Generalitati

Ce este Durerea?
se intreba Sebastian Stanculescu, intr-un articol publicat pe website-ul sau
www.sebastianstanculescu.ro in 25 august 2013
Pentru multi oameni durerea este un demon de care vor sa scape cu orice pret. Si este

normal ca omul sa nu isi doreasca sa sufere.

Insa, atunci cand durerea se manifesta in viata noastra, indiferent daca este o durere fizica
sau una interioara, ea nu ne intreaba niciodata daca dorim sa o primim. Si lucrurile stau
asa pentru ca exista o intelepciune superioara care aduce durerea catre noi in anumite

momente specifice. Iar aceasta intelepciune nu are de-a face cu placerea sau cu parerile
noastre. Durerea este in primul rand un semnal de alarma care ne trezeste pentru a vedea
ca ceva este bolnav in corpul nostru fizic sau in lumea noastra launtrica. Si daca durerea
nu ne-ar trezi in acest fel am ramane inconstienti fata de propriile nevoi si dezechilibre,
spre care tocmai durerea ne cheama, ca un pazitor grijuliu, sa aducem vindecare si
schimbare. Daca mana pe care o prind in usa nu m-ar durea, as putea ramane fara ea.
Pornind de la aceasta lumina adusa asupra durerii, sa ne apropiem acum spre tipurile de
durere pe care le traieste omul si care fac parte din dezvoltarea si viata sa pe Pamant.

Definitii ale DURERII

... deci castigul e de partea celor care pregatesc

un raspuns de frica si care devin mai reactivi si
mai vigilenti la cel mai mic risc de pericol.

1. Conform cu Wikipedia, Durerea este o senzatie neplacuta resimtita adesea

datorita unor stimuli intensi care ranesc tesuturile exemplificare de catre
grup
2. AsociatiaInternationala pentru Studiul Durerii defineste durerea astfel: o
experienta neplacuta emotionala si senzoriala asociata cu ranirea tisulara
reala sau potentiala, descrisa, pe larg, in termeni de ranire.
3. O alta definitie prezinta durerea ca fiind o senzatie neplacuta, de intensitate
variabila, rezultata prin excitarea receptorilor de catre o serie de stimuli care
ameninta tesuturile cu distrugerea, sau care chiar le lezeaza.

De fapt, durerea este simptomul cel mai frecvent pentru

care pacientul solicita asistenta medicala. Atat durerea acuta
cat si cea cronica exercita influente negative asupra starii
generale a pacientului, asupra starii psihice, a vietii de
familie, a activitatilor sociale si profesionale. Ea este

constatata si tratata de catre diversi specialisti, care prezinta

frecvent abordari diferite in ceea ce priveste managementul
sau. Acest fapt are ca rezultat adesea un tratament
nesatisfacator. Ca simptom, durerea are rolul unui sistem de

alarma al organismului, permitand acestuia sa ia cele mai

adecvate masuri de protectie si pentru indepartare a
stimulului care a declansat-o. Durerea poate deveni un
factor important de solicitare nervoasa, endocrina si
metabolica, ducand la epuizare si generand tulburari
umorale si leziuni tisulare.

Asupra organismului durerea are urmatoarele efecte:

1. protejeaza tesuturile, disparitia ei ducand la distrugerea lor,
2. intensifica activitatea sistemului nervos vegetativ;

3. creste tonusul muscular prin mecanism reflex,

4. tulbura somnul,
5. modifica

activitatea

nervoasa

superioara,

producand

anxietate

si

iritabilitate. (Haulica I., 1989)

Senzatia dureroasa da nastere unui sir de manifestari, care in functie de intensitatea

si durata stimulului algogen, se constituie intr-un act comportamental complex,
favorabil sau defavorabil asupra starii de sanatate a organismului.
Revenirea la starea normala, a pacientului care a suferit de durere, este lenta si

destul de dificila, de cele mai multe ori producand modificari dramatice ale calitatii
vietii sale.
Toate aceste situatii au ca repercusiune afectarea costurilor sociale.

Durerea motiveaza individul sa se retraga din

situatiile daunatoare, sa isi protejeze corpul
sau acea parte a corpului care are nevoie sa se
vindece si sa evite situatiile similare in viitor.
Majoritatea durerilor se rezolva prompt odata
ce stimulul dureros a fost indepartat, iar
corpul s-a vindecat; dar, uneori, durerea
persista in ciuda indepartarii stimulului si
aparenta videcare a corpului; uneori durerea
survine in absenta oricarui stimul detectabil, a
unei raniri sau a unei boli.

Majoritatea durerilor se rezolva prompt odata ce stimulul dureros a fost indepartat, iar
corpul s-a vindecat; dar, uneori, durerea persista in ciuda indepartarii stimulului si

aparenta videcare a corpului; uneori durerea survine in absenta oricarui stimul

detectabil, a unei raniri sau a unei boli.
Asa cum am mentionat deja, durerea este cel mai frecvent motiv de consultatie. Este
simptomul major al multor afectiuni medicale si poate interfera in mod semnificativ cu

calitatea vietii unei persoane si cu functionarea sa generala. Factorii psihologici de

tipul suportului social, al sugestiei hipnotice, excitatiei mentale sau distractiei pot
modula semnificativ intensitatea sau neplacerea durerii.

Stim deja ca durerea e diferita de alte senzatii precum simtul tactil sau auzul
durerea se manifesta instantaneu. De ce? E metoda prin care natura ne pune in
garda si atrage atentia ca unele lucruri nu sunt in regula. Durerea este chiar mai
complexa decat auzul, vazul, pipaitul, pentru ca e independenta si are o existenta
a ei, proprie.
Atunci cand senzatia de durere se prelungeste si cand tesutul celular e afectat,
durerea se agraveaza pe masura ce trece timpul. Felul in care ea este perceputa se

schimba deasemenea la nivelul creierului, iar structura ADN-ului persoanei

afectate de durere se modifica.
Deci, hai sa vedem cum functioneaza durerea.

Asa cum intepatura de tantar declanseaza senzatia de mancarime si determina

individul sa se scarpine (mancarimea e asemenea unei dureri mai slabe, care are rolul
de a semnala existenta unei probleme fara sa alarmeze prea tare organismul, dar care se
intensifica daca nu iei masuri), durerea este si ea un raspuns comportamental si
biologic util.

Acest lucru e valabil in special atunci cand e vorba despre o durere fizica: daca o persoana
scapa un ciocan pe picior, impactul va determina terminatiile nervoase din picior sa
trimita imediat informatia pentru a fi prelucrata de catre creier, care va raspunde
determinand muschii sa se contracte, iar persoana in cauza isi va trage instantaneu
piciorul si, eventual, se va zvarcoli de durere, astfel incat isi va aminti durerea, iar data

viitoare va tine mai bine ciocanul in mana.

Cu toate acestea, chiar si dupa ce durerea fizica este tratata, ea se poate transforma in
suferinta psihica practic nu e vorba exact de durere, ci mai degraba de ceva ce putem
califica drept frica.

Poate fi util daca ne gandim la frica la fel ca la o durere pe care o tinem minte si ar
putea fi deasemenea util daca am considera ca memoria functioneaza rapid si la
nivel subconstient, pentru a ne ajuta sa evitam, pe viitor, situatii in care am fi din

nou in pericol.
Sistemul nervos functioneaza folosind urmatorul principiu asemanator cu cel al
unui detector de fum: desi suparatoare, o alarma falsa e totusi de preferat unei lipse
de reactii intr-un moment de criza.

E posibil ca uneori elementele ce indica o situatie primejdioasa sa nu fie foarte

evidente. Daca asteptam confirmarea pericolului pentru a avea o reactie, e posibil
sa fie deja prea tarziu. Cand miza pusa in joc este viata, o simpla ezitare ar putea fi
fatala.
Deci castigul e de partea celor care pregatesc un raspuns de frica si care devin mai
reactivi si mai vigilenti la cel mai mic risc de pericol.

Si in caz ca inca va intrebati

CUM SIMTIM DUREREA??

Corpul percepe durerea prin doua seturi de terminatii nervoase in piele.

Unele, mai lente ca raspuns si fara invelis de mielina, creeaza senzatia de durere care
arde sau care e foarte acuta.
Altele, mai rapide, au un invelis de mielina (acesta creste viteza cu care senzatiile
dureroase sunt transmise la creier si la sira spinarii, pentru o mai mare reactivitate a

organismului) care dau de stire atunci cand lipim palma de o plita incinsa.
Aceste terminatii nervoase se gasesc in cea mai mare parte in piele, dar aproape
toate tesuturile celulare le au (de exemplu cele din esofag).
Sursa: Tu sa fii frumos!, Dr. Michael F. Roizen, Dr. Mehmet C. Oz

Clasificare in functie de Durata

... aceasta clasificare este cea mai la indemana
pentru orice tip de simptomatologie.
Asigurati-va ca o folositi corespunzator!

In anul 1994, ca raspuns la necesitatea existentei unui sistem eficient de descriere a

durerii Asociatia Internationala pentru Studiul Durerii a clasificat durerea
conform cu caracteristicile sale specifice legate de: regiunea corpului care este
implicata (ex.: abdomen, membre inferioare); sistemul a carui disfunctionalitate
poate cauza durerea (ex.: nervos, gastrointestinal), durata si tiparul de aparitie,

intensitatea si perioada scursa de la aparitie, si etiologia.

Acest sistem de clasificare a fost insa criticat de

catre si altii ca fiind inadecvat pentru indrumarea
cercetarii si a tratamentului.
Conform cu Woolf, exista trei clase de durere:

1. durerea nociceptiva,

2. durerea inflamatorie determinata de afectarea/ranirea

tesutului si de infiltrarea celulelor imune, si
3. durerea patologica care este o stare de boala cauzata de
ranirea sistemului nervos (durere neuropatica) sau de
disfunctionalitatea sa (durere disfunctionala, cum este cea din
fibromialgie, sindromul colonului iritabil, durerea de cap de
tensiune, etc.).

Durerea este, de obicei, tranzitorie, durand numai pana la indepartarea stimulului nociv
sau pana la vindecarea ranii sau a patologiei provocate.
Dar, unele afectiuni dureroase, cum ar fi artrita reumatoida, neuropatia periferica,
cancerul si durerea idiopatica, pot persista de-a lungul a multi ani.

Durerea care dureaza o perioada lunga de timp este numita durere cronica, iar durerea
care se rezolva rapid este numita durere acuta.
Traditional, distinctia dintre cele doua tipuri de durere s-a bazat pe intervalul arbitrar
ales de timp, de la debutul durerii; cele doua cele mai comune markere utilizate au fost

in general de 3 si, respectiv, 6 luni de la debutul durerii, desi, unii teoreticieni si

cercetatori au plasat tranzitia de la acut la cronic la un interval de 12 luni.
Altii, aplica termenul de acut durerii care dureaza de la una la sase luni. O alternativa
populara la definitia durerii cronice, care nu implica durate fixate arbitrar este durerea
care se extinde dincolo de perioada estimata de vindecare.
Durerea cronica poate fi clasificata ca durere canceroasa sau durere benigna.

Clasificarea in functie de ORIGINE

A/ Fiziologica NOCICEPTIA,
Termenul nociceptie a fost concretizat de catre Charles Scott Sherrington pentru a

deosebie procesele fiziologice dureroase (in termeni legati de activitatea nervoasa) de

durerea, definita ca experienta subiectiva. Denumirea este derivata din verbul latin
nocre, care inseamna a rani.
Durerea nociceptiva este determinata de stimulare fibrelor nervoase periferice care raspun

numai la acei stimuli care ating sau depasesc o anumita intensitate daunatoare
(nociceptori).
Acest tip de durere poate fi clasificata in functie de modelul de stimulare nociva. Cele mai
usor sesizabile categorii de nociceptori sun cei termici, care raspund la caldura sau la
frig, cei mecanici, care raspund la strivire, rupere, sfasiere, etc., si cei chimici, care
raspund la stimuli de genul spirtului pus pe o taietura, prafului de chili in ochi, etc..

O alta categorisire a durerii poate fi facuta astfel:

1. Durere viscerala

2. Durere profunda somatica

3. Durere superficiala somatica
Structurile viscerale sunt foarte sensibile la intindere, ischemie si inflamatie,
dar sunt relativ ne-responsive la orice alti stimuli, care, mai curand, evoca
dureri in alte structuri, cum ar fi cazul arsurilor sau taierilor.

1. Durerea viscerala prezinta 5 caracteristici principale cu valoare diagnostica:

i.

nu se manifesta la toate viscerele;

ii.

nu este corelata in mod direct cu leziunea viscerala;

iii. poate prezenta si alte localizari (este proiectata in alte zone ale corpului);

iv. este insotita de reflexe motorii si vegetative greata si varsaturi

v.

poate fi descrisa ca fiind sacaitoare, trenanta, profunda, cu caracter de junghi sau

arsura

Primele doua caracteristici, sugereaza ideea ca o serie de viscere sunt lipsite de o

inervatie aferenta. Totodata multe viscere prezinta receptori ai caror activare nu evoca
perceptia constienta si care nu sunt receptori senzoriali in sensul strict.
Ultimile trei proprietati, sunt legate de organizarea centrala a mecanismelor nociceptive
viscerale, iar in particular, de lipsa unei cai patogenice senzoriale, viscerale separate si
de proportia scazuta de fibre aferente viscerale, comparativ cu cele de origine somatica.
(Cervero F., 1988)

Durerea profunda somatica este initata de stimularea nociceptorilor situati in:

ligamente

tendoane

oase

vase de sange

fascii si muschi

Durerea profunda somatica are urmatoarele caracteristici cu valoare diagnostica:

profunda
usturatoare

prost localizata

Exemple de durere profunda somatica sunt:

entorsele

luxatiile

fracturile

3. Durerea superficiala somatica este initiata de

nociceptorii situati in piele sau in alte tesuturi superficiale.
Ea are urmatoarele caracteristici cu valoare diagnostica:

ascutita

bine definita

clar localizata

Exemple de Durere superficiala somatica sunt ranirile

minore si arsurile de gradul I

B/ Afectiune a Sistemului Nervos Somatosenzitiv

DUREREA NEUROPATICA
Durerea neuropatica este determinata de ranirea sau imbolnavirea oricarei parti a
sistemului nervos somato-senzitiv.
Acest tip de durere poate fi asociat cu senzatii anormale numite dizestezii sau cu
durerea provenita de la stimuli care in mod normal sunt categorisiti ca fiind nedurerosi alodinia.
Poate fi compusa din episoade continue si/sau paroxistice.
Evolutiv, este asemanata cu senzatii de injunghiere sau socuri electrice.
Caracteristicile sale cel mai frecvent intalnite, includ:

arsura sau senzatie de inghetare

ace si cutite

amorteala

mancarime

Pana la 7 8 % din populatia Europei este afectata, iar in cazul a

5% dintre persoane, afectiunea este grava.

Durerea neuropatica poate origina de afectiuni anterioare ale

sistemului nervos periferic sau ale sistemului nervos central
creier si maduva spinarii. De aceea, durerea neuropatica poate fi
sub-clasificata in:
durere neuropatica periferica neuropatia diabetica, herpes zoster,
neuropatii asociate cu HIV, deficiente nutritionale, toxine,
metastaze maligne, afectiuni mediate imun si traumatisme fizice
ale nervilor din trunchiul cerebral
durere neuropatica centrala traumatisme ale maduvei spinarii,
scleroza multipla sau unele AVC-uri
durere neuropatica mixta (periferica si centrala) neuropatia
asociata cancerelor si metastazelor lor nervoase, sau ca efect
secundar al chemoterapiei, neuropatia determinata de iradiere si

cea caracteristica convalescentei post-chirurgicale.

C/ Relationarea cu un membru sau o parte a corpului fizic inexistenta

DUREREA FANTOMA
Durerea Fantoma este durerea resimtita intr-o parte a corpului care a fost pierduta
sau de la care creierul nu mai primeste semnale. Este o forma de durere neuropatica,
frecvent intalnita in amputatii.
Prevalenta durerii fantoma in membrele superioare amputate este de aproape 82%, in
timp ce in membrele inferioare amputate este de 54%.
Un studiu realizat a descoperit ca, la 8 zile de la amputare, 72 % dintre pacienti au
avut durere fantoma, iar 6 luni mai tarziu 65% au rapotat din nou prezenta durerii la
nivelul membrului amputat.
Unii pacienti resimt o durere continua care variaza in intensitate sau calitate; altii au
avut cateva accese dureroase pe zi, sau durerea a aparut o data sau de doua ori pe
saptamana.

Acest tip de durere este adesea descrisa in acesti termeni:

explodanta

arzatoare

cu senzatie de strivire

sub forma de crampe

Daca durerea este continua o perioada lunga de timp, anumite parti ale

corpului ramase intacte pot deveni sensibile, astfel incat, atingerea lor
evoca durerea fantoma, sau, durerea fantoma poate insoti urinarea sau
defecarea.

Injectiile anestezice locale, in nervii sau zonele sensibile ale ciotului amputat pot
ameliora durerea pentru cateva zile, saptamani sau, uneori, chiar definitiv, chiar in
daca medicamentul, in sine, este consumat in decurs de cateva ore.
Injectii mici cu solutie salina hipertona in tesuturile moi intervertebrale produc
durere locala care radiaza in membrul fantoma pentru aproximativ 10 minute, fiind
apoi urmate de ore, saptamani sau chiar perioade mai lungi de-atat, de ameliorare
totala sau partiala.
Vibratiile viguroase sau stimularea electrica a ciotului, descarcari electrice produse
de electrozi implantati chirurgical in maduva spinarii pot produce ameliorare la unii
dintre pacienti.
Vilayanur S. Ramachandrana
utilizat o cutie oglinda pentru
a

oferi

iluzia

miscarii

si

atingerii membrului fantoma,

obtinand ameliorari notabile
ale durerii

Paraplegia, pierederea senzatiilor si a controlului motor voluntar dupa un

traumatism grav al maduvei spinarii, poate fi insotita de o durere care
imprejmuieste zona deservita de nivelul maduvei spinarii la care s-a

produs traumatismul, de durere viscerala evocata de o vezica urinara plina

sau de senzatia de defecatie, sau, 5 pana la 10% din cazurile de paraplegii,
dureri fantoma apar in zone ale corpului care sunt complet lipsite de
senzitivitate. Aceasta durere fantoma corporala este initial descrisa ca fiind

arzatoare sau sacaitoare, dar poate evolua pana la senzatie severa de

strivire sau intepare, arsura puternica ce coboara pe picioare sau
intoarcerea unui cutit in carne. Aparitia poate fi imediata sau este posibil
sa nu apar timp de cativa ani dupa producerea traumatismului debilitant.
Tratamentul chirurgical rareori ofera ameliorare de durata.

D/ Afectarea mentala, emotionala sau comportamentala

DUREREA PSIHOGENICA
Durerea psihogenica, numita si psihalgie sau durere somatoforma, este durere provocata,

accentuata sau prelungita mental, emotional sau comportamental.

Durerea de cap, de spate si cea de stomac, sunt uneori diagnosticate ca fiind
psihogenice.
Cei care sufera din cauza durerii psihogenice sunt adesea stigmatizati, pentru ca, atat

profesionistii cat si publicul larg, tind sa creada ca durerea provocata de o sursa

psihologica nu este reala. Totusi, specialistii considera ca nu exista nimic mai
dezabilitant, daunator si real decat durerea, indiferent de sursa ei.

Persoanele care au suferit perioade lungi de timp din cauza durerii denota
afectare psihologica, cu scor ridicat in cadrul Inventarului Multifazic de
Personalitate Minnesota*, in punctele legate de isterie, depresie si
ipohondrie

(triada

nervoasa).

Unii

cercetatori

argumenteaza

ca

neuroticismul este cel care determina durerea acuta sa se cronicizeze, dar

dovezile clinice demonstreaza exact opusul durerea cronica determina

neuroticismul. Atunci cand durerea veche este ameliorata de interventii

terapeutice, scorul triadei neurotice si anxietate scad, adesea ajungand la
nivele absolut normale. Stima de sine, adesea scazuta in pacientii cu
sindrom dureros, indica deasemenea o imbunatatirea importanta odata ce

durerea a fost rezolvata.

* Prima editie a Inventarului Multifazic de Personalitate Minnesota apare in 1951, autorii fiind Stark R.
Hathaway si J. Charnley McKinley, de la Universitatea Minnesota. Ultima editie a fost realizata in 1990 de o
echipa formata din J. Butcher, G. Dahlstrom, J. Graham si A. Tellegen si poarta numele de MMPI 2.
MMPI fiind un test dstinat evaluarii clinice, problema care apare legat de acesta priveste relatia dintre
modificarea conceptiilor privind psihopatologia si conceptia despre evaluarea psihologica de-a lungul a celor
peste 50 de ani de existenta si utilizare a testului. Varianta din 1951 a testului apartine ca si conceptie unei
generatii trecute de teste clinice si a fost supusa unor repetate reevaluari, varianta MMPI 2 (aflata in uz curent in
momentul de fata) fiind diferita fata de prima varianta ca mod de concepere a diagnosticului. Validarea prin
criteriul extern (care in momentul constructiei testului a constituit o mare realizare), in prezent constituie o sursa
de discutii privind validitatea diagnostica a scalelor separate, categoriile nosologice psihiatrice modificandu-se
destul de mult in acest interval de timp.
Interpretarea se face separat pe cele 2 sexe, existand seturi de norme diferentiate, varsta minima de aplicare
fiind 16 ani.
Termenul psihogenica presupune ca diagnosticul medical este atat de perfect incat toate cauzele organice de
durere pot fi detectate; regretabil, suntem atat de departe de o astfel de infailibilitate Mult prea adesea,
diagnosticarea nevrozei ca fiind o cauza a durerii ascunde in sine ignoranta noastra cu privire la atat de multe

aspecte legate de medicina durerii. Ronald Melzack, 1996.