ALIMENTATIA

Modulul 2 – Cursul 2

Dr. Daniela Stegaru

INDNBM “N.C. PAULESCU”
 Principiile alimentatiei sanatoase

• Alimentatia sanatoasa inseamna un consum moderat dar

variat de alimente preparate culinar pe care le dorim
apetisante, gustoase si sigure, repartizate in 3 mese principale
si eventual 2-3 gustari.
• Scopul alimentatiei sanatoase este de a realiza un echilibru
caloric si nutritiv si anume asigurarea energiei de care avem
nevoie, prin aportul corespunzator de calorii, si pe de alta
parte prezenta in alimentatia noastra a tuturor principiilor
nutritive dupa cum urmeaza:
– Glucide (hidrati de carbon) 50-55%
– Proteine 15-20%
– Lipide (grasimi) 30-35%.
• Prezenta principiilor nutritive in cantitatile recomandate atrage
dupa sine aportul de vitamine si saruri minerale optim, din
care cele mai importante sunt sodiul, potasiul, calciul,
magneziul si fierul. Aportul de sare ar trebui sa fie sub 5g/zi,
iar cel de lichide necalorice 2-3litri/zi.
• Beneficiile alimentatiei sanatoase sunt pe de-o parte
promovarea si mentinerea sanatatii, pe de alta parte o calitate a
vietii mai buna prin capacitate de munca fizica si intelectuala
crescuta, stare de bine si, nu in ultimul rand, printr-o imunitate
crescuta ceea ce ne face sa stam departe de boli.
• Alimentatia sanatoasa trebuie sa inceapa cat mai devreme si sa
dureze practic nelimitat, ea fiind garantul unei vieti sanatoase,
lungi si frumoase.
 Sa construim propria piramida alimentara

• Pentru a putea construi propria piramida alimentara este

necesar sa cunoastem cateva lucruri esentiale: necesarul de
calorii, ce obiceiuri alimentare avem, daca ceea ce ne place se
potriveste cu cee ce se recomanda si, nu in ultimul rand, sa
corelam costul alimentatiei cu posibilitatile economice ale
vietii noastre cotidiene.
• Necesarul de calorii este dat de:
– Consumul de energie in cadrul activitatiilor zilnice
– Varsta si sex
– Greutate corporala
• Este deci necesara o evaluare preliminara, in care este nevoie sa
socotim consumul de energie in cadrul activitatilor zilnice
profesionale si in timpul liber, cantarire si evaluarea greutatii la
standardele recomandate.
• Activitatea fizica se desfasoara fie in cadrul profesiei, fie in asa-
zisul timp liber, in ambele situatii pot fi 3 grade de intensitate:
redusa, medie si intensa, astfel clasificand o persoana ca fiind:
sedentara, moderat-activa sau activa.
• Calculul necesarului caloric zilnic se efectuează funcție de:
înălțime, greutate, vârstă, sex, gradul de efort fizic, starea
fiziologică, greutatea actuală.
 Efort fizic

– În repaus la pat 25 Kcal/Kg corp greutate ideală/zi

– Munca fizică usoară (funcționari, contabili, pensionari): 25-35
Kcal/Kg corp/zi
– Munca fizică medie (studenți, cadre didactice, tapiteri, legători,
telefonisti, marochineri): 35-40 Kcal/Kg corp/zi
– Munca fizică grea (tractoristi, morari, brutari, strungari,
tâmplari): 40-45 Kcal/Kg corp/zi
– Munca fizică foarte grea (tăietori de lemne, tăietori de piatră,
fierari, betonisti, mineri, furnalisti, oțelari): 50-60 Kcal/Kg
corp/zi
 Indicatorii antropometrici
• Greutatea corporală – Formula Broca:
• G(kg)=Î(cm)-100;
• Această formulă este utilă doar pentru înălţimile medii (155-
175 cm).
• Formula Lorentz:
– Pentru bărbaţi: G(kg)=Î(cm)-100-(Î(cm)-150)/4
– Pentru femei: G(kg)=Î(cm)-100-(Î(cm)-150)/2
– În această formulă se ţine cont de sex şi vârstă, aşa cum o face şi
formula MLI.
• Formula „Metropolitan Life Insurance” (MLI) :
– Pentru bărbaţi: G(kg)= 50+0,75(Î(cm)-150)+(V(ani)-20)/4
– Pentru femei: valoarea formulei pentru bărbaţi se înmulţeşte cu
0,9.
 Indicele de masă corporală
• Indicele de masă corporală (IMC) = G/T2
- (Body Mass Index – BMI)

• Este un indicator relativ, pentru ca in grila de normoponderabilitate putem intalni atat obezitate
abdominala importanta, cat si diferite grade de denutritie.
• Avantajul este ca se poate folosi foarte usor, nu necesita tehnici laborioase si se poate aplica si
in conditii de ambulatoriu.
• In functie de IMC:
– Casexie IMC<15kg/mp
– Subponderabilitate IMC 15 – 18.4kg/mp
– Normoponderabilitate IMC 18.5 – 24.9kg/mp
– Suprapondere IMC 25 – 29.9kg/mp
– Obezitate gr I IMC 30 – 34.9kg/mp
– Obezitate gr II IMC 35 – 39.9kg/mp
– Obezitate morbida IMC > 40kg/mp
• Este un indicator care nu se poate folosi in cazul copiilor ca atare, pentru care sunt necesare
grile speciale cu grafice de crestere.
• Este bine sa fie folosit in context, mai ales corelat cu alti indici, de genul circumferinta
abdominala, pliu cutanat etc.
Circumferinţa abdominală
- este un indicator mai fidel, ce
ne arata dincolo de surplusul
ponderal de tip abdominal,
riscul cardio-vascular al
pacientului;
- se realizeaza usor, cu o
panglica tip centimetru, si se
masoara la 2 cm sub ombilic;
- normal la femei trebuie sa fie
<80cm iar la barbati < 94cm.
 Raportul circumferinţei talie-şold

• (waist to hip ratio – WHR)

• este un indicator mai fidel cu privire la existenta
obezitatii abdominale
• In mod normal raportul trebuie sa fie subunitar avand
o valoare <0.9
 Pliul cutanat

• Pliul cutanat bicipital şi tricipital se măsoară la jumătatea

distanţei dintre acromion şi olecran;
• cel subscapular la 1 cm sub unghiul inferior al omoplatului,
pe direcţia de pliere normală a tegumentului;
• cel suprailiac se măsoară la 1 cm deasupra crestei iliace;
• Precizia de măsurare a pliurilor scade, dacă grosimea
depăşeşte 20 mm.
 Comportamentul alimentar si ancheta
alimentara

• Alterarea stării de nutriţie este secundară unui

dezechilibru între aportul şi necesarul de proteine
şi/sau energie.
• Evaluarea stării de nutriţie necesită informaţii cu
privire la echilibrul energetic, compoziţia corpului şi
funcţiile organelor și țesuturilor.
• În prezent, nu există un consens privind parametrii care
au cea mai mare acuratețe în evaluarea statutului
nutriţional.
 Ancheta alimentara
• aportul mediu de energie, macronutrienţi şi micronutrienţi, de sodiu şi de fluide;
• nivelul activităţii fizice;
• consumul de alcool;
• tipul alimentaţiei (calitate şi varietate);
• preferinţele alimentare;
• modificarea apetitului (inclusiv anorexie);
• senzaţie de saţietate instalată rapid;
• modificări ale gustului;
• restricţii alimentare;
• utilizarea de suplimente cu vitamine/minerale;
• terapii complementare sau alternative;
• alţi factori care pot influenţa aportul nutriţional al pacientului (capacitatea de a
mesteca, nevoia de a fi asistat sau ajutat pentru a se alimenta).
 Cum se realizeaza ancheta alimentara
• pacientul este rugat să enumere alimentele şi lichidele, precum şi
cantităţile consumate în cursul unei anumite zile, de obicei în cursul
ultimelor 24 de ore – interviul structurat;
• pentru a aprecia consumul alimentar „în general” se realizează –
jurnalul alimentar – o ancheta alimentară pentru mai multe zile
diferite (incluzând şi zilele de la sfârşitul săptămânii sau cele în
care, eventual, individul s-a aflat în deplasare), şi se urmăreşte
alcătuirea unui model al alimentaţiei pe durata unei săptămâni;
• chestionarele de frecvenţă - în care pacientul este întrebat despre
frecvența cu care consumă diferite alimente într-o anumită perioadă
de timp (o zi, o săptămână sau o lună). De obicei pacientului îi este
pusă la dispoziţie o listă de alimente, din care să aleagă doar pe cele
care conţin anumite componente, vizate în studiul respectiv.
 Jurnalul alimentar
• Jurnalul alimentar (de nutritie) reprezinta o inregistrare
scrisa (pe hartie sau in format electronic) a tot ce bei si ce
mananci, cu orele si cantitatile aproximative, pe un anumit
interval de timp.
• Este poate cel mai puternic instrument de evaluare si control
al dietei. Pe langa asta reprezinta si un element puternic de
(auto)motivare.
• Jurnalul alimentar te ajuta sa-ti evaluezi si sa-ti controlezi
dieta.
• Cei mai multi dintre noi stim deja ce alimente ne apropie de
scopul nostru (si e bine sa le regasim cat mai des in jurnal)
dar si alimentele care ne indeparteaza de el (ar trebui sa fie
aparitii mai rare).
• Jurnalul alimentar este un factor
major in automotivare. Stiind ca
vei nota alimentele, creste
constiinta si apare sentimentul
responsabilitatii.
• Jurnalul te ajuta sa faci alegerile
corecte chiar si inainte de a te
aseza la masa. Apoi, cand trece
un timp si jurnalul arata bine, se
intareste motivarea pentru a
continua.
• Afli ce alimente si ce obiceiuri te
apropie de obiectivele tale.
• De asemenea, poti determina si
alimentele sau situatiile in care
ajungi sa te abati de la program
• Poti afla ca daca sari peste cateva mese apoi senzatia de foame te face sa
mananci mai mult decat de obicei sau ca un anumit aliment iti da o stare de
disconfort.
• Diminueaza sentimentul de vinovatie in cazul abaterilor. Scriind in jurnal
transferi incarcatura din minte pe un suport extern, reducand semnificativ
valoarea emotionala.
• Un jurnal alimentar e bine sa il tii cel putin o saptamana, pentru a putea
determina un ciclu din viata ta, in care sa incluzi si un week-end, cu tentatiile si
abaterile inerente.
• Dupa ce ai invatat sa faci alegerile corecte si obiceiurile alimentare sanatoase
sunt parte din viata ta, un astfel de jurnal poate sa devina inutil. Totusi, daca
simti ca aluneci intr-o directie gresita, acest instrument iti va fi de folos oricand.
• Jurnalul de nutritie poate avea o forma generala, a unei liste cu alimentele
consumate intr-o zi, refacuta din memorie. El poate fi in alte situatii o evidenta
amanuntita, cu orele si cantitatile de mancare, inregistrate imediat dupa masa.
• Un astfel de jurnal strict poate servi ca baza pentru calculul aportului de
nutrienti (proteine, carbohidrati, grasimi) si energie (calorii).
 Mersul la cumparaturi – cum citim eticheta

• Mersul la cumparaturi in secolul 21, este de departe un lucru

dificil in zilele noastre, si nu atat prin prisma locatiei, si a
numeroaselor tentatii existente la fiecare colt de strada.
• In plus a avea la dispozitie prea multe optiuni, face alegerea
dificila. Este necesar intotdeauna sa efectuam lista de
cumparaturi sanatoase, in functie de ceea ce am planificat sa
gatim in urmatoarele zile, stocurile disponibile din camara sau
din frigider, avand ca scop esential de a nu cumpara dupa
principiul “nu stiu daca am nevoie, dar mai bine sa fie decat sa
lipseasca”.
• Niciodata nu trebuie sa mergem flamanzi la cumparaturi! A fi
satul este o conditie esentiala pentru a rezista tentatiilor si
mirosurilor irezistible din hipermarketuri, si pentru a respecta
intocmai lista intocmita la domiciliu.
 Eticheta
- termenul de valabilitate
- compozitia produsului alimentar – alegem alimentele cu lista
de aditivi cea mai scurta
- “E-urile” reprezinta aditivii alimentari codificati, din lista
celor autorizati pentru a putea fi utilizati in Europa
- lista alergenilor alimentari – gluten, lacoza, fenilalanina etc.
- citirea etichetei nutritionale: calorii, glucide, lipide, proteine,
sare
- produse cu continut hipocaloric <100kcal/100g
- produse cu continut caloric mediu 150-300kcal/100g
- produse cu continut hipercaloric > 400kcal/100g
- totalul caloriilor provenite din grasimi trebuie sa fie mai mic
de 30% - aportul de grasimi saturate trebuie sa fie sub 10%.
 Stabilirea meniului

• Regula de aur: mesele mai bogate din punct de vedere

caloric trebuie sa se regaseasca in perioadele din zi
cand suntem mai activi, adica la micul dejun si pranz.
• Planificarea meselor poate fi facuta zi de zi, de azi pe
maine sau in mod ideal, saptamanal. Impartirea
caloriilor care ne sunt necesare va fi facuta in 5-6
mese, care nu vor fi egale din punct de vedere
cantitativ si calitativ, ci vor fi impartite astfel:
– 3 mese principale intre 300-700kcal/masa
– 2-3 gustari de cate 100-200kcal

• Ceea ce cu siguranta trebuie sa evitam este consumul

unei mese cu 1000kcal si a 4-5 mese de cate 200kcal.
 Tulburari de comportament alimentar –
anorexia/bulimia

• Bulimia nervoasa este o tulburare de alimentatie

caracterizata prin reprimarea aportului de hrana pentru o
anumita perioada de timp, urmata de o alimentatie excesiva
si sentimente de vina si decadere personala.
• Virsta medie a debutului este 18 ani. Suferinzii incearca sa
depaseasca aceste sentimente in diferite moduri. Cea mai
comuna forma este varsatura indusa, infometarea, folosirea
laxativelor, clismelor, diureticelor si efortul fizic excesiv sunt
deasemeni frecvente.
• Bulimia nervoasa apare mai ales la femei decit la barbati.
Antidepresivele, in special inhibitoarele recaptarii de
serotonina, sunt larg folosite in tratamentul bulimiei
nervoase.
 Ciclul implica frecvent alimentatie rapida si fara control
care este oprita cand bulimicul este interupt de catre o alta
persoana sau stomacul doare prin supradistensie, urmata de
varsaturi autoinduse sau o alta forma de curatare. Acest ciclu
poate fi repetat de citeva ori pe saptamina sau in cazurile mai
grave de citeva ori pe zi.

Debutul bulimiei nervoase apare in adolescenta intre 13 si

20 de ani, iar multe cazuri au suferit inainte de obezitate, dintre
care multi au avut recaderi in trecut cu episoade de alimentare
excesiva si varsaturi chiar si dupa un tratament de succes si
remisiune.
Persoanele cu bulimie sunt totusi capabile sa interactioneze si
sa traiasca in mediul de zi cu zi fara a le fi afectate abilitatile de
• Bulimia nervoasa este dificil de detectat comparata cu anorexia
nervoasa, deoarece bulimicii tind sa aibe greutate usor peste medie
sau sub medie.
• Multi bulimici se angajeaza in comportamente alimentare usor
dezordonate, fara a intruni criteriile complete de bulimie nervoasa.
• Pina la 60% dintre cazuri, pacientii cu bulimie nervoasa
raporteaza istoric anterior de anorexie.
• Fata de indivizii cu tulburari alimentare necomplicate care tind sa fie
obezi, persoanele cu bulimie au de obicei greutate normala. Istoricul
natural al tulburarilor alimentare cuprinde diferite diagnostice in timp
aplicate pacientilor, unii intrunind criteriile anorexiei nevoase, bulimiei
nervoase si ale tulburarii alimentare in diferite variante.
• Dezvoltarea anorexiei la indivizii care prezinta initial bulimie nervoasa
este posibila desi nu comuna.
• Fata de anorexici, bulimicii experimenteaza
fluctuatii semnificative ale greutatii
corporale, dar greutatea lor nu este de obicei
atit de severa sau evidenta precum la
anorexici.
• Prognosticul pe lunga durata pentru bulimici
este usor mai bun decit pentru anorexici, iar
rata de recuperare este usor mai mare. Totusi
multi bulimici continua sa mentina
comportamente usor anormale de dieta, chiar
si dupa perioada de recuperare.
• Ca si in anorexie, nu exista o cauza definita si
cunoscuta a bulimiei. Datorita complexitatii
tulburarii, cercetarile din cimpurile medicale si
psihologice continua sa-i exploreze dinamica.
• Bulimia este in general asociata a debuta
odata cu insatisfactia fata de corpul
propriu. Individul poate fi de fapt
subponderal, dar atunci cind se uita in oglinda
acestia vad o imagine distorsionata si se simt
greoi fata de cum sunt in realitate.
• La inceput imaginea distorsionata a corpului
duce la dieta. pe masura ce imaginea continua
sa fie vazuta mai mare decit in realitate dieta
 Cauzele organice ale bulimiei sunt inca
investigate. Exista indicii ca bulimia si alte tulburari
alimentare pot fi asociate cu anomaliile in nivelul
mesagerilor chimici (neurotransmitatorii) din creier,
in special serotonina.
Alte studii cu persoane bulimice au gasit alterari
in rata metabolica, perceptive scazuta a satietatii si
reglare neuroendocrine anormala.
Portretele media ale unei forme corporale
ideale sunt considerate a fi un factor contribuitor
asupra bulimiei.
Alimentatia excesiva si rapida nu este declansata
de foamea intensa. Este un raspuns la depresie, stress
sau alte sentimente legate de greutatea corporala,
forma sau alimente. Acest comportament aduce
frecvent senzatie de calm sau fericire (euforie) dar
sentimentul de vina inlocuieste repede euforia de
 Factori de risc
- sexul feminin
- virsta - bulimia debuteaza frecvent in adolescenta sau perioada de
adult tinar, este mai comuna la facultate
- istoricul familial - tulburarile alimentare cum este bulimia sunt mai
frecvente la persoanele cu parinti sau frati care sufera de o tulburare
alimentara
- dieta - persoanele care pierd in greutate sunt frecvent sustinute de
comentariile pozitive ale altora si de aspectul modificat
- influentele familiale - persoanele care nu se simt sigure in familie, ale
caror parinti sau frati sunt prea critici sau ii tachineaza asupra
aspectului lor fizic sunt la risc de bulimie si alte tulburari alimentare
- tulburarile emotionale - persoanele cu depresie, tulburari anxioase si
obsesiv-compulsive sunt mai predispuse la tulburari alimentare
- sportul, serviciul si activitatile artistice - atletii, actorii si personalitatile
de televiziune, dansatoarele si modelele sunt la risc ridicat de a
 Bulimia nervoasa are trei simptome
primare:
- aport regulat a unor cantitati mari de alimente alaturi de
senzatia pierdeii controlului asupra comportamentului
alimentar
- folosirea regulata a unor comportamente compensatorii
inadecvate cum ar varsatura autoindusa, laxativele sau
abuzul de diuretice, infometarea si exercitiile fizice obsesiv-
compulsive
- grija excesiva fata de greutatea si aspectul corpului.

Specialistii cred ca sansa recuperarii creste cu cit

bulimia nervoasa este detectata mai devreme.
 Semnale de alarma
- indicii ale alimentatiei excesive, incluzind disparitia unor cantitati mari de
alimente in perioade de timp scurte sau existenta unor ambalaje
alimentare indicand consumul unor cantitati mari de alimente
- indicii ale comportamentelor de curatare incluzind vizite frecvente la
toaleta dupa masa sau miros de varsatura, prezenta ambalajelor sau a
cutiilor de laxative sau diuretice
- regim fizic excesiv, rigid in ciuda vremii, a oboselii, bolii sau leziunilor,
necesitatea arderii caloriilor
- tumefierea neobisnuita a obrajilor sau a zonei mandibulare

- calusuri pe spatele miinilor si cicatrici prin autoinducerea varsaturilor

- decolorarea sau patarea dintilor
- crearea unor ritualuri si stiluri de viata care sa permita efectuarea
comportamentelor alimentare anormale
- izolarea fata de prieteni si activitatile obisnuite
- in general comportamente si atitudini care indica scaderea in greutate,
dieta si controlul alimentatiei drept griji principale.
 Tipuri de bulimici
- Tipul care apeleaza la curatare: isi autoinduc
varsatura prin introducerea degetelor in gura si
declansarea reflexului de varsatura sau ingerarea
de emetice cum ar fi siropul de ipeca pentru a
inlatura rapid alimentele din corp inainte de a fi
digerate sau folosesc laxative, diuretice sau clisme
- Tipul care nu apeleaza la curatare: aproximativ 8%
dintre cazuri, acestia fac exercitii fizice excesiv dupa
un efort de a elimina aportul caloric dupa
alimentatie.
 Tulburarile organice determinate de
bulimia nervoasa
- reflux gastric cronic dupa alimentatie
- deshidratare si hipopotasemie cauzate de varsaturile frecvente
- dezechilibru electrolitic care poate conduce la aritmie cardiaca, stop cardiac si
chiar deces
- esofagita sau inflamatia esofagului
- trauma orala in care insertia repetata a degetelor sau altor obiecte determina
laceratii ale mucoasei gitului si gurii
- gastropareza sau golirea intarziata a stomacului
- constipatia, infertilitate
- marirea glandelor salivare ale gitului
- ulcer peptic, calusuri sau cicatrici pe fata posterioara a miinii datorita ranirii
prin incisivi
- fluctuatii constante ale greutatii.
- contactul frecvent intre dinti si acidul gastric poate determina: eroziuni
dentare frecvente, perimoliza sau eroziunea smaltului dentar, cresterea in
volum a glandelor salivare.
Precum si in alte tulburari psihiatrice pot apare iluziile sau alte
semne si simptome lasind persoanei afectate falsa impresie ca
nu este acceptata de altii. Persoana poate suferi complicatii
fizice precum tetanie, convulsii epileptice, aritmii cardiace si
slabiciune musculara.
Bulimicii sunt mai predispusi la tulburari afective
precum depresia sau tulburarea anxioasa generala. Bulimia
nervoasa afecteaza 1-2% dintre adolescenti si femeile tinere.
Aproximativ 80% dintre pacienti sunt femei. Persoanele care se
lupta cu boala par a avea greutatea medie pentru varsta lor.
Multe dintre aceste persoane recunosc ciudatenia
comportamentelor lor si faptul ca sunt periculoase pentru
sanatate. Bulimia este frecvent asociata cu simptomele
depresiei si modificari in adaptarea sociala.
• Negarea si secretismul pacientilor cu aceasta tulburare ingreuneaza diagnosticul.
Individul nu vine in atentia medicului decit cind o conditie asociata sau alta
problema psihologica severa se manifesta.
• Parintii, membrii familiei, sotii, profesorii pot identifica un individ cu bulimie, desi
multe persoane cu aceasta tulburare isi tin problema in privat si ascunsa.
• Un istoric detaliat al comportamentului individului obtinut de la familie,
observatia clinica a comportamentului individului si uneori testarea psihologica
contribuie la diagnostic.

• Membrii familiei care observa simptomele bulimiei la o persoana apropiata o pot

ajuta prin cautarea de ajutor precoce. Tratamentul precoce poate preveni
problemele viitoare.
• Bulimia si malnutritia care rezulta pot afecta aproape orice organ din corp
crescind importanta diagnosticului timpuriu si a tratamentului.

• Bulimia poate fi fatala.

VA MULTUMESC!

Intrebari???