Sunteți pe pagina 1din 152

CURS DE ELECTROTERAPIE

Dr. Adriana Dragan


medic primar balneofizioterapie si recuperare medicala

ISTORIC
1744-1745 : Johann Gottlob Krueger - Notiuni despre electricitate 1786 : Galvani - descopera ca in corpul uman exista electricitate - experimenteaza stimularea electrica a nervului gastrocnemian Volta - inventeaza pila galvanica - baile galvanice 4 celulare ( Karlsbad ) - baile Stanger ( Ulm ) - cercetari de neurofiziologie Ginsberg , Milinowski introduc inalta frecventa pulsata Gierlich terapia combinata cu ultrasunet si curenti diadinamici Hufschmidt - terapia musculaturii spastice Stefano Marianini - stimuleaza electric muschii paralizati

1796 : 1827 : sec. XIX :

1940 : 1949 : 1968 :

1980 :
1990 :

- curenti de medie frecventa interferentiali


- lasere medicale pentru fizioterapie ( LLLT ) - terapie cu unde de soc - stimulare magnetica

CLASIFICAREA ELECTROTERAPIEI
Curenti de joasa frecventa = 0 1000 Hz Curentul galvanic ( continuu ) si curentul cu impulsuri Curenti de medie frecventa = 1000 100.000 Hz ( Gildermeister si Wyss ) Curenti de medie frecventa si curenti interferentiali Curenti de inalta frecventa ( campuri electromagnetice ) = > 300 kHz ( Nerst ) Microunde , unde scurte

Fototerapie Radiatii infrarosii , ultraviolete , laser


Unde mecanice Ultrasunete , ESWT Campuri magnetice Stimulare magnetica , magnetoterapie

Electroterapia este o parte a terapiei cu agenti fizici terapia fizicala in care diverse forme ale energiei electromagnetice sunt aplicate extern organismului uman , cu scopul : - de a limita unele procese fiziologice ; - de a intari un raspuns fiziologic mai slab ; - de a combate durerea . Electroterapia poate fi folosita in scop medical deoarece organismul uman functioneaza in mare parte electric . Curentul electric = deplasare a sarcinilor electrice printr-un conductor Conductori electrici : - gradul I metalici ; - gradul II electrolitici ; - gradul III gazosi . Corpul uman este format 70 80 % H2O . H+ H2O Na + , K + , Mg , Ca + , Cl OH

POTENTIAL DE REPAUS
Celulele corpului uman prezinta o diferenta de potential , de aprox. 70 mV , de o parte si de alta a membranei celulare : (-) la interior si (+) la exterior . Acest lucru este determinat de : 1. permeabilitate selectiva a membranei celulare la diverse tipuri de ioni . Este usor permeabila la K+si este aproape impermeabila la ioni (-) si Na+(ioni mari ). 2. concentratia diferita a ionilor de o parte si de alta a membranelor . - ionii de K+predomina in interiorul celulei , toate celulele umane avand concentratie crescuta de potasiu la interior ; - ionii de Na+predomina la exteriorul celulei . Astfel , interiorul celulei are un deficit de sarcini pozitive .

Potentialul de repaus este in principal determinat de difuzia pasiva a ionilor K+de si de transportul activ al ionilor de Na+si K+ prin intermediul pompei de K-Na .

POTENTIAL DE ACTIUNE
Stimularea celulei prin diversi agenti fizici produce o brutala modificare a permeabilitatii ionice membranare care duce la un influx masiv de ioni de Na+ dinspre exterior in interiorul celulei . Depolarizarea membranei celulare duce la aparitia unui potential de actiune ( 1 ms) .

Raspunsul unei fibre nervoase la stimuli electrici cu intensitate crescuta progresiv legea totul sau nimic .

Potentialul de actiune : depolarizare repolarizare hiperpolarizare

STIMULARE SI EXCITABILITATE
Q=It

Q cantitatea de electricitate [ C ] I intensitatea curentului [ A ] t timpul [ s ]

Daca intensitatea curentului electric creste incet intr-un interval mare de timp nu se produce excitare pentru ca apare fenomenul de acomodare . Factorii de care depinde stimularea tesuturilor : - densitatea curentului [ C/cm2 ] - viteza de crestere a intensitatii curentului[ A/s ] - durata de timp in care circula curentul . Catelectrotonus Anelectrotonus apare la catod ( - ) scade pragul de excitabilitate creste excitabilitatea apare la anod ( + ) creste pragul de excitabilitate scade excitabilitatea ( hiperpolarizare )

Pielea are o diferenta de potential intre stratul cornos si derm de 23 mV . Zonele cutanate lezate au o diferenta de potential mai mica . Vindecarea plagilor este posibil de controlat si prin semnale electrice . Remodelarea osoasa este dirijata si de semnale electrice ( efectul piezoelectric ) .

RASPANDIREA CURENTULUI IN ORGANISM


Modul in care curentii electrici terapeutici se raspandesc in organism are urmatoarele caracteristici : indiferent de locul unde sant amplasati electrozii , liniile de forta ale curentului se raspandesc in tot corpul , cantitatea cea mai mare trecand insa pe zonele ce opun rezistenta cea mai mica ; pe regiunea cuprinsa intre electrozi , intensitatea curentului nu este egala , ci proportionala cu conductibilitatea electrica a tesuturilor ; cu cat un segment este situat mai departe de electrozi , intensitatea curentului ajuns la el este mai mica ; un tesut nu este un conductor uniform , deoarece membrana celulara si spatiile intercelulare opun rezistente diferite trecerii curentului electric ; conductibilitatea electrica a unui tesut este direct proportionala cu continutul lui in apa . Din acest punct de vedere lichidul cefalorahidian , limfa , secretia biliara , sangele sant cele mai bune conducatoare de electricitate ; rau conducatoare sant tesutul gras si cel osos .

MODUL DE PENETRARE AL CURENTILOR IN TESUTURI Curentii electrici penetreaza in mod diferentiat tesuturile in fuctie de tipul curentului : - curentul galvanic si curentul alternativ de joasa frecventa se raspandesc exclusiv in spatiul intercelular , deoarece membrana celulara le opune rezistenta ;

- curentul alternativ de inalta frecventa nu intampina rezistenta din partea membranelor celulare .

CURENTUL GALVANIC
Curentul galvanic este prima forma de curent folosita in terapie .
Este un curent continuu sau cu frecventa 0 . Se poate propaga in tesuturi sub urmatoarele forme : - electrolitic prin disociatia electrolitica a substantelor anorganice din spatiul inter si intracelular - electroforetic prin coloizi polarizati - electroosmotic prin deplasarea apei prin membrane semipermeabile sub influenta curentului electric - conducere protonica (in mica masura) prin cedare de protoni .

REZISTIVITATEA TISULARA LA CURENT


variaza foarte mult in functie de tipul de tesut traversat de curent . Ex. : - lichidele organismului : 80 130 /cm ; - muschii : 300 /cm ; - organe parenchimatoase : 400 - 600 /cm ; - grasimea : 2000 /cm .

REZISTIVITATEA CUTANATA
depinde de : - intensitatea curentului electric aplicat ; - legea lui Ohm : U = IR ; - timpul de aplicare al curentului galvanic ; rezistivitatea scade treptat si dupa 30 min de la aplicarea curentului se ajunge la un echilibru dinamic ; - perspiratia cutanata insensibila ; - stari fiziologice ( menstra , somn , efort fizic ) ; - ritmuri biologice ; - alimentatie ; - diverse patologii ( depresie , hipersimpaticotonie , epilepsie , mixedem , sclerodermie ) .

EFECTE FIZIOLOGICE ALE CURENTULUI GALVANIC


Asupra fibrelor nervoase senzitive : - efect analgetic , la pol (+) prin cresterea pragului de sensibilitate dureroasa ( anelectrotonus ) cu hiperpolarizarea membranelor celulare Asupra fibrelor nervoase motorii : - efect stimulator cu cresterea excitabilitatii obtinut la polul (-) - catelectrotonusul favorizeaza depolarizarea membranelor celulare Asupra sistemului nervos central : - aplicatiile descendente au efect sedativ si de scadere a excitabilitatii nervoase - aplicatiile ascendente au efect stimulator Asupra fibrelor vegetative vasomotorii are efect hiperemizant si vasodilatator Efect biotrofic prin imbunatatirea circulatiei tisulare

EFECTE FIZIOLOGICE - SUMAR


analgetic ( pol pozitiv ) stimulare neuromusculare ( pol negativ ) vasodilatator biotrofic reglator asupra SNV ( in functie de aplicatie )

GALVANIZAREA SIMPLA Electrozii utilizati pentru galvanizarea simpla , confectionati din placi metalice ( plumb ) , au forme si dimensiuni diferite in functie de regiunea pe care se aplica si de efectele urmarite . Cel mai adesea se folosesc placi dreptunghiulare de marime egala sau diferita intre ele de 6/8, 8/10, 10/15 cm . Electrozii se aplica ferm pe tegument prin intermediul unor anvelisuri hidrofile din tifon ambibate an solutii fiziologice sau apa simpla . Daca se urmareste obtinerea unui efect analgetic , electrodul activ este cel pozitiv , iar daca se urmareste obtinerea unui efect excitant , electrodul activ este cel negativ . Se utilizeaza doua modalitati de asezare a electrozilor : - transversal , de oparte si de alta a regiunii afectate pe care o incadreaza astfel fata in fata ( umar , glezna , genunchi ) ; - longitudinal , cu electrozii plasati la distanta , la extremitatile segmentului tratat ( brat , gamba , membru inferior ) . Intensitatea curentului aplicat se dozeaza de la potentiometru in functie de toleranta individului si de toleranta la locul de aplicare , senzatia corecta fiind cea de furnicatura placuta . Aceasta corespunde unei intensitati a curentului de 0,1-0,2 mA pe cm2 de electrod . Durata tratamentului trebuie sa fie suficient de lunga , in general 20-30 minute .

Numarul sedintelor necesare este de 8-10 in formele acute si 12-15 sau mai mult in cele cronice . Pacientul trebuie avizat in prealabil asupra senzatiei pe care o va simti . Va fi asezat pe canapeaua de tratament in pozitiile cele mai antalgice in functie de zona de tratat . Ca incidente posibile mentionam arsurile tegumentare . Acestea se pot produce la pacienti cu afectare a sensibilitatii cutanate . La trecerea curentului continuu , apa din anvelisurile hidrofile disociaza in H+ si OH-. Pe tegument se gasesc in mod obisnuit ioni paraziti (Na, Cl, K) care se combina cu H+ si OH- rezultand acidul sau baza respectiva , cu producere de arsura tegumentara . Pentru prevenire se folosesc solutii de protectie cu urmatoarele formule : Pentru polul pozitiv : NaCl 5g , NaOH 1g , Apa distilata ad. 1000 ml ( pentru neutralizarea HCl )

Pentru polul negativ : NaCl 6g, HCl diluat 6,5g, Apa distilata ad. 1000 ml ( pentru neutralizarea NaOH )
Potentiometrul aparatului de la care se regleaza intensitatea curentului electric se manevreaza foarte incet deoarece in caz contrar pot apare contractii musculare dureroase la variatia rapida a intensitatii .

BAILE GALVANICE
Se aplica pentru tratarea unor regiuni mai intinse sau a intregului corp . Ele imbina efectul curentului galvanic cu efectul termic al apei , care devine un mijlocitor intre electrozi si tegument . Densitatea de cucent de pe tegument este mai redusa si de aceea nu exista risc de arsura cutanata . Baile galvanice patru-celulare folosesc patru vase in care se afla apa la 34-38 0C , vase care au inglobati electrozi in peretii lor prin care circula curentul continuu . Pacientul poate introduce in aceste vase doua , trei sau toate patru membrele . Se poate folosi fie sensul ascendent , fie descendent al curentului , in functie de scopul urmarit .

Procedura se aplica zilnic , avand o durata de 20-30 minute .


Temperatura apei : - mai crescuta 37 - 38 0C reduce senzatia neplacuta creata de curent si permite aplicarea unor intensitati mai mari ; - mai scazuta 34 - 35 0C accentueaza senzatia neplacuta data de curent . Baile 4 celule pot fi : - descendente : polarizate ( + ) membre superioare si ( - ) membre inferioare ; Efect sedativ , hipotensor ; - ascendente : polarizate ( - ) membre superioare si ( + ) membre inferioare ; Efect usor excitant si de crestere a tensiunii arteriale .

Baia galvanica Stanger este o cada izolata cu material plastic in care se afla opt electrozi fixati pe pereti . Curentul galvanic poate fi facut sa circule intre acesti electrozi in multiple variante : ascendent , descendent , transversal , in diagonala . Polul activ la galvanizare este electrodul (+) . Apa are temperatura de 36-37 0C si concentratia maxima de 2 g/l NaCl pentru a putea conduce bine curentul electric , iar intensitatea curentului se regleaza in functie de prescriptia medicului si de senzatia subiectiva a pacientului : furnicatura placuta sau caldura (400-600 mA) . Durata tratamentului este de 15-30 minute . Se fac 6-12 sedinte la doua-trei zile .

Contraindicatii :
leziuni trofice ale tegumentului ; dermatoze ; implanturi metalice ; pacemaker ; solutii de continuitate ale tegumentului .

Baia galvanica ELECTRA

IONOGALVANIZAREA Definitie Ionogalvanizarea este metoda de introducere in tegument cu ajutorul curentului galvanic a diverse substante cu efect therapeutic . Aceasta forma de terapie se bazeaza pe disociatia electrolitica a substantelor puse la cei doi poli si deplasarea anionilor si cationilor catre electrozii de sens contrar . Se folosesc solutii ce contin substante active care se disociaza in campul electric si patrund in tegument la nivelul foliculilor pilosi si ai glandelor sudoripare unde realizeaza depozite ce apoi sunt preluate de circulatia sangelui . Ex. : ionogalvanizarea cu CaCl2 . Solutia de CaCl2 se pune la anod . Solutii folosite : - la polul pozitiv : CaCl2 , MgSO4 , ZnSO4 , ioni metalici , alcaloizi , acetilcolina, morfina , xilina , atropina , corticoizi ; - la polul negativ : saruri de acizi organici , Br , Cl , I , acid salicilic , acid acetic , acid oxalic sau acid citric . Solutiile se prepara cu apa distilata . Concentratia solutiilor este mica (1 3 % ) deoarece in solutie disociatia electrolitica este cu atat mai mare cu cat solutia e mai putin concentrata .

INDICATIILE CURENTULUI GALVANIC 1. nevralgii si nevrite ( de trigemen , occipitala , dentare, intercostale , meralgia parestezica ) ; 2. afectiuni reumatismale degenerative ; 3. artrite , artroze cu diverse localizari ; 4. tendinite , bursite , periartrite , epicondilite , mialgii ; 5. sechele posttraumatice ; 6. boala Raynaud , acrocianoza , arteriopatii periferice ; 7. pareze si paralizii ; 8. sindroame de suprasolicitare ; 9. distonii neuro-vegetative ; 10. hipertensiunea arteriala stadiu I si II .

PARAMETRII CURENTILOR FOLOSITI IN ELECTROTERAPIE

(a) curent continuu (b) curent cu impulsuri (c) curent alternativ

In electroterapie echipamentele functioneaza in 2 moduri : - Curent constant ( CC ) = intensitatea curentului produs de aparat ramane mereu constanta oricat ar varia rezistenta cutanata I R = U Curentul constant este avantajos in aplicatiile stationare evitand senzatiile neplacute pe care le poate resimti pacientul la cresterea intensitatii . - Voltaj constant ( CV ) = densitatea de curent ramane aceeasi chiar daca marimea electrozilor se schimba . Pacientul nu are senzatii neplacute . U:R =I U = tensiunea masurata in [ V ] sau [ mV ] R = rezistenta , masurata in [ ] I = intensitatea curentului electric , masurata in [ mA ]

CARACTERISTICILE CURENTILOR FOLOSITI IN ELECTROTERAPIE POLARITATE Un curent continuu aplicat tesuturilor duce la acumularea ionilor pozitivi sub catod si a ionilor negativi sub anod . Local se produc modificari ale phului ( sub catod va fi mai alcalin iar sub anod mai acid ) ceea ce provoaca disconfort pacientului ( mai ales la catod ) . Un curent alternativ nu duce la o astfel de acumulare de sarcini electrice sub electrozi si deci acest curent nu are efecte polare . Cantitatea de sarcini electrice care se deplaseaza in fiecare directie a electrozilor poate fi : - inegala curentul are efecte polare - egala curentul nu are efecte polare

(a) curent polar


(b) curent apolar

CARACTERISTICILE CURENTILOR FOLOSITI IN ELECTROTERAPIE


FRECVENTA Reprezinta numarul de oscilatii in unitatea de timp . Se masoara in [ Hz ]. Ex. : 10 pulsuri pe secunda reprezinta o frecventa de 10 Hz . Curentii pulsati au 2 tipuri de frecventa : 1. nr. de oscilatii pe secunda 2. nr. de trenuri de impulsuri pe secunda burst frequency frecventa impulsuri : 60 Hz frecventa burst : 2 Hz Este important cand urmarim stimularea muscu laturii ; la frecventa de cca. 30 Hz se obtine contractia tetanica cu forta crescuta .

CARACTERISTICILE CURENTILOR FOLOSITI IN ELECTROTERAPIE

DURATA IMPULSURILOR
Este strans legata de amplitudine in producerea unui potential de actiune . La aceeasi amplitudine durata variabila a impulsului poate da stimulare motorie , durere sau stimulare senzitiva .

CARACTERISTICILE CURENTILOR FOLOSITI IN ELECTROTERAPIE


FORMA IMPULSURILOR La impulsurile rectangulare intensitatea curentului creste brusc la nivel maxim , ceea ce genereaza potentialul de actiune . Daca intensitatea impulsului creste progresiv apare fenomenul de acomodare la curent . - impulsuri triunghiulare ; - impulsuri exponentiale .

AMPLITUDINEA IMPULSULUI
Este cuprinsa intre 10 100 mA la curentii folositi in electroterapie . Depinde de : - scopul urmarit de tratament - pacient ; se seteaza colaborand cu pacientul . Amplitudinea determina numarul total de fibre nervoase activate .

CICLURILE DE STIMULARE EFECTIVA ( Duty- cycle )


Reprezinta raportul intre timpul cand curentul actioneaza si timpul total pana la urmatorul impuls sau tren de impulsuri ( burst ) .

Duty-cycle este important pentru ca este un factor ce determina oboseala neuromusculara ( oboseala neuromusculara data de depletia de neurotransmitatori ) . Duty-cycle se poate masura atat la curentii cu impulsuri ( izolate ) cat si la curentii cu trenuri de impulsuri ( burst ) .

CARACTERISTICILE CURENTILOR FOLOSITI IN ELECTROTERAPIE MODULATIA


Reprezinta variatia unor parametri : frecventa , amplitudine , durata . Are scopul de a reduce fenomenul de acomodare . Acomodarea este scaderea raspunsului la un stimul repetat si consta in scaderea perceptiei senzoriale a stimulului .Acomodarea este important sa fie prevenita atunci cand tratamentul electric are ca scop controlul durerii .

Si trenurile de impulsuri se pot modula , de exemplu pentru a obtine o contractie musculare cat mai fiziologica . .

TIPURI DE CURENTI CURENTUL CONTINUU ( GALVANIC )


Este definit ca un curent avand un puls de durata infinita ; se foloseste pentru galvanizari si ionoforeza CURENTUL ALTERNATIV Este constituit dintr-o serie de impulsuri care alterneaza ; se foloseste pentru stimularea musculaturii normal inervate si pentru controlul durerii .

TIPURI DE CURENTI CURENTI CU IMPULSURI

Fiecare impuls este separat de un interval de timp de celalalt impuls.


Pentru un curent pulsat cu o durata a pulsului < 1 ms , cu o frecventa < 120 Hz , aplicat max 20' , efectele polare nu conteaza . Curentii pulsati pot fi : monoalternanta ( asimetrici ) cu efecte polare si bialternanta ( simetrici ) . Efectele polare conteaza in aplicatiile mai prelungite ale curentilor cu impulsuri . Este de preferat sa folosim curenti apolari deoarece nu produc disconfort .

TIPURI DE CURENTI

CURENTUL DE JOASA FRECVENTA ( CURENTUL FARADIC )


Este un curent cu impulsuri asimetrice bifazate cu o frecventa intre 30-70 Hz si o durata a impulsului de cca. 1 ms . Aceste impulsuri se folosesc pentru stimularea muschilor normal inervati .

Unii producatori de aparatura de electroterapie numesc faradic orice curent produs cu scopul de a stimula fibrele musculare normal inervate .

TIPURI DE CURENTI TENS


Reprezinta acronimul Transcutaneos Electrical Nerve Stimulation si include curenti de joasa frecventa ( intre 1-200 Hz ) , cu impulsuri cu durata cuprinsa intre 50-200 s , folositi pentru controlul durerii . Forma impulsului este rectangulara ( sau aproape rectangulara ) , bifazica . Echipamentele moderne utilizate permit obtinerea unei forme dreptunghiulare a impulsurilor , permit acoperirea unui domeniu mai larg de reglare a frecventei , duratei si amplitudinii impulsurilor , cat si dimensiuni de gabarit reduse .

MICROCURENTUL
Este un curent cu intensitate foarte redusa ( max. 1 mA ) cu impulsuri monofazice sau bifazice si cu o frecventa a impulsurilor de aproape 10 Hz .

TIPURI DE CURENTI CURENT DE VOLTAJ INALT ( HVPC sau HVPS )


Tensiunea de varf este de pana la 500 V , din motive de securitate . Peste aceasta valoare conductivitatea pielii creste mult si pot apare arsuri . Nevoia de de a folosi impulsuri gemene de 300V este data de faptul ca acestea nu produc arsuri dar unul de 600 V in mod cert ar produce . Frecventa celor doua impulsuri combinate variaza intre 1 Hz si 100 Hz .

Acest curent desi are o tensiune mare are o durata foarte scurta (7-14 s) cand este folosit pentru producerea contracturii la muschii normal inervati , in conditiile de siguranta ( fara aparitia arsurilor tegumentare ) . Intensitatea curentului ajunge la 2-2,5 A dar durata foarte scurta a impulsului face ca in medie intensitatea curentului sa fie de 1,2-1,5 mA .

TIPURI DE CURENTI CURENTUL RUSESC


Curentul Kotz ( sau stimularea ruseasca ) este un curent alternativ cu frecventa de 2500 Hz ( 2,5 kHz), cu impulsuri rectangulare de 200 s ce formeaza trenuri de impulsuri cu frecventa de 50 Hz si burst duty-cycle de 50% .

A fost folosit pentru prima oara de cercetatorul rus Kots pentru electrostimularea musculaturii normal inervate , stimulare care se produce fara durere si cu mare eficienta .

TIPURI DE CURENTI CURENTII DIADINAMICI


Sunt curenti introdusi acum 70 ani care provin din redresarea curentului alternativ de la retea , avand frecventa de 50 sau 100 Hz si o durata a impulsulii de 20 ms sau 10 ms .

Acesti curenti au efecte polare intense ( duty-cycle de 50 % si 100 % ) . Se folosesc mai ales pentru controlul durerii .

TERAPIA PRIN CURENTI DE JOASA FRECVENTA STIMULAREA MUSCULATURII DENERVATE


Exista 3 tipuri de leziuni nervoase : Neuropraxie : blocaj in conducerea nervoasa cauzat de o trauma ce a afectat teaca de mielina ; recuperarea se produce spontan in max. 8 saptamani Axonotmesis : leziune severa axonala cu pastrarea doar a endonervului si degenerare a segmentului distal al nervului ( degenerescenta Waleriana ) ; se produce regenerare cu 12 mm/zi a axonului . Neurotmesis : leziune foarte severa cu intreruperea totala a axonului ; nu exista regenerare fara sutura chirurgicala . Electrostimularea asigura pastrarea capacitatii muschiului de a raspunde la stimuli electrici , impiedica atrofia musculara si mentine placa neuromusculara in stare de functionare . Nu se face electrostimulare daca nu exista sanse de reinervare . Musculatura denervata se stimuleaza numai cu ajutorul curentilor cu panta deoarece capacitatea de acomodare a muschiului s-a pierdut prin denervare iar muschiul poate raspunde si la intensitati mai mici de curent . Pentru stabilirea parametrilor curentului cu panta se foloseste curba intensitate-durata . Utilizarea curentilor cu panta va evita excitarea fibrelor musculare normal inervate si a fibrelor nervoase senzitive astfel incat fibrele musculare denervate sunt primele care raspund prin contractie la stimulare .

CURBA INTENSITATE - DURATA


Acest grafic se foloseste on scop diagnostic pentru : stabilirea gravitatii denervarii ; stabilirea parametrilor de stimulare . Graficul stabileste legatura intre amplitudine si durata impulsului care produce o contractie minima a muschiului ; se face cu impulsuri triunghiulare apoi rectangulare . Curba cu impulsuri triunghiulare este pentru fibrele denervate iar cea cu impulsuri rec tanguare pentru cele ramase indemne .

CURBA INTENSITATE - DURATA


Se stabileste pe baza curbei cu impulsuri rectangulare : R reobaza = amplitudinea unui puls rectangular cu durata infinita care produce o contractie musculara perceptibila (mA)

C cronaxia = durata impulsului rectangular cu amplitudine egala cu dublul reobazei ce produce o contractie minima ; C = 0,1 1 ms
tu timpul util = timpul minim necesar unui impuls rectangular sa produca o contractie perceptibila , avand o amplitudine egala cu dublul reobazei; pentru muschii sanatosi tu 10 s . Pe baza curbei cu impulsuri triunghiulare se stabileste pragul de acomodare ce reprezinta intensitatea unui impuls triunghiular cu durata infinita ce produce o minima contractie ; valoarea lui este de 500 1000 ms . Pe baza acestor determinari se poate afla coeficientul de acomodare .

pragul de acomodare reobaza

intensitatea curentului cu durata de 1000 ms intensitatea curentului rectangular cu durata de 1000 ms

normal este cuprins intre 2 si 6 . = 1 2 denervare partiala ; = < 1 denervare totala .

CURBA INTENSITATE - DURATA


Pentru musculatura total denervata curba este deplasata mult la dreapta . Pe masura ce reinervarea progreseaza curba se deplaseaza spre stanga . Ridicarea acestui grafic intensitate-durata se poate repeta la 2-3 saptamani pentru a urmari procesul de reinervare . Electrostimularea nu previne degenerarea nervului si nici nu accelereaza reinervarea . Durata impulsului triunghiular ce se va folosi la electrostimulare este in punctul cel mai de jos al curbei intensitate-durata cu impulsuri triunghiulare . Aceasta se situeaza de obicei intre 100 1000 ms . Durata electrostimulului este pana se ajunge la oboseala musculare . Pauza dintre contractii este de cel putin 3 4 ori mai mare decat durata impulsului .

MODALITATI DE REALIZARE A ELECTROSTIMULARII MUSCULATURII DENERVATE


Dupa stabilirea duratei impulsului si a intensitatii sale la electrodiagnostic ( curba intensitate durata ) se trece la stimularea propriu-zisa . Tehnica bipolara : electrozii se plaseaza la capetele muschiului afectat , de obicei cu polul (+) preximal si polul (-) distal spre jonctiunea tenomusculara . Muschiul denervat nu mai are din punct de vedere functional punct motor . Tehnica monopolara : electrodul negativ (-) se pune pe punctul motor al muschiului afectat iar cel pozitiv (+)pe capatul preximal al muschiului . Se fac aproximativ 1520 stimulari pe sedinta in sedinte zilnice . Stimularea se continua pana la reinervare , cu reevaluare periodica . Muschiul trebuie adus la forta 2 . Pe perioada electrostimularii : - Pacientul se concentreaza asupra tratamentului imaginandu-si miscarea pentru a-si pastra imaginea corticala a miscarii ; -Postura pacientului trebuie sa fie adecvata pentru a degreva membrul respectiv de forta gravitatiei ; - Muschiul denervat poate fi pregatit pentru sedinta de electrostimulare prin aplicatie locala de caldura , masaj sau curent galvanic ;

ELECTROSTIMULARE - CURENTI SI PARAMETRI


Electrostimulatoarele pot fi : portabile : mai usor de manevrat , mai ieftine , mai sigure ( deoarece intensitatea maxima a curentului produs este limitsta din ratiuni de securitate ) fixe : ofera o paleta mai larga de posibilitati de electrostimulare ( tipuri de curent ) ; produc curenti cu parametri ce corespund oricarui tip de electrostimulare . Aparatelec ce lucreaza cu voltaj constant sunt considerate mai sigure decat cele cu curent constant . Terapeutul va testa curentul mai intai pe el insusi inainte de a-l folosi pe pacient . Tipuri de electrozi : autoadezivi placute de metal ( plumb ) cauciuc electroconductor . Electrozii sunt aplicati pe piele prin intermediul unui mediu de cuplare electroconductor care poate fi : gel ( electrozi autoadezivi de unica folosinta ) ; material textil umezit ; burete umezit . Electrozii trebuie curatati si dezinfectati dupa fiecare utilizare ; altfel ei pot transmite infectii de la un pacient la altul . Gelul electroconductor contine : apa , saruri ( NaCl , KCl ), un material surfactant si subst. bactericide si fungicide .

MARIME ELECTROZI
Se aleg in functie de scopul tratamentului electric si de marimea zonei de tratat Electrozii mari permit lucrul cu densitati de curent mai reduse : Densitate = Densitatea de curent

I ( intensitate ) S (suprafata )

mA cm2

Daca electrozii au marimi diferite electrodul mai mic are o densitate de curent mai mare si este electrodul activ . Electrodul mai mare este electrodul indiferent . Electrodul mai mic permite concentrarea curentului .

AMPLASAREA ELECTROZILOR
Pentru a stimula musculatura normal inervata electrodul activ este plasat pe punctul motor al muschiului ( punctul in care se poate obtine o contractie musculara cu forta cat mai mare sau pe traiectul nervului motor ) .

STIMULAREA UNIPOLARA
Se foloseste un electrod foarte mic ( activ ) si un electrod indiferent ( mare ) ce se plaseaza in afara ariei de stimulat . Densitate = Se foloseste cand se stimuleaza muschi mai mici ( de ex. muschii faciali )

STIMULAREA BIPOLARA
Stimularea bipolara foloseste doi electrozi de marimi egale plasati la capetele muschiului sau grupului de muschi de stimulat . Aceasta tehnica bipolara se foloseste pentru stimularea musculaturii denervate pentru ca se vor stimula direct fibrele musculare .

STIMULAREA BIPOLARA ( continuare )


Pentru tratamentele electrice de combatere a durerii cu scop antialgic se foloseste tehnica bipolara cu electrozi mai mari ce asigura un impuls senzorial crescut si o stimulare motorie mai redusa . Densitate = Un electrod poate fi inlocuit de 2 electrozi bifurcati cu o suprafata egala cu cea a electrodului inlocuit .

Transmiterea curentului se poate face si prin intermediul apei . In acest caz densitatea poate produce arsuri electrice foarte reduse.

ELECTROTERAPIE DE JOASA FRECVENTA CURENTII DIADINAMICI


Sunt curenti derivati din curentul alternativ de la retea prin redresare, cu o frecventa cuprinsa intre 50 si 100 Hz . Durata impulsurilor este de 10 ms . Sunt folositi pentru : - reducerea durerii - imbunatatirea metabolismului tisular . Tipuri de curenti diadinamici : - Difazat ( DF ) : frecventa de 100 Hz - Monofazat ( MF ) ; frecventa de 50 Hz - Perioada lunga ( LP ) : frecventa de 50/100 Hz - Perioada scurta ( CP ), alterneaza la 1 s (MF) cu (DF): frecventa de 50/100Hz - Ritm sincopat (RS ) : alterneaza la 1 s ( MF ) cu pauze

ELECTROTERAPIE DE JOASA FRECVENTA CURENTII DIADINAMICI


Sunt curenti polari asa incat aplicarea lor poate fi putin neplacuta , pacientul resimtind o senzatie puternica de intepatura sau amorteala . Curentii diadinamici se aplica pe durate scurte de timp : 46 min (max. 10 min ). Pentru a combate acomodarea se inverseaza polaritatea sau se folosesc succesiv mai multe tipuri de curenti diadinamici .

MODALITATI DE APLICARE aplicatii pe puncte dureroase circumscrise . Se utilizeaza electrozi mici , rotunzi , egali . Polul negativ se aplica direct pe zona dureroasa , iar pozitivul proximal la 2-3 cm distanta ; aplicatii transversale ( transregionale ) , la nivelul articulatiilor mari , a zonelor musculare mari ale trunchiului si membrelor . Se folosesc electrozi plati , suficient de mari , asezati de o parte si de alta a zonei dureroase ; aplicatii longitudinale , de-a lungul unui nerv sau al unei cai vasculare . Pentru nervi electrodul pozitiv , mai mare , se aseaza proximal, iar cel negativ distal ; aplicatii paravertebrale , pe regiunile radacinilor nervoase , cu electrozi adaptati ca marime regiunii afectate , cu polul negativ pe regiunea dureroasa si pozitivul de cealalta parte , sau electrozii de aceeasi parte , pozitivul proximal ; aplicatii ganglionare , pe ganglionii vegetativi . Se utilizeaza electrozi mici , rotunzi , cu negativul pe ganglionul respectiv si pozitivul la 2-3 cm distanta .

ELECTROTERAPIE DE JOASA FRECVENTA CURENTII DIADINAMICI


Curentii diadinamici pot avea efect excitator , provocand contractii musculare ( in special MF si RS ) . Deoarece sunt necesare intensitati crescute si durate mai mari ale tratamentului excitomotor curentii diadinamici nu se folosesc in acest scop Electrodul activ este polul (-). Se pot aplica longitudinal sau transversal pe zona de tratat .Se pot face si aplicatii paravertebrale sau ganglionare ; daca electrozii sunt la mare distanta unul de celalalt nu se obtin efecte terapeutice notabile . - terapia durerii pentru articulatii mici ( mana , pumn , glezna ) - algoneurodistrofia - diverse nevralgii ; nevralgii post herpetice sau postzoosteriene - mialgii , periartrite - artrite reactive ( coxartroza , gonartroza , spondiloza ) - sechele algice post reumatice ( dupa entorse , luxatii , fracturi , contuzii )

INDICATII TERAPEUTICE

Sunt curenti polari asa incat aplicarea lor poate fi putin neplacuta ; dau o senzatie puternica de intepaturi sau amorteala . Se aplica pe durate scurte de timp 4 6 min ( max. 10 min) . Daca apare fenomenul de acomodare cu disparitia senzatiei de curent , nu se creste intensitatea curentului , deoarece apar arsuri ! Se pot provoca arsuri .Pentru a combatea acomodarii se inverseaza polaritatea sau se folosesc succesiv mai multe tipuri de curent .

ELECTROTERAPIE DE JOASA FRECVENTA CURENTUL TRABERT


Este un curent rectangular cu durata impulsului de 2 ms si a pauzei de 5 ms ; de aceea este denumit si 2-5 curent sau Ultra-Reiz curent . Are frecventa de 143 Hz . Se foloseste pentru terapia durerii avand un marcat efect analgetic .

Principalele indicatii terapeutice sunt: Manifestarile dureroase din radiculopatiile de cauza vertebrogene artrozica, artroze dureroase, indiferent de localizare. Reumatism inflamator cronic (spondilita ankilopoetica). Reumatismul abarticular (PSH, epicondilite). Status posttraumatic.

ELECTROTERAPIE DE JOASA FRECVENTA CURENTUL TRABERT


Este un curent polar ; durata tratamentului este de max. 15 min. Dupa ce se aplica electrozii si se incepe terapia apare fenomenul de acomodare si pacientul nu mai simte senzatia de curent ; se creste astfel amplitudinea progresiv de mai multe ori pe durata terapiei pana la un nivel tolerabil de 70 80 mA . Pot sa apara contractii musculare vizibile sau palpabile . Aceste contractii tisulare imbunatatesc perfuzia tisulara a zonei de tratat . Localizarea electrozilor este cea din figura alaturata .

ELECTROTERAPIE DE JOASA FRECVENTA TENS


TENS ( Transcutaneos Electrical Nerve Stimulation ) sunt curenti de joasa frecventa cu impulsuri folositi in scop analgetic deoarece au capacitatea de a stimula selectiv fibrele nervoase groase . Caracteristici : durata pulsurilor este foarte mica variind intre 10 si 250 s ; frecventa variaza intre 3 Hz si 100 Hz ; impulsurile pot fi : - simetrice , bifazice - asimetrice , bifazice - alternativ rectangulare

ELECTROTERAPIE DE JOASA FRECVENTA TENS - CLASIFICARE


1. TENS conventional ( Higt frequency , low intensity TENS ) : frecventa inalta , intensitate redusa 2. TENS tip acupunctura ( frecventa redusa , intensitate crescuta ) 1. TENS conventional ( frecventa inalta , intensitate redusa ) are frecventa cuprinsa intre 50 100 Hz durata impulsurilor este < 150 s durata de aplica a procedurii poate fi foarte lunga ( chiar ore ! ) la aplicare se creste intensitatea pana se obtine senzatia de furnicatura placuta nu trebuie sa se obtina contractie musculara daca apar contractii musculare la aplicare intensitatea musculara este prea mare daca apare fenomenul de acomodare si dispare senzatia de furnicatura se va creste usor intensitatea curentului daca este necesar sa se foloseasca TENS mai mult timp ( pentru o durere cronica de ex. ) pentru evitarea acomodarii se folosesc trenuri de impulsuri ( Burst TENS ) . E. : 70 ms de TENS conventional urmat de o pauza de 430 ms ( 2 trenuri de impulsuri/sec ) Se foloseste eficient pentru tratarea durerilor postoperatorii sau postcicatriciale , durerilor dupa leziuni nervoase , nevralgii , neuropatii de incarcerare , dureri cauzate de membrul fantoma .

ELECTROTERAPIE DE JOASA FRECVENTA TENS - CLASIFICARE


2. TENS tip acupunctura ( cu frecventa redusa ) se aplica de obicei daca nu avem rezultat cu TENS conventional pentru dureri cronice frecventa impulsurilor este de 15 Hz durata impulsurilor este de 150200 s in timpul aplicatiei pot apare contractii musculare puternice efectul terapeutic apare mai lent dar este mai durabil ca la TENs conventional se aplica pe durata mai scurta max. 3040 min , pentru ca apare oboseala musculara acest tip de TENS isi exercita efectul antialgic prin eliberarea de endorfine la nivel spinal si supraspinal .

ELECTROTERAPIE DE JOASA FRECVENTA TENS - TEHNICA DE APLICARE


Pacientul este posturat si regiunea de tratat expusa Se verifica integritatea cutanata si prezenta sensibilitatii cutanate local Se fixeaza parametrii curentului de aplicat la aparat : 1. pentru durere severa se folosesc : - pulsuri cu durata mai mare - frecvente mai inalte cu modulatie in trenuri de impulsuri - intensitati mai mari ale curentului 2. pentru durere medie sau usoara : - pulsuri cu durata mica - frecvente atat inalte cat si joase - intensitate mai mica Se testeaza functionarea aparatului de catre terapeut .

Se fixeaza electrozii pe pacient : 1. de unica folosinta ( self adeziv ) - cei mai siguri 2. electrozi tip vacuum

ELECTROTERAPIE DE JOASA FRECVENTA TENS - TEHNICA DE APLICARE


Electrozii se plaseaza cat mai aproape de zona dureroasa ( unul dintre ei ) iar celalalt in acelasi dermatom sau pe trunchiul nervos al nervului aferent

Se poate plasa un electrod pe zona dureroasa si unul paraspinal , pe zona spinala corespunzatoare
Se pot plasa si 2 electrozi paraspinal pe partea afectata la nervul spinal respectiv Se poate tatona o pozitionare cat mai eficace a electrozilor Nu se plaseaza electrozii pe zone cu tulburari de sensibilitate tactila Marimea electrozilor trebuie sa fie mare : 1. pentru a evita densitati de curent crescute , cu risc de arsuri 2. pentru a asigura o stimulare eficienta

La terminarea procedurii se opreste aparatul , se inspecteaza tegumentul


Durata terapiei este ghidata de rezultatele clinice obtinute

pentru a sesiza eventualele leziuni cutanate , apoi se curata si dezinfecteaza electrozii

ELECTROTERAPIE DE JOASA FRECVENTA TENS POZITIONAREA ELECTROZILOR

ELECTROTERAPIE DE JOASA FRECVENTA TENS CONTRAINDICATII Zonele tegumentare lezate ( dermatoze , plagi , infectii , etc ) Uterul gravid Aplicare transtoracica sau pe partea anterioara a gatului Prezenta pacemaker-ului sau a altor stimulatoare electrice Tumori maligne sau zone cutanate supuse iradierii Implante metalice ; Tulburari circulatorii

INDICATII TERAPEUTICE Dureri postoperatorii Dismenoree Sindroame dureroase musculoscheletale : mialgii , miogeloze , tendinite , periartrite Durere lombara joasa si cervicalgii de tip degenerativ artrozic si discal Nevralgii Boala artrozica cu diverse localizari Algoneurodistrofia Sechele algice dupa hernie de disc lombara si cervicala operata Dureri tip membru fantoma dupa amputatie .

STIMULAREA MUSCULATURII NETEDE

Musculatura neteda are particularitati fiziologice speciale si anume : nu are capacitate de acomodare ( acomodare neglijabila ) cronaxia este foarte lunga , de sute de ms . muschii netezi au o mare capacitate de sumatie a stimulilor electrici aplicati .
Musculatura neteda se stimuleaza cu curenti exponentiali sau triunghiulari cu panta de crestere a intensitatii impulsului foarte lunga ( 500800 ms ) , cu pauza mare intre impulsuri ( un impuls la 1-4 sec. ) . Intensitatea curentului de stimulare este de obicei de 2030 mA . Se folosesc electrozi plati , mari , de dimensiuni egale ( 200400 cm2 )care se aplica pe zonele de tratat ( de regula pe abdomen ) . Sedintele de tratament dureaza 1015 min ( atonii vezicale ) sau 3050 min ( constipatia cronica ) . Sedintele de tratament se fac la inceput zilnic , apoi o sedinta la 23 zile . Este necesar un numar mare de sedinte ( 2025) .

INDICATII TERAPEUTICE constipatia cronica atona ; in acest caz electrozii sunt plasati pe flancurile abdomenului vezica urinara atona ; in acest caz polul (-) se plaseaza deasupra simfizei pubiene si cel (+) in zona sacrala . CONTRAINDICATIILE
Sunt aceleasi ca la orice alta forma de electroterapiede joasa frecventa .

DUREREA CONTROLUL DURERII PRIN ELECTROTERAPIE DUREREA : reprezinta o experienta senzoriala si emotionala neplacuta CAILE FIZIOLOGICE ALE DURERII

asociata unei prezente sau potentiale leziuni tisulare ; este o experienta strict Densitate = individuala , deci variaza foarte mult de la un individ la altul .

- receptori durerosi ( piele , articulatii , periost , muschi , viscere , meningec , ligamente , tendoane ) - fibre nervoase senzitive aferente - tip A fibre rapide mielinizate ce conduc rapid impulsul pentru a declansa recatii reflexe de aparare - de tip C fibre amielinice , lente , conduc lent durerea si dau senzatia de durere profunda (junghi) , imprecisa , ce nu declanseaza reactii de aparare

DUREREA
In afara raspunsului nervos reflex organismul raspunde la durere prin eliberarea unor mediatori chimici care influenteaza perceptia durerii . Densitate = Toate impulsurile dureroase sunt modulate in sistemul nervos central pana se formeaza senzatia constienta de durere . Modularea se produce :

in sistemul nervos periferic in maduva spinarii in talamus cortical Modul de actiune al electroterapiei este explicat de teoria lui Melzack si Wall ( 1965 ) - teoria portii ; Impulsurile dureroase sunt controlate la nivelul cornului posterior medular de o poarta de alte impulsuri ce vin din periferie Impulsurile dureroase ajung prin A si C in cornul posterior medular si fac sinapsa cu neuronii ce primesc aferenti si de la fibrele rapide A .

DUREREA CLASIFICAREA FIBRELOR NERVOASE


Densitate
Clasa A Aferente

=
Grupa Ia Ib () II () III () Diametrul (m) 20 5-15 1-7 Viteza de conducere (m/s) 100 20-90 12-30 Functie/distributie Primary endings ( Ia fibres ) Secondary endings ( Ib fibres ) Vibratie Atingere Durere , temperatura

A Eferente

17 3

50-100 3-15 0,5-2

Fibre motorii extrafuzale Fibre motorii intrafuzale Preganglionic autonome Durere , temperatura

IV

0,5-1

DUREREA
Stimuland cu impulsuri electrice ( de joasa sau medie frecventa ) fibrele A impulsurile lor ajung rapid la neuronii intermediari din cornul posterior medular care blocheaza transmisia mai departe a senzatiilor dureroase ce vin prin fibre A si C

TIPURI DE DURERE
Durere acuta : asociata unei leziuni tisulare Durere cronica : a) orice durere ce persista cel putin 36 luni dupa ce a actionat cauza initiala . In acest caz se produc modificari la nivelul maduvei spinarii , de excitabilitate locala , cu hipersensitivitate locala si prag dureros foarte scazut . b) durere caracteristica afectiunilor cronice ( ex. Artroze ) c) somatica : este o durere musculoscheletala sau viscerala localizata sau difuza , resimtita local sau referita neurogenica , resimtita ca o arsura , vibratie , injunghiere . Este cauzata de leziuni la nivelul sistemului nervos . ( ex. Durere postherpetica , algoneurodistrofia , sindrom dureros regional tip II ) , dupa accident vascular sau leziuni vertebromedulare d) psihogenica : durere influentata de factori psihologici , fara legatura cu leziuni tisulare reale .

DUREREA TEORIA ELIBERARII DE ENDORFINE ( Eriksson si Sjlund ) Se cunoaste ca eliberarea de endorfine in sistemul nervos central este unul dintre mecanismele fiziologice de control al durerii . In durerile cronice exista hipoactivitatea sistemului endorfinic sau o consumare a endorfinelor eliberate in exces . Sistemul nervos central poate fi stimulat sa produca endorfine prin aplicatiile de TENS tip acupunctura ( cu frecventa redusa ) . Dupa Sjolund si Eriksson endorfinele sunt eliberate numai la o freventa de 25 Hz a curentului TENS si cu o intensitate ce produce contractii musculare nedureroase .

DUREREA TEORIA ELIBERARII DE ENDORFINE O alta teorie care explica actiunea antialgica a curentului TENS este prezentata de Howson . Acesta a facut curbele intensitate durata stimuland fibre nervoase tip A ( motorii , mielinice , rapide ) , A si C .

Se observa ca impulsuri cu durate foarte mici ( mai mici de 200 s ) pot stimula fibrele nervoase motorii si senzitive fara a stimula fibrele lente , amielinice , dureroase .

Artroza acromioclaviculara ; aplicatie de curent Trabert Condromalacie patelare ; aplicatie de curent diadinamic ( DF-PS )

Artrita reumatoida cu afectarea articulatiei interfalangiene proximale a indexului ; curent diadinamic Cefalee spondilogena ; curent Trabert

Nevralgie cervicobrahiala stanga ; TENS Herpes Zoster ; curent diadinamic

Lombalgie vertebrogena ; TENS Claudicatie intermitenta; Trabert pentru normalizarea simpaticului

CURENTII DE MEDIE FRECVENTA Curentii de medie frecventa au frecvente cuprinse intre 1.000100.000 Hz Exista diferente importante intre efectele curentilor de joasa frecventa si de medie frecventa . Curentii de joasa frecventa produc pentru fiecare impuls o depolarizare a fibrei nervoase ( sau musculare ) . La fiecare impuls avem o excitatie . Excitatiile sunt sincrone cu impulsurile . Este principiul excitatiilor sincrone. Curentii de medie frecventa nu duc la excitatie dupa fiecare impuls , pentru ca multe impulsuri cad in perioada de refractara a fibrei nervoase ( sau musculare ) , fiind foarte rapide . Excitatia apare dupa mai multe impulsuri . Mai multe impulsuri - excitatie

CURENTII DE MEDIE FRECVENTA Este principiul sumatiei temporale sau a depolarizarii asincrone . Depolarizarea sincrona devine , pe masura ce frecventa impulsurilor creste , asincrona . Depolarizarea dupa principiul sumatiei temporale se numeste Efect Gildemeister . Pentru depolarizare curentul de medie frecventa trebuie sa actioneze un anumit timp care este cu atat mai mic cu cat intensitatea curentului este mai mare . O alta particularitate a curentilor de medie frecventa este ca excitatia poate fi produsa la oricare dintre cei doi poli ai curentului - principiul excitatiei apolare , deoarece acesti curenti nu sunt polari . Curentii de joasa frecventa produc excitatia la inceput sub catod .

CURENTII DE MEDIE FRECVENTA Rezistenta cutanata este redusa la curentii de medie frecventa (MF), de aceea aplicarea lor : este mai bine suportata ( nedureroasa ) poate actiona mai profund .

Rezistenta cutanata scade cu cat frecventa curentului alternativ este mai mare . Rezistenta cutanata redusa si lipsa efectelor electrolitice permite curentului de MF : sa fie aplicat la intensitati mari , ce pot penetra mai profund ; Sa fie mai bine tolerati( mai placuti ) . Deoarece curentul isi schimba alternativ si rapid directia in tes uturi , nu apar efecte electrolitice la electrozi si nici nu sunt excitati receptorii cutanati .
Curentii de medie frecventa pot realiza contractii musculare puternice nedureroase datorita fenomenului incrucisarii pragurilor ( Djourno,1949 ) La frecvente de 6.0008.000 Hz pragul contractieimuscularetetanice este sub pragul dureros , prin disocierea acestor 2 praguri . Muschii denervati nu pot fistimulati cu curenti de MF pentru nici o frecventa sau intensitate folosita .

CURENTII DE MEDIE FRECVENTA Curentii MF se pot modula in amplitudine , adica amplitudinea impulsurilor poate creste si scade ritmic .

Modularea amplitudinii se face in ritm de joasa frecventa ( 0100 Hz ). Au existat aparate ce su folosit acest tip de curenti : Miodinaflux , Ampipuls .

CURENTII DE MEDIE FRECVENTA CURENTII INTERFERENTIALI Se obtin prin interferenta a 2 curenti alternativi de medie frecventa , unul avand frecventa de 4.000 Hz , celalat o frecventa putin diferita ( intre 4.000 si 4250 Hz ) de obicei 4.100 Hz . Se obtine astfel un alt curent alternativ de medie frecventa a carui amplitudine estemodulata cu o frecventa joasa . f1 + f2 = f1 + f = frecventa curentului rezultat 2 Ex. : f1 = 4.000 Hz f2 = 4.150 Hz f1 + f = 4.000 + 75 = 4.075 Hz

CURENTII DE MEDIE FRECVENTA CURENTII INTERFERENTIALI Frecventa cu care variaza amplitudinea curentului rezultat la interferenta se noteaza cu AMF si este : AMF = f1 f2 = f Ex. : f1 = 4.000 Hz ; f2 = 4.150 Hz ; f = f2 f1 = 150 Hz . Cele doua circuite de curent care interfera sunt plasate perpendicular unul pe celalalt . Cea mai mare modulare a curentului rezultat se obtine pe diagonala in raport cu fiecare circuit .

CURENTII DE MEDIE FRECVENTA CURENTII INTERFERENTIALI

Frecventa curentilor ce interfera se poate situa , in functie de aparat , intre 2 si 10 kHz .

CURENTII DE MEDIE FRECVENTA CURENTII INTERFERENTIALI AMF poate varia in anumite limite stabilite la fiecare aparat pentru a preveni fenomenul de acomodare .

Ex. : AMF este de 20 Hz si se fixeaza un spectru de 50 Hz . Asta inseamna ca AMF variaza intr-un anumit interval de timp , intre 20 si 70 Hz.

CURENTII DE MEDIE FRECVENTA CURENTII INTERFERENTIALI Daca spectrul este fixat mai mare acomodarea este mai bine prevenita. Aparatele moderne sunt dotate cu vector. Acesta are scopul de a mari si uniformiza aria stimulata dintre cei 4 poli si a nu exista directii preferentiale de stimulare . Se foloseste vectorul sau vectorul izoplanar : cand tratam o suprafata de tesut mare ; cand zona de tratat este mai anfractuoasa si simetria dintre electrozi e greu de pastrat . AMF cuprinsa intre 75150 Hz este resimtita de pacient ca placuta , usoara , confortabila ; se foloseste pentru dureri acute sau la persoane mai sensibile la curent ( efect antialgic ) AMF cuprinsa intre 2550 Hz se resimte ca grea , adanca , rugoasa si produce contractii musculare tetanice . Este folosita pentru stimularea musculare . La intensitate subliminala se obtin efecte de relaxare musculara cu frecvente de 40-60 Hz si efecte vasculotrofice .

CURENTII DE MEDIE FRECVENTA CURENTII INTERFERENTIALI EFECTE FIZIOLOGICE


Densitate

Efect antialgic , de calmare a durerii - direct , prin reducerea sensibilitatii dureroase - indirect prin vasodilatatie Efect de stimulare a musculaturii striate normal inervate : provoaca contractii musculare puternice , bine suportate .

Efect vasotrofic , hiperemizant si resorbtii : - direct , datorita gimnasticii muscularesi prin actiunea vaselor de sange - indirect prin actiune pe musculatura neteda a vaselor
Actiune excitomotoare de stimulare a musculaturii netede hipotone Efect miorelaxant si decontractant ( cu frecvente AMF 4060 hz si intensitate subliminala ) .

CURENTII DE MEDIE FRECVENTA CURENTII INTERFERENTIALI TEHNICA DE TRATAMENT


Pacientul este posturat confortabil , avand regiunea de tratat expusa ; I se prezinta procedura , durata si scopul ei . Se verifica functionarea aparatului . Electrozii se aleg in functie de marimea zonei de tratat ; exista electrozi : - clasici , din cauciuc electroconductor sau autoadezivi - tip vacuum : de preferat in cazul curentilor interferentiali pentru ca se fixeaza mai usor pe pacient - placute cu 4 poli ; se folosesc pentru tratarea zonelor anatomice mici ( puncte dureroase , tratamente faciale )

CURENTII DE MEDIE FRECVENTA CURENTII INTERFERENTIALI TEHNICA DE TRATAMENT


- electrozi tip manusa . Se folosesc in aplicatii dinamice la unele tipuri de aparate - nu este necesara cresterea intensitatii pe parcursul terapiei .

CURENTII DE MEDIE FRECVENTA CURENTII INTERFERENTIALI TEHNICA DE TRATAMENT


Se fixeaza parametrii de lucru pe aparat : AMF 75150 Hz efect antialgic 25 50 Hz efect excitator Spectru : a) un spectru larg si AMF redusa se folosesc in patologie cronica sau subacuta ; pacientul simte o varietate de senzatii b) un spectru ingust si AMF mare se foloseste in patologie acuta , la persoanele mai sensibile la curent Intensitatea curentului se fixeaza colaborand cu pacientul ; unele aparate au propria telecomanda cu care pacientul isi fixeaza intensitatea dupa dorinta Frecventa : a) de 2 kHz a curentilor de interferenta produce efect motor mai pronuntat ; senzatia de curent resimtita este mai puternica ; se foloseste cand nu exista durere si avem nevoie numai de efect e = excitator b) de 4 kHz se foloseste pentru efecte antialgice Durata unei sedinte de tratament variaza intre 10 si 30 min . Sedintele de tratament se fac : - zilnic sau de 2-3 ori pe zi in afectiuni acute - de 2-3 ori pe saptamana in afectiuni cronice - zilnic in afectiuni subacute

CURENTII INTERFERENTIALI INDICATII TERAPEUTICE


Stari posttraumatice ( dupa contuzii , entorse , luxatii , contracturi post imobilizare , rupturi sau intinderi musculare ) Afectiuni reumatismale degenerative , artroze , spondiloza Afectiuni reumatismale inflamatorii , poliartrita reumatoida , spondilita ankilozanta , spondiloartropatii Reumatism abarticular : tendinite , mialgii , bursite , periartrite Hernia de disc lombara si cervicala Nevralgii , nevrite , semipareze post AVC Afectiuni vasculare periferice ( sindrom de ischemie cronica periferica Afectiuni ginecologice ( anexite , metroanexite , dismenoree ) Afectiuni ale aparatului renal si digestiv ( diskinezie biliara , distonii functionale intestinale , prostatita ) CONTRAINDICATII e= Tumori maligne Boli infectioase , stari febrile , inflamatii pulmonare Casexia Prezenta pacemaker-ului cardiac sau a altor stimulatoare Uterul gravid sau zona lombara la femeile insarcinate Tromboze si tromboflebite Implanturi metalice

CURENTII INTERFERENTIALI
Durere lombara joasa Gonartroza

ULTRASUNETUL
Sunetul = vibratie mecanica a particulelor intr-un mediu elastic care poate fi perceput de urechea umana ( = 20 Hz 20 kHz ) Ultrasunetul = vibratie mecanica ca si sunetul cu o frecventa mai mare de 20 kHz Tratamentul cu ultrasunet reprezinta un tratament medical cu vibratii mecanice cu o frecventa mai mare de 20 kHz In practica se folosesc : = 0,7 3 Mhz pentru terapie si = 5 13 Mhz pentru diagnostic ( ecografie ) Ultrasonoforeza este tratamentul medical in care o substanta medicamentoasa este introdusa in organism cu ajutorul energiei ultrasunetului . Ultrasunetul este o unda longitudinala ( directia ei de propagare coincide cu directia in care oscileaza ) . Importana practic a ultrasunetelor este legat de lungimea de und mic a acestora. Din aceast cauz ultrasunetele pot fi emise i se propag ca i razele de lumin sub form de fascicule, spre deosebire de sunetele obinuite care se mprtie n toate direciile. Corpul uman este un mediu elastic si deci poate fi strabatut de ultrasunete . c = viteza de propagare US ( m/s ) c=f = lungimea de unda ( m ) f = frecventa ( Hz )

ULTRASUNETUL
In apa si tesuturi moi viteza medie de propagare a US este de 1500 m/s . Viteza este cu atat mai mare cu cat mediul este mai dens . in aer : c in os : c in piele : c in cartilaj : c in tendoane : c in tesut gras : c = = = = = = 340 m/s 2800 m/s 1519 m/s 1665 m/s 1750 m/s 1478 m/s

Lungimea de unda a ultrasunetelor este : - 1,5 mm in apa la 1 Mz - 3 mm in tesut osos la 1 Mhz . Caracteristicile fizice ale mediilor parcurse de ultrasunet sunt reprezentate de impedanta acustica [ Z ] a mediului respectiv . Z este deci o constanta de material . Z = c [ rayl ] = [ kg m -2s -1 ] unde = densitate [ kg/m 3 ] c = viteza de propagare [ m/s ]

ULTRASUNETUL PRODUCERE ULTRASUNET


Orice obiect care vibreaza produce sunete . Ultrasunetul este produs de cristale piezoelectrice ( cuart , titanat de zirconiu , titanat de bariu ) care au proprietatea de a-si modifica grosimea atunci cand li se aplica o diferenta de potential .

Cristalul poate vibra cand i se aplica un curent care oscileaza rapid producand ultrasunete . Acesta este efectul piezoelectric inversat .

Efectul piezoelectric este proprietatea cristalelor de a se incarca electric cand asupra lor se exercita o forta de presiune . Cristalele piezoelectrice pot transforma energia electrica in energie mecanica si invers .

ULTRASUNETUL
Campul de ultrasonare emis de capul de ultrasonare nu este uniform .

De aceea intensitatea US emise reprezinta o intensitate medie ; miscarea probei pe pacient uniformizeaza intensitatea . Lungimea lui depinde de marimea suprafetei capului de ultrasonare si de lungimea de unda . Intensitatea US specificata pe aparat reprezinta intensitatea medie masurata in apa la 5 mm de capul de ultrasonare .
Lungimea Zonei Fresnel in cm pentru diferite marimi ale ale transductorului si diferite frecvente

Diametrul transductorului 0,75 1

Frecventa ( MHz ) 1,5 3

2 3
5

5 cm 11 cm
31 cm

6,7 cm 15 cm
41 cm

10 cm 23 cm
63 cm

20 cm 45 cm
125 cm

ULTRASUNETUL
Ultrasunetele la traversarea corpului uman sufera fenomene de : a) reflexie b) refractie c) imprastiere d) interferenta e) absorbtie a) REFLEXIA consta in intoarcerea in mediul initial a unei parti a fasciculului de US la traversarea unei interfete, in functie de impedanta acustica [ Z ] a celor doua medii . Direcia fasciculului reflectat depinde de unghiul pe care il face fasciculul incident cu interfata . Cu cat Z este mai diferita cu atat reflexia este mai mare . Cea mai mare reflexie se produce la interfata muschios (30%) . Impedana acustica a corpului este identica cu a gelului folosit la ultrasonare .Reflexia este la interfata : - piele - aer : 100% - tesut gras muscular : 0,8% - transductor (aluminiu ) - aer : 100% . b) REFRACTIA reprezinta schimbarea directiei fasciculului incident dupa ce a strabatut o interfata. Valoarea unghiului de refractie este direct proportionala cu diferenta de viteza a US in cele dou medii si invers proportionala cu unghiul de incidenta. Reflexia si refractia la frecventa de 1 si 3 Mhz nu difera apreciabil pentru ca impedanta acustica a mediilor traversate este aceeasi si vitezele de deplasare ale US nu difera foarte mult .

ULTRASUNETUL
c) IMPRASTIEREA : In tesuturi datorita mai ales reflexiei fascicolul de ultrasunete se imprastie . Energia de ultrasonare actionand astfel nu numai pe directia fascicolului ci si in vecinatate . US nu parasesc corpul pentru ca la interfata piele-aer reflexia este 100% .

d) INTERFERENTA :

Datorita reflexiei ultrasunetul incident si cel reflectat interfera , ducand la formarea unor unde stationare mai intense . In practica acest fenomen are importanta cand tratam zone din corp cum sunt pumnul sau glezna , unde un strat subtire de muschi este situat deasupra osului si undele stationare de interferenta formate pot cauza iritarea periostului si produce durere . . .

ULTRASUNETUL
e) ABSORBTIA US Efectele biologice ale US se manifesta numai daca US sunt absorbite de tesuturi . Absorbtia se masoara prin coeficientul de absorbtie . Absorbtia la 1 Mhz este : [ os : 3,22 ] , [ piele : 0,62 ] , [ muschi : 0,76 ] , [ tesut gras : 0,14 ] , [ apa : 0,0006 ] .

Adancimea de injumatatire este distanta masurata pe directia de propagare a US la care intensitatea fascicolului de US se reduce la jumatate .
Adancimea de injumatatire os piele cartilaj muschi tesut gras apa la 1 Mhz 2,1 cm 11,1 cm 6 cm 9 cm 50 cm 11500 cm la 3MHz 4 cm 2 cm 3 cm 16,5 cm 3833,3 cm

Se cunoaste in general ca adancimea de injumatatire este de 3 cm in muschi , dar acest lucru este valabil doar cand US este paralel cu fibrele musculare . Daca US este perpendicular pe fibre le musculare adancimea de injumatatire este de 9 mm . In general terapia cu US poate atinge profunzimea de 3 4 cm pentru a avea efecte notabile .

ULTRASUNETUL EFECTE BIOLOGICE


EFECTUL MECANIC In tesuturi ( mediu elastic ) undele ultrasonore produc compresiuni si decompresiuni repetate cu frecventa ultrasunetului , producand variatii de presiune in tesuturi , cu efect de micromasaj . Cele mai mari presiuni intratisulare se produc la limita de separatie intre doua medii cu impedante acustice diferite ( ex. muschi-os) . Ca urmare : volumul celular se poate modifica cu 0,2% , permeabilitatea membranara se poate modifica , schimburile metabolice se pot imbunatatii . EFECTUL TERMIC Micromasajul conduce la eliberarea de caldura . Incalzirea tisulara este marcata la limita de separatie dintre tesuturi unde se produc fenomene de reflexie si interferenta . Ultrasunetul aplicat continuu cu 1,5 W/cm2 timp de 5 minute cu un transductor de 12,5 cm2 poate creste temperatura : - in muschi cu 3,3 0C - in os cu 9,3 0C - in capsula articulara cu 6,3 0C . Incalzirea ( care se produce strict sub capul de US ) se poate evita : - folosind ultrasunetul pulsant ; - miscand continuu capul de ultrasonare . Incalzirea tisulare produsa de US este de evitat in unele situatii patologice : artrite , entorse , luxatii , contuzii ( imediat posttraumatism ) .

ULTRASUNETUL EFECTE BIOLOGICE


ENERGIE ULTRASONORA

MICROMASAJ ( efect mecanic )

CALDURA ( efect termic )

EFECTE BIOLOGICE :
1. relaxare musculare 2. cresterea permeabilitatii membranare 3. cresterea puterii de regenerare a tesuturilor 4. stimularea microcirculatiei 5. reducerea durerii 6. efecte asupra nervilor periferici 1. Relaxare musculara Se produce prin : - activarea microcirculatiei si eliminarea produsilor de catabolism ; - prin actiune directa asupra fibrelor nervoase .

ULTRASUNETUL
2. Cresterea permeabilitatii membranare Vibratiile ultrasonare cresc permeabilitatea membranara atat in aplicatii continue cat si pulsate . Ca urmare : - pH tisular se reduce ; - se pot introduce unele substante medicale in tesuturi .

3. Cresterea puterii de regenerare a tesuturilor S-a dovedit experimental ca efectele de stimulare a regenerarii tisulare se obtin cu 0,5 W/cm2 in aplicatie pulsata cu frecventa de 3,5 Mhz .
4. Stimularea microcirculatiei Este produsa prin : - cresterea temperaturii ; - stimularea musculaturii netede vasculare ; - eliberarea unor substante din celule ca o consecinta directa a vibratiilor mecanice . 5. Reducerea durerii este produsa prin : - imbunatatirea microcirculatiei ( inclusiv cea limfatica ) ; - relaxarea musculara ; - reducerea pH-ului tisular ; - stimularea directa a fibrelor nervoase amielinice . 6. Efecte asupra nervilor periferici Ultrasunetul poate modifica conducerea nervoasa atat prin cresterea cat si prin descresterea ei .Nu au fost complet elucidate efectele asupra sistemului nervos central . A fost descris un efect simpaticolitic , utilizat in aplicatii reflexe .

ULTRASUNETUL EFECTE NONTERMALE


1. Efectul de cavitatie Se produce numai cand se folosesc intensitati mari ale US si consta in formarea de bule de gaz in tesut . Aceste bule au marimea de 1 100 m .

S-a obtinut experimental fenomenul de cavitatie in tesutul nervos din creierul de pisica , la intensitati de 100180 W/cm2 .
In aplicatiile in apa ale US cavitatia duce la aparitia bulelor de gaz care trebuie indepartate . 2. Undele stationare Se produc ca urmare a fenomenului de interferenta la limita de separatie intre doua medii cu impedante acustice diferite si duc la obtinerea unor intensitati foarte mari ale undelor ultrasonare ce pot distruge tesuturile . In practica acest lucru nu se produce deoarece : - tesuturile vii au o structura extrem de neomogena ; - miscarea continua a capului de ultrasonare evita formarea de unde stationare

ULTRASUNETUL MOD DE APLICARE


Cuplajul direct : capul de ultrasonare se aplica direct pe piele prin intermediul unui gel care are urmatoarele caracteristici : - impedanta acustica similara tesutului ; - transmitere foarte buna a US ; - chimic inactiv ; - hipoalergic si steril ( relativ ) . Se pot folosi in afara de geluri : ulei , diverse unguente . Cuplaj indirect : - se realizeaza prin intermediul imersiei in apa a capului de ultrasonare si a regiunii de tratat ; - se foloseste cand trebuie tratate zone anatomice mici , anfractuase , cum sunt mana sau piciorul sau cand US nu se poate aplica direct , datorita durerii ; - temperatura apei trebuie sa fie placuta ( 3637 0C ) . - apa trebuie fiarta in prealabil , pentru eliminarea gazelor dizolvate ; - se poate folosi si metoda 'pernei de apa , un recipient de plastic sau cauciuc plin cu apa , pus deasupra zonei de tratat ; o mare parte din energia US se pierde in acest fel .

ULTRASUNETUL MOD DE APLICARE


Parametrii folositi la tratament : - mod continuu sau pulsat ; - intensitatea ; - frecventa; - cuplajul ; -tipul de cap de US

Intensitatea US [ W/cm2 ] :
Dozele terapeutice se situeaza intre 0,33 W/cm2 . a) intensitate mica : < 0,3 W/cm2 ;

b) intensitate medie : 0,31,2 W/cm2 ;


c) intensitate mare : 1,2 3 W/cm2 .

ULTRASUNETUL MOD DE APLICARE


Pentru US pulsat se calculeaza intensitatea medie a pulsatiilor . Efectul miorelaxant este mai mare la US pulsat . Afectiunile acute ( ex. : afectiuni posttraumatice , artrite ) se trateaza cu US pulsat pentru ca nu trebuie sa incalzim tesuturile . Afectiunile cronice se trateaza cu US continuu . Intensitatea folosita la tratament se alege dupa : - marimea zonei de tratat ; - adancimea unde se afla leziunea ( max. 0,5W/cm2 in apropierea oaselor ) ; - tipul de leziune . Frecventa de 1 MHz pentru procese patologice situate mai profund . Frecventa de 3 MHz pentru procese patologice aflate mai superficial .

ULTRASUNETUL MOD DE APLICARE


Suprafata de tratat O suprafata de max. 75 100 cm2 poate firezonabil tratata intr-o sedinta de tratament . Durata maxima a unui tratament : 15 min . O suprafata de tesut de 3 6 cm2 poate fi tratata in 3 5 min . Capetele de ultrasonare au suprafete cuprinse intre 1 5 cm2. Capul de ultrasonare se misca continuu pe suprafata de tratat . Miscarea capului de ultrasonare (a) circulara ;

(b) sub forma cifrei 8 ;

(c) transversa .

ULTRASUNETUL MOD DE APLICARE


Sedintele de tratament sunt zilnice ( afectiuni acute ) sau la cel mult 2 zile ( afectiuni cronice ) sau de 2 ori/saptamana . Tehnica aplicatiei ultrasunetului pacientul este informat despre tratament si scopurile sale ; se verifica daca nu exista contraindicatii ; pacientul este pozitionat pentru tratament , relaxat , fara durere ; se inspecteaza regiunea cutanata ce urmeaza a fi tratata ; daca este nevoie se curata cu alcool 70% ( grasimi , machiaj , etc. ) ; se seteaza parametrii tratamentului ; se incepe tratamentul miscand continuu capul de ultrasonare ; se comunica cu pacientul permanent ; senzatiile ce se pot resimti sunt : caldure usoara , usurare a durerii , ameteli , dureri de cap , oboseala , furnicaturi ; la finalul terapiei se inspecteaza zona de tegument tratata

ULTRASUNETUL CONTRAINDICATII ABSOLUTE


Urmatoarele tesuturi si organe nu se trateaza cu US : ochii ; cordul ; uterul gravid ; creierul ( deasupra vertebrei C3 ) ; testiculele ; cartilajele de crestere epifizare ( la copii ) ; se pot trata totusi cu US pulsat ; tumori ( in orice stadiu ) ; tromboflebita si varice ; stari septice si stari febrile ; casexie , stare generala alterata ; afectiuni tegumentare infectioase , inflamatii alergice ; TBC activ ; insuficiente de organ ( hepatica , renala , cardiaca , respiratorie ) .

CONTRAINDICATII RELATIVE
tulburari de sensibilitate ; sechele posttraumatice ; stari posttraumatice ; endoproteze si materiale de osteosinteza ; sindroame postlaminectomie ; diabet zaharat ( US poate cauza oboseala si o usoara reducere a glicemiei ) .

ULTRASUNETUL ULTRASONOFOREZA
Reprezinta introducerea unor substante medicamentoase in organism cu ajutorul ultrasunetului . Substante folosite : corticoizi ; vasodilatatoare ( nicotinat de metil ) ; histamina ; anestezice ( xilina ) . Ultrasunetul creste permeabilitatea de membrana , nu incarca electric substantele respective ( nu apar senzatii neplacute ) si permite penetrarea mai profunda a lor ( 6 cm ) .

ULTRASUNETUL TERAPIA COMBINATA


Reprezinta aplicarea simultana a ultrasunetului cu un stimul electric de joasa sau medie frecventa ; metoda a fost introdusa de Gierlich . Avantaje : stimulii combinati au un efect mai pronuntat decat daca actioneaza separat ; se castiga timp la aplicarea terapiei completeaza efectul curentului . Ultrasunetul se combina cu : curent diadinamic ; curent Trabert ; curent de joasa frecventa ( cu impulsuri ) ; curent alternativ de medie frecventa . Ultrasunetul completeaza efectul curentului prevenind aparitia fenomenului de adaptare ; stimulul electric a mai eficient ; se poate aplica pe o durata mai lunga si cu o intensitate mai redusa .

Terapia combinata cu curent de medie frecventa : actioneaza mai profund ; este mai placut suportata decat cea cu curent de joasa frecventa .
Electrodul activ este capul de ultrasonare si reprezinta polul (-) ( catodul ) . Mediul de contact trebuie sa conduca curentul electric .

ULTRASUNETUL
Aplicatie de ultrasunet pe originea muschiului extensor comun al degetelor Aplicatie de ultrasunet in apa

ULTRASUNETUL
Tratamentul unei entezopatii a tendonului patelar Tratamentul insertiei muschiului scurt extensor radial al carpului

ULTRASUNETUL
Tratamentul artrozei degetelor Tratamentul tendinitei muschiului supraspinos

ELECTROTERAPIA DE INALTA FRECVENTA


Reprezinta folosirea in scop terapeutic a oscilatiilor electromagnetice cu frecventa mai mare de 300 kHz . Energia electromagnetica : nu depolarizeaza fibrele nervoase ; este convertita in tesuturi in caldura . Diatermia = producerea de caldura in profunzime in tesuturi ( la distanta ) .
CAMPUL ELECTROMAGNETIC

Descoperit de Faraday si Maxwell ( sec. XIX ) reprezinta un camp electric si magnetic ce se succed si se genereaza reciproc si se propaga in spatiu sub forma undelor electromagnetice cu viteza luminii .

Este caracterizatede : lungimea de unda ( ) ; frecventa ( f ) ; c = f ; ( c = 3 108 m/s ) .


Frecventa ( in Hz ) Numele undei Lungimea de unda ( m ) Aplicatia

3104 3105 3105 3106 3106 3107 3107 109 109 31011

Unde lungi Unde medii Unde scurte Unde ultra-scurte Microunde

104 105 104 105 104 105 104 310-1 310-1 10-3

Radio Radio Terapie cu unde scurte TV ; unde 69 cm RADAR ; unde 12 cm

UNDELE SCURTE
Undele scurte din spectrul electromagnetic au o frecventa cuprinsa intre 10 si 100 m . Undele scurte folosite in terapie au o lungime de unda de 11,06 m si o frecventa de 27,12 MHz , dupa cum s-a stabilit in 1947 la Conferinta de la Atlantic City . Folosirea lor terapeutica a inceput din 1930 Schhliephake si 1959 Ginsburg .

Efectul undelor scurte asupra tesuturilor : cresc energia kinetica a particulelor din organism , producand caldura ;

particulele ionice oscileaza rapid ( si genereaza cea mai mare cantitate de caldura );
dipolii sufera miscari de rotatie rapida (in special apa ) ;

moleculele apolare sufera distorsiuni ale norului lor electronic .

UNDELE SCURTE
Materialele plastice fiind apolare in cea mai mare parte se incalzesc prea putin . Aparate de unde scurte :

UNDELE SCURTE
Energia electromagnetica este transferata pacientului in doua feluri : metoda capacitiva ; metoda inductiva . a) Metoda capacitiva : tesuturile de tratat sunt plasate in campul de inalta frecventa intre cei doui electrozi ; b) Metoda inductiva : energia electromagnetica este aplicata prin intermediul unor bobine .

Segmentul de tratat este in interiorul bobinei emitatoare

Segmentul de tratat este in vecinatatea bobinei

UNDELE SCURTE METODA CAPACITIVA


Aceasta metoda duce la incalzirea mai pronuntata a grasimii si a pielii decat a tesuturilor musculare . Incalzirea se produce in toate tesuturile traversate de campul electromagnetic dar cu valori diferite in functie de proprietatile ( dielectrice ) ale fiecaruia .

Pozitionarea electrozilor este importanta . Cu cat electrozii sunt mai departati de piele cresterea de temperatura in profunzime este mai mare si campul electromagnetic este mai uniform in tesuturi . De regula se plaseaza la 24cm de piele , paraleli cu suprafata pielii .

UNDELE SCURTE
Marimea electrozilor este importanta . Un electrod mai mic concentreaza campul electromagnetic astfel incat un electrod mai mic poate fi folosit pentru localizarea tratamentului .

Daca unul dintre cei doi electrozi este mai aproape de suprafata pielii , acolo se va concentra mai multa energie si se va obtine o incalzire mai mare a pielii .

UNDELE SCURTE
Modalitati de aplicare a electrozilor :

- transversala - coplanara

- longitudinala

Aceasta aplicatie este pentru o mai buna incalzire in tesutul muscular .

Aceasta aplicatie este pentru o mai buna incalzire a muschilor decat a osului sau grasimii .

UNDELE SCURTE

Proeminentele anatomice ale corpului uman concentreaza campul electromagnetic si se incalzesc mai tare .

Implanturile metalice din tesuturi (b) si de la suprafata lor (a) concentreaza energia electromagnetica ducand la incalzirea pronuntata a tesutului din jurul implantului metalic .

UNDELE SCURTE METODA INDUCTIVA


Sunt doua tehnici : introducerea membrului de tratat in interiorul unei bobine . In acest caz vasele de sange si fibrele musculare sunt paralele cu liniile de camp ) ; folosirea unei bobine ca aplicator plasat in apropierea regiunii de tratat .In acest caz vasele de sange si fibrele musculare de tratat sunt perpendiculare pe liniile de camp . Aceasta metoda permite incalzirea ceva mai pronuntata a musculaturii mai profunde si o mai mare uniformitate a incalzirii tesuturilor .

UNDELE SCURTE - EFECTE BIOLOGICE


Stimularea circulatiei sangvine mai ales asupra microcirculatiei ( arteriale si capilare ) ; termoterapia clasica actioneaza mai mult pe vasele de sange mai mari ; undele scurte produc si dilatarea venelor ; Stimularea circulatiei limfatice ; Stimularea proceselor metabolice locale - prin intermediul activarii circulatorii ; - prin efect direct asupra celulelor ; Relaxare musculara ( prin reducerea tonusului celulelor gamma )

Diminuarea durerii - direct asupra fibrelor musculare ; - prin intermediul ameliorarii microcirculatiei .
Efecte asupra sangelui : - stimularea fagocitozei ; - stimularea migrarii leucocitare - scaderea timpului de coagulare . Efecte generale ; - apar numai in cazul iradierii unor largi regiuni anatomice ; - cresterea temperaturii( cu 13 0C ) ; - scaderea TA - usoara oboseala

UNDELE SCURTE MOD DE APLICARE A TERAPIEI


Durata tratamentului depinde de tipul de patologie tratat : - afectiuni acute : 15 minute ; - afectiuni subacute : 10 minute ; - afectiuni cronice : 1520 minute . Sedintele de tratament se fac zilnic ( afectiuni acute , subacute ) sau la 2 zile ( cele cronice ) ; Intensitatea se dozeaza in functie de tipul de aparat si dupa senzatia de caldura resimtita de pacient .

Doze : - atermice ( 5 1o W ) ; - oligotermice ( 10 35 W ) ; - termice ( 35 10o W ) ; - hipertermice ( 100 25o W ) .


Tratamentul se aplica pe piele ( nu prin intermediul hainelor ) ; pacientul nu trebuie sa aiba asupra sa obiecte metalice sau materiale sintetice pe o raza de 30 cm in jurul zonei de tratat ; pielea regiunii de tratat nu trebuie sa fie umeda ( transpirata ) sau acoperita cu crme sau unguente ; nu se trateaza regiuni cu implanturi hormonale ; operatorul ( asistentul ) trebuie sa pastreze in timpul tratamentului o distanta fata de aparat de min. 1 metru .

UNDELE SCURTE INDICATII TERAPEUTICE


- Afectiuni ale aparatului locomotor [ artroze ( gonartroza , coxartroza , omartroza , spondiloza , artrozele mainii , reumatisme inflamatorii ( periartrite , miogeloze , mialgii ) , algoneurodistrofia si alte sechele posttraumatice ] ; - Afectiuni ale sistemului nervos [ mialgii , nevrite , lombosciatica , pareze , paralizii , neuropatii , sechele dupa poliomielita , scleroza multipla ] ; - Afectiuni vasculare [ arteriopatii ( st. I II ) , tulburari de debut ale circulatiei de intoarcere venolimfatice ] - Afectiuni ale aparatului renal [ prostatita , colici renale , pielocistite ] ; - Afectiuni ginecologice [ anexite , metroanexite , parametrite , sterilitate secundara ] ; - Afectiuni ORL si stomatologice [ sinuzite , sindrom algic , postextractie dentara , nevralgii dentare , gingivite , granuloame , parodontopatii ] .

UNDELE SCURTE CONTRAINDICATII


CONTRAINDICATII ABSOLUTE Prezenta pacemaker-ului cardiac sau a altor tipuri de stimulatoare . Persoanele ce poarta astfel de dispozitive nu trebuie sa stea lamai putin de 3m de un aparat de unde scurte in functiune . ALTE CONTRAINDICATII Implante metalice tisulare ; endoproteze ; Piese metalice aflate pe piele ce nu se pot indeparta ; Uterul gravid ; Zone cu risc hemoragic Tulburari ale sensibilitatii termice ; Zone ischemice tisulare ( ex. Arteriopatii stadiul III , IV sau chiar II ) ; Tumori maligne ; Tuberculoza activa ; Stari febrile si infectioase ; Insuficiente de organ severe ; Tromboze venoase ; Zone cu colectii lichidiene acute in tensiune ( hematoame recente , bursite acute , hemartroza ) ; Pacientii care nu pot sta nemiscati in pimpul procedurii ( miscari involuntare ) .

UNDELE SCURTE PULSATE


Undele scurte pulsate au frecventa de de baza de 27,12 MHz , lungimea de unda de 11,06 m dar nu sunt emise continuu ci cu intreruperi , in trenuri de impulsuri . Impulsurile au in general intensitate mare si durata foarte scurta , astfel incat caldura produsa in timpul pulsului e rapid disipata . Trenurile de impulsuri au 65 s . Durata unui impuls este in acest caz de 0, 036 s iar un tren de impulsuri contine 1805 impulsuri . S-a constatat ca in forma pulsata undele scurte au efecte diferite de cele obtinute in forma continua : nu se produce incalzire tisulara biostimulare , accelerarea vindecarii tesuturilor reducerea durerii resorbtia edemelor si a hematoamelor stimularea pronuntata a circulatiei periferice vindecarea mai rapida a fracturilor stimularea sistemului reticuloendotelial si reticulohistiocitar , cu stimulare imunitara

UNDELE SCURTE PULSATE MOD DE APLICARE


Durata tratamentului este mai scurta ca la aplicatiile continue : 1015 minute ( depinde de tipul de aparat folosit ) . Sedintele se fac zilnic sau la 2 zile , in total 10-12 sedinte ( in functie de evolutia clinica a cazului ) . Afectiunile acute se trateaza cu frecvente mai reduse ale trenurilor de impulsuri < 82 Hz iar cele cronice la frecvente mai mari . Studiile indica aparitia efectului terapeutic la o doza de cel putin 40 kJ/24 h cu un optim la 100 kJ / 24 h . Aplicantul este o bobina invelita in material plastic aplicata pe tegument . Undele scurte pulsate nu se aplica purtatorilor de pacemaker sau de alte stimulatoare , pe uterul gravid sau pe zone cu neoplazii sau stari precanceroase Undele scurte se pot aplica pe piele umeda sau pe piele cu implanturi metalice .

UNDELE SCURTE CONTINUE

UNDELE SCURTE PULSATE

UNDELE SCURTE
Tratament cu unde scurte

UNDELE SCURTE
Tratament cu unde scurte

MICROUNDELE
Microundele reprezinta radiatii electromagnetice avand frecvente cuprinse intre 300 MHz ( = 1 m ) si 300 GHz ( cu = 1 mm ). Se folosesc in telecomunicatii ( telefonie mobila ) si la radare ( unde radar ) . pentru ghidarea avioanelor , satelitilor , navelor .

Microundele folosite in scop medical au urmatoarele frecvente ( conform Conferintei de la Atlanta ) : 2450 MHz cu lungimea de unda = 12,2 cm ; 915 MHz cu lungimea de unda = 32,8 cm ; 434 MHz cu lungimea de unda = 69,1 cm ; ( in aer )
Majoritatea dispozitivelor medicale folosite in fizioterapie au 2450 MHz . Microundele sunt produse de un dispozitiv electronic numit magnetron ce genereaza un curent alternativ de putere inalta care ajunge la o antena ce emite microunde . Fascicolul de microunde produs de aceasta antena ( emitator ) este divergent si nu este uniform .

MICROUNDELE EFECTELE FIZIOLOGICE


Efectele fiziologice ale microundelor in tesuturi sunt similare cu ale undelor scurte .

Efectul fiziologic este incalzirea tesuturilor care este proportional cu cantitatea deradiatie absorbita .
Microundele sunt intens absorbite de tesuturile cu bogat continut ionic ( vase de sange , muschi ) . La contactul cu pielea si grasimea subcutanata 5075 % din fascicolul de microunde este reflectat . Fenomenul de reflexie se produce si la limita de separatie intre tesuturi diferite ( os-muschi , grasimemuschi ) .

MICROUNDELE EFECTE FIZIOLOGICE


Distanta de injumatatire a fasciculului de microunde este de 3,5 cm in tesut gras si os si de 0,7 cm in tesut muscular ( la 2450 MHz ) . Forma suprafetelor anatomice ce trebuie tratate influenteaza adancimea de penetratie .

MICROUNDELE EFECTE FIZIOLOGICE


Microundele se folosesc pentru a incalzi tesuturile , in special tesutul muscular , aflat mai profund . Incalzirea tesutului duce la : reducerea durerii ; cresterea metabolismului tisular local ; stimularea proceselor reparatorii locale . Emitatoarele de microunde se pot aplica : a) direct pe piele ( pentru a evita pierderile cauzate de reflexie ) ; b) la distanta . a) Emitatoarele care se aplica pe piele : au putere de emisie mai mica ( max. 25 W ) ; au marime mai mica ( au diametrul de 1,5 cm sau 3,5 cm ) ; se pot aplica si in cavitati naturale ( rect , vagin , conduct auditiv extern ) . b) Emitatoarele la distanta : au putere mai mare ( 25 W 150 W ) ; au suprafata mare de emisie ( forma ovala , circulara ) .

MICROUNDELE TEHNICA DE APLICARE


Pacientul este posturat si regiunea de tratat este expusa ; Se explica pacientului terapia si se inspecteaza starea tegumentului ; Emitatorul se alege dupa marimea zonei de tratat ; Eitatorul nu se aplica prin intermediul imbracamintei ; Pacientul nu trebuie sa poarte obiecte metalice asupra lui ( si mai ales in zona de tratat ) ; Pacientul va sta pe scaun sau pat de lemn ; Nu trebuie sa existe in apropierea emitatorului suprafete metalice care ar putea reflecta microundele ; Pacientul resimte local o caldura placuta; va semnala daca senzatia de caldura devine foarte intensa ; Transpiratia acumulata pe tegument se indeparteaza ( ea reflecta mare parte din radiatie ) ; La finalul procedurii se inspecteaza zona tratata ; Durata tratamentului este de 1520 min sau 30 min ( pentru incalziri foarte puternice ) ; Intensitatea terapiei se alege dupa senzatia de caldura resimtita de pacient ( 200 mW/cm2 produc o usoara senzatie de caldura ) ; Pacientul trebuie sa aiba sensibilitatea termica intacta ; Pacientul trebuie sa poata comunica .

MICROUNDELE CONTRAINDICATII
Prezinta pacemaker cardiac ( sau a altor implanturi stimulatoare ) ; Expunerea ochilor cauzeaza cataracta ; se poarta ochelari ( protejati de metal ) ; A nu se confunda cu cu cei de la laser sau ultraviolete !!!!! Inchiderea ochilor reduce dar nu impliedica transmiterea microundelor spre ochi . Uterul gravid ; Zone tisulare supuse iradierii ;

Inflamatii acute , colectii ( hemartroza , bursite , artrite ) ;


Zone tisulare cu circulatie alterata .

Pentru asistenti expunerea profesionala este neglijabila daca in timpul functionarii emitatorului se pastreaza o distanta mai mare de 1 m in fata lui sau 25 cm in spatele lui pentru o putere de 100 W . Pentru o putere de 200 W distantele sunt de 1,4 m in fata si de 35 cm in spatele emitatorului .

RADIATIILE INFRAROSII
Radiatiile infrarosii sunt radiatii electromagnetice avand lungimea de unda cuprinsa intre 760 nm si 1 mm . In spectrul electromagnetic se afla situate intre microunde si lumina vizibila .

Radiatiile infrarosii se impart dupa lungimea de unda in trei regiuni (sau benzi ) : A , B , C ce au caracteristici de absorbtie disticte . IRA : 760 nm 1400 nm IRB : 1400 nm 3000 nm IRC : 3000 nm 1 mm Radiatiile infrarosii tip A si B sunt folosite terapeutic . Clasificare a radiatiilor infrarosii mai veche : - infrarosii apropiate sau scurte : 760 nm 1500 nm - infrarosii indepartate sau lungi : 1500 nm 15000 nm Infrarosiile sunt produse de orice corp material in care exista vibratie moleculara , inclusiv de corpul uman ( IR de tip C ) . Orice obiect incalzit emite IR si cu cat este mai mare temperatura lui cu atat este mai mare frecventa IR emise ( si mai mica ) . Radiatiile infrarosii sunt produse prin trecerea unui curent electric printr-o rezistenta care emite .

RADIATIILE INFRAROSII
Dispozitivele medicale ce produc IR se numesc lampi si contin un emitator plasat intr-un reflector ( parabolic ) care formeaza un fascicul de radiatie care se aplica pe pacient ; lampa are un suport mobil de unde se poate regla distanta de la care se aplica terapia .

RADIATIILE INFRAROSII
Dupa puterea de emisie lampile IR pot fi : - Lampi mici : 250 500 W -Lampi mari : 750 1000 W Lungimea de unda de emisie a lor este situata intre 3000 4000 nm .

La suprafata pielii radiatia infrarosie ca orice unda electromagnetica sufera procese de : - reflexie - imprastiere - refractie - absorbtie .
63 % din radiatia IR este absorbita de piele ducand la incalzirea tesuturilor . Adancimea de penetrare in tesuturi este intre 0,1 mm si 3 mm .

RADIATIILE INFRAROSII EFECTE FIZIOLOGICE


a) Vasodilatare, prin efect : - direct asupra vaselor de sange - indirect prin eliberarea de mediatori vasodilatatori

b) Cresterea metabolismului tisular


c) Sudoratie d) Aparitia senzatiei de caldura ( prin stimularea receptorilor termici cutanati si a fibrelor nervoase senzitive )

In aplicatie cronica , pe termen lung , IR pot produce : - pigmentarea pielii - imbatranirea pielii .

EFECTELE TERAPEUTICE ALE IR


- Reducerea durerii - Relaxare musculare - Accelerarea proceselor reparatorii - Stimularea extremitatilor tesuturilor si reducerea redorilor articulare IR se pot folosi pentru pregatirea tesuturilor inainte de proceduri kinetice ( stretching , tractiuni , masaj , etc. )

RADIATIILE INFRAROSII TEHNICA DE APLICARE


Pacientul este pozitionat confortabil , avand zona de tratat expusa , se examineaza zona de tratat ( sa nu fie lezata ) si se testeaza sensibilitatea termica local .

Lampile ce produc IR au o latenta de cca. 5 min pana se incalzesc si incep sa emita .


Lampa se plaseaza la 60 70 cm de suprafata de tratat ( lampile mari de 1000 W ) sau 45 50 cm ( lampile mici de 250 500 W ) . Fascicolul de IR trebuie sa fie perpendicular pe zona de tratat . Pacientul trebuie sa resimta o senzatie de caldura intensa , placuta ( nu arsuri ! ) .

TEHNICA DE LUCRU
La sfarsitul procedurii se verifica aspectul pielii care trebuie sa fie usor hipertonic . Obiectele metalice ( ceas , bijuterii ) se indeparteaza de pe zona de tratat . Sedintele de tratament se fac zilnic . Durata unei sedinte este de 5 20 min ( in functie de tipul de lampa folosit ) .

RADIATIILE INFRAROSII CONTRAINDICATII


a) Leziuni tegumentare : dermatite , eczeme b) Tumori sau leziuni precanceroase cutanate

c) Zone tegumentare cu tulburari circulatorii sau de sensibilitate termica


d) Zone cu risc hemoragic

INDICATII TERAPEUTICE
a) Reumatism cronic degenerativ ( artroze cu diverse localizari )
b) Reumatism abarticular ( mialgii , traumatisme , miogenoze , bursite , periartrite ) c) Inflamatii cronice pelvine d) Nevralgii , nevrite e) Reumatisme inflamatorii in afara puseelor ( spondiloza ankilozanta , spondiloartropatii ) f) Sindroame colicative abdominale .

LASER
LASER reprezinta acronismul light amplification by stimulated emission of radiation si este o radiatie electromagnetica colimata (foarte ingusta) cu proprietati speciale . Laserele terapeutice au lungimi de unda aflate in domeniul vizibil ( lumina rosie ) si infrarosu .

Laserele se deosebesc de lumina obisnuita prin : a) Monocromaticitate : un laser emite radiatie electromagnetica cu o singura lungime de unda b) Coerenta : undele laser nu au numai aceeasi dar oscileaza in faza. Coerenta lor este temporala si spatiala

c) Colimare : datorita coerentei spatiale razele laser sunt paralele si fasciculul laser este ingust , nu se imprastie. Laserul ca orice radiatie electromagnetica sufera procese de reflexie , refractie si absorbtie . Laserele medicale folosite in fizioterapie se incadreaza in clasa de siguranta 3B , adica trebuie folosite numai de personal experimentat , in zone restrictionate , cu ochelari de protectie .

LASER MASURAREA ENERGIEI PRODUSE DE LASER


- Densitatea de energie : reprezinta energia transferata unei suprafete ; se masoara in [ J /cm 2 ]. - Putere : reprezinta cantitatea de energie produsa in unitatea de timp [ W ] - Densitatea de putere : puterea emisa pe unitatea de suprafata [ W /cm 2 ]. Laserii folositi in fizioloterapie au puteri exprimate in mW ( 50 500 mW ) . Terapia fizicala cu laser se numeste LLLT ( low level laser therapy ) .

Adancimea de penetrare a laserului depinde de lungimea de unda se de puterea emisa . Laserii cu lumina rosie actioneaza mai superficial (penetraza 12 mm) . Laserii in infrarosu actioneaza mai profund ( 24 mm) pentru 50 mW .
EFECTE BIOLOGICE

a) biostimulare : laserul stimuleaza considerabil procesele reparatorii si regenerative in organism


b) antialgic Mecanismul de actiune al laserului asupra tesutului viu nu este complet elucidat .

LASER APARATURA LASER


Majoritatea aparatelor laser folosesc diode semiconductoare , cum esteGaAlAs, incorporata in proba laser care este conectata la partea de comanda a aparatului si care se aplica pe pacient . Laser : - proba laser ( are o singura dioda ) - dus are 6 sau 8 diobe - sistem de scanare - parte de comanda cu microprocesor . Parametrii de lucru ai laserului se aleg dupa : - marimea zonei de tratat - profunzimea la care se afla in tesut zona de tratat - tipul de patologie tratat ( acuta, cronica ) . Laserii in infrarosu se folosesc pentru procese patologice mai profunde . Laserii cu lumina rosie se folosesc pentru plagi sau alte patologii superficiale . Lungimea de unda a probei laser este fixa . Dozele aplicate variaza intre 0,5 4 J/cm 2 pentru leziuni acute si 4 50 J/cm 2 pentru leziuni cronice . Pentru penetrare mai adanca se folosesc puteri mari ( > 100 mW ) . Exista lasere care emit pulsat , anumite frecvente avand efecte speciale . Ex. : laser de 10 mW Proba laser cu suprafata de 0,12 cm 2 , densitate de putere de 10 mW/0,125cm 2 = 80 mW/cm 2 si o densitate de energie ( pentru 50 sec. de tratament ) 80 mW/cm 2 X 50 ms = 4000 mJ/cm 2 = 4 J/cm 2 .

LASER TEHNICA DE APLICARE


Pacientul este pozitionat confortabil , zona de tratat este expusa. Pacientul si asistentul poarta ochelari de protectie . Pielea regiunii de tratat este curatata cu alcool . Proba laser se aplica in cantact strans cu pielea ,pe punctul de tratat. Dusul se aplica la mica distanta de plaga de tratat ( sau se foloseste sistem de scanare ) . CONTRAINDICATII - Nu se dirijeaza proba laser spre ochi - Tumori - Zone de tegument supuse iradierii - Uterul gravid . INDICATII TERAPEUTICE - Ulcere varicoase - Escare , plagi - Sinuzite , otite , faringite - Entorse , luxatii , sechele posttraumatice , intinderi si rupturi musculare - Reumatism abarticular : tendinite , bursite , periartrite , miogeloze , fasciite - Reumatism degenerativ : artroze cu diverse localizari - Nevralgii , nevrite - Sindroame dureroase dediverse etiologii prin laserpunctura - Inflamatii orogingivale , postextractie dentara .

LASER

RADIATIILE ULTRAVIOLETE
Reprezinta radiatii aflate in spectrul electromagnetic intre lumina vizibila si razele X avand o lungime de unda cuprinsa intre 100400 nm . Au fost numite asa de Johann Ritter in 1801 . Au fost folosite mult pentru tratarea tuberculozei pana la descoperirea medicamentelor tuberculostatice . In prezent folosirea lor este mai restransa , indicatiile dermatologice fiind pe primul plan . Ultravioletele se clasifica in trei grupe : UV tip A cu = 400315 nm UV tip B cu = 315280 nm UV tip C cu = 280100 nm ( biotice ) ( abiotice )

Lumina solara contine toate tipurile de radiatii UV dar la nivelul solului ajung mai ales cele tip A , deoarece cele de tip C ( mai agresive ) si partial cele de tip B sunt oprite de stratul de oxigen-ozon al atmosferei . Lumina solara :

95 98 % UVA
5 2 % UVB + UVC ( la sol )

RADIATIILE ULTRAVIOLETE PRODUCEREA RADIATIILOR ULTRAVIOLETE LAMPILE CU VAPORI DE MERCUR


Aceasta lampa se executa sub forma de balon acoperit in interior cu un strat de luminofor 2 . In interiorul balonului se introduce gaz inert rarefiat . Descarcarea electrica ( sub forma de arc electric ) intre electrozii 3 si 4 se produce intr-un tub de cuart si in care se realizeaza o atmosfera de argon si vaporide mercur , care in timpul functionarii atinge cateva atmosfere .

RADIATIILE ULTRAVIOLETE LAMPILE FLUORESCENTE


Sunt formate dintr-un tub ce contine vapori de mercur , acoperit cu un strat de fosfor pe interior si cu electrozii de pe capete supusi unei tensiuni . Aceste lampi emit mai ales UVA alaturi de lumina vizibila .

LAMPI ALPINE
Sau lampi de inalta altitudine . Acestea contin in tuburile emitatoare tot vapori de mercur dar spectrul UV emis se aseamana cu cel din lumina solara de la mare altitudine ; In jurul lor in aer se produc si mica cantitati de ozon si de aceea locul unde sunt amplasate trebuie sa fie bine ventilat . < 270 nm .

LAMPA KROMAYER
Este destinata folosirii in contact direct cu tegumentul sau mucoasele unor cavitati naturale ale organismului . Ultravioletele au aceleasi proprietati fizice ca si radiatiile electromagnetice ( reflexie , refractie , absorbtie , etc. ) . Ultravioletele UV se masoara prin : Iradianta = puterea radiatiei emise pe unitatea de suprafata ( W/cm2 ) ; se masoara cu fotometrul Expunerea radianta si reprezinta iradianta inmultita cu timpul de expunere ER [ J/cm2 ] = I [ W/cm2 ] timp [ s]

RADIATIILE ULTRAVIOLETE PIELEA


Radiatiile ultraviolete actioneaza in principal asupra pielii . Aceasta are trei straturi : epiderm derm hipoderm a) epiderma este formata din straturi de celule epidermale (epiteliale) care 80% sunt keracinocite ( care stocheaza o proteina numita keratina) si alte tipuri de celule : melanocite si celule Langerhans cu rol imunitar .

RADIATIILE ULTRAVIOLETE PIELEA


O keratinocita are nevoie de 28 zile pentru a ajunge din stratul bazal in cel cornos . Stratul cornos este format din keratinocite moarte si are rolul: previne pierderile de apa protejeaza organismul de virusi si bacterii protejeaza organismul de UV Este acoperit de sebum , produs de glandele sebacee . Pigmentatia pielii este data de melanina , un pigment produs de melanocite , in organite specializate , numite melanozomi . Acesti melanozomi se deplaseaza prin procesele dendritice ale melanocitelor ca sa ajunga in keratinocite .

RADIATIILE ULTRAVIOLETE PIELEA


Melanina protejeaza keratinocitele de UV absorbindu-le inainte de a ajunge la nucleu unde UV pot afecta ADN-ul . Cele mai sensibile keratinocite sunt cele din stratul germinativ care sufera procese de diviziune intense . UV cu = 290 400 nm (UVB) stimuleaza productia de melanina . Celelalte straturi ale pielii : b) derm : cuprinde vase de sange , plexuri vasculare , corpusculi tactili , fibre nervoase , tesut conjunctiv . c) hipoderm : tesut adipos

RADIATIILE ULTRAVIOLETE EFECTELE FIZIOLOGICE ALE UV


Se pot clasifica in : a) Acute ( rapide , immediate ) - eritemul actinic ( aktis = raza ) - pigmentarea ( melanogeneza ) b) Pe termen lung ( lente ) - efecte asupra pigmentarii - hiperplazia dermului , epidermului si stratului cornos , cu imbatranire cutanata - imunosupresie ( la nivelul pielii ) - producerea vitaminei D

EFECTE PATOLOGICE
Inducerea modificarilor and ce conduc la cancere cutanate (melanom malign) Fotodermatoze ( urticarie solara , xeroderma , pigmentosum , prurigoactinic ) Fotosensibilizare dupa consumul unor medicamente : tetracicline , retinoizi aromatici , amiodarona , fenotiazina , furosemid , metrotrexat , clorochina , hihroxiclorochina , griseofulvina , ibuprofen , naproxen , celecoxib . UVB si UVC produc conjunctivitsa si fotocheratita (orbirea zapezii) cu inflamaea tesutului cornean ; cele mai periculoase pentru ochi sunt UVB cu =270 nm expunerea pe termen lung la UVA poate produce cataracta , opacifierea cristalinului .

RADIATIILE ULTRAVIOLETE HELIOTERAPIA


Reprezinta tratamentul aplicat intregului corp prin expunerea lui la lumina solara ( ce contine UVA , UVB si radiatii infrarosii , alaturi de lumina vizibila ) . Este folosita inca din antichitate ( Grecia , Roma ) . In sec. XIX a fost folosita pentru tratarea tuberculozei . Helioterapia se face progresiv prin cresterea timpului de expunere de la 10 min. la 3 ore . Perioada din zi cea mai buna pentru helioterapie este 9 00-11 00 dimineata . Terapia cu ajutorul razelor solare are efecte benefice asupra organismului, reechilibrandu-l metabolic, hormonal, chiar si din punct de vedere psihic. In ultima perioada s-a instaurat o adevarata fobie fata de expunerea la soare, ca urmare a unor campanii de promovare a efectelor negative pe care aceasta le implica (riscul de cancer de piele, arsuri solare etc). Dincolo de masurile de protectie pe care oricine trebuie sa si le ia impotriva expunerii excesive la lumina solara, fobia fata de soare este un pericol .

Privarea organismului de lumina naturala este fundamental gresita, pentru ca impiedica organismul sa-si sintetizeze vitamina D. Aceasta are proprietatile antioxidante ale unei vitamine, insa joaca si rolul unu adevarat hormon, pentru ca intervine in metabolismul calciului si fosforului. Vitamina D stimuleaza absorbtia intestinala a calciului si reabsorbtia sa renala

CAMPURI MAGNETICE TRATAMENTUL CU CAMPURI MAGNETICE


Tratamentul cu campuri magnetice a fost folosit inca din sec. XVI : Paracelsus a folosit magneti pentru a stimula calusarea fracturilor 1845 Faraday descopera magnetismul si legea inductiei electromagnetice 1902 sunt publicate primele studii asupra efectelor biologice ale campurilor magnetice . Campurile magnetice sunt produse in bobine prin care circula curent electric ; campul magnetic poate fi ( ca si curentul care produce ) : continuu pulsatoriu Intensitatea campului magnetic se masoara in Tesla ( T ) sau miliTesla ( mT ) . Campul magnetic terestru variaza de la valoarea de aprox. 60 mT la poli la valoarea de 30 mT la ecuator . Studiile ultimilor ani au demonstrat efectele biologice pe care le produc in special campurile magnetice pulsatorii ( intrerupte ) . Campul magnetic continuu nu produce efecte adverse asupra corpului uman . OMS permite aplicarea campului magnetic continuu de 2-3 T asupra corpului uman . O bratara cu magneti are 20-130 mT.

CAMPURI MAGNETICE MECANISMUL DE ACTIUNE A CAMPURILOR MAGNETICE


Mecanismul de actiune a campurilor magnetice asupra organismului nu este cunoscut in intregime ; se considera ca este similar cu cel al radiatiei electromagnetice ( unde scurte ) :

producerea unor modificari energetice la nivelul membranelor celulare cu cresterea difuziunii membranare si accentuarea metabolismului celular stimularea neoformarii vasculare stimularea cresterii tesutului reparator de granulatie la nivelul plagilor stimularea productiel de colagen la nivelul cartilajelor Stimularea activitatii enzimatice oxidative celulare ( citociomoxidaza , peroxidaza ) cu o mai buna utilizare a oxigenului
S-au demonstrat efecte benefice ale campului magnetic asupra : sistemului nervos central si vegetativ camp magnetic continuu efect sedativ si parasimpaticoton camp magnetic intrerupt efect excitator si simpaticoton frecvente sub 10 Hz vagotonizante frecvente de 50 Hz - simpaticotonizant circulatiei sanguine si limfatice campul magnetic intrerupt stimuleaza dezvoltarea vaselor de neoformatie si kinetica vaselor limfatice proceselor metabolice celulare campurile magnetice continue stimuleaza anabolismul campurile magnetice intrerupte stimuleaza catabolismul

CAMPURI MAGNETICE MECANISMUL DE ACTIUNE A CAMPURILOR MAGNETICE


( Continuare ) sistemul neuromuscular in special musculatura fazica campul magnetic continuu creste ritmicitatea descarcarilor in neuronul motor cu cresterea fenomenului de recrutare campul magnetic intrerupt creste forta de contractie a fibrelor musculare

EFECTE DOVEDITE ALE CAMPURILOR MAGNETICE


accelerarea calusarii fracturilor stimularea vindecarii plagilor sedare si analgezie stimularea microcirculatiei

CAMPURI MAGNETICE TEHNICA DE APLICARE


aparatele cu camp magnetic au aplicatori care se aseaza pe zonele de tratat sau bobine ( cervicala si lombara ) care sunt atasate unui pat de tratament aplicatorii sau bobinele se aplica peste imbracamintea pacientului aparatele moderne se pot aplica si pe zonele cu implante metalice ( campurile magnetice intrerupte ) este indicata o distanta de cel putin 1 m intre aparatele de magnetoterapie si alte aparate electrice ( vezi indicatiile producatorilor )

INDICATII TERAPEUTICE

reumatism cronic degenerativ : artroze reumatism abarticular ( tendinite , mialgii , miogeloze ) artrite : poliartrita reumatoida st. I si II , spondilita ankilozanta , artrita psoriazica fracturile ( pentru stimularea consolidarii ) sechele posttraumatice : algoneurodistrofie , plagi , escare contuzii , hematoame , distrofii neurovegetative nevroze asmatice si anxioase , boala ticurilor , irascibilitate , cefalee psihogena insomnia spasticitatea dupa accidentele vasculare cerebrale ( hemipareza spastica ) traumatisme vertebromedulare ( parapareze , tetrapareze spastice ) ; parapareze si tetrapareze dupa infirmitate motorie cerebrala boli vasculare periferice : sindrom Raynaud , acrocianoza , arteriopatia diabetica , trombangeita obliteranta

CAMPURI MAGNETICE INDICATII TERAPEUTICE - continuare


asm bronsic , bronsita cronica asmantiforma unele boli digestive : colonul iritabil , diskinezia biliara dismenoreea , tulburari de menopauza , inflamatii cronice pelvine hipertensiunea arteriala esentiala limfedem stadiul I si II

CONTRAINDICATII TERAPEUTICE
purtatorii de pacemaker sau de alte electrostimulatoare sarcina boli hematologice severe boli infectioase si febrile tumori maligne TBC pulmonar sau extrapulmonara activa epilepsie psihoze

CURS

DE

ELECTROTERAPIE

SFARSIT