Sunteți pe pagina 1din 29

Electroterapie

G H I D

D E

U T I L I Z A R E

E L E C T R O T E R A P I E

G H I D

D E

U T I L I Z A R E

CUPRINS

1

EFECTELE GENERALE ALE ELECTROTERAPIEI

3

2

CLASIFICAREA CURENTILOR DE ELECTROTERAPIE

4

2.1

CURENTUL GALVANIC

4

2.2

CURENT PULSAT DIRECT

4

2.3

CURENT

ALTERNATIV

4

3

EFECTELE ELECTROTERAPIEI

6

3.1

EFECTUL

ANALGEZIC

6

3.2

EFECTUL

DE MIORELAXARE SI SPASMOLITIC

7

3.3

EFECTUL

TROFIC

7

3.4

EFECTUL

ANTIEDEMATOS

7

3.5

EFECTUL

PLACEBO

7

3.6

EFECTUL

DE APARARE

8

3.7

CONTRAINDICATIILE ELECTROTERAPIEI

8

3.8

SIMBOLURILE EFECTELOR A-E-T-R-S

8

4

SETAREA SI REGLAREA ELECTROTERAPIEI

9

4.1

PARAMETRI COMUNI

9

4.2

TENS

10

4.3

INTERFERENTA DE 2–POLI, DE 4–POLI, DE VECTORI IZOPLANARI SI DE VECTORI DIPOLI

10

4.4

STIMULAREA RUSEASCA

11

4.5

CURENTI

DE FRECVENTA MEDIE

11

4.6

CURENTI

DIADINAMICI

12

4.7

PULSATII: RECTANGULARE, TRIUNGHIULARE, EXPONENTIALE SI CU

CRESTERE EXPONENTIALA, COMBINATE, INTRERUPTE

13

4.8

PULSATII DE STIMULARE

13

4.9

CURENT TRÄBERT, CURENT LEDUC, CURENT FARADIC, CURENT NEOFARADIC, UNDE H

14

4.10

CURENTUL GALVANIC

14

4.11

MICROCURENTI

14

4.12

STIMULAREA

SPASTICA

14

4.13

MODULAREA PULSATIEI

15

4.14

INTERFERENTA - PARAMETRI

16

4.15

ELECTRODIAGNOSTICE

17

4.16

TERAPII COMBINATE

18

4.17

SETARI SPECIFICE PENTRU ELECTROTERAPIE

19

5

RECOMANDARI PENTRU ELECTROTERAPIE

20

5.1

UTILIZAREA ELECTROZILOR DE FORMA PLATA

20

6

PARAMETRI TEHNICI PENTRU ELECTROTERAPIE

21

6.1

PARAMETRII TERAPIILOR SPECIALE – CURENTI

21

6.2

MODULAREA CURENTILOR

26

6.3

DERULAREA FRECVENTEI (INTERFERENTA)

27

6.4

TREPTELE DE SETARE A PARAMETRILOR

27

6.5

VALORILE MAXIME ALE INTENSITATII

27

BTL Romania Aparatura Medicala srl Str. Arh. Alex. Savulescu nr. 10, sector 2, Bucuresti, 021982 Tel./fax: (021) 326 53 20 Mobil: 0722 684 814 E-mail: www.btl.ro; vanzari@btl.ro

pagina 2 din 29

E L E C T R O T E R A P I E

G H I D

D E

U T I L I Z A R E

1 E F E C T E L E

G E N E R A L E

A L E

E L E C T R O T E R A P I E I

Electroterapia este una dintre cele mai raspandite metode de fizioterapie (physical therapy) (PT). Atunci cand este indicata si aplicata corect este foarte eficienta. Totusi nu poate fi evaluata in afara contextului terapiei generale si nici nu poate fi privita ca o metoda care vindeca toate afectiunile. Multe dintre procedurile de fizioterapie au efecte similare si, in functie de parametri, unele dintre acestea pot fi considerate dominante. Efectele principale sunt:

analgezic

de miorelaxare

trofic

antiedematos.

Prin selectarea unei proceduri si a parametrilor sai puteti selecta unul dintre efectele enuntate mai sus sau combinatii ale acestora.

Nota importanta despre educatia continua

Educatia continua este un aspect foarte important al furnizarii serviciilor de sanatate. Multe resurse excelente sunt disponibile astazi pentru a extinde cunostintele utilizatorului in legatura cu numeroase aspecte ale terapiei prin stimulare electrica. BTL recomanda citirea atenta a acestui ghid inainte de utilizarea echipamentului si cautarea pe internet a unor materiale pe aceasta tema.

pagina 3 din 29

E L E C T R O T E R A P I E

G H I D

D E

U T I L I Z A R E

2

C L A S I F I C A R E A

C U R E N T I L O R

D E

E L E C T R O T E R A P I E

2

.

1

C U R E N T U L

G A L V A N I C

 

Curentul galvanic (sau “continuu”) este un curent cu intensitate constanta. Este intotdeauna un curent direct (DC). Este utilizat in special pentru iontoforeza sau pentru efectul sau de stimulare trofica (hiperemic). Un mare dezavantaj al curentului galvanic este riscul de deteriorare chimica a tesutului situat sub electrozi. Deteriorarea poate fi produsa de catre acidul clorhidric rezultat de la anod sau de catre hidroxidul de sodiu rezultat la catod. Un pericol similar de deteriorare a tesutului poate aparea la actiunea oricarui curent direct (de exemplu diadinamic). Este interzisa utilizarea curentilor directi la pacienti cu implante metalice! In prezent acest curent este frecvent inlocuit de curentul galvanic intermitent. Acest curent are aceleasi efecte (componenta galvanica este 95 %) dar datorita intreruperii intensitatii initiale continue cu frecventa de 8 kHz este mai bine tolerat de catre pacienti. Este indicat in special pentru iontoforeza.

2 . 2

C U R E N T

P U L S A T

D I R E C T

Curentul pulsat direct este un curent cu intensitate variabila dar cu o singura polaritate. Forma de baza a undei pulsatile poate varia. Include de exemplu curenti diadinamici (o combinatie de curent direct pulsat – "doza" si curent galvanic – "baza"), pulsatii rectangulare (de exemplu curent Träbert), pulsatii triunghiulare si exponentiale cu o singura polaritate. In functie de frecventa si intensitatea utilizate are efecte de stimulare, trofice si analgezice. In general curentul direct cu intensitate variabila implica aceleasi riscuri ca si curentul galvanic (coroziunea suprafetei pielii) si de aceea necesita aplicarea corecta a procedurii in special corelarea intre intensitatea aplicata si durata aplicatiei. Efectul principal este cel de stimulare care este important in special la nivelul catodului (electrodul negativ de culoare verde).

2 . 3

C U R E N T

A L T E R N A T I V

Fata de curentii directi curentul alternativ este mai inofensiv si mai bine tolerat de catre pacient. Forma de baza a pulsatiei poate fi din nou variabila – rectangulara, triunghiulara, sinusoidala armonica, exponentiala sau combinata. Poate fi alternativ, simetric sau asimetric. Componenta de curent direct este intotdeauna zero fapt ce previne deteriorarea chimica a pielii situate sub electrozi. De aceea acest curent permite si aplicatii de lunga durata, chiar si la pacienti cu implante metalice. Stimulatoarele electronice implantate, cum ar fi pacemakeri, etc. reprezinta insa o contraindicatie absoluta. In prezent pulsatiile de joasa putere – TENS (Transcutaneous Electrical Nerve Stimulation = stimulare nervoasa electrica transcutanata) si curentii interferentiali – castiga teren in defavoarea curentului alternativ. Utilizarea curentului alternativ in cadrul electroterapiei de contact implica un stress mult mai mic asupra tesutului situat sub electrod. Aceste tipuri de curenti implica si capacitatea de rezistenta a pielii datorita careia acesti curenti sunt foarte bine tolerati de catre pacienti. In general:

durata scurta a pulsatiei imbunatateste perceptia subiectiva

valoarea medie zero a componentei curentilor directi previne deteriorarea chimica a tesutului

frecventa si amplitudinea sunt responsabile de efectul terapeutic dorit.

2

. 3

.

1

T E N S

TENS = transcutaneous electrical nerve stimulation (stimulare nervoasa electrica transcutanata) In prezent este un grup foarte bine reprezentat de curenti care inlocuiesc aplicatiile standard ale curentilor diadinamici, ale stimularii Rusesti, etc. Pulsatiile TENS au putere joasa si au componenta de curenti directi egala cu zero. De aceea pe langa suprimarea riscului de deteriorare chimica a tesutului este minimalizat si riscul de deteriorare electrica a tesutului. Asa cum reiese si din denumirea lor acesti curenti sunt destinati stimularii fasciculelor nervoase sau fibrelor nervoase. Utilizarea lor principala consta in ameliorarea durerii, inhibitia pruritului, etc. Mecanismul de producere a efectului acestor curenti este explicat in mod frecvent prin asa-numita teorie a pragului sensibilitatii dureroase. Pe langa tratarea durerii acesti curenti pot fi utilizati eficient si in electrogimnastica (stimularea muschilor non-denervati).

pagina 4 din 29

E L E C T R O T E R A P I E

G H I D

D E

U T I L I Z A R E

2 . 3 . 2

Patru electrozi sunt pozitionati in forma de cruce. Doua semnale de frecventa cu frecvente diferite f A si f B sunt transmise tesutului. Interferenta acestora in interiorul tesutului induce un curent de joasa frecventa in centrul crucii; frecventa sa este:

AMF = f A - f B . Acest curent cu frecventa AMF are efect terapeutic in timp ce curentii de baza cu frecventele f A si respectiv f B sunt utilizati numai pentru "transportul" curentilor AMF in tesut. Frecventa f A este constanta, modificarile frecventei f B cu valoarea asa-numita Spectrum serveste la modificarea rezultantei frecventei AMF in frecventa AMF + Spectrum. Interferenta are efecte similare curentilor de joasa frecventa desi este realizata prin utilizarea unor curenti de frecventa mai inalta si nu produce un stress prea mare asupra tesutului situat sub electrod. Frecventa transmisa la nivelul canalelor variaza in intervalul 3.5 - 10 kHz. Cu cat aceasta frecventa este mai mare cu atat este mai bine tolerata de pacient. Avantajul interferentei de patru poli este actiunea in profunzime la nivelul suprafetei tratate cu un stress minim asupra stratului superficial al pielii. De aceea pot fi setate valori mai mari ale intensitatii decat in cazul interferentei de doi poli.

I n t e r f e r e n t a

c l a s i c a

( d e

p a t r u

p o

l

i

)

2 . 3 . 3

Conform cu noua terminologie recomandata aceste grupe de curenti sunt denumiti "curenti de frecventa medie modulati in amplitudine cu aplicatie bipolara"; totusi datorita lungimii acestei denumiri vom mentine denumirea initiala. Curentul de joasa frecventa rezultat cu frecventa AMF (sau AMF + Spectrum) este creat de catre echipament. De aceea doi electrozi sunt suficienti pentru aplicarea sa. Valoarea absoluta a intensitatii care poate fi atinsa este mai scazuta decat in cazul interferentei clasice (acest curent este mai prost tolerat de catre pacient decat in cazul interferentei clasice) si in aceeasi perioada de timp stressul la nivelul suprafetei pielii este mai mare decat in cazul interferentei clasice. Avantajul acestei metode il reprezinta faptul ca poate fi aplicata cu un electrod punctiform fiind eficienta combinarea cu ultrasunetele terapeutice.

I n t e r f e r e n t a

d e

d o i

p o l i

2 . 3 . 4

Este o forma speciala de interferenta de patru poli in cadrul careia modularea suplimentara a ambelor canale permite distribuirea suprafetei tratate la intregul spatiu de intersectare a circuitelor electrice. Rezulta ca pozitionarea electrozilor este mult mai simpla – nu mai este necesara formarea unei cruci perfecte. Efectul acestor curenti este foarte difuz, profund si delicat.

I n t e r f e r e n t a

d e

v e c t o r i

i s o p l a

n a r i

2 . 3 . 5

Modularea suplimentara a fazei si amplitudinii semnalelor de baza ale interferentei de patru poli permite obtinerea unei singure directii de actiune a campului electric (asa-numitul dipol este creat in interiorul tesutului). In directia acestui dipol modularea campului ajunge pana la 100 %, in celelalte directii este aproape zero. Puteti sa rotiti acest dipol (abscisa) manual efectuand astfel terapie tintita asupra tesutului sau sa il lasati sa se roteasca automat.

C a m p u l

d e

v e c t o r i

d

i p

o

l

i

pagina 5 din 29

E L E C T R O T E R A P I E

G H I D

D E

U T I L I Z A R E

3

E F E C T E L E

E L E C T R O T E R A P I E I

3 . 1

E F E C T U L

A N A L G E Z I C

Durerea este un fenomen multi-factorial iar practica demonstreaza ca diferitele tipuri de durere raspund mai mult sau mai putin bine la diversele metode de fizioterapie deci si la procedurile electroterapeutice. Exista cateva mecanisme ale efectului analgezic al electroterapiei – pe langa bine-cunoscuta teorie a pragului sensibilitatii dureroase este demonstrata si cresterea productiei de opiacee endogene. Efectul analgezic este sustinut si de efectele trofice ale fluxului de curent. Miorelaxarea indeparteaza hipertonia musculara si prin urmare durerea de origine miofasciala. Deoarece efectul analgezic al electroterapiei este fundamental si cel mai mult utilizat acesta va fi descris intr-un mod mai detaliat. Durerea este de regula definita ca o senzatie neplacuta si ca o experienta emotionala legata de deteriorarea actuala sau potentiala a tesutuluii. Se face de obicei distinctie intre durerea acuta si cea cronica. Durerea acuta este de scurta durata (maximum cateva zile sau saptamani). Este produsa prin deteriorarea mecanica a tesutului sau datorita unei boli, apare imediat dupa aplicarea stimulului dureros si scade dupa incetarea actiunii acestuia; intensitatea durerii depinde de intensitatea stimularii. Pe de alta parte durerea cronica este de lunga durata (mai mult de 3 luni) sau este recurenta; intensitatea sa nu depinde de intensitatea stimularii; emotiile au un rol decisiv pentru perceptia sa. Teoria actuala general acceptata a perceptiei durerii se bazeaza pe acceptarea existentei unui sistem senzorial specific care transfera informatia de la receptorii durerii (nociceptori) la sistemul nervos central prin intermediul unor fascicule nervoase speciale. Procesul este de fapt mult mai complicat si este prezentat in mod detaliat in cadrul literaturii de specialitate. Pentru a intelege efectele electroterapiei este importanta intelegerea in special a factorilor de modulare care pot influenta perceptia si transferul stimulului nervos:

Primul factor important de modulare este descris de teoria pragului dureros care se bazeaza pe prezumtia ca mecanismul nervos din coarnele posterioare ale maduvei actioneaza ca o mica bariera care lasa sa treaca numai un numar limitat de impulsuri nervoase ce ajung prin intermediul fibrelor aferente periferice la sistemul nervos central in functie de cat de mult este deschisa aceasta bariera. Stimularea unor fibre particulare poate modula dimensiunea deschiderii sau inchiderii barierei pentru stimulii durerosi si astfel sa creasca sau sa scada transferul informatiilor nociceptive. O bariera asemanatoare se presupune ca exista si la nivelul talamusului.

Un alt factor important de modulare este descris in cadrul teoriei neuromodulatorilor care se bazeaza pe efectul analgezic al unor substante ce apartin grupului de neuromodulatori in special endorfine si encefaline. Aceste substante sunt produse in sistemul nervos central si conform teoriei mentionate au o importanta cruciala in special pentru perceptia subiectiva a durerii.

Efectul analgezic al electroterapiei este utilizat din ce in ce mai mult. Pentru ca fizioterapia sa aiba un real beneficiu pentru pacient este necesar sa fie luate in considerare urmatoarele principii:

Nu suprimati functia de semnalizare si protejare a durerii (care este importanta in special pentru durerea acuta!), adica luati in considerare mai intai informatia care a fost semnalizata de catre durere, determinati diagnosticul corespunzator sau cel putin o ipoteza preliminara a acestuia si numai dupa aceea interveniti impotriva durerii. Durerea modificata de catre fizioterapie sau analgezice poate sa isi piarda specificitatea intr-o asemenea masura incat ulterior sa nu mai poata fi descrisa.

Fizioterapia aplicata in scop analgezic determina reducerea considerabila a cantitatii de substante analgezice administrate. Aceasta regula este foarte importanta datorita posibilitatii de obtinere a efectului analgezic relativ tintit al fizioterapiei (in contrast cu actiunea difuza a medicamentelor) si datorita posibilelor interactiuni nedorite dintre fizioterapie si medicamente.

Atunci cand alegeti tipul de fizioterapie luati in considerare efectele probabile (conform teoriei pragului dureros si teoriei endorfinelor).

Pentru afectiunile cronice sau recurente nu ezitati sa aplicati diferite tipuri de fizioterapie dar examinati in prealabil sistemul locomotor (sau solicitati examinarea acestuia de catre un specialist) – foarte frecvent sursa acestor afectiuni se afla la distanta de locul de proiectie a durerii.

Pentru stimularea fibrelor nervoase groase, mielinizate de tip A beta si delta (teoria pragului dureros) este recomandabil sa utilizati curenti de frecventa joasa, cu frecvente de 50 - 150 Hz (optim 100 Hz) si cu intensitatea egala sau peste pragul de sensibilitate. Aceasta metoda este eficienta in special pentru durerile acute cu localizare segmentara. Pentru sindroamele cronice dureroase este recomandabil sa utilizati frecvente joase de 2 - 8 Hz si intensitatea la cel mai inalt nivel tolerabil (peste pragul de sensibilitate dureroasa); astfel sunt stimulate si fibrele subtiri de tip C (datorita endorfinelor). Pentru a realiza o combinatie a ambelor mecanisme de combatere a durerii

pagina 6 din 29

E L E C T R O T E R A P I E

G H I D

D E

U T I L I Z A R E

descrise mai sus utilizati "burst modulation". In functie de profunzimea efectului procedurile pot fi ordonate dupa cum urmeaza (de la cel mai superficial pana la cel mai profund):

efectul analgezic al cresterii tonusului prin stimulare electrica (curent galvanic)

curenti diadinamici LP si CP-ISO

 

curent Träbert

TENS

interferenta de 2-poli (curenti de frecventa medie modulati in amplitudine)

interferenta de 4-poli

 

interferenta izoplanara

campuri de vectori

3

. 2

E F E C T U L

D E

M I O R E L A X A R E

S I

S P A S M O L I T I C

In special dupa examinarea posturografica s-a dovedit ca administrarea miorelaxantelor are o influenta negativa pe termen lung asupra posturii corpului, posibilitatea de a actiona tintit asupra muschiului hipertonic fiind privita ca un avantaj deosebit al procedurilor de miorelaxare. La aplicarea majoritatii miorelaxantelor sunt afectati mai intai muschii fazici care au fost deja relaxati partial ca urmare a sindromului de intindere. Mai tarziu, sau atunci cand este aplicata o doza mai mare, este afectata si musculatura tonica si numai la sfarsit, la administrarea dozei maxime, este afectata in mod pozitiv si musculatura hipertonica. Acest efect dureaza cateva saptamani si afecteaza in mod negativ statica coloanei vertebrale chiar si dupa ce simptomele acute s-au remis. Procedurile cu efect miorelaxant includ ultrasunetele terapeutice, interferenta de 2-poli cu frecvente extreme de 100 – 200 Hz, interferenta de 4-poli si terapia de inalta tensiune cu acelasi interval de modulare a frecventei. Pentru muschi mici, superficiali, in special de la mana, poate fi utilizata si parafina. Un efect secundar favorabil al miorelaxarii este si efectul analgezic.

3 . 3

E F E C T U L

T R O F I C

Este produs de hiperemia care survine in aproape toate tipurile de PT (cu exceptia crioterapiei). Deoarece mecanismul de producere a hiperemiei la diferitele tipuri de fizioterapie este diferit, este necesara cunoasterea acestor mecanisme pentru a putea selecta un anumit tip de fizioterapie. In general poate fi recomandata galvanizarea in special cea longitudinala (hiperemie capilara, tonifiere vasculara), curentii de frecventa joasa cu frecventa de 30 - 60 Hz si intensitate egala sau peste pragul de activitate motorie (micropompa musculara) sau ultrasunetele, laserul, lumina acromatica polarizata specific, terapia cu vacuum prin supra-presiune, etc. Efectul trofic poate fi partial produs de catre cele mai multe forme de fizioterapie, in special de laser si magnetoterapie care furnizeaza energie organismului in scopul utilizarii acesteia de catre celule (sau de catre alte strusturi) pentru a-si desfasura activitatea. Efectul trofic hiperemic este utilizat si concomitent cu efectul analgezic.

3 . 4

E F E C T U L

A N T I E D E M A T O S

Se manifesta practic concomitent cu hiperemia, tonifierea peretilor vasculari si cresterea permeabilitatii capilare. De aceea terapiile cu efect trofic au si efect antiedematos (vezi paragraful precedent).

3 . 5

E F E C T U L

P L A C E B O

Adversarii fizioterapiei au tendinta sa considere efectele acesteia ca fiind placebo. Daca fizioterapia este efectuata la intamplare, fara a cunoaste mecanismul acesteia, fara o aplicare tintita si o dozare corecta (asa cum se intampla frecvent), efectele sale pot fi considerate placebo.

Datorita acestui fapt aplicarea fizioterapiei necesita a lua in considerare individualitatea pacientului si statusul sau functional actual (inclusiv starea sistemului limbic, starea psihica a pacientului, tonusul muscular, anotimpul, starea vremii, motivatia, atitudinea fata de boala a pacientului, etc.). De aceea este aproape imposibila delimitarea unui grup pentru o procesare statistica ulterioara a datelor. Crearea unui lot de referinta practic nu intra in discutie.

Efectul placebo al fizioterapiei poate sa se manifeste numai in afectarea sistemului aferent. Sistemul aferent proceseaza toate datele vizuale, auditive, tactile sau provenite de la alti analizatori. Deoarece adesea este suficient un stimul slab pentru a devia balanta functionala a organismului (chiar daca aceasta este patologica) si utilizand posibilitatile sale enorme de auto-reparare organismul se ajuta singur, nu poate fi efectuat de exemplu

pagina 7 din 29

E L E C T R O T E R A P I E

G H I D

D E

U T I L I Z A R E

un experiment orb fara sa existe cel putin o excitatie minima a sistemului aferent si/sau a componentelor mai inalte ale SNC.

Defectele functionale ale organelor locomotorii carora li se adreseaza principalele efecte pozitive ale fizioterapiei au tendinta la auto-reparatie in cazul in care aceasta nu este impiedicata (de exemplu prin farmacoterapie inadecvata). Daca este indicata corect fizioterapia initiaza si accelereaza aceasta auto-reparatie care este insa dificil de verificat cu exactitate.

3

. 6

E F E C T U L

D E

A P A R A R E

Un pacient "cu probleme" este adesea invitat la o examinare de rutina numai dupa ce a efectuat deja zece proceduri "in speranta ca va fi mai bine dupa aceea". Acest mod de a gandi este imoral, neetic si discreditant pentru un specialist, dar din nefericire o mare parte dintre indicatiile fizioterapiei apartin acestei categorii. In unele cazuri pacientii sunt avertizati ca efectul fizioterapiei aplicate urmeaza sa apara numai dupa cateva luni (!), ceea ce inseamna ca medicul apeleaza integral la posibilitatile de auto-vindecare ale organismului. Indicatia fizioterapiei poate sa nu se bazeze numai pe diagnostic, mai ales daca diagnosticul este confuz, cum ar fi de exemplu periartrita scapulo-humerala, etc. Medicul trebuie sa cunoasca raspunsurile la urmatoarele intrebari:

Care este cauza simptomelor, de regula a durerii?

Este vorba despre un defect functional sau organic?

Unde a fost initiat defectul – unde este (sunt) zona(ele) cheie?

Care dintre efectele mentionate mai sus ale fizioterapiei este cel mai important pentru pacient in momentul respectiv?

Nu exista riscul agravarii sau organicizarii defectului functional dupa aplicarea procedurii de fizioterapie aleasa?

In functie de aceste raspunsuri medicul poate sa aleaga tipul, localizarea, intensitatea, frecventa si numarul total al

tratamentelor si in functie de acestea sa stabileasca data examinarii pentru verificare a pacientului.

3

. 7

C O N T R A I N D I C A T I I L E

E L E C T R O T E R A P I E I

 

TBC activ

alergia la solutiile utilizate pentru imbibarea huselor din buret pentru electrozi

aplicarea in zona cordului sau a ochilor

pacemaker

boli cardiovasculare

implanturi cohleare

implanturi metalice si/sau boli maligne in cursul tratamentului

defecte si inflamatii ale pielii

sangerari

menstruatia

tumori

defecte sau sensibilitate in punctul de localizare al electrodului

sindroame psiho-patologice si psiho-organice

scleroza multipla

sarcina

boli inflamatorii venoase si limfatice

3

. 8

S I M B O L U R I L E

E F E C T E L O R

A - E - T - R - S

Simbolurile efectelor terapeutice utilizate de catre echipament au urmatoarele semnificatii:

A

-

analgezic

E

-

antiedematos

T

-

trofic

R

-

miorelaxare

S

-

miostimulare

pagina 8 din 29

E L E C T R O T E R A P I E

G H I D

D E

U T I L I Z A R E

4 S E T A R E A

S I

R E G L A R E A

4

.

1

P A R A M E T R I

C O M U N I

4

.

1

.

1

M o d u l

d e

i e s

i r e

E L E C T R O T E R A P I E I

Modul CC (= constant current) (intensitate constanta) – in cadrul acestui mod fluxul de curent la nivelul pacientului este constant indiferent de impedanta tesutului pacientului. Datorita efectelor fiziologice in timpul electroterapiei impedanta tesutului scade, fapt ce determina in mod normal cresterea spontana a fluxului de curent prin corpul pacientului care poate fi neplacuta. De aceea modul CC este utilizat pentru majoritatea aplicatiilor statice, cu electrozi fixati (inclusiv electrozii de vacuum). Totusi daca doriti sa utilizati electrozi punctiformi, terapie combinata cu sonda de ultrasunete, electrozi mobili, etc., este recomandabil sa alegeti modul constant voltage, deoarece deplasarea electrozilor in cazul modului constant current va determina reducerea temporara a ariei de contact intre electrod si pielea pacientului si, consecutiv, cresterea semnificativa a densitatii curentului care poate fi dureroasa pentru pacient. In mod similar pentru terapiile care produc contractii musculare si/sau care implica deplasarea usoara a electrozilor pe suprafata pielii este recomandabil sa selectati modul de stimulare constant voltage.

Modul CV (= constant voltage) (tensiune constanta) – in cadrul acestui mod tensiunea la nivelul electrozilor este constanta. Datorita efectelor fiziologice intensitatea curentului in tesut poate sa creasca usor in timpul terapiei si este necesar de regula sa reglati intensitatea setata in functie de perceptia pacientului aproximativ la fiecare unul sau doua minute. Acest mod este recomandabil in special in cazurile in care modul CC poate crea probleme – durere si scaderea intensitatii de intrare a curentului – adica la aplicatiile cu electrozi mobili si la aplicatiile care se insotesc de contractie musculara.

4

polaritate pozitiva:

.

1

. 2

P o l a r i t a t e a

conectorul marcat cu "+" este anod (utilizati cablul cu banana rosie) conectorul marcat cu "-“ is catod (utilizati cablul cu banana alba sau neagra)

polaritate negativa:

polaritatea conectorilor este inversata ("+" = catod; "-" = anod)

pozitiv, inversat:

negativ, inversat:

prima jumatate a terapiei are polaritate pozitiva a semnalului, la mijlocul terapiei polaritatea se schimba automat in negativa

prima jumatate a terapiei are polaritate negativa a semnalului, la mijlocul terapiei polaritatea se schimba automat in pozitiva

poz., inversat cu intrerupere: prima jumatate a terapiei are polaritate pozitiva a semnalului, la mijlocul terapiei polaritatea se schimba automat in negativa; in momentul schimbarii polaritatii echipamentul intrerupe terapia si asteapta resetarea intensitatii corecte

neg., inversat cu intrerupere: prima jumatate a terapiei are polaritate negativa a semnalului, la mijlocul terapiei polaritatea se schimba automat in pozitiva; in momentul schimbarii polaritatii echipamentul intrerupe terapia si asteapta resetarea intensitatii corecte

d e

Poate fi setat in cadrul intervalului 00:01 - 99:59 [min:sec].

4

.

1

. 3

T i m p u l

t e r a p i e

4

Caracterizeaza anumite diagnostice si programe si pot fi ajustate. Pentru a intelege simbolurile particulare vezi cap. 3.8 SIMBOLURILE EFECTELOR A-E-T-R-S.

.

1

. 4

E f e c t e

f i z

i o l o g i c e

pagina 9 din 29

E L E C T R O T E R A P I E

G H I D

D E

U T I L I Z A R E

4

. 2

T E N S

 

4

. 2

.

1

T

i p u

r i

4 . 2 . 1 T i p u r i

simetric – pulsatia pozitiva este imediat urmata de cea negativa

alternativ – pulsatiile pozitive alterneaza in mod regulat cu cele negative

alternativ – pulsatiile pozitive alterneaza in mod regulat cu cele negative

asimetric – pulsatiile pozitive rectangulare sunt urmate de pulsatii exponentiale cu polaritate negativa. In prezent este cel mai raspandit tip de TENS, probabil datorita efectelor sale favorabile care sunt asemanatoare cu cele ale pulsatiilor DC, ca si proprietatilor electrochimice care corespund celor ale AC.

care sunt asemanatoare cu cele ale pulsatiilor DC, ca si proprietatilor electrochimice care corespund celor ale

4 . 2 . 2

In cadrul acestei ferestre de dialog este posibila setarea parametrilor de baza ai curentilor TENS generati – durata pulsatiei TENS, pauza dintre TENS sau frecventa TENS. Toti acesti trei parametri sunt in legatura cu urmatoarele relatii matematice si de aceea modificarea unui parametru determina si modificarea celorlalti:

TENS simetric:

P u l s a

t i e

,

f r e c v e n t a ,

p a u z a

frecventa = 1 000 000 / (2 * pulsatie+ 1000 * pauza) TENS alternativ:

[Hz; s, ms]

frecventa = 1 000 000 / (2 * pulsatie + 2000 * pauza) TENS asimetric:

[Hz; s, ms]

frecventa = 1 000 000 / (7 * pulsatie + 1000 * pauza)

[Hz; s, ms]

000 / (7 * pulsatie + 1000 * pauza ) [Hz; s, ms] Nota: relatiile se

Nota: relatiile se bazeaza pe forma undei electrice a curentilor TENS si pe modul lor de generare.

4 . 2 . 3

Pentru detalii vezi 4.13 MODULAREA PULSATIEI.

P a r a m e t r i

e l e

c

t

r i c

i

4

. 3

I N T E R F E R E N T A

D E

2 – P O L I ,

D E

4 – P O L I ,

D E

V E C T O R I

 

I Z O P L A N A R I

S I

D E

V E C T O R I

D I P O L I

 

4

. 3

.

1

F r e c v e n t a

d e

i n c a r c a r e

 

Este frecventa "curentului de incarcare" care "transporta" la tesut (in cazul interferentei de doi poli) sau creeaza in interiorul tesutului (in cazul interferentei de patru poli) un curent terapeutic de joasa frecventa.

I [mA] t [s] Frecventa de incarcare (frecventa inalta) Frecventa pulsatiilor terapeutice (frecventa scazuta) 4
I [mA]
t [s]
Frecventa de incarcare (frecventa inalta)
Frecventa pulsatiilor terapeutice (frecventa scazuta)
4 . 3
. 2
P a r a m e t r i
e l e
c
t
r i c
i

Pentru detalii vezi 4.14 INTERFERENTA - PARAMETRI.

4

Campul de vectori izoplanari este o forma speciala de interferenta de patru poli la care modularea amplitudinii la nivelul ambelor canale determina modularea uniforma de aproape 100% in intreaga arie de intersectare a circuitelor de curenti. Natura acestor schimbari a canalelor cu amplitudine regulata corespunde "rotatiei" intregului camp. Acest parametru trebuie sa fie setat cel mai bine la valoarea care acopera intregul interval de timp (pentru aplicarea continua si in salturi reprezinta suma tuturor timpurilor setate, pentru aplicarea simetrica este setat timpul de rotatie egal cu timpul de aplicare).

. 3

. 2

. 1

I n t e r f e r e n t a

d e

v e c t o r i

i z

o p l a n a r i

"

r o t a t i a

c a m p u l u i "

n t e r f e r e n t a d e v e c

pagina 10 din 29

E L E C T R O T E R A P I E

G H I D

D E

U T I L I Z A R E

4

Pentru campul de vectori dipoli cu rotatia automata a dipolilor puteti sa setati viteza de rotatie a dipolilor in aria de intersectie a circuitelor de curent. In directia dipolilor adancimea de modulare este intotdeauna maxima, in celelalte directii este minima.

. 3

. 2

. 2

I n t e r f e r e n t a

d e

v e c t o r i

d i p o

l

i

r o t a t i a

d

i p

o

l

i

l o

r

e c t o r i d i p o l i – r o t

4

. 4

S T I M U L A R E A

R U S E A S C A

4

. 4

.

1

F r e c v e n t a

d e

i n c a r c a r e

Frecventa curentului "de incarcare" care "transporta" pulsatii terapeutice de frecventa joasa catre tesut – la fel ca in cazul interferentei de doi poli unde curentul de incarcare transporta in tesut curenti de joasa frecventa.

4 . 4 . 2

F r e c v e n t a

p u l s a

t i e

f a c t o r u l

d e

s a r c i n a )

i

,

D F ( d u t y

f a c t o r

=

In cadrul acestei ferestre de dialog este posibila setarea frecventei pulsatiilor de joasa frecventa. Parametrul DF (duty factor = factorul de sarcina) reprezinta raportul dintre durata pulsatiei si durata pauzei dintre pulsatii.

dintre durata pulsatiei si durata pauzei dintre pulsatii. 4 . 4 . 3 In cadrul acestei

4 . 4 . 3

In cadrul acestei ferestre de dialog care este similara cu cea pentru setarea curentilor trapezoidali – vezi 4.13.5 Pulsatii trapezoidale este posibila setarea timpului de crestere a amplitudinii curentilor de joasa frecventa, a timpului de stimulare, a timpului de scadere a amplitudinii si a timpului de relaxare.

D u r a t a

p u l s a t i e

i

( p a r a m e t r i

e

l e

c

t

r i

c

i

)

4 . 5

C U R E N T I

D E

F R E C V E N T A

M E D I E

Aceste pulsatii de stimulare sunt in principiu similare cu stimularea Ruseasca dar au o gama mai larga de posibilitati de a efectua setari individuale.

4

Vezi 4.4.1 Frecventa de incarcare.

. 5

.

1

F r e c v e n t a

d e

i n c a r c a r e

4 . 5 . 2

In cadrul acestei ferestre de dialog este posibila setarea parametrilor de baza ai pulsatiilor generate – durata pulsatiei curentului de frecventa medie, pauza dintre pulsatii si frecventa pulsatiei. Toti acesti trei parametri se afla intr-o relatie matematica si, de aceea, modificarea unui parametru determina si modificarea celorlalti:

P u l s a

t i e

,

f r e c v e n t a ,

p a u z a

frecventa = 1 000 / (pulsatie + pauza)

[Hz; ms, ms]

Limitele de setare a parametrilor individuali sunt determinate de frecventa de incarcare.

individuali sunt determinate de frecventa de incarcare. 4 . 5 . 3 Parametrii care trebuie sa

4 . 5 . 3

Parametrii care trebuie sa fie setati sunt aceeasi ca pentru majoritatea pulsatiilor de stimulare. Pentru detalii vezi 4.13 MODULAREA PULSATIEI.

P a r a m e t r i

e l e

c

t

r i c

i

pagina 11 din 29

E L E C T R O T E R A P I E

G H I D

D E

U T I L I Z A R E

4

. 6

C U R E N T I

D I A D I N A M I C I

4

. 6

.

1

T

i p u

r i

Tipurile de baza de curenti diadinamici sunt urmatoarele:

i Tipurile de baza de curenti diadinamici sunt urmatoarele: DF: pulsatii diadinamice de baza cu frecventa
i Tipurile de baza de curenti diadinamici sunt urmatoarele: DF: pulsatii diadinamice de baza cu frecventa
i Tipurile de baza de curenti diadinamici sunt urmatoarele: DF: pulsatii diadinamice de baza cu frecventa
i Tipurile de baza de curenti diadinamici sunt urmatoarele: DF: pulsatii diadinamice de baza cu frecventa
i Tipurile de baza de curenti diadinamici sunt urmatoarele: DF: pulsatii diadinamice de baza cu frecventa
i Tipurile de baza de curenti diadinamici sunt urmatoarele: DF: pulsatii diadinamice de baza cu frecventa

DF: pulsatii diadinamice de baza cu frecventa de 100 Hz sau 120 Hz – "cu doua moduri de rectificare a frecventei sursei de alimentare" (pentru frecventa de alimentare de 50 / 60 Hz)

MF: pulsatii diadinamice de baza cu frecventa de 50 Hz sau 60 Hz – "cu un mod de rectificare a frecventei sursei de alimentare" (pentru frecventa de alimentare de 50 / 60 Hz)

CP: pulsatii diadinamice create prin combinarea tipurilor DF si MF, pulsatiile alterneaza la fiecare 1 secunda pentru frecventa de baza de 50 Hz si la fiecare 1.2 secunde pentru frecventa de baza de 60 Hz

CP-ISO: aceeasi combinatie de pulsatii DF si MF, dar intensitatea curentilor este egalizata la nivelul liniei izoelectrice (datorita diferentei de perceptie a DF si MF, intensitatea curentului MF este cu 11 % mai scazuta decat cea a curentului DF)

LP: curent diadinamic cu o tranzitie usoara intre curentii DF si MF. Schimbarea curentului MF in DF si din nou in MF dureaza 10 sau 12 secunde si durata curentului MF este de 6 sau 7.2 secunde (pentru o frecventa de baza de 50 Hz / 60 Hz)

RS: curent diadinamic combinat cu un curent MF (durata 1 sau 1.2 secunde) si o pauza (durata 1 sau 1.2 secunde – pentru o frecventa de baza de 50 / 60 Hz)

4 . 6 . 2

La componenta pulsatorie a curentului diadinamic se adauga componenta galvanica – baza. Poate fi definita proportional – componenta de baza este setata ca un procent din intensitatea totala.

B a z a

4

. 6

. 3

P a r a m e t r i

e l e

c

t

r i c

i

4

. 6

. 3

. 1

F r e c v e n t a

d e

b a z a

Frecventa de baza de la care deriva pulsatiile diadinamice. Se bazeaza pe frecventa sursei de alimentare – pentru tarile cu o frecventa a sursei de alimentare de 50 Hz (Europa, Asia) setati optiunea 50 Hz / 100 Hz; pentru tarile cu o frecventa a sursei de alimentare de 60 Hz puteti utiliza optiunea de 60 Hz / 120 Hz. Puteti selecta optiunea conform experientei dvs. dar va rugam sa aveti in vedere faptul ca frecventa de baza originala a curentilor diadinamici a fost de 50 Hz (acesti curenti au fost descoperiti intamplator de catre stomatologul Bernard in Franta).

4

Aceasta optine permite "intreruperea de moment" a undelor electrice generate. Durata intreruperii este de 5 µs si frecventa repetabila a intreruperii este de 8000 Hz. Puterea undei electrice generate nu se modifica (factorul de sarcina este de 96 %), dar toleranta pacientului este mai mare.

. 6

. 3

. 2

I n t r e r u p e r e a

pagina 12 din 29

de sarcina este de 96 %), dar toleranta pacientului este mai mare. . 6 . 3
de sarcina este de 96 %), dar toleranta pacientului este mai mare. . 6 . 3

E L E C T R O T E R A P I E

G H I D

D E

U T I L I Z A R E

4

. 7

P U L S A T I I :

R E C T A N G U L A R E ,

T R I U N G H I U L A R E ,

 

S I

C U

C R E S T E R E

E X P O N E N T I A L A ,

C O M B I N A T E ,

4

. 7

.

1

T

i p u

r i

monofazic – pulsatii cu o singura polaritate (ATENTIE! Aceste pulsatii au efect galvanic!)

E X P O N E N T I A L E I N T R E R U P T E

efect galvanic!) E X P O N E N T I A L E I N

simetric – pulsatia pozitiva este urmata imediat de o pulsatie negativa

alternativ – pulsatiile pozitive alterneaza regulat cu pulsatii negative

asimetric, combinat - pulsatii rectangulare pozitive sunt urmate de pulsatii exponentiale cu polaritate negativa. Efectele lor sunt similare cu cele ale pulsatiilor DC, dar proprietatile electrochimice corespund cu cele ale pulsatiilor AC.

electrochimice corespund cu cele ale pulsatiilor AC. 4 . 7 . 2 In cadrul acestei ferestre
electrochimice corespund cu cele ale pulsatiilor AC. 4 . 7 . 2 In cadrul acestei ferestre
electrochimice corespund cu cele ale pulsatiilor AC. 4 . 7 . 2 In cadrul acestei ferestre

4 . 7 . 2

In cadrul acestei ferestre de dialog este posibila setarea parametrilor de baza ai

pulsatiilor generate – durata pulsatiei, pauza dintre pulsatii si frecventa pulsatiei. Toti acesti parametri se afla in relatie matematica si, de aceea, modificarea unui parametru determina si modificarea celorlalti parametri:

pulsatii monofazice:

f r e c v e n t a ,

P u l s a

t i e

,

p a u z a

frecventa = 1 000 / (pulsatie + pauza) pulsatii simetrice:

[Hz; ms, ms]

frecventa = 1 000 / (2 * pulsatii + pauza)

[Hz; ms, ms]

pulsatii alternative:

frecventa = 1 000 / (2 * pulsatii + 2 * pauze) pulsatii asimetrice:

[Hz; ms, ms]

frecventa = 1 000 / (pulsatie + 7 * pauze)

[Hz; ms, ms]

frecventa = 1 000 / ( pulsatie + 7 * pauze ) [Hz; ms, ms] Nota:

Nota: relatiile se bazeaza pe forma undei pulsatiilor si pe modul de generare a acestora.

4 . 7 . 3

Pentru detalii vezi 4.13 MODULAREA PULSATIEI.

P a r a m e t r i

e l e

c

t

r i c

i

4

. 8

P U L S A T I I

D E

S T I M U L A R E

4

. 8

.

1

T

i p u

r i

Cele doua tipuri de baza recomandabile pentru stimulare sunt rectangular si triunghiular.

4 . 8 . 2

Este posibila setarea numai a duratei pulsatiei si a duratei pauzei. Pentru o stimulare corecta cu pulsatii individuale este recomandabil sa respectati urmatoarea formula:

P u l s a

t i e

,

p a u z a

t PAUSE = 0.003 * t PULSE

[s; ms]

4

. 8

. 3

P a r a m e t r i

e l e

c

t

r i c

i

4

. 8

. 3

. 1

S e m n a l

s o n o r

 

Semnalul sonor indica momentul generarii pulsatiilor de stimulare. Setari posibile:

beep – durata sa corespunde cu durata pulsatiei generate click – un "click" scurt indica inceperea pulsatiei generate no sound (fara semnal sonor).

pagina 13 din 29

E L E C T R O T E R A P I E

G H I D

D E

U T I L I Z A R E

4 . 9

C U R E N T C U R E N T

T R Ä B E R T ,

N E O F A R A D I C ,

C U R E N T

U N D E

L E D U C , H

C U R E N T

F A R A D I C ,

Sunt tipuri speciale de curenti, pentru parametrii acestora vezi cap. Parametri tehnici.

4

.

1

0

C U R E N T U L

G A L V A N I C

4

.

1

0 . 1

T

i p

u r i

Continuu sau intrerupt. Durata intreruperii este de 5 µs, frecventa repetabila este de 8000 Hz.

4

.

1

1

M I C R O C U R E N T I

Sunt conceputi pentru aplicarea cu ajutorul unor electrozi punctiformi.

4

Formele undelor pentru diversele tipuri de curenti sunt ilustrate in urmatorul tabel :

.

1

1

.

1

T

i p

u r i

rectangular monofazic

rectangular monofazic

rectangular simetric

rectangular simetric

rectangular alternativ

rectangular alternativ

triunghiular monofazic

triunghiular monofazic

triunghiular simetric

triunghiular simetric

triunghiular alternativ

triunghiular alternativ

exponential monofazic

exponential monofazic

exponential simetric

exponential simetric

exponential alternativ

exponential alternativ

combinat

combinat

4

.

1

1

. 2

P u l s a t i e

,

f r e c v e n t a ,

p a u z a

4

.

1

1

. 3

P a r a m e t r i

e l e

c

t

r i c

i

Pentru detalii vezi 4.13 MODULAREA PULSATIEI.

4

.

1

2

S T I M U L A R E A

S P A S T I C A

 

4

.

1

2 . 1

P u l s a t i e

,

p e r i o a d a

d e

l a t e n t a ,

( f r e c v e n t a )

Este posibila setarea duratei pulsatiilor T1 care sunt generate de canalul E1, durata pulsatiilor T2 care sunt generate de canalul E2, perioada de latenta dintre pulsatiile T1 si T2 si frecventa repetabila a pulsatiilor. Este posibila si setarea independenta a polaritatii pulsatiilorI T1 si T2 – vezi butoanele polarity 1 si polarity 2.

pagina 14 din 29

independenta a polaritatii pulsatiilorI T1 si T2 – vezi butoanele polarity 1 si polarity 2 .

E L E C T R O T E R A P I E

G H I D

D E

U T I L I Z A R E

4

.

1

3

M O D U L A R E A

P U L S A T I E I

4

.

1

3 . 1

F r e c v e n t a

c o n s t a n t a

Curentul setat nu are modulare suplimentara si nu este influentat ulterior. Vezi figura – pulsatii rectangulare.

4

.

1

3 . 2

F r e c v e n t a

c u

i n t a m p l a t o a r e

m o d i f i c a r e

In timpul generarii pulsatiilor, frecventa curentului generat se modifica intamplator in cadrul intervalului de aprox. ± 30 %. Vezi figura cu "compresia" intamplatoare a pulsatiilor rectangulare.

intamplatoare a pulsatiilor rectangulare. 4 Sunt un grup de cateva pulsatii de energie joasa care se
intamplatoare a pulsatiilor rectangulare. 4 Sunt un grup de cateva pulsatii de energie joasa care se

4

Sunt un grup de cateva pulsatii de energie joasa care se succed imediat, una dupa cealalta. Este posibila setarea numarului de pulsatii in tren si a frecventei trenului [Hz]. In scop informativ sunt calculate pauza dintre trenurile de impulsuri [ms] si durata unui tren de impulsuri [ms]. Este posibila si alegerea unor valori predefinite.

.

1

3 . 3

T r e n

d e

i m

p u l s

u r i

valori predefinite . . 1 3 . 3 T r e n d e i m

4

Sunt un grup de pulsatii de energie inalta care pot provoca, de exemplu, o contractie musculara. Este posibila setarea duratei pulsatiei sinusoidale [s] (= timp de stimulare) si a pauzei dintre pulsatii [s] (= timp de relaxare). Este posibila si alegerea unor valori presetate.

s i n u s o i d a l e

.

1

3 . 4

P u l s

a

t i

i

4

Sunt un grup de pulsatii de energie inalta care pot provoca, de exemplu, o contractie musculara. Este posibila setarea timpului de crestere a pulsatiei trapezoidale [s] = timpul de crestere a stimularii, a timpului de stimulare [s], a timpului de scadere a pulsatiei trapezoidale [s] = timpul de scadere a stimularii si a pauzei dintre pulsatii [s] = timp de relaxare. Este posibila si alegerea unor valori presetate.

.

1

3 . 5

P u l s a

t i

i

t r a p e z o i d a l e

4

Sunt un grup de pulsatii de energie inalta care pot provoca, de exemplu, o contractie musculara. Reprezinta o pulsatie trapezoidala simetrica cu un mod diferit de setare. Este posibila setarea timpului total al aplicatiei [s] – adica timpul de stimulare si de relaxare care include intotdeauna timpul de crestere (sau scadere), precum si a asa-numitului contour [%] – adica raportul dintre timpul actual de stimulare si timpul de crestere a stimularii. Este posibila alegerea unor valori presetate.

.

1

3 . 6

P u l s

a

t i

i

s i m e t r i c e

a stimularii. Este posibila alegerea unor valori presetate. . 1 3 . 6 P u l
a stimularii. Este posibila alegerea unor valori presetate. . 1 3 . 6 P u l
a stimularii. Este posibila alegerea unor valori presetate. . 1 3 . 6 P u l

pagina 15 din 29

E L E C T R O T E R A P I E

G H I D

D E

U T I L I Z A R E

4

.

1

4

I N T E R F E R E N T A

-

P A R A M E T R I

4

.

1

4 . 1

A M F

s i

S p e c t r u m

AMF este frecventa de baza a curentilor terapeutici care este creata in tesut prin interferenta (de exemplu, prin combinarea semnalului de la nivelul canalului E1 cu semnalul de la nivelul canalului E2). Aceasta se aplica pentru interferenta de patru poli. In cazul interferentei de doi poli, curentii cu frecventa de baza AMF sunt "transportati" direct in tesut de catre transportator.

I [mA]

direct in tesut de catre transportator. I [mA] t [s] Frecventa de incarcare (frecventa inalta) Frecventa

t [s]

Frecventa de incarcare (frecventa inalta)

Frecventa pulsatiilor terapeutice (frecventa scazuta)

Spectrum determina extinderea modificarii frecventei de baza a curentilor terapeutici – AMF. Frecventa rezultata pentru curentii terapeutici variaza apoi de la AMF la AMF + Spectrum si se modifica in functie de modul de setare a derularii frecventei.

4

Defineste modul de derulare a frecventei rezultate pentru curentii terapeutici in cadrul intervalului de la AMF la AMF + Spectrum:

.

1

4 . 2

D e r u l a r e a

f r e c v e n t e i

continuu (cresterea frecventei, platou superior, scadere si platou inferior)

continuu, intamplator

in salturi (platou superior si inferior)

in salturi, intamplator

simetric (intervalul de timp de modificare = "timpul de derulare", "contur")

simetric, intamplator.

Diferentele dintre diversele moduri de derulare sunt prezentate in figurile de mai jos:

moduri de derulare sunt prezentate in figurile de mai jos: Diferenta dintre modul standard si modul
moduri de derulare sunt prezentate in figurile de mai jos: Diferenta dintre modul standard si modul
moduri de derulare sunt prezentate in figurile de mai jos: Diferenta dintre modul standard si modul

Diferenta dintre modul standard si modul intamplator de derulare este din nou ilustrata mai bine in cele doua figuri de mai jos. In cazul modului standard de derulare modificarea frecventei implica intotdeauna doua valori – AMF si AMF + Spectrum. In cazul modului intamplator de derulare echipamentul selecteaza intamplator frecventele generate in cadrul intervalului AMF si AMF + Spectrum. Acest mod de derulare reduce riscul de deteriorare a tesutului ca urmare a frecventelor generate si, in anumite situatii, creste eficienta terapiei:

ca urmare a frecventelor generate si, in anumite situatii, creste eficienta terapiei: standard aleator pagina 16

standard

ca urmare a frecventelor generate si, in anumite situatii, creste eficienta terapiei: standard aleator pagina 16

aleator

pagina 16 din 29

E L E C T R O T E R A P I E

G H I D

D E

U T I L I Z A R E

4

.

1

5

E L E C T R O D I A G N O S T I C E

 

4

.

1

5 . 1

D e t e c t a r e a

p r a

g

u l u

i

m o t o r

Inainte de a masura oricare alt electrodiagnostic trebuie sa detectati pragul motor al muschiului, adica punctul in care stimularea musculara este cea mai semnificativa – contractia este initiata de cea mai mica valoare setata a intensitatii. Puteti sa determinati si la care dintre electrozi (catod sau anod) va fi efectuata masuratoarea.

Anodul – electrodul pozitiv (banana de culoare rosie) este conectat la electrodul plat pentru terapie ca electrod de referinta. Acest electrod va fi plasat proximal sau distal de muschiul tratat. Este posibila si utilizarea electrozilor de vacuum – pentru vacuum continuu. Catodul – electrodul negativ (banana de culoare neagra) este conectat la electrodul punctiform pentru stimulare.

este conectat la electrodul punctiform pentru stimulare. Pentru gasirea pragului motor este recomandabil sa utilizati

Pentru gasirea pragului motor este recomandabil sa utilizati pulsatii cu durata de aprox. 5 ms pentru muschiul sanatos si de aprox. 100 ms pentru muschiul denervat. Pauza dintre pulsatii trebuie sa fie de 2 - 3 secunde. Dupa gasirea pragului motor inversati polaritatea curentului de intrare (polaritatea pozitiva negativa, sau schimbati electrozii – banana de culoare rosie introdusa in electrodul punctiform si cea de culoare neagra in electrodul de referinta) si masurati senzitivitatea muschiului pentru polaritatea inversata a semnalului (electrodul pentru stimulare in acest caz este anodul). Pentru stimularea ulterioara utilizati acea conectare a electrozilor (polaritate) pentru care muschiul este mai sensibil.

4

Este masurata in punctul motor al muschiului prin pulsatii rectangulare cu polaritatea electrodului care a fost determinata ca fiind mai sensibila atunci cand a fost detectat pragul motor. Reobaza este cea mai mica intensitate a pulsatiei rectangulare a curentului care initiaza contractia musculara. Cronaxia este durata pulsatiei care initiaza contractie musculara si a carei intensitate este de 2x mai mare decat cea a reobazei. Valorile reobazei si cronaxiei pot fi determinate prin masurarea completa a curbei I/t – vezi cap. 4.15.4, sau pot fi masurate prin urmatoarea metoda simplificata. Mai intai masurati reobaza (durata pulsatiei masurate este de 1000 ms) si apoi cronaxia. Echipamentul seteaza automat intensitatea corecta pentru pulsatia masurata – dvs. setati durata acestei pulsatii (de la butonul time / stop: rotiti acest buton pentru a seta durata pulsatiei, apasati butonul pentru a porni sau opri stimularea). Dupa gasirea ambelor valori salvati rezultatele masurate. Este recomandabil sa specificati in cadrul unei note daca electrodul punctiform a fost catodul sau anodul.

.

1

5 . 2

R e o b a z a

c r o n a x i a

sau anodul. . 1 5 . 2 R e o b a z a – c

4

Este masurat in punctul motor al muschiului printr-o pulsatie triunghiulara si una rectangulara, cu polaritatea electrodului care a fost determinat ca fiind mai sensibil atunci cand ati detectat pragul motor. Coeficientul de acomodare este un raport intre intensitatea pulsatiei triunghiulare si intensitatea pulsatiei rectangulare. Durata pulsatiei este de 1000 ms si pauza dintre pulsatii este de 3 secunde. Mai intai masurati pulsatia rectangulara, dupa masurarea acesteia si salvarea cu ajutorul butonului time / stop (17) echipamentul este comutat automat pentru masurarea pulsatiei triunghiulare. Intensitatea setata este afisata intr-un chenar in partea superioara a ecranului, intr-un alt chenar din partea inferioara a ecranului fiind afisata valoarea curenta masurata pentru coeficientul de acomodare impreuna cu diagnosticul exprimat verbal. Este recomandabil sa specificati in cadrul unei note daca electrodul punctiform de stimulare a fost catodul sau anodul.

.

1

5 . 3

C o e f i c i e n t u l

d e

a c o m o d a r e

4

Este masurata in punctul motor al muschiului printr-o pulsatie triunghiulara sau rectangulara, cu polaritatea electrodului care a fost determinata ca fiind mai sensibila atunci cand a fost detectat punctul motor.

.

1

5 . 4

C u r b a

I / t

pagina 17 din 29

E L E C T R O T E R A P I E

G H I D

D E

U T I L I Z A R E

4

Acest meniu include urmatoarele optiuni:

.

1

5

.

4 . 1

C u r b a

I / t

o p

t i u n

i

optiuni: . 1 5 . 4 . 1 C u r b a I / t

edit point (editarea punctului): pentru setarea rapida si directa a duratei pulsatiei si a duratei pauzei

delete point (stergerea punctului): pentru stergerea punctului masurat al curbei din grafic

new curve (curba noua) - pulsatii rectangulare: pentru a adauga la grafic o noua curba I/t a pulsatiilor rectangulare

new curve (curba noua) - pulsatii triunghiulare: pentru a adauga la grafic o noua curba I/t a pulsatiilor triunghiulare

delete curve (stergerea curbei): pentru stergerea curbei din grafic

import curve (importarea curbei): pentru a adauga la grafic o curba I/t din memoria echipamentului

save curve (salvarea curbei): pentru a salva curba I/t

detectarea punctului motor

calcularea cronaxiei-reobazei : optiune activa numai atunci cand graficul afiseaza o singura curba

calcularea coeficientului de acomodare : optiune activa numai atunci cand graficul afiseaza doua curbe – una pentru pulsatiile triunghiulare si una pentru pulsatiile rectangulare

calcularea stimularii: optiune activa numai atunci cand graficul afiseaza doua curbe pentru pulsatii triunghiulare

4

Pe ecran este afisata denumirea curbei I/t impreuna cu alte informatii suplimentare, acestea fiind atribuite unui pacient.

.

1

5 . 4 . 2

C u r b a

I / t

p r o p r i e

t a t i

4

Pentru deplasarea de-a lungul axei timpului si modificarea lungimii de unda a pulsatiei generate, rotiti butonul time / stop. Pentru setarea intensitatii pulsatiei generate rotiti butonul pentru intensitate (intensity). Pentru introducerea in grafic a valorii setate a intensitatii apasati butonul / stop. Butoanele mobile >> si << de pe ecran servesc pentru selectarea curbei I/t care va fi activata din cadrul celor afisate pe ecran – aceasta curba va fi luata in considerare apoi in cadrul meniului si in timpul masuratorii, etc.

.

1

5 . 4 . 3

C u r b a

I / t

m a s u r a r e

4

.

1

6

T E R A P I I

C O M B I N A T E

 

4

.

1

6 . 1

P o l a r i t a t e a

s o n d e i

p e n t r u

u l t r a s u n e t e

Polaritatea sondei pentru ultrasunete este setata pe ecran:

anod (+) – in acest caz selectati pe ecranul pentru generatorul E1 (sau pe ecranul pentru electroterapie) polaritatea de iesire "pozitiva

catod (-) – in acest caz selectati pe ecranul pentru generatorul E1 (sau pe ecranul pentru electroterapie)

polaritatea de iesire "negativa" Celalalt electrod care trebuie sa fie conectat la pacient este electrodul de referinta pentru generatorul respectiv de electroterapie (E1 standard). Acest electrod este conectat la iesirea (-) pentru electroterapie, preferabil prin cablul de culoare neagra.

4

.

1

6 . 2

S e t a r e a

p a r a m e t r i l o r

p e n t r u

t e r a p i a

c o m b i n a t a

4

.

1

6

.

2 . 1

E c h i p a m e n t e

B T L - 5 0 0 0

C o m b i

Terapiile combinate pot fi pornite de la generatorul pentru electroterapie, avand simbolul sondei pentru ultrasunete la nivelul "tab"-ului - vezi fig. De regula este utilizat generatorul pentru electroterapie E1. Numai listele acestui generator contin terapii combinate, care includ diagnostice combinate, programe combinate si selectarea manuala a terapiei.

programe combinate si selectarea manuala a terapiei. Dupa selectarea terapiei combinate (nu are importanta daca

Dupa selectarea terapiei combinate (nu are importanta daca selectarea se face din lista de diagnostice – diag, din lista de programe – prog sau pentru utilizarea comenzii manuale – man) ecranul afiseaza parametrii standard pentru electroterapie la care se adauga butonul"parameters ultrasound" (parametri pentru ultrasunete).

pagina 18 din 29

E L E C T R O T E R A P I E

G H I D

D E

U T I L I Z A R E

Dupa apasarea butonului "parameters ultrasound" puteti seta toti parametrii terapiei cu ultrasunete doriti. Pentru descrierea detaliata a parametrilor pentru ultrasunete vezi Ghidul de utilizare pentru terapia cu ultrasunete.

vezi Ghidul de utilizare pentru terapia cu ultrasunete. 4 . 1 6 . 2 . 2
vezi Ghidul de utilizare pentru terapia cu ultrasunete. 4 . 1 6 . 2 . 2

4

.

1

6 . 2 . 2

C o n e c t a r e a

e c h i p a m e n t e l o r

B T L - 5 0 0 0

P u l s e

s i

B T L - 5 0 0 0

S o n o

Pentru reprezentarea schematica a interconectarii acestor echipamente vezi Manualul de utilizare. Echipamentele sunt comandate separat, terapiile sunt derulate in mod individual pentru fiecare aparat. Pentru echipamentul BTL- 5000 Sono porniti terapia de la nivelul generatorului U1 si anulati optiunea "with electro".

4

.

1

7

S E T A R I

S P E C I F I C E

P E N T R U

E L E C T R O T E R A P I E

4

.

1

7 . 1

V e r i f i c a r e a

c o n t a c t u l u i

e l e c t r o z

i

l

o

r

Este posibila dezactivarea (sau activarea) verificarii contactului electrozilor cu corpul pacientului in timpul terapiei. Din fabricatie aceasta functie este activata (ON). Va recomandam dezactivarea sa numai in cazul in care doriti sa utilizati electroterapia in special pentru stimulari motorii.

pagina 19 din 29

E L E C T R O T E R A P I E

G H I D

D E

U T I L I Z A R E

5 R E C O M A N D A R I

P E N T R U

5 . 1

U T I L I Z A R E A

E L E C T R O Z I L O R

E L E C T R O T E R A P I E

D E

F O R M A

P L A T A

Echipamentul poate sa lucreze cu electrozi de forma plata BTL. Pentru electrozii plati utilizati huse din buret imbibate cu apa (sau cu solutie terapeutica, in cazul iontoforezei). Inainte de prima utilizare a huselor este necesara clatirea lor in apa calduta. Prin imbibarea cu apa a huselor din buret sunt prevenite arsurile la nivelul pielii pacientului. Atunci cand sunt generati curenti cu energie joasa (TENS) aplicati pe corpul pacientului fata 1 a electrodului introdusa in husa din buret. In acest caz, un pliu al husei din buret se va interpune intre electrod si corpul pacientului. pentru curentii cu energie inalta (toate tipurile de curenti, cu exceptia TENS) aplicati pe corpul pacientului fata 2 a electrodului introdusa in husa din buret.

1 invelis electrod 2
1
invelis
electrod
2

Inainte de prima utilizare clatiti cu grija in apa calduta husele din buret pentru electrozi. Din fabricatie acestea sunt imbibate cu o substanta speciala care previne mucegairea.

Dupa spalare si uscare husele pentru electrozi se intaresc. Acesta nu este un defect – dupa imbibare husele se inmoaie din nou.

pagina 20 din 29

E L E C T R O T E R A P I E

G H I D

D E

U T I L I Z A R E

6

P A R A M E T R I

T E H N I C I

P E N T R U

E L E C T R O T E R A P I E

6

.

1

P A R A M E T R I I

T E R A P I I L O R

S P E C I A L E

C U R E N T I

6

.

1

.

1

T E N S

 
   
   
 
   

tIpuri: sImetric, alternativ, asimetric pulsatie: 10 pana la 400 s pauza: 0.15 pana la 2 500 ms (in functie de durata pulsatiei, tipul pulsatiei si frecventa setata) frecventa: 0.2 pana la 1 000 Hz (alternativ) 0.4 pana la 1 000 Hz (simetric, asimetric) modulatre: vezi mai jos Modularea curentilor

6

.

1

. 2

I n t e r f e r e n t a

d e

4

p o l i

 
   
 
 

frecventa de incarcare: 3 600 pana la 10 000 Hz AMF: 0 pana la 200 Hz Spectrum: 0 pana la 200 Hz derularea frecventei: vezi mai jos Derularea frecventei

 

6

.

1

. 3

I n t e r f e r e n t a

d e

2

p o l i

 
   
 
 

frecventa de incarcare: 3 600 pana la 10 000 Hz AMF: 0 pana la 200 Hz Spectrum: 0 pana la 200 Hz derularea frecventei: vezi mai jos Derularea frecventei

 

6

.

1

. 4

I n t e r f e r e n t a

d e

v e c t o r i

i z

o p l a n a r i

 
   
 
 

frecventa de incarcare: 3 600 pana la 10 000 Hz AMF: 0 pana la 200 Hz Spectrum: 0 pana la 200 Hz derularea frecventei: vezi mai jos Derularea frecventei rotatia campului: 0.5 pana la 70 s

 

6

.

1

. 5

I n t e r f e r e n t a

d e

v e c t o r i

d

i p o

l

i

f e r e n t a d e v e c t o r i

tipuri: automata, prin rotatie manuala frecventa de incarcare: 3 600 pana la 10 000 Hz AMF: 0 pana la 200 Hz Spectrum: 0 pana la 200 Hz derularea frecventei: vezi mai jos Derularea frecventei rotatia dipolului: de la 3 rev. per secunda pana la 1 rev. per 30 secunde (auto- rotatie)

pagina 21 din 29

E L E C T R O T E R A P I E

G H I D

D E

U T I L I Z A R E

 

6

.

1

. 6

S t i m u l a r e a

R u s e a s c a

 
 
   
 
 

frecventa de incarcare: 2 500 pana la 10 000 Hz frecventa pulsatiilor: 40 pana la 150 Hz

 

raportul pulsatie/pauza: 1:1

pana la 1:8 (exceptie; este utilizat alt tip

 

de

raport

 
 

pulsatie/pauza) modulare: curenti trapezoidali (pentru parametri vezi mai jos Modularea curentilor)

 
 
 

6

.

1

. 7

C u r e n t i

d e

f r e c v e n t a

m e d i e

( c u

m o d u l a r e a

a m

p

l

i

t u d

i n

i

i

)

 

frecventa de incarcare: 2 500 pana la 10 000 Hz pulsatie: 0.1 pana la 50 ms (in functie de frecventa de incarcare setata) frecventa pulsatiei: 9.8 pana la 1 000 Hz (in functie de frecventa de incarcare setata) modulare: vezi mai jos Modularea curentilor

 

6

.

1

. 8

P u l s a

t i

i

r e c t a n g u l a r e

 
 
   
   
   
 
 

tipuri: monofazic, simetric, alternativ pulsatie: 0.2 pana la 1 000 ms pauza: 0.1 pana la 10 000 ms (monofazic, simetric; depinde si de durata pulsatiei)

 
 

0.1

pana la 5 000 ms (alternativ; depinde si de durata pulsatiei)

 

frecventa: 0.1 pana la 1 000 Hz modulare: vezi mai jos Modularea curentilor

 

6

.

1

. 9

P u l s

a

t i

i

t

r i u

n g

h i u

l a

r e

a t i i t r i u n g h i u l a r

tipuri: monofazic, simetric, alternativ pulsatie: 1 pana la 1 000 ms pauza: 0.1 pana la 10 000 ms (monofazic, simetric; depinde si de durata pulsatiei)

0.1 pana la 5 000 ms (alternativ; depinde si de durata pulsatiei)

frecventa: 0.1 pana la 900 Hz (monofazic)

0.1 pana la 450 Hz (simetric, alternativ)

modulare: vezi mai jos Modularea curentilor

pagina 22 din 29

E L E C T R O T E R A P I E

G H I D

D E

U T I L I Z A R E

 

6

.

1

.

1

0

P u l s

a

t i

i

e x p o n e n t i a l e ,

p u l s

a

t

i

i

c u

c r e s t e r e

e x p o n e n t i a l a

 
 
 
 
 
 
 
 

tipuri: monofazic, simetric, alternativ pulsatie: 1 pana la 800 ms pauza: 0.1 pana la 10 000 ms (monofazic, simetric; depinde si de durata pulsatiei)

 

0.1

pana la 5 000 ms (alternativ; depinde si de durata pulsatiei)

 

frecventa: 0.1 pana la 900 Hz (monofazic)

 
 

0.1

pana la 450 Hz (simetric, alternativ)

 
 

modulare: vezi mai jos Modularea curentilor

6

.

1

.

1

1

P u l s

a

t i

i

c o m b i n a t e

 
 
   
 
 

tip: asimetric pulsatie: 0.2 pana la 1 000 ms

 

pauza: 0.5 pana

la

10

000 ms

(in

functie de durata

pulsatiei) frecventa: 0.1 pana la 550 Hz modulare: vezi mai jos Modularea curentilor

 

6

.

1

.

1

2

P u l s

a

t i

i

p e n t r u s t i m u l a r e

s t i m u l a r e

 
 

( p e n t r u

i n

f u n c t i e

 

d e

e l e c t r o d i a g n o s t i c )

 
   
   
 
 

tipuri: rectangular, triunghiular (monofazic) pulsatie: 0.1 pana la 1 000 ms pauza: 0.5 pana la 10 s selectarea generarii semnalului sonor: nu (beep in functie de durata pulsatiei)

 

6

.

1

.

1

3

P u l s a

t i

i

i n t r e r u p t e

 
3 P u l s a t i i i n t r e r u

tipuri: rectangular, triunghiular (monofazic, simetric, alternativ) frecventa intreruperii: 8 000 Hz, factor de sarcina 95 % pulsatie: 1 pana la 30 ms pauza: 1 pana la 60 ms (monofazic) 1 pana la 30 ms (simetric, alternativ) frecventa: 11.1 pana la 500 Hz (monofazic) 11.1 pana la 333 Hz (simetric)

8.3 pana la 250 Hz (alternativ)

modulare: vezi mai jos Modularea curentilor

pagina 23 din 29

E L E C T R O T E R A P I E

G H I D

D E

U T I L I Z A R E

6

.

1

.

1

4

T r ä b e r t ,

U l t r a - R e i z

2 - 5

 
   
 
 

tip: monofazic pulsatie: 2 ms pauza: 5 ms frecventa: 143 Hz modulare: vezi mai jos Modularea curentilor

6

.

1

.

1

5

L e d u c

 
   
 
 

tip: monofazic pulsatie: 1 ms pauza: 9 ms frecventa: 100 Hz modulare: vezi mai jos Modularea curentilor

6

.

1

.

1

6

F a r a d i c ,

N e o f a r a d i c

 
 
 
 
 

tipuri: monofazic rectangular (faradic), monofazic triunghiular (neofaradic) pulsatie: 2 ms pauza: 20 ms frecventa: 45.5 Hz modulare: vezi mai jos Modularea curentilor

6

.

1

.

1

7

U n d e

H

curentilor 6 . 1 . 1 7 U n d e H tip: simetric pulsatii: 2

tip: simetric pulsatii: 2 x 5.6 ms pauza: 0.22 pana la 10 000 ms frecventa: 0.1 pana la 87.7 Hz modulare: vezi mai jos Modularea curentilor

pagina 24 din 29

E L E C T R O T E R A P I E

G H I D

D E

U T I L I Z A R E

6

.

1

.

1

8

D i a d i n a m i c e

tipuri: DF, MF, CP, LP, RS, CP-ISO baza: 0 / 0.5 / 1 / 2 / 5 / 10 % frecventa de baza: 50 sau 60 Hz (curentii deriva de la aceste frecvente) intreruperea pulsatiei: 8 000 Hz, factor de sarcina 95 %

parametrii tipului DF*: pulsatii sinusoidale continue, cu frecventa de 100 Hz

DF

pulsatii sinusoidale continue, cu frecventa de 100 Hz DF parametrii tipului MF*: pulsatii sinusoidale continue, cu
pulsatii sinusoidale continue, cu frecventa de 100 Hz DF parametrii tipului MF*: pulsatii sinusoidale continue, cu

parametrii tipului MF*: pulsatii sinusoidale continue, cu frecventa de 50 Hz

MF

pulsatii sinusoidale continue, cu frecventa de 50 Hz MF parametrii tipului CP*: alternanta DF si MF:
pulsatii sinusoidale continue, cu frecventa de 50 Hz MF parametrii tipului CP*: alternanta DF si MF:

parametrii tipului CP*: alternanta DF si MF: 1 secunda DF, 1 secunda MF

CP

CP*: alternanta DF si MF: 1 secunda DF, 1 secunda MF CP parametrii tipului LP*: alternanta
CP*: alternanta DF si MF: 1 secunda DF, 1 secunda MF CP parametrii tipului LP*: alternanta

parametrii tipului LP*: alternanta DF modulate (10 secunde) si MF (6 secunde)

LP

alternanta DF modulate (10 secunde) si MF (6 secunde) LP parametrii tipului RS*: alternanta MF si
alternanta DF modulate (10 secunde) si MF (6 secunde) LP parametrii tipului RS*: alternanta MF si

parametrii tipului RS*: alternanta MF si pauza: 1 secunda MF, 1 secunda pauza

RS

alternanta MF si pauza: 1 secunda MF, 1 secunda pauza RS parametrii tipului CP-ISO*: alternanta DF
alternanta MF si pauza: 1 secunda MF, 1 secunda pauza RS parametrii tipului CP-ISO*: alternanta DF

parametrii tipului CP-ISO*: alternanta DF si MF cu amplitudinea 80 % din DF:

CP-

ISO

1 secunda DF, 1 secunda MF

amplitudinea 80 % din DF: CP- ISO 1 secunda DF, 1 secunda MF * parametrii sunt
amplitudinea 80 % din DF: CP- ISO 1 secunda DF, 1 secunda MF * parametrii sunt

* parametrii sunt definiti pentru frecventa de baza a pulsatiei de 50 Hz

6

.

1

.

1

9

C u r e n t

g a l v a n i c

( i o n t o f o r e

t i c

)

 
 
 

tipuri: continuu, intrerupt de 8 000 Hz cu factor de sarcina de 95 %

6

.

1

. 2

0

M i c r o c u r e n t i

 

tipuri: rectangular, triunghiular, exponential (monofazic, simetric, alternativ) si combinat pulsatie: 0.2 pana la 1 000 ms (rectangular, combinat)

1 pana la 1 000 ms (celelalte)

pauza: 0.1 pana la 10 000 ms (monofazic, simetric, combinat; depinde

de durata pulsatiei)

0.1 pana la 5 000 ms (alternativ; depinde de durata pulsatiei)

frecventa: 0.1 pana la 1 000 Hz (rectangular)

0.1

pana la 700 Hz (combinat)

0.1

pana la 900 Hz (celelalte tipuri, monofazic)

0.1

pana la 450 Hz (celelalte tipuri, simetric si alternativ)

modulare: vezi mai jos Modularea curentilor

nota: numai modul CC

pagina 25 din 29

E L E C T R O T E R A P I E

G H I D

D E

U T I L I Z A R E

 

6

.

1

. 2 1

S t i m

u l a

r i

s p a s t i c e

( d u p a

H u f s c h m i d t )

 
 
   
 
 

pulsatii: 0.1 pana la 25 ms intarzierea dintre canale: 10 pana la 3 000 ms frecventa: 0.15 pana la 50 Hz (in functie de durata setata a duratei pulsatiei si a intarzierii)

 
       
 
       
       
       
 
       
 

6

.

1

. 2

2

H i g h - v o l t a g e

t h e r a p y

( H V T )

( t e r a p i a

d e

i n a

l t a

t e n s i u n e )

 

tipuri: pulsatii cu un singur peak, cu doua peak-uri, cu trei peak-uri simetric, alternativ pulsatii: 20 s (pulsatii: cu un singur peak, simetrice, alternative)

 

30

s (pulsatii cu doua peak-uri)

 

40

s (pulsatii cu trei peak-uri)

 

frecventa: 0.1 pana la 500 Hz modulare: vezi mai jos Modularea curentilor

nota: numai pentru modul CV

 

6

. 2

M O D U L A R E A

C U R E N T I L O R

Tipuri: frecventa constanta frecventa intamplatoare tren de impulsuri curenti sinusoidali curenti trapezoidali curenti simetrici

Frecventa intamplatoare:

Tren de impulsuri:

standard ± 30 %

numar de trenuri dintr-o pulsatie: 3 pana la

10

frecventa trenurilor: 0.1 pana la 100 Hz (depinde de frecventa si durata pulsatiilor)

Curenti sinusoidali:

durata pulsatiei : 0.15 pana la 35 s durata pauzei : 0.02 pana la 70 s

Curenti trapezoidali:

crestere, scadere: 1 pana la

35 s

timp de stimulare, pauza dintre pulsatii: 1 pana la

Curenti simetrici:

35 s

timp de derulare: 1 pana la

35 s

contur: 1 pana la 99 %

pagina 26 din 29

E L E C T R O T E R A P I E

G H I D

D E

U T I L I Z A R E

6

. 3

D E R U L A R E A

F R E C V E N T E I

( I N T E R F E R E N T A )

 

tipuri: continuu, in salturi, simetric

 

Selectarea intamplatoare a frecventei la da/nu derulare:

Derulare continua:

cresterea si descresterea frecventei: 1 pana la 35 s platoul frecventei: 0 pana la 35 s

Derularea salturilor:

 

platoul frecventei: 1 pana la 35 s

 

Derulare simetrica:

 

timp de derulare: 1 pana la 35 s contur: 1 pana la 99 %

6

. 4

T R E P T E L E

D E

S E T A R E

A

P A R A M E T R I L O R

Treptele de setare a parametrilor curentilor*

 

0.10

pana la 0.30:

0.01

0.30

pana la 1.00:

0.05

1.00

pana la 3.00:

0.10

3.00

pana la 10.0:

0.5

10.0

pana la 30.0:

1.0

30.0

pana la 100:

5

100 pana la 300:

10

300 pana la 1 000:

50

1

000 pana la 3 000:

100

3

000 pana la 10 000:

500

* se aplica pentru toate setarile, cu exceptia frecventei de incarcare:

2

500 pana la 5 000:

100

5

000 pana la 10 000:

500

6 . 5

TENS:

V A L O R I L E

M A X I M E

10 µs pana la 160 µs 161 µs pana la 400 µs

A L E

I N T E N S I T A T I I

140 mA 140 mA (pentru limite aditionale vezi tabelul)

pulsatie : pauza

frecventa 0.1 – 400 Hz

frecventa peste 400 Hz

 

100 : 1

50

mA

80

mA

 

10 : 1

52

mA

83

mA

 

5

:

1

54

mA

87

mA

 

2

:

1

61

mA

97

mA

 

1

:

1

70

mA

113

mA

 

1

: 2

86

mA

138

mA

 

1

: 3

100

mA

140

mA

 

1

: 5

122

mA

140

mA

 

1

: 7

140

mA

140

mA

1 : 10

-

1 : 10 000

140

mA

140

mA

Interferenta de 2 poli:

140 mA

Interferenta de 4 poli: