branzeturile slabe, carnea de peste
si culminand cu carnea rosie, in varful acestei reprezentari grafice.
• Punctele forte ale dietei
mediteraneene, adica
acele alimente sau, general
spus, acele componente
ale programului alimentar
care fac din acesta drumul
catre un stil de viata
sanatos, care sa ne permita
sa ne bucuram de fiecare
clipa
• uleiul de masline: poate fi asemanat cu aspirina, din punct de vedere al efectului
sau protector asupra inimii. Acesta este, evident, consumat in cantitati foarte mari
in regiunea mediteraneana, gratie climatului (maslinii sunt aici asemanatori cu
floarea soarelui, la noi, in ceea ce priveste raspandirea). Daca va hotarati sa urmati
aceasta dieta, ar fi indicat sa renuntati total la uleiul de floarea soarelui,
inlocuindu-l cu uleiul de masline (cel extravirgin ar fi cea mai buna alegere)

• vinul negru: acesta este o sursa foarte buna de antioxidanti. Acestia au un effect
benefic asupra elementelor sistemului circulator, reparand daunele provocate de
un regim bogat in grasimi saturate. Un pahar de vin negru (vin rosu) pe zi este un
adevarat medicament !

• pestele proaspat: recomandat a fi consumat de 2 pana la 4 ori pe saptamana,

pestele proaspat este o sursa de acizi grasi omega-3, care au numeroase efecte
benefice asupra sistemului cardiovascular. Pe langa acizii grasi omega-3, pestele
adduce un aport de elemente benefice organismului, ca iodul, fosforul si
vitaminele A si D. Acestea sunt “plusuri” fata de carnea de porc sau de pui, spre
exemplu, care sunt asociate cu un bun aport proteic, pe care il regasim si in cazul
pestelui. Aceste argumente duc la recomandarea de a consuma carne de peste de
3-4 ori pe saptamana, iar carne de pui, vita sau porc doar de cateva ori pe luna.

• condimentele proaspete: avand proprietati aproape miraculoase si fiind o sursa de

sanatate pentru organism, condimentele ca oregano, cimbru, menta, tarhon,
rozmarin, chimen, busuioc, coriandru ori patrunjel constituie si o buna sursa
pentru aportul de antioxidanti naturali. Este recomandata consumarea lor in stare
proaspata mai curand decat uscata, insa nu va feriti de a condimenta mancarurile
din belsug chiar si cu mirodenii uscate de acest tip.
 Dieta disociata sau dieta “pe
culori”

• Exista mai multe tipuri de dieta disociata, dar cea mai cunoscuta ramane cea de o
saptamana, in care in fiecare zi esti nevoita sa consumi doar un anumit tip de
alimente.
• Exista si alte variante de diete disociate, precum cea pe culori. Asta inseamana ca vei
consuma trei zile lactate (lapte, telemea, iaurturi, smantana, sana etc), trei zile de
alimente de culoare verde (salata, castraveti, dovlecei, ardei gras, broccoli etc) si trei
zile de alimente de culoare roz, in care se includ carnea de pui, anumite tipui de
peste la care poti aduga orez brun.
• O alta varianta de dieta disociata este cea pe mese. Poti alege ca la micul
dejun sa consumi glucide (fructe sau cartofi), pranzul sa fie dominat de
proteine (carne sau peste la gratar sau fierte si orez), iar la cina poti opta
pentru legume sau peste slab.
•
• Dieta disociata pe cate un aliment sau dieta disociata de 90 de zile
sunt alte tipuri cunoscute ale dietei disociate. Vedeta, insa, spuneam ca
este cea disociata pe zile, care dureaza o saptamana.
Prima zi: Asadar, dieta disociata presupune in prima zi, consumul de
fructe, nefiind important daca alegi un singur tip de fructe sau daca
variezi. Totusi, nu sunt recomandate bananele, fructele confiate sau
strugurii, din cauza zaharului in cantitati mari care se gaseste in aceste
fructe. Sunt ideale, in schimb, fructele proaspete de padure.
A doua zi: Este ziua in care orezul este vedeta. Orezul trebuie consumat
musai fiert si ii poti adauga rosii sau ardei, pentru a face o salata. Exclus
uleiul, chiar si cel de masline. Este recomandat orezul brun, deoarece
orezul alb nu reuseste isi pastreze prin fierbere, toate proprietatile
benefice organismului.
Ziua a treia: Este ziua lactatelor. Maxim 3 litri de lapte sau iaurturi slabe.
•
Ziua a patra: Sucuri de fructe sau de legume proaspete, fara zahar. Nu
conteaza cantitatea, poti consuma cati litri de suc doresti. Sunt excluse
sucurile ambalate, care contin zahar sau glucoza, se consuma doar cele
produse de tine la storcator. Beneficiul este ca legumele si fructele isi vor
pastra pulpa si te vei simti mai satula.
Ziua a cincea: Zi de legume proaspete. Orice tip de leguma, la gratar sau
fierte sau in salata, proaspete. Nu conteaza cantitatea de legume pe care o
mananci si nici felul acestora. Poti opta pentru morcovi - fiind foarte
satiosi -, conopida, broccoli, fasole verde, mazare, gulii, ridichi etc.
Ziua a sasea: Este dedicata pestelui si va fi un adevarat rasfat. Indiferent
daca alegi sa-l onsumi fiert sau la gratar, este bine sa alegi un peste mai
slab.
Ziua a saptea: Cate putin din toate alimentele consumate in cele sase zile.
 Avantaje dieta disociata
• Cu ajutorul dietei disociate se slabeste in medie 4, 5
kilograme pe saptamana, un record am putea spune in
cadrul regimurilor alimentare.

• De asemenea, organismul tau va trece printr-o

perioada de detoxifiere eliminand cat mai multe
toxine.

• Este destul de dificil sa te obisnuiesti cu consumul unui

singur tip de alimente pe zi, insa trebuie sa tii seama ca
este un sacrificiu pe care il faci o saptamana, iar
rezultatul este fabulos.
 Dezavantaje dieta disociata
• Dieta disociata este deosebit de nociva (dezechilibrata) organismului
nostru, in special daca este tinuta in mod repetat.

• Tulburarile de sanatate pot fi minore, aparand stari de ameteala,

oboseala excesiva, lipsa de vlaga, insa si unele foarte grave, precum
afectarea ritmului cardiac, pierderi de memorie sau tulburari vizuale.

• Nu este recomandata fara un consult medical in prealabil si sub nicio

forma in cazul in care ai probleme cu aparatul cardio-vascular sau tulburari
ale glanei endocrine.

• Un alt factor negativ, este ca odata tinuta, numarul kilogramelor

pierdute se depun in majoritatea cazurilor la loc, intr-o perioada scurta.

• Mai mult, acest numar se poate mari, ba chiar dubla, daca nu te

intretii cu exercitii fizice si nu ai grija de alimentatia ta si ulterior.
 Dieta vegana
• Dieta si regimul de viata vegetarian au castigat
tot mai multi adepti, in ultima perioada, la
nivel mondial. Unele persoane aleg sa urmeze
o dieta vegetariana pentru a reduce riscul
declansarii anumitor boli. Se considera ca o
dieta vegetariana este solutia pentru o viata
sanatoasa. In general, dieta vegetariana se
bazeaza pe consumul de cereale integrale,
legume si fructe.
 Avantajele dietei vegetariene
• scaderea nivelului de colesterol total si a colesterolului rau din
organism
• diminiuarea riscului dezvoltarii diabetului de tip 2
• reducerea tensiunii arteriale si a bolilor cardiace ischemice
• cresterea cantitatii de antioxidanti, gratie consumului de alimente
sanatoase (legume, fructe, leguminoase si cereale integrale)
• prevenirea constipatiei, intrucat produsele alimentare incluse in
dieta vegetariana contin o cantitate suficient de mare de fibre
• mentinerea unei greutati sanatoase prin evitarea grasimilor de
origine animala
• alimentele din dieta vegetariana contin fitochimicale care impiedica
aparitia unor boli cronice (HTA, poliartrita reumatoida, boli renale si
cancer)
• manifestarea a mai putine boli de piele
• scaderea riscului formarii cheagurilor de sange prin consumul de
soia care contine izoflavone.
 Dezavantaje dieta vegetariana
• consumul restrictionat de alimente si bauturi
• interdictia de a folosi creme care contin lanolina
(produs derivat de la animale)
• nu se vor utiliza anumite tipuri de guma de
mestecat, intrucat contine glicerina
• dificultatea de a consuma o dieta strict
vegetariana in afara locuintei
• atentia speciala acordata sapunurilor si altor
agenti pentru curatarea corpului, deoarece pot
avea in compozitie grasimi animale.
• In plus, dieta vegetariana nu ofera organismului toate substantele
nutritive esentiale. Dietele vegetariene contin cantitati mai mici de
proteine, calciu, fier, vitamina B12, vitamina D, acizii grasi Omega 3
si zinc si, de cele mai multe ori, vegetarienii sufera de lipsa acestor
nutrienti.
• Persoanele vegetariene care nu consuma fructe de mare pot suferi
de deficit de iod.
• Dieta vegetariana nu este recomanata persoanelor foarte active,
care au nevoie de cantitati mai mari de proteine. In plus, printr-o
dieta vegetariana, scade nivelul de creatinina esentiala pentru
construirea masei musculare.
• O dieta lipsita de suficiente proteine si carbohidrati poate duce la
aparitia anemiei.
• Pentru buna functionare si dezvoltarea sistemului nervos, dar si a
intregului organism, sunt necesare anumite grasimi care nu pot fi
furnizate de dieta vegetariana.
• Vegetarienii pot suferi de tulburari gastro-intestinale, intrucat dieta
vegetariana poate avea un efect iritant asupra intestinului, iar
alimentele ar putea fi eliminate inainte ca organismul sa asimileze
substantele nutritive pe care le contin
 SUPLIMENTE ALIMENTARE
• Sute de milioane de persoane din intreaga lume consuma
suplimente alimentare, incepand de la vitamine si terminand cu
produse pentru slabit. Majoritatea suplimentelor alimentare nu
sunt necesare atunci cand o persoana are o dieta echilibrata. In
plus, anumite substante pot fi toxice pentru organism daca
depasesc doza maxima admisa sau daca se asociaza cu alte
medicamente si de aceea ar trebui sa fie consumate doar in
anumite conditii si la recomandarea specialistilor (medici,
nutritionisti, farmacisti).

• Suplimentele alimentare (suplimentele nutritionale) sunt

preparate ce contin vitamine, saruri minerale sau alte substante cu
efect nutritional sau fiziologic (fibre, aminoacizi, acizi grasi, extracte
vegetale sau animale) si care sunt indicate atunci cand, din anumite
motive, acestea lipsesc sau nu se regasesc intr-o cantitate suficienta
in dieta zilnica. Se comercializeaza sub diferite forme: capsule,
tablete, solutii extracte, pudra.
• Directiva Uniunii Europeane din 2002 asupra
suplimentelor nutritive reglementeza faptul ca acestea
trebuie sa fie sigure atat in ceea ce priveste dozajul cat si
puritatea. Doar acele produse care si-au dovedit siguranta
pot fi comercializate fara prescriptie .
• Suplimentele alimentare sunt incluse in categoria
“alimente” in Codex Alimentarius. Codex alimentarius este
o colectie de standarde si ghiduri internationale si alte
recomandări referitoare la producerea, comercilizarea si
siguranta alimentelor. Aceste ghiduri sunt elaborate de
catre Comisia Codexului Alimentar (Codex Alimentarius
Commission) o structura coordonata de catre OMS (
Organizatia Mondiala a Sanatatii) si Organizatia pentru
Alimentatie si Agricultura a Natiunilor Unite (FAO)
• Insa industria suplimentelor alimentre este in continua
dezvoltare doarece, prin comercializarea lor, firmele producatoare
obtin un profit considerabil. Spre exemplu in 2005 in Uniunea
Europeana intrega piata a suplimentelor nutritive se ridica la
aproximativ 5 miliarde de euro (pret de retail) .

• Consumul suplimentelor alimentare este indicat doar cand, din

anumite motive, nu se acopera necesarul zilnic din alimentatie, cel
mai frecvent in urmatorele situatii:
– -sarcina, lactatie
– -diete restricitive: diete hipocalorice, hipoproteice, vegetarieni,
intolerante
– alimentare ( alergii alimentare)
– -varstnici
– -anumite boli cronice: boli cardiace, renale, noplazii
 In categoria suplimente alimentare intra urmatoarele substante:
-vitamine si minerale
-substanţe cu efect nutriţional sau fiziologic altele decât
vitamine şi minerale: aminoacizii, enzimele, pre- şi probiotice, acizii
graşi esenţiali, extracte vegetale şi animale, diverse substanţe
bioactive. Sunt excluse substanţele care au exclusiv proprietăţi
farmaceutice .

• Comercializarea si consumul de vitamine si minerale reprezinta

aproximativ 50% din piata suplimentelor alimentare. Celelalte
substante ocupa restul de 50%, ponderea cea mai mare avand-o
acizii grasi esentiali (uleiul de peste), extractelele din plante, pre si
probioticele
 Vitamine si minerale
• Vitaminele si mineralele sunt substante care sunt necesare bunei
functionari a organismului. Nu au rol energetic dar intervin ca si catalizator
in anumite reactii biochimice, in echilibrul apei si mentinerea potentialului
electic celular. Ele nu pot fi sintetizate de catre organism si de aceea
trebuie aduse din exterior (prin hrana sau suplimente nutritive). Se
comercializeaza cel mai frecvent sub forma de preparate complexe ce
contin ambele substante (vitamine si minerale) in diferite proportii. Dintre
cele care se comercializeaza separat, fiind indicate in diverse afectiuni sau
deficiente punctuale, cele mai folosite si cunoscute sunt urmatoarele:

• - Vitamina D intervine in absorbtia calciului si fosforului necesare

formarii oaselor. Se administreaza pentru profilaxia rahitismului incepand
de la nastere pana spre varsta de 7-12 ani. Este indicata de asemenea la
femeile aflate la menopauza in combinatie cu calciul pentru
prevenirea/tratarea osteoporozei. Daca se depasesc dozele maxime
admise se poate acumula in organism determinand intoxicatia cu vitamina
D, caracterizata prin anorexie, varsaturi, insuficienta renala.
• - Vitamina C este cunoscuta ca un puternic antioxidant. Este
consumata in special in sezoanele reci ca si modalitate de
preventie si ameliorare a simptomatologiei in cazul infectiilor
respiratoriii. De asemenea ea favorizeaza absorbtia fierului in
organism. Rolul vitaminei C in profilaxia si tratamentul
anumitor boli cum ar fi cancerul, hipertensiunea arteriala si
ateroscleroza ramane controversat.
• - Acidul folic ( vitamina B9) este implicat in diviziunea,
cresterea si maturarea celulelor organismului. Este indicat in
special in perioada de preconceptie , sarcina si alaptare
deoarece in aceste situatii creste necesarul de acid folic si nu
poate fi acoperit doar prin alimentatie. Se recomanda
suplimentarea cu acid folic la femeile insarcinate ( cel putin in
primul trimestru) pentru prevenirea defectelor detub neural
ale fatului (spina bifida, anencefalie).
• - Calciul este cel mai abundent mineral din corpul uman
deoarece intra in structura oaselor. Intervine de asemenea in
contractia musculara si conducerea nervoasa. Necesarul de
calciu este mai crescut in copliarie si dupa varsta de 50 de ani.
Studiile arata ca doar aproximativ 60 % din populatia generala
atinge prin alimentatie doza zilnica recomadata de calciu.
Calciul se gaseste in cea mai mare cantitate in lapte si
produsele derivate din lapte. Persoanele care nu tolereaza
lactatele (au intoleranta la lactoza) sunt sfatuite sa consume
suplimente de calciu.
• - Fierul intra in compozitia hemoglobinei din structura
globulelor rosii si a mioglobinei din muschi. Lipsa fierului in
organism determina instalarea anemiei feriprive . Deficitul
de fier este destul de frecvent mai ales la copii, la femeile
aflate in perioada conceptionala, in anumite boli cronice si
la varstnici si de aceea este deseori recomandat de catre
specialist. Consumul in exces de preparate ce contin fier
poate determina acumularea sa in anumite organe cu
instalarea unor complicatii considerabile (hemosideroza).
• - Magneziul este suplimetul alimentar al carui consum a
crescut substantial in ultima perioada. In organism
intervine in buna functionare a sistemului nervos, osos si
cardiac. Este consumt de catre populatie (de obicei fara
recomandarea medicului) in special ca si medicament anti-
stress, datorita efectului sau calmant asupra sistemeului
nervos central.
 Plante si extracte din plante
• Reprezinta o categorie vasta de suplimente alimentare. Multe
plante si extracte de plante au fost folosite inca din vechime pentru
efectele lor terapeutice si multe din medicamentele actuale au ca
origine plantele. Spre exemplu metforminul, cel mai utilizat
antidiabetic oral, are ca punct de plecare galega officinalis (liliacul
salbatic) ce contine anumite substante numite guanidine cu rol
hipoglicemiant.
• Printre cele mai cunoscute si consumate suplimente din plante
sunt cele ce au la baza aloe vera, echinaceea si ginseng.
• Totusi pentru multe dintre aceste produse nu exista dovezi
solide in ceea ce priveste roulul lor in profilaxia sau tratarea
anumitor afectiuni. Anumite substante pot interfera cu
medicamentele consumate concomitentsau sunt toxice pentru
organism. Fiecare persoana care decide sa consume acest tip de
suplimente este sfatuita sa se informeze amanuntit asupra efectelor
adverse si sa informeze medicul curant despre utilizarea acestora.
 Pre si probioticele
• Probioticele sunt produse care contin microorganisme vii
(bifidobacterii, lactobacili, lactococi) care dupa ingerare
colonizeaza si echilibreaza microflora intestinala.
Prebioticele sunt substante nedigerabile necesare cresterii
acestor microorganisme. Ele sunt comercializate sub forma
de comprimate, capsule, pudra sau solutii. Aceste
substante favorizeaza digestia si tranzitul intestinal, previn
aparitia cancerului de colon, au efect pozitiv in bolile
inflamatorii intestinale (boala Chron, colita ulcerosa),
previn si amelioreaza diareea cauzata de consumul de
antibiotice (mai ales la copii), cresc imunitatea celulara.
• Nu exista contraindicatii sau efecte adverse pentru
aceste preparate dar totusi, la anumite persoane
predisupuse, pot cauza reactii alergice (eruptii cutanate,
bronhospasm).
 Suplimente nutritive pentru
slabit
Sunt o categorie de substante intens folosite in ultima
perioada, mai ales de categoriile de varsta 15-30 de ani.
Ele contin de regula extracte din plante (acai, aloe,
papadie), compusi proteici (L-carnitina), substante cu rol
diuretic sau laxativ, sau substante stimulante ale sistemului
nervos (efedrina, cafeina).
Desi multe din preparatele prezente pe piata promit
scaderi spectaculaose in greutate, majoritatea nu au efectul
asteptat, ci din contra, pot da numeroase reactii adverse:
vertij, palpitatii, dureri precordiale, deshidratare.
Suplimentele nutritive pentru slabit nu sunt
recomandate de catre comunitatea medicala datorita
riscului crescut de toxicitate si lipsei eficientei clinice.
• Suplimentele alimentare reprezinta o gama larga de produse a caror
consum a crescut spectaculos in ultimii ani. Spre exemplu in Romania cifra
de afaceri pe piata suplimentelor alimentare se situeaza undeva la 175
milioane de euro, asta doar pentru produsele comercializante in farmacii,
fara a lua in considerare vanzarile de pe internet sau din magazinele
naturiste. Din ce in ce mai multe persoane consuma suplimente nutritive
cu convingerea obtinerii de efecte miraculoase. Trebuie spus insa ca multe
din produsele prezente pe piata pot dauna sanatatii sau in cel mai fericit
caz nu fac nimic altceva decat sa diminuie considerabil bugetul
consumatorilor.
• Cei ce consuma suplimente nutritive trebuie sa se informeze asupra
compozitiei acestora si asupra efectelor adverse si sa anunte medicul
curant daca utilizeaza sau doresc sa utilizeze suplimente nutritive.
Consumul de suplimente nutritive nu trebuie sa inlocuiasca o alimentatie
echilibrata ci eventual sa vina ca o completare a unui stil de viata sanatos.
Alimentatia la nou-nascut si
sugar
 Dezvoltarea fiziologica si nevoile
nutritive ale sugarului sanatos

• “Sugar” este numit copilul in primul an de viata. Acest

prim an si in special primul trimestru reprezinta, din
punct de vedere nutritiv, una din perioadele critice,
deoarece cresterea este foarte rapida si de asemenea
se produc fenomene importante de desavarsire a unor
organe, dintre care, alaturi de sistemul digestiv, o
importanta deosebita o are sistemul nervos. De
asemenea, este important de evidentiat faptul ca
obiceiurile alimentare sanatoase ale copilului incep sa
se dezvolte inca din aceasta perioada.
 Caracteristici fiziologice ale
sugarului
• Lungimea perioadei de gestatie, alaturi de greutatea mamei
inainte si in timpul sarcinii, influenteaza greutatea copilului la
nastere. Dupa nastere, dezvoltarea organismului nou-nascut este
influentata de interactiunea dintre factorii genetici si alimentatie.
• Cresterea
Perioada de lactatie este o perioada de crestere rapida, atat in
inaltime cat si in greutate. Greutatea corporala a sugarului se
dubleaza in primele 4-6 luni de viata si se tripleaza pana la
implinirea varstei de un an. Copilul creste in lungime cu aproximativ
50% in primul an, dupa care ritmul de crestere inregistreaza o
decelerare. Lipidele corporale cresc cu rapiditate in primele 9 luni
de viata dupa care viteza de acumulare ramane redusa tot restul
copilariei. Continutul total de apa al organismului descreste de la
70% la nastere pana la 60% la varsta de un an, descrestere data
aproape in totalitate de apa extracelulara.
 Comportamentul alimentar al
sugarului
• Nou-nascutul are dezvoltat reflexul de a suge si a inghiti si isi
exprima senzatia de sete si de foame plangand, iar de satietate
dormind.
• La varsta de o luna sugarul are un reflex puternic de extruziune.
Acest reflex dispare la 3-4 luni cand incepe sa se dezvolte
coordonarea dintre maini si ochi.
• La 6-7 luni copilul poate sa mestece si sa roada, mai apoi pe la 7-9
luni incepe sa isi exprime preferintele gustative, ajungand sa refuze
anumite alimente, iar intre 9 si 1 luni apuca bucati mici de alimente
si incepe sa se autoalimenteze.
• Astfel, isi manifesta capacitatea de a-si duce singur mancarea la
gura, cum ar fi o lingura sau un pahar cu lapte sau apa, desi copilul
este totusi incapabil sa se hraneasca singur inaintea varstei de doi
ani, cand vederea ii este stabilizata in totalitate, permitandu-i o
coordonare oculo-motorie completa.
 Necesarul de aport energetic si
nutritional al sugarului
• Aportul caloric la sugar este reprezentat în
tabelul următor, conform FAO și OMS
Varsta Kcal/kgc/zi
0-3luni 120
3-5luni 116
6-8luni 110
9-12luni 105

• Din necesarul zilnic de calorii

– 55 kcal/kgc/zi = nevoi bazale
– 35 kcal/kgc/zi = nevoi de creștere
– 10-27 kcal/kgc/zi = necesar activității
• Surse de calorii:
– Lipide: 30-55% din totalul de calorii
– Hidrocarbonate: 35-65%
– Proteine: 7-16%
• Nevoile de calorii cresc cu vârsta, în paralel cu
greutatea și talia, însă raportate la unitatea
ponderală, necesarul caloric înregistrează un
declin timpuriu începând cu a 3-a lună de
viață
 Necesarul de apa
• Necesar de apă este crescut la sugar deoarece conținutul în apă al
organismului este mare (75%), turnover-ul apei este crescut,
termoreglarea și eliminarea reziduurilor metabolice se realizează cu
un volum crescut de apă
• Necesarul zilnic de apă la sugar este evaluat la 1,5 ml pentru fiecare
calorie
– 0-6 luni: 180 ml/kgc/zi
– 6-12 luni: 150-160 ml/kgc/zi
• Un aport corespunzător de lapte (mai ales natural) asigură nevoia
de lichide: 100 ml lapte = 67 kcal = 90 ml apă + 5 ml apă endogenă
• Aportul de lichide trebuie să țină cont de variațiile termice ale
mediului ambiant și regimul de activitate
• Laptele matern acopera necesarul energetic ridicat al
sugarului prin continutul sau crescut de lipide, principiile nutritive
cele mai energetice; orientativ, distributia calorica prin principiile
nutritive calorigene in laptele matern se poate exprima, in procente
din energia totala, dupa cum urmeaza:
– Lipide 48-54 %
– Hidrati de carbon 38 %
– Proteine 8 %
• Diferitele formule de lapte praf utilizate pentru substituirea
lactatiei naturale prezinta aproximativ aceeasi distributie calorica.
Atunci cand copilul trece de la o alimentatie exclusiv lactata la una
diversificata cu diferite grupe de alimente, distributia calorica a
dietei se modifica, apropiindu-se treptat tot mai mult de distributia
calorica a alimentatiei omului adult, care aduce un aport caloric de
55-60% prin carbohidrati, 30% prin lipide si 10-15% prin proteine.
 Alimentatia artificiala cu formule
de lapte praf
In alimentatia artificiala a sugarului se utilizeaza formule
comerciale de lapte praf bazate in mod fundamental pe laptele de
vaca, caruia i se aduc o serie de modificari in scopul adaptarii
compozitiei lui la posibilitatile digestive ale sugarului. Principalele
modificari la care este supus laptele de vaca sunt:
– deshidratarea pe cale termica – laptele praf steril, cu unele
transformari fizico-chimice care ii faciliteaza digestia;
– reducerea continutului de proteine, electroliti si a presiunii osmotice;
– ameliorarea calitativa a proteinelor si aminoacizilor;
– adaosul de hidrati de carbon;
– inlocuirea partiala a lipidelor cu uleiuri vegetale in vederea echilibrarii
raportului dintre acizii grasi;
– adaosul de vitamine si oligoelemente.
 Diversificarea alimentatiei
sugarului
• Din punct de vedere nutritiv este necesar ca alimentatia
complementara sa fie introdusa incepand de la 4-6 luni, deoarece la
aceasta varsta laptele de mama nu mai este suficient singur pentru
a acoperi necesarul de vitamine si minerale al sugarului.

• Astfel, continutul de fier al laptelui de mama descreste de-a lungul

perioadei de lactatie iar depozitele hepa-tice ale copilului se pot
epuiza, fiind necesara furnizarea lui prin alte tipuri de alimente.

• Un aspect important de care trebuie sa se tina seama la

introducerea alimentatiei complementare este cel educational,
deoarece in aceasta perioada incep sa functioneze masticatia si
deglutitia alimentelor solide, si de asemenea devine necesara
obisnuirea sugarului cu gusturi si consistente noi.
• In indrumarea parintilor pentru introducerea alimentatiei complementare
va trebui sa se tina seama de nivelul socio-cultural al familiei, de
atitudinea parintilor si de calitatea relatiei dintre mama si copil.
• In general, alimentatia complementara nu trebuie sa fie introdusa inaintea
varstei de 3 luni si nici mai tarziu de varsta de 6 luni. Se incepe cu cantitati
mici (una sau doua lingurite) si atat cantitatea, cat si varietatea vor fi
crescute treptat. Introducerea unui aliment nou se va face abia dupa ce s-
a stabilit toleranta la cel anterior.
• La varsta de 6 luni alimentatia complementara nu trebuie sa reprezinte
mai mult de 50% din aportul energetic total. Pana la varsta de 1 an copilul
este hranit cu nu mai putin de 500 ml lapte de mama sau formule lactate
echivalente pe zi.
• Nu este necesar sa se specifice tipul alimentatiei complementare (cereale,
fructe sau legume) cu care trebuie sa se inceapa. Alegerea primului
aliment se individualizeaza functie de starea de nutritie a sugarului, de
obiceiurile familiale, nationale, de factorii economici.
• Este de preferat ca alimentele cu potential alergenic, cum sunt oul sau
pestele, sa nu fie introduse inaintea varstei de 5 – 6 luni.
• Alimentele care contin gluten sau componenti asemanatori acestuia
(graul, secara, orzul, ovazul) nu vor fi introduse inaintea varstei de 4 luni si
daca se poate chiar si inaintea varstei de 6 luni
• In primele luni de viata se evita ingestia de alimente care ar putea sa
contina nitrati cum sunt sfecla, spanacul.
 Alimentatia copilului
• Trebuie sa asigure dezvoltarea lor fizica, diferitele
functii ale organismului, mentinerea unei stari de sanatate
normale si sa permita cresterea si dezvoltarea staturala si
ponderala a acestuia, dar si dezvoltarea psiho-motorie si
intelectuala.
• Aceste nevoi nutritionale sunt variabile de la o
persoana la alta in functie de varsta, de viteza de crestere,
de caracteristicile genetice si factorii de mediu.
• Cea mai importanta perioada este perioada de sugar, in
care importanta asigurarii acestor principii nutritive este
ceruta de cresterea foarte rapida in greutate si in lungime
ca si de multiplicarea celulelor creierului pana la varsta de 6
ani.
• Dupa varsta de 1 an, nevoile energetice si in principii
nutritive depind de varsta, sex si de activitatea fizica
 Necesarul energetic
• Trebuie sa acopere cheltuielile zilnice de energie, care la copil sunt:
1. Metabolismul bazal: reprezinta cheltuielile de energie
pentru mentinerea functiilor vitale. La varsta de 7-9 zile, nou-
nascutul are metabolismul scazut, cheltuielile energetice de baza
fiind de aproximativ 38 kcal/kgcorp/zi. De la 10 zile la 9 luni energia
consumata este de 55-75 kcal/kgcorp/zi si scade treptat pana la 25-
30 kcal/kgcorp/zi la varsta adultului.
2. Reglarea temperaturii corporale: nevoile energetice medii
pentru mentinerea temperaturii corpului sunt de 20 kcal/kgcorp/zi.
3. Cresterea: cheltuielile de energie pentru crestere sunt foarte
mari in primele 2 luni, adica 52 kcal/kgcorp/zi. O data cu reducerea
ratei de crestere, energia folosita in acest scop scade la 27
kcal/kgcorp/zi intre 2-6 luni si la 11 kcal/kgcorp/zi, intre 6-12 luni.
4. Activitatea fizica: consumul energetic este redus in primele
luni de viata. Sugarii agitati, care plang mult consuma 10-20
kcal/kgcorp/zi. Dupa varsta de 6 luni consumul mediu este de 25
kcal/kgcorp/zi.
• Pe plan calitativ, aportul energetic va fi
asigurat astfel:
– 12-15% proteine
– 35-45% lipide
– 55-60% glucide.
Necesarul de minerale
• Necesarul de Na si Cl este 1-2
mEq/kgcorp/zi
• Necesarul de K, 50-80 mg/zi sau 1
mEq/kgcorp/zi
• Necesarul de Ca, 45 mg/kgcorp/zi in
alimentatia naturala si 150 mg/kgcorp/zi
in alimentatia artificiala
• Necesarul de Fe, 8-12 mg/zi, sau 0,5-1
mg/kgcorp/zi, iar la pubertate, 12-24
mg/zi
• Necesarul de Mg, 13 mg/kgcorp/zi
• Necesarul de Cu, 0,08 mg/kgcorp/zi
• Necesarul de I, 40-100 mg/zi
• Necesarul de F, 0,5-1,5 mg/zi
• Necesarul de Mn, 1,4 mg/zi
• Necesarul de Se, 40 micrograme zi
• Necesarul de Zn, 4-9 mg/zi
 Necesarul de vitamine
• Cresterea si dezvoltarea normala este influentata si de aportul vitaminic
necesar.
• Laptele de mama si preparatele lactate folosite in alimentatia
sugarului si copilului pana la 3 ani cuprind cantitati de vitamina D si
vitamina K care pot sa nu fie suficiente pentru etapa de dezvoltare a
copilului.
• Astfel, necesarul de vitamina D in climatul temperat este de 500-800
UI/zi, iar cel de vitamina K absolute obligatoriu la nastere este de 2 g/zi.
• Celelate vitamine necesare dezvoltare corecta a copilului sunt
reprezentate de:
• Vitamina A - 1000 unitati/zi la sugar, 2500 U/zi intre 1-6 ani, 4000 U/zi
intre 7-12 ani, 5000 U/zi intre 13-19 ani
• Vitamina B1 - 0,5-1 mg/zi la sugar
• Vitamina B2 - 0,6-1mg/zi la sugar si 1-2 mg/zi la copil
• Vitamina B6 - 1,5-1,8 mg/ zi
• Vitamina B12 - 10-20 micrograme/zi
Alimentatia adolescentului
• Adolescenta este una din
cele mai dinamice etape ale
vietii unei fiinte umane atat
din punct de vedere fizic cat
si fiziologic, o perioada de
mare dezvoltare fizica si
emotionala, perioada de
alegere pentru interventii
preventive in special pentru
a creste constientizarea
individuala, cunostintele,
capacitatile si motivatiile
pentru obisnuinte alimentare
bune.
 Particularitati ale cresterii la
scolar
·cresterea are o alura extraordinara, fiind cea mai rapida din
viata postnatala;
·cresterea in greutate este de 16 g/zi la fete si 19 g/zi la baieti;
· depunerea mineral osoasa se completeaza, iar varful masei
osoase este critic, in raport cu dezvoltarea ulterioara
posibila a unei osteoporoze;
· incep sa apara leziuni de ateroscleroza;
· anorexia nervoasa si bulimia au incidenta cea mai ridicata;
· excesul ponderal si obezitatea care se dezvolta la pubertate
au efecte defavorabile asupra sanatatii in anii ulteriori;
·obisnuintele alimentare capatate la adolescent par sa persiste
si la adult.
• Nevoile nutritionale difera in functie de sex si
devin mai pronuntate la pubertate; se datoresc
modificarilor marimii corpului, specific fiecarui sex.
• Nivelul de crestere la fete este in general cu 2 ani
mai devreme ca la baieti. Ca rezultat, la inceputul
adolescentei, fetele maturate precoce pot fi mai mari
ca baietii de aceeasi varsta si au nevoi egale sau mai
mari in unele nutrimente.
• La cele doua sexe, pubertatea se insoteste de o
crestere a masei slabe si a masei grase.
• Pentru evaluarea nevoilor nutritionale, varsta de
dezvoltare ( apreciata prin gradul de maturatie sexuala
si varsta osoasa ) constituie o baza mai precisa ca varsta
cronologica.
 Aportul energetic
Varsta Baieti Limite Fete Limite
Total calorii Total calorii
7 – 10 ani 2000 1600-2400 2000 1600-2400
11-14ani 2500 2000-3000 2200 1700-2600
15-18ani 3000 2600-3600 2200 1700-2600
19-24ani 2900 2300-3400 2200 1700-2600

Necesar caloric = 1000 + varsta * 100

• Proteinele reprezinta 12-14% din aporturile energetice.
Varful nevoilor proteice coincide cu cel al nevoilor
energetice; Valoarea medie este de 2g/kgc/zi;
• Grasimile reprezinta 30-34% din aporturile energetice,
ele reprezentand o sursa concentrata de energie de 9
kcal/g si o sursa de acizi grasi esentiali precum si un
vehicul pentru vitaminele liposolubile
• Hidratii de carbon reprezinta principala sursa de
energie la adolescenti, si anume 55% din aporturile
energetice. Sunt preferate hidrocarbonatele complexe
care sunt si sursa de fibre, ca cereale, paste, paine;
hidrocarbonatele au de asemenea caracter
organoleptic si edulcorant
• Mineralele: nevoile de calciu la adolescent sunt
controversate. Astazi se recunoaste ca maximul
masei osoase probabil este atins pana la 25 de
ani. Se considera ca aportul de calciu la
adolescenti este scazut. 97% din calciul
organismului este concentrat in masa scheletica,
a carei crestere la adolescent este foarte
importanta. Este unanim admis ca aportul de
calciu trebuie crescut pentru a satisface aceste
nevoi asigurandu-se ca adolescentii consuma trei
mese zilnice cu alimente bogate in calciu.
• - Zincul: modificarile concentratiei zincului variaza cu
stadiile pubertatii fara a se evidentia un deficit franc.
Carenta in zinc este responsabila de nanism si intarziere
pubertara, dar este rara.
• - Fierul: adolescenta este varsta la care prevalenta carentei
in fier este cea mai ridicata din toata populatia mondiala.
Accelerarea cresterii masei slabe antreneaza o cerere
crescuta de fier pentru sinteza mioglobinei. Doza zilnica
recomandata este de 15 mg FE; cresterea aportului de fier
este importanta pentru toti adolescentii, in special fete,
care adesea au un aport foarte scazut. In mod obisnuit,
doza recomandata pentru fier ramane 15 mg/zi pentru fete
toata adolescenta, pentru a compensa pierderile
menstruale, pe cand la baieti doza scade de la 12 mg la 11-
14 ani la 10 mg ulterior.
 Vitaminele
• Necesarul de vitamine nu este bine cunoscut, dar se stie ca
nevoile vitaminice la adolescent sunt modificate de: activitatea
fizica, sarcina, contraceptive orale, boli cronice.
- Vitamina A: aportul de vitamina A este in general mic, desi
nevoile sunt crescute datorita rolului sau in proliferarea si diviziunea
celulara.
- Vitaminele din grupul B sunt importante in perioada de
crestere, deoarece au un rol in metabolismul energetic celular.
- Vitamina C: nevoile cresc odata cu cresterea, intrucat
vitamina C este importanta pentru sinteza de colagen. Fructele si
legumele proaspete care sunt principala sursa de vitamina C sunt,
din pacate, adeseori absente din alimentatia adolescentului.
- Vitamina D este necesara absorbtiei calciului si mineralizarii
osului, iar acidul folic sintezei de AND. Ambele au o importanta
majora pentru adolescent si un supliment de acid folic este necesar
sistematic la adolescentele insarcinate si la fetele tinere din medii
defavorizate.
 Alimentatia varstnicului
• O buna nutritie este foarte importanta pentru
sanatatea varstei a treia, deoarece vastnicii dar multi
batrani au un risc mai mare de a avea o nutritie
inadecvata si sunt mai predispusi la probleme de
sanatate legate de o dieta inadecvata. Cunoasterea
problemelor de nutritie este un aspect important in
sanatatea persoanei varstnice.
• La persoanele varstnice dieata precara poate duce
la oboseala si un risc crecut pentru afectiuni digestive,
pulmonare si cardiace, slabeste sistemul imunitar,
crescand riscul pentru pneumonie si ale infectii
serioase.
• In timp, o nutritie proasta poate duce la anemie si
slabiciune musculara care favorizeaza caderile si
fracturile. O nutritie precara poate determina si
coagularea sangelui, escare de decubit, depresie si alte
probleme de sanatate ale varstnicului.
• O nutritie buna este in mod special importanta pentru
varsnicul foarte bolnav sau la cel cu dementa. Acesti
pacienti au un risc mai mare de a fi internati in spital
sau in azile de ingrijire pentru varstnici si sunt
vulnerabili la complicatii post-chirurgicale si alte
probleme legate de o nutritie saraca.
 Ce poate afecta apetitul la
varstnici?
• Afectiunile cronice la adultii in varsta pot avea
afectiuni cronice, care le afecteaza capacitatea de a face
cumparaturi si a gati. Dementa, accidentul vascular cerebral
si alte boli care afecteaza functionarea mentala au de
asemeni o influenta profunda asupra apetitului si a
capacitatii de a prepara si conuma hrana sanatoasa.
• Probleme de alimentatie, problemele dentare,
afectiunile gingivale, cariile si dantura defectuos potrivita,
pot afecta gustul alimentelor si pot face ca mestecarea sa
fie aproape imposibila. Cand persoanele cu probleme de
masticatie consuma alimente cu valoare nutritionala mare,
pot avea probleme de digestie.
• Interventiile chirurgicale, bolile sau interventiile
chirurgicale pot afecta foarte grav sanatatea varstnicilor,
ducand deseori la pierderi ale apetitului, slabiciune,
scadere ponderala.
• Probleme in digestie si unele dintre modificarile
fiziologice care apar odata cu inaintarea in varsta afecteaza
modul in care organismul absoarbe si folosesste nutrientii.
In cazul multor varstnici, producerea anumitor enzime
digestive si acizi diminueaza, interferand cu metabolizarea
proteinelor, absorbtia vitaminelor B 12, acid folic, si posibil
calciu si fier.
• Absenta vitaminei B 12 poate avea un efect devastator
asupra sistemului nervos, determinand mers nesigur,
slabiciune musculara, vorbire neclara si psihoza – semne si
simptome similare cu cele ale bolilor legate de varsta cum
ar fi boala Parkinson si Alzheimer
• Medicatia. Multe medicamente prescrise in mod
obisnuit persoanelor varstnice pot suprima apetitul,
alterarea gustului alimentelor, determinarea de greturi si
varsaturi sau interferand absorbtia. Aceste medicamente
includ unele antidepresive, medicamente pentru scaderea
hipertensiunii arteriale si pentru osteoporoza, dar si
medicamente banale care se elibereaza fara reteta cum ar
fi aspirina.
• Depresia, desi deseori nerecunoscuta si
netratata la adultii in varsta, depresia afecteaza
un procent mare din persoanele peste 65 de ani.
Ca si in cazul altor aspecte ale imbatrinirii,
motivele pentru care depresia este complicata
sunt: doliul, singuratatea, izolarea, problemele de
sanatate, lipsa mobilitatii, alte afectiuni cum ar fi
boala Parkinson, cacerul sau diabetul,
medicamentele, si insasi malnutritia care
inrautateste depresia.
• Dietele restrictive la varstnici au un risc mai
mare decat orice alt grup de a avea restrictii de
dieta, cum ar fi limitarea consumului de sare,
proteine si zaharuri. Desi aceste diete au un rol
important in tratarea unor afectiuni, ele pot face
ca hrana sa fie fara savoare, fada, ceea ce va
duce la o scadere si mai accentuala a apetitului.
Pentru acest motiv, unii nutritionisti recomanda
regandirea dietei restrictive daca aceasta poate
interfera cu o nutritie adecvata.
 Cum putem prevenii alimentatia
deficitara la varsta a treia
• Imbunatatirea dietei pentru a creste valoarea
nutritiva, varstnicii e bine sa fie incurajati sa adauge unt de
arahide sau alt unt de oleaginoase pe paine sau biscuiti, pe
fructele proaspete cum ar fi merele si bananele si pe
legumele crude pe care le consuma. Alte sugestii includ
adaugarea de nuci sau germeni de grau in iaurt, fructe si
cereale; adaugarea unui albus de ou suplimentar in omleta,
de branza topita in sandviciuri, legume, supe, orez sau
taietei.
• Dieta complexa poate face prin folosirea de suc de
lamaie, ierburi aromatice si condimente, prin folosirea de
legume in diferite culori, texturi si temperaturi. Daca
pierderea gustului si a mirosului reprezinta o problema, pot
fi incercate arome mai puternice. Mestecatul cu grija poate
duce la cresterea satisfactiei deoarece in acest fel mai
multe molecule de savoare vin in contat cu receptorii.
• Gustari intre mese poate fi in mod special de ajutor
pentru persoanele care se satura repede. O portie de
fructe sau branza, o lingura de unt de arahide, sau chiar
un milkshake pentru persoanele care nu au intoleranta la
lactoza pot fi suplimente de nutrienti si calorii.
• Suplimente nutritionale. Varstnicii malnutriti au un
risc mai mare de a a vea un deficit de proteine,
vitaminele B6, B12, acid folic, niacina, vitamina D, calciu
si zinc. Suplimentele sunt importante deoarece pot ajuta
la suplimentarea nutrientilor care lipsesc, dar nu ofera
proteinele sau caloriile necesare si nu ar trebui sa devina
un substitut pentru mese. Persoanele in varsta ar trebui
sa vorbeasca cu medical de familie inainte de a lua orice
supliment alimentar.
• Exercitiul fizic regulat, chiar si cei cu probleme
serioase de sanatate, pot beneficia de pe urma unor
exercitii fizice zilnice – stimuleaza apetitul, ajuta la
ameliorarea depresiei si intareste musculatura si oasele.
Exercitiile de rezistenta – cum ar fi ridicarea de greutati –
pot fi in mod special benefice pentru cresterea fortei si a
masei musculare si pentru imbunatatirea apetitului.
Va multumesc pt atentie!
Intrebari???