Sunteți pe pagina 1din 75

ASI STENT BALNEOFI ZI OKI NETOTERAPIE I

RECUPERARE MEDICAL





Electroterapia
Suport de curs






Prof. Camelia Vartic
1

Electroterapia

Ramura fizioterapiei care se ocup cu studiul diferitelor forme de curent asupra organismului si
utilizarea lor n scop therapeutic.
Curentul galvanic este o deplasare de sarcin electric sau de-a lungului unui conductor-
conduct corp care trece curentul electric: continuu i alternativ.
Curentul continuu acel curent la care sarcinile electrice se deplaseaz n sens unic ( n
acelai sens). Pentru ca un curent electri s circule de la (+) la (-) i de la (-) la (+) CURENT
ALTERNATIV.
n electroterapie se folosesc aparate electromedicale care furnizeaz curent continuu numite
PANTOSTATE (fautostate).
Aparatele care produc curent galvanic sunt aparate care transfer curent galvanic n curent galvanic cu
impuls, n energie luminoas termic.
Orice aparat medical trebuie s conin nite elemente comune i anume:
o de la reea nu vine curent galvanic ci curent alternativ de 220 V tensiune [( intensitatea =>
amperi (A) ] care cu ajutorul aparatului se tranform in curent continuu; transformator.
o Cordon de alimentare care trebuie s aib mpmntare i este prevzut la captul dinspre
priz cu un techer iar la cellalt capt cu o muf care se introduce n aparat; este izolat la
exterior din material plastic sau pnz cauciucat.
o Pe aparat avem un ntreruptor general sau buton oprit/pornit prevzut cu un led care arat
prezena curentului n aparat.
o Aparat de msurat intensitatea (indicator) = miliampermetru, (mA miliamper)
o Poteniometru = creterea i descreterea intensitii. Curentul galvanic este un curent
continuu, constant. REPREZENTAREA GRAFIC ESTE O LINIE DREAPT.
o Comutatori pentru forme de curent adic schimbtor de polaritare care permite: inversarea
polaritii, scara de intensitate scara mare.
o Unele aparate sunt prevzute cu lmpi i semnalizare care indic prezena curentului n
aparat.
o Osciloscop reprezentarea grafic a curentului electric.
o Cablul de legatur sistem de legtur dintre aparat i pacient, la un capt prevzut cu
muf, iar la cellalt capt cu electrozi.




2

NORME DE PROTECIA MUNCII N SLILE DE
ELECTROTERAPIE
1) Slile de electroterapie trebuie s fie mari, spaioase, compoartimentate, illuminate natural,
dac nu, lmpi fluorescente sau neoane.
2) Duurile trebuie s fie acoperite cu gresie antiderapant de preferat acoperite cu material
electroizolant linoleum.
3) Pardoseala i nclmintea asistentului trebuie s fie uscate (NU UMEDE !)
4) Paturile din slile pentru bolnavi trebuie s fie din lemn, fr metal, fr arcuri metalice i
scunelele s fie din lemn.
5) Pereii trebuie s fie vruii, fie cu vopsea cu ulei de culoare deschis petru a liniti bolnavii.
6) Prizele le care se alimenteaz aparatul trebuie s fie cu mpmntare fixate la 1 -1,5m de
duumea.
7) Prelungitorul s aib maxim 2( dou ) aparate, pentru a nu fi suprancrcat sa fie aezat ceva
mai sus de duumea ferit de umezeal.
8) Canapelele s aib speteaz mobil pentru ca bolnavul s fie comod i relaxat.
9) Apartura medical s fie fixat pe bncut din lemn, de preferat cu ditan intre aparate; s fie
n bun de funcionare n timpul tratamentului. Se verific la nceputul turei dac sunt bune,
dac nu, se scoate din priz, se pune pe aparat un carton scris DEFECT i se anun eful
ierarhic superior -> nu avem voie s reparm noi aparatul! Dup ce l-a reparat, electronistul
trebuie s ne arate n fa c funcioneaz.
10) La tratamentul cu ultrasunet trebuie s folosim mnui de protecie din bumbac cu goluri
pentru a ptrunde aerul, ceea ce mpiedic undele ultrasonore s intre n mna asistentului.
11) n sala cu cureni de joas, medie i nalt frecven, numai un aparat , att avem voie s
instalm, ori n cazul in care se afl dou aparate, pereii trebuie s fie izolai n compartiment
separat pentru a nu transimte undele iradiante.
12) Aparatele de magnetodiaflux trebuie s fie isolate n ncperi cu perei despritori pentru ca
undele sa nu se ntreptrund. Dac exist mai multe parate de acest tip, paturile i aparatele
trebuie s fie la distante de 3m.
13) Aparatele de radiaii luminoase-ultraviolete: att asistentul ct i pacientul au ochelari de
protecie.
14) Slile de electroterapie trebuie s aib chiuvet cu ap rece i cald i material de curenie i
igien.





3

Cablul de legtur
Face legtura ntre aparat i pacient, la captul ctre aparat este prevazut cu o muf care se
nfileteaz n aparat iar la captul opus legtura cu pacientul se face prin intermediul
electrozilor;
Acest cablu este format din (li) srm liat, prevazut cu mpmntare, este izolat electri prin
cauciuc sau material plastic.
Plasticul s nu conin fisuri, s fie izolat i neted tot;
Lungimea cablului de legtur trebuie sa fie de 1,5m 2m care s ajung la orice regiune a
pacientului.

Electrozii
Sunt piese metalice de diferite forme i dimensiuni care fac legtura dintre aparat i paciet,
transmite curentul. Electrozii se impart n 3 (trei) categorii :
1. Flexibili
2. Semiflexibili
3. Rigizi

Electrozii flexibili :
o sunt confecionai din plumb laminat sau tras n linii;
o au o grosime de 0,3 0,5 mm, sunt flexibili pentru c se pot mula pe corp si pot reveni
la forma iniial foarte uor, se pot utilize pe orice regiune a corpului.
o Mrimea electrozilor difer n funcie de regiunea de tratat, 4 i 6 cm, 6-8

, 8-12

, 50

-> 800


o Forma electrodului poate fi diferit:
Dreptunghiular
Ptrat
Oval
Rotund
Punctiform.
Cei mai utilizai au forma dreptunghiular.
Electrozii semiflexibili:
o Sunt confecionati din aluminiu
o Sunt mai subiri dect electrozii flexibili, au o grosime de 02-05 mm
o Pot avea aceleai forme ca i cei flexibili
o Se numesc semiflexibili pentru c se muleaz uor pe corp dar revin mai greu la froma
iniial fiind mai rigizi;
o Sunt de dimensiuni diferite, n funcie de regiunea corpului.
4

Condiiile care trebuie s le ndeplineasc electrozii flexibili i
semiflexibili:

1) Electrodul s fie foarte ntins-neted, deoarece altfel concentreaz curentul n locul denivelat i
arde !!! Se ndreapt cu un rulou (suport) metalic nainte de utilizare;
2) Electrodul nu trenuie s prezinte fisuri, nndituri, iar capetele electrodului trebuie sa fie rotunjite;
3) La locul de fixare a cablului de legatur cu electrodul, s fie izolat foarte bine pentru c firul s
nu ating tegumentul
4) Electrodul nu se aplic direct pe tegument, ci prin ntermediul unui strat hidrofil.
Mai exist i electrozi cauciucai cu srm liat n interior iar la exterior cauciucai, la fel
mrimile difer, au capetele rotunjite, pod a i ei arsuri.
Electrozii rigizi:
o Sunt confecionai din cupru, speciali care sunt fixai pe nite mnere izolatoare, la
exterior nichelai sau cromai.
o MAI EXIST ELECTROZI PUNCTIFORMI cu mai multi electrozi punctiformi, un
electrod, metalic intr-un electrod de cauciuc-> poart numele de PLATURI(speciali).

Electrozi fixi:
o Electrozi fixi i mbrac pacientul, nglebai sub forma de ochelari, sub forma de
masc hemifaciali BERGONNIER, care se aplic pe fa n form de tvi renala
pentru tratarea nervului trigemen (dureri de msea) i tratarea nervului facial.
o Electrozi SCERBAK care se aplic cervical.
o Electrozi punctiformi, mici, rotunzi, de civa milimetri pn la 1 cm, care se aplic n
nevralgii se aplic pe nerv pentru stimurare sau analgezie.
Cablu de legtura (tipuri de circuite)

Pot fi cabluri simple formate dintr-un singur circuit(+),
adic {
() ( )
( ) ()


Exist aparate cu{


, dar exist situaii cnd avem aparate cu circuit
bifurcate i constau n aceea c avem 3 electrozi : unul pozitiv i doi negative. Aceste cabluri
bifurcate se folosesc pentru aplicatii simultane(n acelai timp) pe 2 regiuni diferite la acelai
bolnav. Adic (+) pe ceaf, (-) pe o mn i cealalt.


5

Fixarea electrozilor (n aplicaii pariale)

Electrozii se fixeaz cu ajutorul sculeilor de nisip care sunt confecionai dintr-un sculet din
pnz n care s-a introdus nisip fin ntr-o cantitate moderat care s nu produc presiune prea
mare asupra tegumentului. Acest scule este introdus intr-un alt scule de preferat de f sau
material impermeabil, se coase foarte bines nu permit ieirea nisipului.
Electrozii se mai pot fixa cu benzi elestice de cauciuc prevzut cu butoniere sau cu fee
elastic prinse cu scai.
O alt modalitate de fixare este prin aezarea pacientului direct pe compresa cu electrodul.
Electrozii nu se aplica direct pe tegument ci prin stratul hidrofil care poate fi confecionat din
material permeabil, de obicei tifon, cu pnz prevazut cu ochiuri, din frotil (material pluat)
sau material de flannel, mai poate fi folosit din material burette spongios n care se introduce
electrodul (cu diferite forme i dimensiuni). Cel mai des utilizm tifonul care se aeaz n
straturi de 6-8, se coase la capete n aa fel nct s nu joace tifonul, se aeaz compresa bine
ntins, umezit i bine ntins, la locul de tratat, de preferat 3 straturi la tegument si 1 deasupra
electrodului, pentru a nu-l arde pe pacient, apoi fixam cu scule de nisip.
Compresele trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:

S fie bine ntinse, s nu aib fisuri, bine umezite cu ap cldu i
stoarse n asa fel nct s nu preling apa din ele( n locul unde curge
apa se produce arsuri)
S nu aib nndituri, s nu fie mototolite, s fie cu 2-3 cm mai mari
decat electrodul ca s nu ating tegumentul.
Electrozii sunt fixai pe cablu, astfel:
Fie sunt lipii cositor i se nseamn, cel pozitiv ca s nu le ncurcm;
Fie cu ajutorul unor cleme sau banana care se ntroduc n borna
electrodului (mai modern)
Ce se face cu bureii, compresele dup utilizare?
1. Se spal cu ap cald, iar la sfritul zile de tratament compresele se spal i se fierb timp
de 30 min cu solutie dezinfectant sau cu detergent, dup care se cltesc foarte bine i se
usuc pn a dou zi.
2. Bureii se spal cu ap i spun dup fiecare pacient (nu se pot fierbe), din acest motiv se
folosete tifon gros de 2-3 cm. Pentru ferirrea de arsuri poate fi i mai gros stratul (dar nu
este material).

6

Indicaii generale de aplicare a procedurilor de
electroterapie

ELECTROTERAPIA - prin diversele sale forme de aplicaie este util n toate
tipurile de patologie:
Bolile reumatismale cronice inflamatorii sau degenerative :
{




Bolile reumatismale abarticulare:{


Bolile nervilor periferici:{


Leziuni de neuron motor central:{


Procedurile electrice adoptate sunt foarte utile ca terapie asociat n tratamentul
complicaiilor unor boli cornice ale aparatelor i sistemelor:

o Cardiovascular Tensiune Arterial
o Respirator insuficien {


, astm bronic
o Digestiv litiaze
o Urinar colite cornice, etc
n aceste condiii procedurile electrice sunt utile att n tratamentul de baz al acestor
suferine, ct i atunci cnd aceste suferine nsoesc alte afeciuni ale aparatului
locomotor indicate recuperrii fizical-kinetice.


7

I. Curenii de Joas Frecven 1 1000



Cureni cu impulsuri:
{

)
2).
3). (,
4) .
5).
6). (
7) . . ( )


II. Cureni de Medie Frecven: 1000

100.000

+ C. Interfereniali

III. Cureni de nalt frecven: > 300.000


(PRAGUL NERS)

1)
2) U.S. ( Ultra Sunet)
3) U.

( Unde Scurte) diatermia cu unde scurte


4) Diapuls




8

1. Curenii de Joas Frecven ( J.F.)

1. Acioneaz pe baza principiului EXCITAIEI SINCRONE (1 impuls = 1
stimul)
2. i manifest aciunea prin intermediul a 2 poli{
()
()


(+)ANALGEZIE:
Aproape toate formele de cureni de J.F. n proporii diferite dau ANALGEZIE,
acionnd pe:{
.



o TENS ( 0 200


o C. LEDUC
o C. TRABERT
o C. DAD-RS
o C. FARADIC i NEOFARADIC
(-)ELECTROSTIMULARE:
Se realizeaz cu cureni cu IMPULSURI.
Se adreseaz:
1. Musculaturii STRIATE:

a) NORMOINERVATE=cu C. RECTANGULARI= electrokinezie
b) {

cu {




2. Musculaturii NETEDE (visceral, apereilor vasculari)

3. Aciunea c. J.F. se exercit prin
b) EFECTE POLARE:{


c) EFECTE INTERPOLARE
9

Curentul GALVANIC
Curentul CONTINUU obinut din c. alternativ sinusoidal de 50

, de la reea.

Are aciune {

()
()



Efectele c. GALVANIC sunt dependente de:

a) INTENSITATEA c. GALVANIC (apreciat n funcie de senzaia
subiectiv a pacientului = FURNICTUR PLCUT
{
. 0,
. ()
. ()


b) SENSUL CURENTULUI: {




MODALITI DE APLICARE A C. GALVANIC:

A. GALVANIZAREA MOBIL cu electrod rulou = abandonat

B. GALVANIZAREA STABIL ( CONSTANT):

Cu electrozi plac n aplicaii:{



Bile galvanice:{
()
( )


Ionogalvanizarea: {


10

Curenii de J.F. cu IMPULSURI
C. FARADIC NEOFARADIC
C. TRABERT i LEDUC
C. EXPONENIALI
C. RECTANGULARI
C. DAD
Curenii EXCITOMOTORI
(+) ANALGEZIE :{
.
. .
.

(-) EXCITOMOTOR:

{

.
.

2 0

C. FARADIC:{

60


C.NEOFARADIC:{



C. TRABERT:{


C.EXPONENIALI: Electrostimularea musculaturii DENERVATE
C. RECTANGULARI= Testarea i tratarea SPASTICITII ( inhibiia
musuclaturii spasticstimularea musculaturii antagoniste corespunztoare)



11

CURENTUL DAD
MF=EXCITOMOTOR DF=ANALGEZIC
(50

) (10

)
ACOMODARE


Pentru evitarea acomodrii se utilizeaz:


PL ( Perioad Lung ){



PS ( Perioad Scurt )
{

( )




RS ( Ritmic Sincopat )()




12

Cmpuri magnetice de J.F. (MDF)

1) Forma continu de 50, 100, 50-100



2) Forma ntrerupt:

Ritmic:

50

(3) = pauz(3) 50

(3)
100

(3) = pauz (3) 100

(3)

Aritmic: de 50, 100 i 50-100

cte 6, pauzele fiind inegale,


succedndu-se aleator

Efecte:

Curent continuu{



Curent ntrerupt{








13

2. Curenii de medie frecven (MF)

1000 100.000


Efecte apolare
Acioneaz pe baza principiului SUMAIEI TEMPORARE

EFECTE:
a. EXCITOMOTORII
b. ANALGEZICE
c. TROFICE
d. VASODILATATORII
e. INFLUENEAZ SNV
Forme de MF:
A. MF. Pur: 5000

- d acomodare

B.
MF. De 4000

MF. De 5000

MF. De 0.000

forme de baz

C. M.F. de baz MODULATA
n PS
{

50 500 {

50 00
20 50


n PL EXCITOMOTOR
D. MF. SUPRAMODUAT ( PS-PL; PL-PS)
E. MF. REDRESAT apar EFECTE POLARE ( nedorite )
F. C. INTERFERENIALI
14

Modaliti de aplicare a curenilor de MF
1. C. de MF {


2. C. de MFINTERFERENIALI = ncruciarea endotisular a doi cureni de MF, ca
avantajele apolaritii M.F. i eficienele J.F. n profunzime cu character vibrator.
Exist:
1. Interferen staionar
2. Interferen nestaionar
3. Interferen cu frecven constant 0 100

(MANUAL)

Se aplic pe muschii striai sntoi
0 10

= EXCITOMOTORI
0 50


0 80 100

= ANALGEZIE

4. C. interfereniali cu frecven variabil ( modulat) = SPECTRU
{
0 0

( )
90 00


80 00



Modaliti de aplicare:
{


M.F.
{


0 0


2 35


80 00





15

3. Curenii de nalta Frecven

Peste 300.000

(pragul lui NERST)


Efect CALORIC
Forme de nalt Frecven ( IF) utilizate n practic:
US ( ultrasunetul)
U

( diatermia cu unde scurte)


Diapuls
US = utrasonoterapia
Totalitatea oscilaiilor longitudinal ale elementelor mediului
Amplitudinea oscilaiilor particulare mediului strbtut este dependent de
VALOAREA ENERGIEI ULTRASONICE
Aceste oscilaiiale particulelor mediului strbtut joac rol de MICROMASAJ
ENDOTISULAR
Frecvena util care asigur cea mai bun penetrabilitate, pn la 6 cm =
800


Este o procedura a crei eficacitate terapeutic depinde de INTENSITATE
(exprimat n W/

)
Coeficientul de absorbie a US de ctre diferitele organe este foarte diferit.
Miocardul are CEL MAI MARE COEFICIENT DE ABSORBIE = NU SE
APLICA PRECORDIAL !!!
La ntlnirea unui obstacol, US se reflect genernd apariia UNDELOR
REGRESIVE care dac sunt n cantitate mare i se adaug undelor directe se
sumeaz cu acestea ducnd la apariia unor unde de aplitudine mare = UNDE
STAIONARE cu efect distructiv.
La trecerea US printr-un mediu lichid se produce fisurarea bulelor de lichid =
EFECT DE CAVITAIE = duntor pentru organism; este o modalitate de
testare a funcionalitii capului de tratament.
Zona central a capului de tratament emite cea mai mare intensitate

16

EFECTELE US:
{

,



DEBITUL ULTRASONIC MAXIM ADMIS = 10 W/


(12 W/

) (intensitatea maxim)
Se calculeaz n funcie de dimensiunea capului de tratament

USc = diatermia cu unde scurte
TERMOTERAPIE DE NALT FRECVEN ce produce
INCLZIRE PROFUND.
Modaliti de aplicare
USc = n cmp CONDENSATOR = cu electrozi SCHILPACK
{
{



3 4

USc = n cmp SOLENOID
{









17

Curenii de Joas Frecven
(generaliti)
1. Domeniul de frecvena dup EDEL 1 1000


2. Se impun principiului EXCITAIEI SINCRONE = 1stimul = 1 excitaie
3. Curentii de J.F. acioneaz asupra structurilor excitabile prin intermediul impulsurilor => curentii
de J.F. sunt numii i cureni EXCITATORI. Efectul excitator al acestor cureni se manifest
asupra musculaturii denervate (total sau parial) tiut fiind faptul c musculatura normal
inervat se acomodeaz foarte repede.
4. Surse de cureni de J.F
a. C. galvanic (pat de curent cu impulsuri) frecven 0


b. C. de la reea curent alternativ sinusoidal cu o frecvena de 50


5. Aparatele care furnizeaza aceste forme de curent se numesc PANTOSTATE, iar cele utilizate n
practica curent sunt TUR RS10 i TUR RS12 (produse n RDG) ce produc toate formele de
curent de J.F. utilizate in electroterapie dup cum urmeaz

TUR RS10 TUR RS12
Curent galvanic Curent galvanic
Curent galvanic ca pat pentru impulsuri Curent galvanic ca baza pentru impulsuri
Curent faradic i neofaradic Curent faradic i neofaradic
Curent trabert Curent exponential si Trapez (tratarea spasticitatii
muscular mpreun cu TUR RS10)
Curent DAD Grupuri de impulsuri dreptunghiulare i
exponeniale cu durat constant
Curent exponential
C dreptanghiular (pentru testarea spasticitatii
muscular n asociere cu TUR RS12)


6. Curenii de J.F.(excitator, cu impulsuri) acioneaz prin intermediul impulsurilor.
Impuls = curent cu anumii parametric care acioneaz o anumit perioad de timp, fiind apoi
urmat de o pauz.
18

7. Pentru ca un stimul de J.F. s fie considerat IMPULS, trebuie s ndeplineasc anumite condiii
(parametrii caracteristici):
Durata impulsului
Durata pantei de cretere a intensitii
Durata pantei de descrestere a intensitatii
Frecventa de succesiune a impulsurilor
8. Variatia in timp a unuia dintre parametrii unui stimul, poarta denumirea de MODULATIE
Modulatia poate fi{




9. Exista si o variatie in timp a diferitilor parametric in acelasi timp SUPRAMODULATIE
10. Pentru a excita un stimul trebuie sa indeplinineasca pe langa parametrii lui specifici ( intensitate,
durata):
Intensitate reobazica intensitatea pragului (minima) a curentului ce determina o excitatie
intr-un timp nedefinit.
Timp util necesar timpul minim de trecere ( actiune) a unui curent de intensitate
reobazica pentru a produce o contractie muscular.
11. Electrostimularea (utilizand curent cu impulsuri) vizeaza:
Electrostimularea musculaturii striate:
{
normal inervate (cu curenti rectangulari ) gimnastica musculara electrokinezie
denervate (cu curenti triangulari )

Electrostimularea musculaturii netede: (viscerale, aperetilor vasculari)
Electrostimularea miocardului defibrilare
Electrostimularea muschilor aferenti electroterapia antalgica {



12. Paramterii aprecierii excitabilitatii neuro-musculare:
a. Reobaza intensitatea pragului la care apare o contractie minima
b. Cronaxia 2Rb ( dublul reobazei)= timpul util minim necesar pentru a produce o
excitatie minima. ( 0,1 0,6 ms)
c. Indicele de excitabilitate :



d. Bruschetea stimului - constanta HILL k=cronaxia x 1,44
e. Constanta de acomodare



2,5 6 cand
13. C de J.F. sunt utilizati n:
Electrodiagnostic
Electrostimularea:
o Musculaturii normal inervate (electrokinezie, kinezie)
o musculaturii(

) denervate
19

1. ELECTRODIAGNOSTIC
Presupune:
Dovedirea existentei unei leziuni de NMP (nerv motor periferic)
Determinarea nivelului lezional
Stabilirea timpului de leziune

2. ELECTROSTIMULARE:

REGULI GENERALE:
1. Bolnav relaxat psihic si motor
2. Camera in care se efectueaza electrosimularea va avea maxim de confort (sa nu existe nici un fel de
sursa care sa distraga atentia bolnavului)
3. I se va explica bolnavului in ce consta procedura, ce anume urmarim si ce anume va simti.
4. Pe tot parcursul procedurii de electrostimulare este necesara PARTICIPAREA si
COLABORAREA pacientului pentru a-i creea noi imagini kinestezice.
5. Pozitionarea membrului sau segmentului de tratat se va efectua de asemenea maniera incat sa fie
scos de sub incidenta fortelor gravitationale.
6. Inainte de electrostimulare se vor aplica procedure de incalzire ( bai ascendente de member, la
temperatura de 37-39 grade C pentru 5- 10 min cu scopul imbunatatirii circulatiei locale si cresterii
aportului de

; imbunatatirea metabolismului local, celular)



B. 1 ELECTROSTIMULAREA MUSCULATURII TOTAL DENERVATE
1) Se utilizeaza stimuli cu panta F. LINA(musculatura denervata si-a pierdut capacitatea de a se
acomoda)
2) Stimuli vor fi IZOLATI
3) Stimularea se face prin APLICARE DIRECTA PE FIBRELE MUSCULARE DENERVATE
4) Parametii stimulilor:
Panta foarte lina = durata de crestere a intensitatii sa fie cat mai mare
Durata de actiune a impulsului(

) variabila, intre 100 400 -800ms(in functie de


gradul leziunii)
Intensitatea stimulului se stabileste conform curbe


Durata pause dintre stimuli va fi de 3-5 ori mai mare decat durata de actiune a
impulsului (pentru a se evita instalarea oboselii musculare)
Numarul total de impulsuri/sedinta = 10-15
Numarul total de sedinte, variabil in functie de evolutie
Ritm: {

3
Metoda este costisitoare, de lunga durata
si monotona.
20

B2. ELECTROSTIMULAREA MUSCULATURII PARTIAL DENERVATE
(atrofii musculare de imobilizare)

Se mai numeste ELECTROKINEZIE SCHWELLSTROM
Intensitatea stimulilor se apreciaza dupa curba I/t
Se folosesc SUCCESIUNI PROGRESIVE DE IMPULSURI
Aplicarea electrodului active se face indirect, prin intermediul nervului motor periferic
Frecventa impulsului = 50


Durata unui impuls = 1 ms
IN ELECTROSIMULARE, ELECTRODUL ACTIV (-)
EFECTELE CURENTULUI DE JOASA FRECVENTA
-{






ANALGEZIE
{




Curentii faradici
Curentii neofaradici
Curentii rectangulari
Curentii DAD








21

CONTRAINDICAII RISCURI MSURI GENERALE DE
PRECAUIE N APLICAIILE CURENILOR DE JOAS
FRECVEN

NU trebuie aplicai pe regiunea precordial
Examinarea atent a tegumentului zonei de tratat, pentru decelarea unor escoriaii, plgi, leziuni
dermatologice, n scopul aplicrii unor msuri de protejare cu materiale gumate, muama
cauciucat, precum i a unor alergii cutanate la diferite substane.
Verificarea integritii i calitii electrozilor
Respectarea condiiilor de utilizare a materialului hidrofil de protecie
o grosimea corespunztoare a stratului;
o s depeasc marginile electrodului metalic;
o s fie bine netezit;
o s fie bine mbibat, uniform cu ap sau soluie medicamentoas.
n cazurile cu tegument sensibil sau cu leziuni superficiale intensitatea curentului va depi 0,1
mA/

de suprafa de electrod active, indifferent de tolerana individual relatat de


pacient.
Evitarea regiunilor n care sunt incorporate piese metalice de osteosintez, endoproteze (
chiar nemetalice cum este proteza total de old)
nainte de aplicarea unor ionogalvanizri transorbitare, trebuie s ne asigurm de absena
unor leziuni conjunctivale, de fund de ochi i a glaucomului.
Respectarea tuturor acestor precauiuni reduce accidentele posibile la la 0.000 de
aplicaii
o Se vor evita:
Strile hemoragice locale,
Trombozele venoase superficiale i profunde a regiunii abdominale
n timpul menstruaiei
Sarcin
o La aplicaiile de cureni excitomotori se evit zonele cu:
Edem localizat
Aderenele musculare
Zonele cu temperatur local sczut
Zonele cu pierderea sensibiliti termice
Leziunile localizate
Regiunile cu piese metalice intratisulare



22

FORME DE CURENT DE JOAS FRECVEN
(CURENT CU IMPULSURI)
ELEMENT COMUN = PERIOADA (T) = durata impulsului + durata pauzei
1. C. Neofaradic
Succesiune de impulsuri rectangular

= 1 ms
T = 20 ms
-----20 ms-----
Grupuri de impulsuri rectangular modulate n amplitudine. Fiecare impuls din
cadrum grupului pstreaz parametrii:

= 1 ms
T = 20 ms

Frecvena curetului neofaradic 50


Aciunea :{





2. C. Trabert
Impulsuri rectangulare
Parametrii:{




Actiune analgezie


23

3. C. Leduc
Impulsuri rectangulare



Parametrii:{




1 10ms 1
Aciunea : ANALGEZIE




4. C. DAD ( diadinamici)
Provin fie din:{

( )

Exist 5 forme de C. DAD:
o Monofazat fix = MF
o Difazat fix = DF
o Lung perioada = PL
o Scurt perioad = PS
o Ritm sincopat = RS
Caracteristici:
Panta de descretere este mai lent dect cea de cretere a intensitii (c. exponeniali)









24

JOASA FRECVEN
Frecvena 1000 Hz dup EDEL
Origini:
J.F.: {
. (. ) 0 {

50

Surse:{
0
2
care fuzioneaz
1. Curent galvanic
2. Curent galvanic ca baz pentru impulsuri
3. Curent neofaradic
4. Curent Trabert
5. Cureni DAD
6. Cureni exponeniali izolai i n succesiune de impulsuri.
7. Curent trapeizoidal izolat i in succesiune de impulsuri
8. Curent rectangular (dreptunghiular) pentru tratamentul musculaturii spastice
9. Grupuri de impulsuri
Curenii de J.F. acioneaz prin intermediul STIMULILOR electrici asupra structurilor excitabile
ale organismului (receptori) care joac rolul unor traductori biologici, solicitnd din partea
organismului rspunsuri difereniate, integrale, complexe.
Impuls = un curent sau o tensiune care exist un anumit timp, dup care urmeaz o pauz.
Efectele J.F. cu impulsuri depend de:
Intensitate
Frecven
Integritatea i paticularitatea stimulilor
Locul aplicrii
Durata stimulrii
Curentul de J.F. cu impulsuri are urmtorii parametrii
1. Perioad (T) intervalul de timp dup care se repet stimuli
2. Frecvena


3. Valoarea de vrf = intensitatea de vrf = Iv
4. Valoarea medie

25

Curentul cu impulsuri se caracterizeaz prin
Forma impulsului
Amplitudinea impulsului
Frecvena impulsului
Durata impulsului
Durata pauzei
Modulaia acestor parametrii
Din punct de vedere al formei, impulsurile pot fi:
1. Impuls rectangular (dreptunghiular) = C. Leduc
T()=s+p {




2. C. exponeniali panta de cretere() a intensitii este diferit de panta de descretere.
Durata stimulului = durata pantei de crestere () a I x durata pantei de descretere a I

3. C. triunghilar panta de cretere a I panta de descretere.

4. C. trapezoidal panta de cretere a I durata eficace a impulsului durata de scdere a I

Durata eficace a impulsului
5. C. trapezoidal cu frnturi exponeniale


26

6. C. diadinamici obinui din curent sinusoidal

( )
frecvena acestor
impulsuri

20



(+)(-)+(+)(-) = C. DAD
Toate aceste forme de impulsuri, indiferent de frecvena lor, se pot MODULA .
Prin MODULAIE se nelege progresul de variaii n timp a unuia dintre parametrii
impulsului:{

,



1. MODULAIA DE AMPLITUDINE (DE INTENSITATE)
SE CARACTERIZEAZ PRIN
Creterea i descreterea progresiv a intensitii stimulului impulsului
Durata i frecvena impulsurilor constant
Cu pause ntre impulsuri sau fr, efectul principal al acestei modulaii potenarea
analgeziei.
n cazul n care modulaia de amplitudine urmrete
O pant ascendent
Un platou
O pant descendent
Durata modulaiei 0,05 1
Durata pauzei dintre trenurile de impulsuri 3-5 sec
Ciclul dureaz 6 secunde.
Modulaii n SCHWELLSTROM

27

2. MODULAIA DE RITMICITATE ( FRECVEN)
Forma, intensitatea i durata stimulilor este constant
Variaz frecvena cu care se succed impulsurile (variaz durata pauzelor dintre
impulsuri) curent care nltur posibilitatea acomodrii.
3. Modulaia de durat
intensitatea amplitudinea, frecvena impulsurilor este constant
variaz durata fiecrui stimul ( prin reglaj de la aparatul care favorizeaz impulsuri);
posibilitate de cretere a duratei impulsului este diferit n funcie de aparatul utilizat.
Dup ce impulsurile au atins o anumit valoare de cretere a duratei, tot lent, progresiv
ncepe scderea duratei impulsurilor, ajungndu-se la durata iniial, apoi ncepe un nou
ciclu. => EFECT DECONTRACTURANT.

Fenomenul de SUPRAMODULAIE este posibilitatea de a suprapune 2 modulaii diferite.
Peste o modulaie de durat, se poate suprapune o modulaie de intensitate -> stimuli iniiali au
o durat i o amplitudine unic, urmai fiind de impulsuri cu durate i amplitudini din ce n ce
mai mari-> supramodulaia n SCHWELLSMNGEK cu efecte intens ANALGETICE.
Prin combinaia diferitelor forme de modulaii se pot obine diferite forme de curent cu
impulsuri cu impulsuri n funcie de scopul urmrit.
Curenii de J.F. cu impulsuri se mai numesc i EXCITOMOTORI, deoarece acioneaz asupra
structurilor biologice excitabile:{


Sunt forme de curnt utilizai n ELECTROSTIMULARE
1. Electrostimularea musculaturii striate:{

( )

2. Electrostimularea cu afereni terapie antalgic(c. Trabert, C. DAD)
3. Electrostimularea musculaturii netede pentru:
Stimularea musulaturii striate cu inervaie integral vom utilize curent cu PANT
BRUSC DE CRETERE A INTENSITII ( C. sinosoidali, C. alternative, C.
rectangulari, C. faradic)
Stimularea musculaturii denervate i a celei netede > EXCITAIE SELECTIV.
Pentru a excita ns musculatura denervat este necesar s stabilimsediul leziunii, lucrul
care se realizeaz prin electrodiagnostic.

28

Electrodiagnosticul leziunii neuro-musculare se poate face:
1. Classic = cu ajutorul {
.
.
prin testarea pe punctul motor.
2. Prin curbele

cu ajutorul curentului rectangular i triunghiular, stabilindu-se pentru


fiecare form de curent cronaxia i coeficientul de acomodare
3. Electromiografia ( E.M.G.)
Dup ce s-a stabilit locul leziunii i gradul de gravitate se ncepe electrostimularea, innd cont de
civa factori ce influeneaz contracia n
a. Temperatur t (sczut) determin o (cretere) a duratei de contracie.
NU SE VOR APLICA ELECTROZII RECI
b. Intensitatea impulsului poate avea 3 plaje:
a. Subliminar
b. Inframaximal
c. Supramaximal
O anumit I a impulsului determin contracia muscular a unui anumit numr de fibre musculare.
Cu ct I impulsului, se RECRUTEAZ un numr mai mare de fibre musculare care se contract
=>SUMAIE SPAIAL
c. Intensitatea de contracie a musculaturii este dependent de frecvena(succesiunea)
impulsurilor.
Pentru aceast stimulare se constat c la primul stimul, muchiulrspunde cu o anumit
intensitate, la a II-a stimulare, rspunsul este mai mare, s.a.m.d. pn se atinge un maxim al
rspunsului. nregistrarea specific a fenomenului sugereaz o scar i poart denumirea de
fenomenul scrii BOWDITCH.
Dac impulsurile se succed cu o frecven mare ( 5-20sec), contraciile musculare
fuzioneaz > contracia muscular ce apare are o durata de 4-5 ori mai mare dect n cazul
stimulrii cu un singur impuls, deoarece apare fenomenul de SUMAIE SPAIAL (1 stimul
determin contracia anumitor fibre msculare, al doilea stimul, gsete aceste fibre n perioada
refractar, deci ele nu mai pot reaciona, aa c la al doilea stimul, reacioneaz fibrele din
imediata apropiere a primelor.
n cazul musculaturii denervate, nu se mai poate vorbi de SUMAIE SPAIAL, ci numai
de cea TEMPORAL. La stimuli rspund numai fibrele musculaturii neexcitate din zona afectat
sau sntoas, acomodndu-se.
d. Forma impulsului
Electrostimularea se reactiveaz cu curent CU PANT BRUSC pentru a evita acomodarea.
29

Cu pant lin la {


electrostimularea selectiv
Locul de aplicare al electrozilor:
a. {


(zona de proiecie tegumentar a locului unde se
ramific nervii n muchi). Exist hri cu punctele motorii
b.
Tipuri de cureni de J.F.
1. CURENTUL GALVANIC
Este un curent continuu si se obine din curent de la reea (curent alternativ sinusoidal cu
o frecven de 50Hz) prin redresare cu ajutorul pantostat -> curent reea.

n electricitate sensul curentului electric (fora cu care sunt deplasai electronii este de la
(-) la (+)
Deplasarea sarcinilor electrice se face prin intermediul unei fore electromotorii, numit
TENSIUNE (V) .
Sarcinile electrice mobilizate de tensiune sunt supuse aciunii rezistenei(R) generat de
conductor.
Intensitatea (I) curentului :


n funcie de direcia de curgere a particulelor ncrcate electric printr-un conductor, acetia sunt
mprii n
a. Conductori de gr I : (-) -> (+)
b. Conductor de gr II : {
() ()
() ()

Organismul uman = conductor de gradul II = este un bun conductor de electricitate.
Cele mai bune conductoare sunt
Sngele
Limfa
Glandele sudoripare
muchii
esutul osos
organele interne
30

n organismul uman sarcinile electrice sunt vehiculate de IONI.
ntr-un circuit electric, conducia este electronic, determin mecanismul de transformare a
conduciei electrolitice n CONDUCIE IONIC, (determinat de ionii pozitivi i negativi).
Dintre acetia numai o parte la care I = coefficient de activitate servete la transport > comand
ionic.
Capacitatea esuturilor de a permite trecerea curentului electric se numete
CONDUCTAN i ea reflect capacitatea diferit a astructurilor corpului uman de a fi mai mult
sau mai puin bune conductoare de electricitate. => corpul uman este un conductor de
electricitate, el fiind omogen, diferitele sale componente se vor comporta diferit .
Conductoare gr I -> foarte bune conductoare de electrcitate
{

()


Conductoare gr II -> bune conductoare
{



Conductoare gr III -> ru conductoare
{

( )

Conductor gr IV
{



La trecerea curentului printr-un conductor, acesta ntmpin o rezisten
R=

rezistivitatea ce depinde de natura conductorului


R=.

G=

.
= CONDUCTANA

REZISTIVITATEA diferitelor esuturi, structure i organe ale organismului este diferit
Cea mai mare rezistivitate:
o O are pielea, i ea se datoreaz esutului cornos al pielii
o esuturile bogate in aer ( esutul adipos, plmnii)
o Organe parenchimatoase - 400 -600 / cm
o Muchii - 300 / cm
o Mediile labiale - 85 130 / cm
31

Efectele fizico-chimice ale curentului continuu (galvanic)
1. Efectul caloric ( electrocalorie)
Q=UIE= R

= legea lui Joule


Cantitatea de cldur degajat la trecerea curentului electric printr-un conductor este n
funcie de
{




2. Efectul luminous
3. Efectul termoelectric
4. Electroliz subelectroliz
Curentul electric prin lichide micarea dirijat de purttorii de sarcini (); (- )(ioni)
Capacitatea lichidului de a facilita trecerea curentului electric
Conductibilitatea ionic, curentul electric primind denumirea de curent ionic
Apa distilat nu conine ioni( este dielectric) care s fie pui n micare de tensiunea
electric
Substanele care sunt in stare lichid conduc curentul electric se numesc
ELECTROLII.
Electroliza disocierea unor molecule de atomi i ncarcarea acestora cu sarcini
electrice -> IONI. Dirijarea ionilor ctre electrozi unde sunt neutralizai i revin la
stadiul de atomi sau radicali activi care se se depun pe electrod n funcie de
{


n=Kit natura electrolitului
Sub influena curentului electric, A() i C(-) se creaz un camp electric care dirijeaz ionii spre
electrodul de sens inver
Na Cl disociaz electrolitic
I. Na Cl


II. {

()

()

III. La nivelul electrozilor, ionii i pierd sarcinile
electrice i se transform n radicali active care se
combin cu

O
4Cl +2

O=4ClH+


HCl


Acumularea ionilor de

determin
schimbarea polaritii, cu acumulare de sarcini
positive, HIPERPOLARIZARE =>
HIPEREXCITABILITATE
Na +

O = NaOH +


NaOH


Acumularea sarcinilor negative determin
DEPOLARIZARE

32

ELECTROFOREZA deplasarea sub aciunea curentului electric a substanelor ncrcate
{
()
()

FR ASOCIAIE ELECTROLITIC ( substanele rmn intacte)

Efectele biologice
CORPUL OMENESC = CONDUCTORDE GRADUL II
La trecerea unui curent electric prin corp se produc:
1. Efecte polare = la nivelul electrozilor
2. Efecte interpolare = ntre electrozi

1. Efectele polare:

Apar la nivelul locului de contact dintre electrod tegument
Ele depend de:
o Calitile electrodului {

()
()

2. Calitile curentului{


3. Particularitile tegumentului rezistibilitatea cea mai mare
Efectele polare sunt cunoscute ca ELECTROTONUS {


Membrana celular este o membran polarizat, ncrcat() la exterior i (-) la interior=>
echilibrul ionic de membran > Szent GORG
[

][

][HP

]
[][

][

][

]
K
{


potenialul de membrande repaus = -90mV
33

Stimularea cu un curent continuu( alt excitant)a membrane => acumularea sarcinior(+)
la exteriorul celulei i tulburarea echilibrului de membran n sensul n care se produce o scdere
a potenialului de membran cu 5-20mV = potenial critic.
Continund stimularea, se acumuleaz i mai mult sarcinile , se produce o tensiune de
polarizare capabil s nving rezistena opus de membran ->

>

valorii numrtorului
[

][

][

]
[][

][

][

]

Corespunde unui potenial de aciune
valorii numrtorului formulei Szent GORG hipoexcitabilitate membranar
permeabilitii membranare pentru

>
.

-> Na C

-> Cl
Na+

NaOH 4Cl + 2

OHCl
NaOH Na+O

4Cl

+C


1. ANLECTROTONUS CATELECTROTONUS
HIPERPOLARIZARE DEPOLARIZARE
HIPOEXCITABILITATE HIPEREXCITABILITATE
Hiperpolarizarea blocheaz receptorii algogeni
Anelectrotonusul = Analgezic
2. NaOH, HCl produc leziuni > necesitatea utilizrii soluiilor de protecie
3. Acumularea de N

; C

la anod conductanei de 5 ori


Efectul nedorit -> care se anuleaz prin utilizarea solutiilor de protecie
4. Umezirea, nclzirea pielii, rezistivitatea pielii prin conductanei stratului carnos.
5. Modificri de PH la poli:
{



Se impune {



A : K
ANELECTROTONUS - CATELECTROTONUS
HIPERPOLARIZARE - HIPEREXCITABILITATE
HIPOEXCITABILITATE - STIMULANT
ANALGEZIC
34

ntre A i K exist o zon n care excitabilitatea nu este modificat; limita dintre A i K se poate
modifica n funcie de I (intensitatea) curentului (I, regiunea indiferent se aproprie de K)

2. Efectele interpolare
1) Efectele vasomotorii (efecte vasoculotrope) prin aciunea curentului galvanic asupra
fibrelor nervoase motorii:
Vasoconstricie iniial de scurt durat
Vasodilataie hiperemie activ {


Mai evident (-)

I. REZISTIVITII PIELII I A ESUTURILOR PROFUNDE
Rezistivitii permite efectul de profunzime
II. POLARIZAREA I DEPOLARIZAREA TISULAR
Trecerea curentului electric determin n esuturi apariia unei TENSIUNI DE POLARIZARE
(antitensiune) aceeai pe taot distant ntre electrozi
rezistivitatea esuturilor = cu ct rezitivitatea(scade),(crete) curentul polarizat
lungimea cii de parcurs: calea lung-> tensiunea polarizrii
tensiunea de polarizare se comport bifazic
rapid pn ajunge la un echilibru(platou) in 30 40
brusc (la ntreruperea curentului) = platou =
DEPOLARIZARE(mai lent ca polarizarea)



III. EFECTELE FIZIOLOGICE TERAPEUTICE

HIPEREMIA :
Rezultatul polarizrii depolarizrii
Mai evident la nivelul musculaturii
debitul circulator muscular
ntrerupt
35

REZORBTIV:
debitul circulator -> proceselor metabolice locale
difuziunea tisular ( se preiau substanele nocive). Este utilizat n
afeciunile:
Circulatorii
Posttraumatice
Inflamatorii

ANALGETIC:
Prin efectul vasculotrop
pragului excitabilitii neuro-musculare
(+) ANELECTROTONUS
EXCITANT:
(-) CATELECTROTONUS

IV. EFECTELE CIRCULATORII ( VASCULOTROPE)
aplitudinea pulsului prin elasticitii i plasticitii vasculare
Elibereaz factorii vasomotorii, cu cleareance-ul tisular ( efect antitoxic)

V. EFECTE BIOTROFICE

permeabilitatea tisular ( tegumentar)
difuziunea intratisular

1) ACIUNE ANALGEZIC= (+) ANELECTROTONUS
2) ACIUNE EXCITANT = (-) CATELECTROTONUS
3) ACIUNE VASCULOTROP
4) ACIUNE BIOTROFIC
Durata :
30 pentru efecte de stimulare / biotrofic
20 pentru efecte de analgezie


36

Modaliti de aplicare ale curentului GALVANIC

A. GALVANIZAREA MOBIL cu electrozi rulou, mobil pe o anumit suprafa.
NU SE MAI FOLOSETE !!!

B. GALVANIZAREA STABIL ( CONSTANT )

1. Cu electrozi plci pentru galvanizare :{


2. Baia galvanic : {
( ; ; 4 )


3. Ionoforeza = introducerea unor principia medicamentoase active prin piele, cu ajutorul
curentului galvanic (curentul continuu)

CURENTUL GALVANIC ( SCHEMA GENERAL )
(+): analgetic, sedative = hipoexcitabilitate (ANELECTROTONUS)
(-): excitomotor = hiperexcitabilitate, hiperpolarizare a membrane (CATELECTROTONUS)
INTENSITATEA: curentului utilizat depinde de senzaia subiectiv a pacientului:
1) Sub prag = sub furnicatur = EFECT BIOTROFIC ( 0,1 mA)
2) La prag = furnictur= EFECT ANALGETIC
3) Senzaia de cldur = VASODILATAIE
EFECTE:
1. Polare: {
{


2. Biochimice: {
() ,
{



3. Legate de sensul curentului
()
()
aplicare transcerebro-medular= SEDARE ( simpaticolitic )
()
()
} excitant


37

INDICAIILE I CONTRAINDICAIILE GALVANOTERAPIEI
(GENERALITI)
Galvanizarea terapeutic cu toate formele sale constituie una din procedurile cele mai de
utilizate n ELECTROTERAPIE, avnd un cmp considerabil de aplicare
Multiplele sale efecte:
Analgetice
Sedative
Vasomotorii
Trofice
De stimulare a excitabilitii musculare
determin aceast frecvent i rspndit utilizare.
Un alt avantaj l reprezint posibilitatea aplicrii sale n orice stadiu de evoluie a bolii.
INDICAII
1. Afeciuni ale aparatului nervos:
Nevralgii i nevrite diverse:{





Pareze; paralizii: {




Afeciuni ale organelor de sim:{


Distonii neurocirculatorii
2. Afeciuni ale aparatului locomotor:
Reumatice:
{

, ,
. .
. .

Schele postraumatice
3. Afeciuni ale aparatului cardio-vascular:
Tulburri de circulaie periferic
Flebit
Tulburri vasomotorii
4. Afeciuni dermatologice
38

CONTRAINDICAII

Afeciunile care mpiedic aplicarea electrozilor pe tegument, precum:
Leziunile de diferite tipuri
Supuraiile
Manifestri alergice
Urticarie
Unele eczema
TBC cutanat
Neoplasme cutanate

BILE GALVANICE
Pentru suprafee limitate se folosete curentul galvanic sub form de :{
()

.
Pentru suprafee mare, ntinse sau pentru tot corpul se folosesc bile galvanice generale ( STANGER).
ntre tegument i curent exist un mediu mijlocitor =APA= (NU APAR ARSURI). Curentul
strbate apa 2/3 i numai 1/3 din curent ptrunde n corp.
Bile galvanice pot fi: {
,2,3,4

i fac parte din electroterapie i
hidroterapie.
BILE GALVANICE 4 CELULARE

Au fost introduse n terapie la sfritul secolului al XIX-lea de SCHNEE.
Pacientul st aezat pe un scaun sau taburet din lemn sau metalic, izolat electri de
postamentul pe care se afl instalat baia galvanic patru-celular.
Apa introdus n cele 4 vase(celule) trebuie s fie la temperatura corpului (35 grade C) sau mai
ridicat pn la 38 grade C, apa rece accentueaz senzaie neplcut dat de trecerea curentului, iar
n apa cald ( 37-38 grade C), putem a aplicam intensiti mai mare, mai bine tolerate.
Putem s facem aplicaii 4 celulare, tricelulare, bicelulare sau unicelulare. n cazurile de
aplicaii uni sau bicelulare putem s adaugm un electrod de plumb sau zinc pe o alt regiune
corporal ( lombar, lombo-sacrat, cervical).
Mrimea suprafeeleor de contact a tegumentului cu apa poate fi variat, prin cantitatea de
ap din vase. Dac dorim s avem un pol mai activ, reducem la minim cantitatea de ap din vana
membrului asupra cruia vrem s acionm.
Pentru aplica combinaii n diferite variante, n funcie de efectele urmrite i racordurile
(aparat-pacient) stabilite:
Membre superioare la acelai semn de polaritate i membre inferioare la semn contrar;
Membre de partea dreapt la acelai semn, membre stngi la semn contrar
3 membre la acelai semn i un membru la semn contrar
39

2 membre la acelai semn i un membru la un semn contrar
Un membru la polul pozitiv, alt membru la cel negative.
Direcia curentului, poate fi ascendent( pol pozitiv caudal, pol negativ cranial) sau
descendent, n funcie de scopul terapeutic urmrit.
nainte ca pacientul s introduc membrele n vane, se recomand ca personalul care execut
procedura s introduc minile n toate vanele pentru a controla senzaia la fiecare pol n parte
(pozitiv i negativ), bineneles, cu aparatul pus n funciune.
Apoi oprim curentul de la aparat i solicitm pacientului s intre n baie. Dup aezarea pe
scaun va introduce mai nti membrele inferioare astfel ca apa s ajung sub genunchi apoi
membrele superioare, apa ajungnd la jumtatea braului.
Se indic pacientului s stea linitit. Vom pune aparatul n funciune prin manevrarea
comutatorului general, dup ce am verificat o dat polaritatea corect a electrozilor dup prescripie.
Vom manevra lent comutatorul pentru intensitate, ajungnd la doza prescris de medic.

INDICAII:
n general, nevralgiile, artralgiile i mialgiile se trateaz cu intensitate la prag, cu polaritate
pozitiv.
Paraliziile flate cu intensitate peste prag, cu polaritate negativ
Tulburrile de circulaie din schemele de poliomelite i boala varicoas cu intensitate peste
prag
Tulburrile de sensibilitate cutanat ne vom ghida dup senzaia perceput de pacient i nu
vom introduce o intensitate prea mare, pentru a evita arsurile cutanate.
Durata edinelor se stabilete intre 10-30 minute n funcie de diagnosticul suferinelor tratate.
Ritmul edinelor: zilnic sau la 2 zile
1. Curentul descendent = {


} craniocaudal
Acioneaz aparatul sanguine din circulaia mica spre inim
Accelereaz fluxul venos din plmni i member superioare
Crete aportul sanguine arterial spre organele abdominale i membrele inferioare
Crete T.A.
2. Curentul ascendent = {


}
40

Acioneaz circulaia de ntoarcere venoas dinspre extremitile inferioare spre
abdomen i inim
Crete aportul de snge arterial spre plmn i membrele superioare
Intensific fluxul venos pulmonar.

BILE GALVANICE GENERALE (STANGER)
Au fost descrise de STEVE n anul 1866, introduce la ULM de meterul tbcar german
STANGER din REUTLINGEN i perfecionate n 1930 de finul acestuia, inginerul STANGER.
La nceput era confecionat din lemn; actualmente sunt construite din material plastic ca
izolant. Sunt prevzute cu 8 electrozi ( de grafit) fixate i conectai n pereii czii, 3 pe prile laterale
unul cranial, la nivelul regiunii cervico-cefalice i altul, caudal la nivelul plantelor.Exist i electrozi
mobile care pot fi plasai n cad dup necesitatea terapeutic, mai frecvent folosii pentru regiunea
lombar sau ntre membrele inferioare.
Sentul curentului poate fi dirijat n multiple variante ntre electrozi:
Descendent
Ascendent
Transversal
Diagonal
Intensitatea curentului aplicat este mai mare dect la baia 4 celular(1000-1200 mA), fiind
repartizat pe ntreaga suprafa corporal. S-a estimat c 2/3 din intensitatea curentului se scurge
pe lng corp (apa fiind bun conductor) i numai 1/3 din acesta trece prin corp.
La baia STANGER este foarte important s ne orientm dup senzaia de curent a pacientului,
aplicnd deci dozarea intensitii la nivelul pragului senzitiv, pn la senzaii de furnictur plcut i
de uoar caldur.
Hille a artat c un rol important l are capacitatea de conducere a mediului lichid din baie.
n apa distilat nu trece curent.
O cantitate mic de sruri prezent n baie, las s treac prin organism o doz mai redus de
curent, deoarece sunt puini ioni purttori de sarcini electrice ctre tegument.
Maximul concentraiei active este de 2g/l NaCl. La soluii mai concentrate, aciunea curentului
descrete rapid. Pentru o mai bun eficiena terapeutic a procedurii se pot aduga diferite
ingrediente farmaceutice sau extracte de plante.
41

Aciunea acestor bi se explic prin efectul:
a. Termomecanic al apei
b. Electric al curentului
c. Chimic produs de ingredientele adugate
Tehnica de lucru:
Se umple vana cu ap 36-37 grade C sau la 38grade C, dac dorim sa acionm cu intensiti
mai mari. Dup pregtirea bii, controlm prin introducerea minii n baia pregti, prezena
curentului electric apoi oprim aparatul i invitm pacientul s intre n cad.
Se acioneaz comutatorul general i se manevreaz lent pentru dozarea progresiv a
intensitii curentului dup prescripia medicului i senzaia subiectiv a pacientului ( n general la
nivelul a 400-600 mA)
Durata edinelor: 15-30 min;
Ritmul edinelor: 1 la 2-3 zile;
Seria de tratament: 6-12 edine
Se pot introduce n baie i substane aromatizate ( esene de brad, etc ). Dup baie pacientul
trebuie s stea 20 la pat pentru a se efectua fenomenul de sudaie.
Vana se dezinfecteaz cu cloramin
ACCIDENTE POSIBILE:
Arsuri:{



Pacientul i pierde cunotiina, respiraia i pulsul scad, T.A. scade, NU poate colabora,
tegumentele devin violacee, uneori pupilele dilatate, dar se poate interveni RAPID pentru
salvarea pacientului prin:
o ndeprtarea de sursa de curent
o Resuscitarea cardio-respiratorie
o Se urmrete T.A., pulsul, respiraia
o Se va transporta pacientul la terapie de urgen
NU ARE VOIE S CONSUME ALCOOL ========= ARSURI PUTERNICE !!!!!


42

IONOFOREZA ( IONOGALVANIZRILE )
IONOFOREZA este procedeul prin care se introduce n organism diferite substane
medicamentoase cu ajutorul curentului electric, care le transport prin tegument i mucoase.
n literatura medical, se ntlnesc mai multe sinonime pentru denumirea acestui procedeu:
IONOTERAPIE
GALVANOIONOTERAPIE
IONOFOREZ
IONIZARE
IONOGALVANIZARE
Proncipiul ionizrii se bazeaz pe disocierea electrolitic a diverselor substane farmacologice
adugate polilor aplicai i transportarea anionilor (-) i cationilor (+) spre electrozii de semn contrar
ncrcturii lor electrice, prin respingerea lor de ctre electrozii de acelai semn i atragerea ctre poli
de semn contrar.
Substanele medicamentoase care se folosesc trebuie s aib o concentraie de 1-3% ( 1l = 10
fiole cu 10ml, 2% = 20 fiole). Substanele medicamentoase se prepar n farmacii, de preferat, cu ap
distilat; se pstreaz n sticle de culoare nchis ferite de lumin i cldur.
Factorii care influeneaz ptrunderea n tegument i strbaterea esuturilor a ionilor din
substanele chimice farmaceutice prin metoda galvanizrii sunt:
a) Greutatea atomic
b) Cantitatea i concentraia ionilor n soluie
c) Puritatea soluiei utilizate
d) Intensitatea curentului
e) Mrimea electrozilor
f) Durata procedurii
a) Greutatea atomic = ionii grei emigreaz mai ncet, iar cei uori migreaz mai rapid.
b) Cantitatea i concentraia ionilor n soluie:
Cantitatea de substane medicamentoase introduse n organism prin ionizare au putut fi
calculate prin legea lui Faraday.
c) Puritatea soluiei utilizate: soluiile de protecie:{
( )


Soluia anodic va atrage ioni negativi mediul se va acidifia ceea ce va crea o cretere
a conductibilitii de 5 ori.
Soluia catodic (la electrodul negativ) va atrage ioni pozitivi mediul alcalin crete
conductibilitatea de 2 ori.
43

d) Intensitatea curentului = doza de curent prin creterea intensitii curentului, crete
cantitatea de ionii transferai ( anioni, cationic) pn la o anumit limit, dup care descrete,
printr-un fenomen de frnare.
Intensitate mare -> determin penetraie mai mare de ioni
Creterea intensitii este limitat de rezistena tegumentului.
e) Mrimea electrozilor: se recomand aplicarea electrozilor mici, actiuni, iar soluia trebuie
preparata cu ap distilat, pentru a se evita prezena altor ioni parazitari ce se afl n apa din
conduct.
f) Durata procedurii = 10-20-30 minute
Creterea i descretere lent: apar{

. Cu ct substana este mai diluat, cu att


dispersia se face mai uor.


Particularitile terapeutice de aciune ale ionogalvanizrilor

Au efect local demonstrate i recunoscut
Au efect de depozit realizat de acumularea substanelor farmaceutice
Au efect de ptrundere pn la stratul cutanat profund
Dozarea precis a substanelor medicamentoase

Inconvenientele ionogalvanizrilor:
Viteza de migrare a ionilor este diferit
Cantitatea substanelor care ptrund este necontrolabil
Penetraii superficiale

Substane folosite la ionogalvanizri
La anod(+) :{
(, , , , , . ,
, , ,

La catod(-) :{
,
, ,


Cele mai utilizate substane: novocaina; CaCl; sulfat de Mg; iodura de potasiu.
44

Tehnica de aplicare:
Prescripia terapeutic trebuie s cuprind datele privind soluia medicamentoas utilizat:
Denumirea
Concentraia
Polaritatea electrodului la care trebuie s fie aplicat
Concentraia soluiilor trebuie s fie mai mic, innd cseama c disociaia electric este cu att
mai puternic cu ct soluia este mai diluat.
Se vor folosi electrozi metalici, de obicei de 0,5 mm grosime, rezisteni electrochimic i cu
colurile rotunjite. Ei sunt nvelii ntr-un strat hidrofil, mai gros de cca 5mm. Acest strat se mbib cu
cele 20-30ml de soluie de substana activ.
n cazul folosirii unguentelor medicamentoase, acestea se aplic n strat subire pe tegument,
iar deasupra se aeaz straturile hidrofile umezite cu ap distilat. Substanele medicamentoase din
soluiile aplicate sunt alese n funcie de afeciunea tratat:
Ca = ca sedativ n nevroze, migrene, spasmofilie
Mg = HTA, tulburri vasculare cerebrale.

Ionizrile transorbitocerebrale

=>transcerebral => transorbitare => traverseaz creierul i mduva spinrii.

Aplicaia se face transversal frunte cap.
Intensitatea este foarte mic: 0,6 - 2 mA.
Se supravegheaz pacientul s nu i se dilate pupilele.
Apar:
o Fosfene
o Acufene
o Vertij
Durata edintei: 30 min
Intensitatea curentului este foarte REDUS !!!


45

Curentul Faradic
CURENTUL FARADIC se obtine din curentul continuu cu ajutorul unui inductor.
Reprezentarea sa grafica este o curba neregulata in care undele pozitive cu valori crescute
altereaza cu undele negative
Frecventa este variabila,intre 5-150 Hz
Este un curent alternativ de inductie electromagnetica
Efecte:
1. EXCITOMOTORII- se aplica in pulsuri, n intesitatii mari si durata scurta
2. ANALGEZICE- FRECVENTA a impulsurilor: 60imp/sec
- Se utilizeaza pensula faradica legata la polul negativ(-)
- Sedinte de lunga durata(15-25min) zilnic sau la 2 zile
3. VASOMOTORII- vasoconstrictie=la faradizarea de scurta durata
- Vasodilatatie=la faradizarea de lunga durata
4. TROFIC- favorizeaza indepartarea substantelor catabolice din organism
-favorizeaza circulatia de intoarcere venoasa si limfatica=>efecte favorabile in
reazorbtia edemelor periferice de staza.
5. REVULSIV-utilizat in reflezoterapia la distanta
-se utilizeaza:-electorul elipsoidal
-pensula metalica (aplicat pe piele cu vaselina)
INDICATII:
1) Nevralgii ale aparatului locomotor=>electrogimnastica musculara: 5-20seccrestere
progresiva a duratei de tratament
2) Pareze
3) Paralizii flasce
4) Parenstezii ale extremitatilor
5) Entorse si contuzii difuze
6) Tulburari circulatorii
CONTRAINDICATII:
1) Paralizia spastica
2) Contractii musculare de orice fel
3) Tulburarile de sensibilitate
4) Trombofeblite
5) Inflamatii acute
6) Poliartrite
46

Inconveniene:
Imposibilitatea dozarii intensitatii
Neregularitatea impulsurilor
Electrozii utilizati pot fi:
Stabili:-flexibili
-din plumb (aplicarea lor necesita strat hidrofil)
Mobili:-pensula din fibre moi metalice in forma de:- rulou lung de 5 cm,diametru de 3 cm
-elipsoid,sfera alungita cu ax mare(7cm) sau
ax mic(4cm)

Tehnica de aplicare:
Curentul faradic se utilizeaza in majoritatea cazurilor pentru obtinerea TONIFIERII
MUSCULARE,actionand pe muschii relaxati.
Pacientul,culcat pe canapea in pozitia cea mai relaxata pentru musculatura sau grupele de
muschi pe care dorim sa le tonifiem
Electrodul indiferent (+) confectionat din Pb,cu suprafata de 2-4 cm patrati ,se inveleste intr-
un strat hidrofil imbibat cu apa,se aplica proximal fata de zona de tratament.
Electrodul activ (-) fix(stabil)
-mobil (se aplica EXACT pe placa motorie a muschiului de tratat)
Curentul faradic poate fi utilizat si ca bai faradice partiale sau totale(la fel ca baile galvanice)
Faradizarile cu electrodul de tip placuta:
Faradizari vasculo-simpatice=actioneaza asupra pachetului vasculo-simpatic si se aplica pe membrele
superioare si inferioare. Pentru aplicarea la membrele superioare pacientul trebuie sa stea in decubit
lateral ,se aplica unul dintre electrozi latero-cervical,iar celalalt la varful degetelor mainii la care se
face aplicatia.
La aplicatia de tip placuta,electordul (+) este mai mare iar cel negativ (-) este mai mic: ( + = infierent
iar - =activ)
NU are importanta cum asezam electrozii deoarece curentul alternativ circula de la un electrod la
celalalt si atunci se va activa circulatia iar pacientul va simti circulatia sangelui.
Pentru aplicarea la membrele inferioare pacientul va sa in decubit dorsal,un electrod se va aseza
inghinal(triunghiul lui Scarpa) iar celalalt la varful degetului membrului.
Intesitatea se creste lent, in colaborare cu pacientul incat sa simta vibraii usoare.
47

Se pot folosi: un electrod fix sau unul mobil.Faradizarea are denumirea formei electrodului
mobil(pensula,rulou,elipsoid).
Pensula= un manunchi de fibre elastice,metalice,sunt stranse la un capat ,fixat pe un suport metalic
sub forma de matura,izolat in partea dinspre executant
Elipsoid= forma unei sfere alungite,cu baza mare de 7 cm iar baza mica de 4 cm,neteda,fixata pe un
maner izolat,prevazuta cu un surub pentru prinderea cablului
Rulou= un cilindru metalic cu diametrul de 2-3 cm si lungimea de 5 cm, fixat pe un ax metalic care
permite rularea in jurul lui.
Curentul faradic produce o contractie a fibrelor musculare.
Curentul Neofaradic
A inlocuit treptat curentul faradic.
Este furnizat de TUR RS :10-12 cu o frecventa constanta de 50Hz
Durata impulsului: 1 minut
Durata pauzei: 19 ms
Intesitatea =20ma
Intesitatea curentului se poate regla cu precizie.
Caracteristicile curentului neofaradic:
1) NU se mai produc trecerile bruste de la valori pozitive la cele negative
2) Intesitatea poate fi reglata cu precizie
3) Frecventa este de 50 Hz ,durata impulsurilor de 1 minut,durata pauzei de 19ms
Principalele efecte:
1) Efectul analgezic
2) Efectul excitomotor
3) Efectul vasomotor(vasoconstructor la durata scurta,vasodilatator la durata lunga)
4) Efect trofic hrnete celula n profunzime
5) Efect rezorbtiv



48

Indicatii:
Afectiuni musculare ale aparatului locomotor
Afectiuni ale S.N. periferic
Contraindicatii:
Paralizia spastica
Orice spasme si contractii musculare
Atorfii musculare si degenerescenta
Atrofii musculare insotite de hipersensibilitate
Caracteristici: sunt impulsuri triunghiulare

Curentul Trabet

Este un curent de joasa frecventa cu urmatorii parametrii:
Frecventa este de 140Hz
Durata impulsului Di=2ms
Durata pauzei Dp=5ms
Este un curent dreptunghiular sub fora de impuls.
Efecte:
1. HIPERMERIANT
2. ANALGEZIV
Indicatii:
1. Radiculagii prin procese degenerative vertebrate(spondiloze, etc.)
2. Mialgii, miogeloze dureroase
3. P.S.H (periartrit scapulo-humeral)
4. S.A ( spondilita anchilopoetic)
5. Sindrom postraumatic


49

Tehnica:
Aplicatii bipolara stiind ca la J.F pozitivul(+) este analgezic iar negativul(-) electrostimuleaza
Electrozii de aceleasi dimensiuni variabili in functie de zona de tratament(3/4cm,4/8cm,8-
12cm)
Electrozii se invelesc in strat hidrofil gros
Aplicatii:-logitudinale(muschii aferenti coloanei si membrelor)
-transversala:-latero-lateral
-antero-posterior
Distanta minima dintre electrozi este de 3-4cm
Intesitatea se creste pana la senzatia de VIBRATIE SUPORTABILA. Daca se depaseste
aceasta senzatie apare contractura musculara, sub forma de crampe.
La sfarsitul tratamentului intesitatea curentului se scade foarte lent
Durata tratamentului este de 15-20 min
Sub catod(-) se constata efect hipermeriant intens(roseata)
Dupa prima sedinta ,efectul antialgic se mentine cateva ore.
Se aplica zilnic 6-8 zile
Daca dupa primele 3 zile NU se obtine rezultate favorabile NU MAI ARE SENS SA INSISTAM
CU ACEASTA FORMA DE TERAPIE
Contraindicatii:
1. Osteosinteza metalice
2. Afectiuni cardiace
3. HTA
4. Arterita obliteranta
5. Afectiuni dermatologice
6. Afectiuni inflamatorii-contagioase
7. TBC
8. Sarcina
9. Neoplasme





50

Curentii exponentiali
Sunt curenti de joasa frecventa cu impulsuri in care panta de crestere a intesitatii este diferita
de panta de descrestere.
Durata impulsului=durata pantei de crestere a intesitatii+durata pantei de descrestere a
intesitatii, variaza intre 60-600ms.
Panta dintre impulsurile exponentiale=5T
UTILIZATI IN STIMULAREA MUSCULATURII DENERVATE PARTIALE SAU
TOTALE(ELECTROSTIMULARE)
Electrostimularea se adreseaza:
A. Musculaturii striate/netede normoinervate cu:
-C.J.F. cu impulsuri de:-durata scurta
-frecveta de 30-40Hz(peste 40Hz apar reactii tetanice)
-durata impulsului: 0.1-5ms
-Formele de curent utilizati:-Curenti rectangulari(Trabert,Leduc)
-Curenti faradici si neofaradici
-Baile farado-galvanice
-DAD-RS
B. Electrostimularea musculaturii DENERVATE partiale sau totale(atrofii musculare)
Electrodiagnosticul denervarii, metoda:
1. Clasica=utilizeaza c.galvanic/c.faradic aplicati pe punctele motorii
2. Curbele=I/t =c.rectangulari si triunghiulari stabiliti pentru fiecare forma de
curent:CRONAXIA SI COEFICIENTUL DE ACOMODARE.
3. Electromiografia (EMG). Se precizeaza sediul si gravitatea leziunii.





51

Curentii dreptunghiulari
(rectangulari)
Sunt curenti folositi pentru TESTAREA SI TRATAREA SPASTICITATII musculare.
Spasticitatea musculara este secundara leziunilor de NMC(neuro motor central)
Utilizarea curentilor dreptunghiulari in spasticitatile musculare se face dupa metoda
HUFFSCHMIDT,folosind in cuplaj TUR RS10 + TUR RS12 printr-un cablu special.
- TUR RS12-Primul circuit este excitator
- TUR RS10-al II-lea circuit este excitatie
Pe: - TUR RS12:-di=0.1-0.5ms
-T=variabil 1-1.3s
-I =0-10mA
-TUR RS10:-se fixeaza TIMPUL DE INTARZIERE ,fata de timpul stimulului rectangular de pe tur
RS12. Di=0.1-1ms , I=0-90mA
Intesitatea curentului trebuie astfel aleasa incat sa produca o senzatie de CONTRACTIE
MUSCULARA PUTERNICA
Sedinta de tratament presupune pozitionarea succesiva,amplasarea electrozilor celor 2
circuite dinspre extremitatea proximala a membrelor superioare spre membrele inferioare de
partea hemiplegica
Circuitul 1 (apartinand TUR RS10) se aplica deasupra musculaturii antagoniste
Electrozii sunt mici,tip placa ,se aplica BIPOLAR deasupra PUNCTULUI DE EXCITATIE AL
MUSCHIULUI.
Se utilizeaza obligatriu strat hidrofil
Durata pentru o singura zona este de 10 minute.
In pozitionarea succesiva ,durata tratata NU VA DEPASI 40-50minute.
Aplicatii zilnice
Serii de 12-18 sedinte
SPASTICITATEA MEMBRULUI INFERIOR:
Circuitul I :-muschiul biceps femural(flexor)
-extensorii dorsali lungi
Circuitul II: (+) muschiul fesier mijlociu / (-) muschiul abductor al coapsei
52

Curentul TENS(SNET)
Stimulare nervoasa electrica transcutanata
Este o metoda de terapie netraumatizanta de combatere a starilor dureroase acute si cronice
de diverse cauze,utilizand curenti cu impulsuri dreptunghiulare de J.F. ce sunt furnizati de aparate
mici cu unul sau 2 canale de iesire prin intermediul unor electrozi aplicati pe tegumentul bolnavului.
Caracteristici:
Frecventa impulsurilor 15-500Hz(reglabila)
Durata impulsurilor 0.05-0.5ms
Electrozii-placa din:-metal cu strat hidrofil
-din cauciuc electroconductor
Tehnica de aplicare:
Pozitionarea adecvata a electrozilor cu amplasarea lor pe locul dureros sau in
vecinatatea lui. Polaritatea lor nu are importanta
Dozarea intesitatii trebuie aleasa in asa fel incat sa se inchida poarta pentru influxuri
dureroase. Pacientul va simti o senzatie de VIBRATIE sau FURNICATURA.
Alegerea frecventei se face prin tatonare
Durata impulsului trebuie sa fie reglabila si adoptata frecventei
Durata sedintei poate fi aleasa intre 20 minute si o ora.
Frecventa sedintelor in timp se stabileste de comun acord cu medicul specialist,in
concordanta cu afectiunea tratata.
Indicatii:
Sfera indicatiilor acestei metode electroterapeutice este larga si cuprinde stari dureroase
acute si cronice de diverse etiologii dupa cum urmeaza:
Durerile dupa anestezie
Afectiunile reumatice diverse
Starile dureroase postraumatice
Starile dureroase acute si cronice postoperatorii
Durerile din neoplasme
Afectiunile inflamatorii
Contraindicaii:
Purtatorii de stimulatoare cardiace
Sarcina-in primul trimestru
53

Zonele cu iritatii cutanate
Tulburarile de sensibilitate cutanata
Leziunile tegumentare
Hipersensibilitatea la curent
Avantajele acestei metode constau in gama larga a suferintelor dureroase ce poate fi
abordata. Se adreseaza starilor dureroase care nu raspund la alte metode terapeutice sau care se
costituie contraindicatii pentru alte terapii.
Este o metoda fiziologica,netraumatizanta ,usor de aplicat desi este doar un tratament
simptomatic.
Efecte secundare:
Foarte reduse
Iritatii cutanate aparute sub electrozi
Curenii diadinamici(diadinamoterapia)
Curentii diadinamici descrisi de Bernard si Edel sunt curenti EXCITOMOTORI cu efecte certe
ANALGEZICE si HIPEREMIANTE.
Au fost numiti curenti diadinamici deoarece:
Rezulta din doua forme de curent: -o forma de curent galanic de baza cu intesitatea de 2mA
-o componenta de curentii cu impulsuri
Si fiindca se aplica modulati in frecventa sub forma de perioade scurte,o perioada lunga sau
RS. Prin aceste modlari se evita acomodarea
Bernard a introdus in terapia cu diadinamici,inversarea polilor. Se lucreaza cu frecvente de 50
si 100Hz.
Efecte si mod de actiune
Principalele efecte:
HIPEREMIANTE
DINAMOGENE
ANALGEZICE
Acestea sunt determinate de:
Forma curentului DAD
Nivelul intesitatii
Modalitatea de aplicare
54

Ca si in alte forme de terapie prin impuls este necesar a se fixa intesitatea,durata de
aplicare,marimea polilor,intervalul dintre sedinte,numarul de sedinte pe zi si pe serii,intervalul dintre
serii,etc. Intesitatea curentului se regleaza progresiv ajungandu-se la senzatia de VIBRATII BINE
TOLERATE nedureroase ,deci pana la pragul dureros
Deoarece acomodarea se instaleaza repede,intesitatea sa mai creste in timpul tratamentului
sub pragul dureros.
Daca se urmareste obtinerea contractiior musculare,intesitatea se creste la pragul de
contractii,fara senzatia de crampa musculara.
Durata sedintei este relativ scurta pentru a evita acomodarea.
In general durata unei sedinte este de 3-5 minute.
O durata mai mare a sedintei nu aduce rezultate mai bune,ci dimpotriva,le diminueaza
Daca se fac aplicatii pe mai multe zone ca in sindromul radicular vertebral:
Pe primul punct se aplica 4 minute
Pe punctul al doilea se aplica 3 minute
Pe punctul al treilea se aplica 2 minute
Pe ultimul punct se aplica 1 minut
In aceste situatii se indica ca durata sedintei sa nu depaseasca 10-15 minute.
Se recomanda tratament cu inversarea polilor la jumatatea intervalului
Numarul de sedinte pe serii si intervalul dintre sedinte si serii:
In fazele acute sedintele se efectueaza zilnic. In leziunile recente posttraumatice- 2ori/zi
Efectul antialgic primar poate dura cateva ore. Dupa sedinta II-III, efectul antialgic poate sa se
permantizeze.
Dupa 4-6 sedinte nu mai apare nici un fel de ameliorare,ci dimpotriva poate aparea o reactie
negativa. Bernard recomanda ca dupa sedinta a 4-a sa se faca o pauza de 7 zile.
Formele de curenti DAD sunt:
MF=monofazat fix
DF=difazat fix
PS=perioada scurta
PL=perioada lunga
RS=ritm sincopat
55

MF=monofazat fix :
- este un curent excito-motor
- tonifica musculatura arterelor
- impulsul dureaza 20ms
- varfurile sunt constante
- produce o vibratie ce actioneaza ca un masaj electric profund
DF=difazat fix:
- este forma cea mai analgezica a DAD
- se utilizeaza ca procedura de introducere in aplicatiile cu scop analgezic
- indicat in hipertonia simpatica
- intesitatea pana la pradul durerii 1-2minute
PS=perioada scurta:
- consta in alteranta la interval de 1 secunda a MF cu DF
- are efect axcito-motor
- produce un masaj intern,profund
- activeaza circulatia
PL=perioada lunga:
- suprapunerea a doi curenti difazati intr-o forma speciala care are la baza DF iar la varf
DM(difazat modulat)
- efecte: analgezice,decontracturant,anticuagulativ
- se foloseste in afectiuni cronice dureroase persistente si pronuntate
Indicatii:
- tulburari trofice
- redori articulare
- nevralgii
- zona zoster
- procese periarticulare
Contraindicatii:
- stari spastice
- NU SE APLICA NICIODATA TRANSCARDIAC


56

RS=ritm sincopat:
- Are cel mai pronuntat efect excitomotor
- Realizeaza o adevarata gimnastica musculara
- Este o alternanta de MF la interval de 1 sec. Cu pauza de 1 sec.
- La intesitatii mari,da contracii musculare
- Se indica in atrofii de inactivitate
Efectele DAD:
Reduc rapid durerea
Tonifica musculatura(celulite)
Rezorbtiv al edemelor si exudatelor
Modalitati de aplicare:
1. Aplicatii pe punctele dureroase, se folosesc electrozi mici,iar electrodul activ este
negativ. Se va aseza electrodul(-) pe punctul dureros iar celalalt la 2-3 cm distanta.
2. Aplicatii transversale=la nivelul articulatiilor mari,cu electrozi mari,fixati antero-
posterior sau latero-lateral
3. Aplicatii longitudinale= de-a lungul unui nerv periferic sau vaselor. Electrodul mare se
fixeaza la emergenta pe nerv,iar celalalt pe traiectul lui,pe locul dureros.
4. Aplicatii paravertebrale=cu electrozii mijlocii. Electordul (-) se fixeaza pe locul dureros.
5. Aplicatii gangliotrope= la nivelul ganglionilor vegetativi. Electrodul (-) se fixeaza pe
ganglion iar cel (+) proximal
6. Aplicatii mioenergetice=pentru tonifieri musculare cu electrodul (-) fixat pe ganglion ia
cel (+) proximal sau distal pe traiectul muschiului afectat.
Tehnica de aplicare a DAD:
Scopul urmarit este cel care conditioneaza dimensiunile electrozilor,amplasarea si polaritatea
acestora.
Inversarea polaritatii electrozilor ramasi pe locul inital de amplasare se face in scop excitator
Intesitatea curentului se regleaza printr-o crestere progresiva la valoarea
dorita,corespunzatoare efectului urmarit(excitomotor sau analgezic)
Se va avea in vedere aparitia fenomenului de acomodare
Durata sedintei este de pana la 10 minute,in scop analgezic anjungand la 20-30 minute pentru
aplicatiile in scop hiperemiant,vasculotrop.
Ritmul sedintelor poate fi zilnic,10 sedinte pe cura.
Pacientul va simti senzatia de furnicaturi usoare si vibratii suportabile
Efectul calmant se realizeaza prin actiunea asupra simpaticului
In timpul tratamentului se poate creste intesitatea
57

Cele mai utilizate forme sunt: DF,PL=3 minute, PL-DF=6 minute
Indicatii:
1) Afectiunile aparatului locomotor:
status postraumatic(cu exceptia fracturilor
ligamentoase),contuzii,entorse,luxatii,intinderii musculare,redori articulare
boala reumatismala cronica degenerativa sau inflamatoare:artroze,artrite,mialgii
reumatism articular:PSH,tendinite etc.
2) Afectiunile neurologice:nevralgii cronice, AND
3) Tulburari circulatorii periferice
Acrocianuoza
Boala varicoasa
Arteriopatie periferica obliterant
4) Aplicatii segmentare pe zone neuroflexe in vederea modularii functionale a stomacului,a
colonului,colecistului,cailor respiratorii in astmul bronsic,migrene



Contraindicatii:
Rupturi ligamentare
Fracturi recente
Fractura de menisci









58

Curenii de Medie Frecven
(interfereniali)
Sunt curenialternativi sinusoidali cu frecvene cuprinse ntre 1.000

(sau 1

) i 100.000

( 100

).
1. Aciunile biologice ale curenilor de M.F.

Pn la frecvena de 1.000

, acetia acioneaz dup principiul EXCITAIEI SINCRONE (


la fel ca i curenii de joas frecven 1 stimul = 1 excitaie )
Peste frecvena de 1.000

, pentru a aprea o excitaie este nevoie de efectul de SUMAIE


TEMPORAR ( este necesar s treac o serie de perioade de curent alternativ pentru a se
declana o excitaie.)
Curentul de MF trebuie s depeasc un anumit PRAG DE INTENSITATE i un anumit
TIMP UTIL.
Excitarea este apolar sau ambipolar excitaia se poate produce la ambii poli.
Aplicarea este nedureroas chiar i la intensiti mari ale curentului, deoarece rezistena
cutanat este sczut la curenii de M.F.
Se pot obine contracii musculare puternice, fr durere ( curentul de M.F. este inofensiv fa
de muchiul cardiac).
Se pstreaz relaia dintre timpul de excitaii i intensitatea curentului aplicat

2. Efectele fiziologice ale curenilor de M.F.
Principalele efecte fiziologice ale curenilor de M.F. a cror interferen este modulat n J.F. sunt
urmatoarele:
a) EXCITOMOTOR = cu stimularea musculaturii striate scheletice, producnd
contracii musculare puternice, reversibile i bine tolerate, (frecvene mici)
= cu stimularea musculaturii netede hipotone ( frecvene medii)
b) ANALGEZIC = prin modificarea percepiei dureroase pe calea diminurii excitabilitii
dureroase
c) VASODILATATOR = la frecvene rapide
d) VASOMOTORIE = ( BIOTROFIC) = prin efect direct asupra musculaturii netede i
indirect pe calea gimnasticii musculare cu producere de contracii fiziologice
e) DECONTRACTURANT = relaxare=> stimulare asupra muchilor normal inervai, cele
medii au efect decontracturant i vasculotrofic iar frecvenele rapide au efect antialgic.

3. Indicaii
Afeciuni ale aparatului locomotor:
Stri post traumatice
Entorse, luxaii, hematoame, contuzii de pri moi
59

Sindron AND postfracturi
Reumatism cronic degenerativ articular i abarticular ( PSH; artroze; artrite cu diferite
localizri)
Suferine localizate la nivelul coloanei vertebrale ( spondiloze; scolioze; discopatii;
mialgii; neuropatii.)
Suferine de nervi periferici( neuropatii de tip nevralgie, nevrita)
Sechele post AVC ale membrelor
Afeciuni vasculare periferice:
Tulburrile circulaiei arteriale, nervoase sau limfatice cu sau fr asocierea unor
tulburri trofice precum: edeme, celulit, angiopatia diabetic)
Afeciuni ginecologice: anexite, metroanexite, dismenoree, etc
Afeciuni ale organelor interne:
Diskinezie biliar
Pancreatita cronic
Boala ulceroas
Gastrit
Distonii fucionale intestinale
4. Contraindicaii:

Afeciunile febrile de diferite etiologii
Neoplasmul
Procese inflamatorii purulente
Aplicaii precordiale la pacienii cu tulburri cardiace organice, funcionale i la purttorii de
pacemaker cardiac.
Cicluc i sarcina

5. Tehnici de aplicare: ( metodologia de aplicare)

I. SCOP DIAGNOSTIC = ELECTRODIAGNOSTIC cu M.F. => pentru evidenierea denervrii
musculare, evitndu-se efectuarea unui teste electromiografic. Curentul de M.F. acioneaz
numai asupra musculaturii NORMOINERVATE ( la muchii normal inervai)

II. SCOP TERAPEUTIC:
a. Aplicarea unui curent MF modulat
b. Aplicarea curentului interferenial

A. Aplicarea unui curent M.F. modulat=> presupune modularea amplitudinii curentului n ritm de
J.F. Cu ajutorul aparatului MIODIAFLUX se pot aplica urmatoarele forme de curent M.F. :
MFP= MF pur - 5000

- d acomodare
MFPR= MF pur redresat
60

MF modulat n PS
MF modulat n PS redresat
MF modulat in PL
MF modulat dubl( in PS modulat n PL)
Cele mai excitomotorii forme: 5.000

cu lungimea trenurilor modulate in PL peste 4 secunde


Cele mai analgetice forme: 10.000

-> Formele:
o MFP ( MF pur)
o MFPR ( MF pur redresat)
o MF modulat n PS
n practic, edina de terapie ncepe cu MFP ( MF pur) si MFPR ( MF Pur Redresat) timp de 5-10
min, cu scopul de a ameliora troficitatea structurilor musculare, dup care se trece la una din formele
modulate, n funcie de obiectivul urmarit.
B. Aplicarea curentului interferenial
Curenii interfereniali reprezint o NCRUCIARE ENDOTISULAR a 2 cureni de MF, cu
frecvene diferite ( de obicei, decalai cu 100

) ceea ce duce la efecte terapeutice prin UNDE


MODULATE N INTENSITATE.
ncruciarea endotisular a 2 cureni de MF are ca rezultant apariia unui curent de JF cu
avantajele MF i particularitile terapeutice ale JF, ca efect maxim n profunzime, fr ca bonavul s
aib senzaii cutanate dezagreabile sau efecte polare neplcute.
Unul dintre factorii care condiioneaz EFICACITATEA TERAPEUTIC a curentului
interferenial este NIVELUL DE VARIAIE A AMPLITUDINII SALE .
o Curenii de MF care se interfereaz au FRECVENE DE MAXIM
EXCITABILITATE NEURO-MOTORIE: la intensiti micise obin efecte ale
excitabilitii.
Cele dou forme de curent de MF sunt de fapt 2 stimuli vibratori de intensitate constant, care
la punctul lor de ntalnire vor da natere unei vibraii a crei intensitate este dat de diferena dintre
frecvenele celor dou forme de curent de MF.
o Dac diferena de unde ale celor 2 cureni de MF este mic=>interferen CVASI
STAIONAR
o Dac diferena de unde ale celor 2 cureni de MF este mare=> INTERFEREN
NESTAIONAR
n funcie de aciunea fiziolagic optim i de efectele urmrite, se aleg diferite tipuri de frecven
i anume:
1) Frecvene constante= aplicaie numit manual ( 0 100

)
2) Frecvene variabile i modulate ritmic= aplicaie numit spectru . ( 0-10

)
61

1) Prin modalitatea numit MANUAL, se obin efecte excitomotorii- la frecvene mici- sau cu
efect antalgic la frecvene rapide.
2) Prin modalitatea numit SPECTRU, se folosesc frecvene variabile( modulate ritmic), ale
curenilor de MF. Aceste modulaii prezint efecte excitomotorii (utile n hipotomiile de
inactivitate), efecte analgezice i efecte de activare a funciilor celulare, activare circulatorie.
Prin aplicaiile MANUAL i SPECTRU ale curentului de MF se urmrete: creterea pragului dureros,
efectul stimulant i imodularea sistemului neuro-vegetativ.

Modalitile de aplicare constau n:
INTERFERENA PLAN = cei 2 cureni realizai dau natere unui curent interferenial care variaz
numai in planuri paralele cu RENTA SPAIAL= se adaug n al treilea circuit;
Interferena dinamic:

o Electrozii utilizai:

Clasici:

Electrozi placa din : metal( plumb) / cauciuc metalizat
50, 100, 200


Invelii n textur sintetic, umezit
Se fixeaz cu benzi elastice
Speciali:

o Punctiformi: aezai n diagonal la distane de 7-8 unul de cellalt
(pentru regiuni mici)
o Pernu= aplicabili pe globii oculari
o Inelari= torace= se aplic 2 anterior i 2 posterior
o Mnu= electrozi palmari= concentreaz curentul n locul dureros
o Cu vacuum=( sau ventuze) se aplic n diagonal; sunt din cauciuc,
iar n interior se pune un burete spongios sau o compres.
Intensitatea curentului crete i scade progresiv prin manevrarea lent a
poteniometrului.
Senzaia bolnavului va fi de furnicatur puternic, suportabil.
n cazul electrokineziei, intensitatea curentului va crete pn la obinerea contraciilor
muscularedorite.
Dac intensitatea suportat este mai mare, se PRELUNGETE durata procedurii.
62

Durata edinelor este de 15=20 min la aplicaiile cu electrozi plac i 10 minute la aplicaiile
cu electrozi-ventuz.
Numrul edinelor este variabil, ntre 8-12 edinte, n funcie de modul cum reacioneaz
pacientul; de afeciunea tratat i de rezultatele obinute.
Pot fi tratate cazuri n care s fie suficiente 6-8 edine i altele la care se ajunge la o serie de
14-16 edinte, dar se recomand intercalarea unei pauze de 14 zile.
Aplicaiile se pot face zilnic sau la 2 zile n funcie de caz i indicaii.

Modaliti de aplicare a curentului MF
1) NU SE APLIC LA CAP
2) Cervical: se



3) Aplicaii dorsale:
a. cervical mijlociu ( stg dr )
b. torace inferior ( stg dr )
4) Aplicaii lombare:
a. Dorsal
b. Sacrat
5) Aplicaii sacrate:
a. Lombar stg dr
b. Fesier stg dr

Poziia pacientului poate fi decubit dorsal sau decubit ventral ( se aeaz pe electrozi):







63

Pe MS ( membrul superior ) poziia poate fi de decubit{


Umr:{




Bra:{

cot

Cot:{



Antebra:{
cot


Pumn:{

(

)
Pe MI ( membrul inferior):
CF(coxofemurale){




Coaps:{



Genunchi:{



Gamb:{



Glezn:{
(

3 )











64

Campuri magnetice de joasa frecventa(magnetodiaflux)
Campul magnetic de J.F. apare ca urmare a trecerii unui curent de J.F. printr-o bobina.
Intesitatea campului magnetic estedependenta de DENSITATEA liniilor de camp magnetic.
Campul magnetic are acelasi caracteristici(parametrii) fizici ai curentului electric care l-au generat:
Daca curentul este alternativ=>campul magnetic este alternativ
Daca curentul este cu impulsuri=>campul magnetic este cu impulsuri
Unitatea de masura pentru campul magnetic este T(Tesla),cu notatia mT(militesla)Gaiuss/1
Gs=0.1mT
Campul magnetic trecand printr-un conductor genereaza un CMP ELECTRIC.
Pamantul este inconjurat de un CAMP MAGNETIC a carui intensitate medie este de 0.047mT si
care scade de la poli spre ecuator. Toate vietuitoarele sunt acomodate la valoarea acestui camp
magnetic.
Cel mai important PARAMETRU al CAMPULUI MAGNETIC este INTESITATEA acestuia.
In functie de valorile intesitatii ,campurile magnetice se clasifica in
Campuri magnetice de I(intesitate) mica (sub 10mT) cu efecte neglijabile asupra organismului.
Campuri magnetice puternice I=10-100mT ce determina modificari celulare.
Campuri magnetice foarte puternice cu I peste 100mT ce induce modificari ale codului genetic
si efecte MUTAGENE.
In terapie se utilizeaza CAMPURI MAGNETICE DE INTESITATE MICA.
Aparatul(de productie romaneasca) generator de CAMPURI MAGNETICE DE JOASA FRECVENTA CU
INTESITATE MICA=> MDF(Magnetodiaflux).
Mecanismul de actiune al campurilor magnetice:
Inca insuficient cunoscute.
Se considera ca actiunea campurilor magnetice se realizeaza prin intermediul substratului
PARAMAGNETIC SI DIAMAGNETIC.





65

Substratul PARAMAGNETIC:
o cu incarcare magnetica
o cu rol important in metabolismul energetic celular:
o O2,hidrogen atomic,radicalii liberi
Substratul DIAMAGNETIC:
o majoritatea substantelor organice
o ele tind sa se opuna corpului exterior
Prin actiunea campurilor magnetice asupra structurilor biologice se produce:
Modificari energetice la suprafata celulara
Modificarea echilibrului de membrana SZNET-GIJORGIJ
Activarea schimburilor la nivel membranar
Intesificarea proceselor enzimatice si a metabolismului celular:
-datorita cresterii de O2 in celula
- in tesuturile mai slab vascularizate se creeaza coditii favorabile cicatrizarii.
S-au demonstrat efecte favorabile ale campului magnetic asupra artrozelor si a circulatiei periferice.
Efectele campului magnetic se manifesta la nivel:
Celular
A sistemului vascular:-creste intesitatea contractiei
-modifica excitabilitatea neuro-musculara
SNV si SNC:-formele continue au efecte: sedative,simpaticolitice,trofotrope
-formele intrerupte au efecte:excitante,cresc tonusul simpaticului,ergotrope
In alegerea formei de camp magnetic este OBLIGATORIE cunoasterea TIPULUI CONSTITUTIONAL SI
REACTIVITATII NEURO-VEGETATIVE INDIVIDUALE.
De obicei forma aritmica(intrerupta) are o serie de fenomene neplacute cum ar fi:
Cefaleea
Tulburari de somn
Irascibilitate
Hipotensiune artostatica
Sensibilitatea crescuta la frig
Anestezii
Aceste fenomene apar dupa primele 3-6 sedinte si impun fie: schimbarea formei din aritmic in ritmic
sau chiar intreruperea procedurii.
In aplicarea campurilor magnetice se va tine cont de BIORITMUL pacientului.
66

Efectele campului magnetic de J.F. depind de:
1. Frecventa campului magnetic :1-5Hz->3000(5000)Hz
2. Bioritmul individului
3. Durata de aplicare a campului magnetic:
Aplicat sub 15 minute NU ARE NICI UN EFECT
In consolidarea fracturilor se practica aplicarea pana la 4 ore.
MAGNETODIAFLUX: ESTE UN APARAT ROMANESC ,generator de campuri magnetice de 3
tipuri distincte si anume:
1. Forma continua de 50-100-50 Hz
2. Forma intrerupta ritmica: 50Hz-3 sec=>3 sec pauza=>50Hz-3 sec,100Hz(3 sec
pauza)+100 Hz.
3. Forma continua ritmica 50-100-50Hz(6sec 50 Hz-6 sec 100Hz)intercalate cu pauze
inegale totul succedandu-se aleator
Indicatii:
Sechelele posttraumatice
1. Plagi,contuzii,hematoame musculare
2. Entorse,stari dupa rupturi musculotendionoase
3. Sechele postfracturi membre
4. Consolidarea fracturilor(S-a dovedit clinic,in urma multor cercetari,actiunea magnetodiafluxului
asupra consolidarii fracturilor,crescand cu 18% depunerea calciului in os si determinand
consolidarea fracturilor mai repede decat in mod obisnuit)
Afectiunile neuropsihice
1. nevroze si distonii neurovegetative.
2. afectiuni organice ale sistemului nervos(sindrom spastic-hemiplegii,Parkinson,
paraplegii,sindroame excitomotoare ;infirmitate motorie)
Afectiuni cardiovasculare
1. bolile vasculare periferice functionale ;sindrom Raynaud, acrocianoza.
2. bolile vasculare periferice organice : trombangeita obliteranta, ateroscleroza obliteranta si
arteriopatia
3. ateroscleroza cerebrala
4. hipertensiunea arteriala(scade TA)
Afectiunile respiratorii
1. astmul bronsic,
2. bronsita cronica astmatiforma,
3. traheobronsita spastica,
4. astmul nevrotic
Afectiunile digestive
1. ulcer gastroduodenal,
2. gastrite cronice
3. enterocolopatia cronica nespecifica,
67

4. sindrom de colon iritabil,
5. dischinezii biliare
Afectiuni endocrine
1. diabet zaharat in formele insulinoindependente
2. stadiul neurogen al hipertiroidiei.
Afectiuni ginecologice
1. dismenoreea functionala
2. tulburari menstruale functionale (hipermenoreea, menometroragia functionala, hipo sau
oligomenoreea),
3. metroanexite cronice nespecifice,
4. cervicite cronice nespecifice,
5. tulburarile de menopauza si perimenopauza.

Contraindicatii:
purtatori de pace-maker
bolile de sange(anemii)
stari hemoragice
bolile infectioase,stari febrile
tumori maligne
insuficienta hepatica
TBC pulmonara
Epilepsie
Sarcina
Electrozii se numesc BOBINE si se impart in:
-2 bobine circulare(una mica aplicata cervical,una mai mare aplicata lombar)
-2 bobine paralelipipedice,mai mici localizatoare
Au propietatea de a concentra curentul pe locul dureros
Observatii:
Undele magnetice circula ascendent si descendent
Pacientul sta cu mainile langa corp




68

Curentii de nalt frecven(generaliti)
1. Frecventa peste 300KHz(pragul lui Nerst)
2. Produc fenomene importante capacitive: strabat cu usurinta toate structurile.
3. Produc CALDURA in profunzime
4. La nivelul tesuturilor, produc ionizare electrolitica ,electroforeza,fenomene de polarizare.
5. Efecte biologice:
Modifica conductibilitatea neuro-musculara(la aplicarea J.F nu aparesenzatia de
furnicatura ,contractii musculare)
Incalzirea tisulara profunda(endotermie):
-temperatura tegumentelor ramane normala
-temperatura ramane crescuta in profunzime, 46-72 ore
-cel mai mult se incalesc tesuturile dense: oase,muschi.
Tesuturile bogat vascularizate se incalzesc mai putin datorita sangelui care transporta
caldura prin intreg organismul
Asupra SN=>SEDATIE
Asupra aparatului cadrio-vascular:
-produce vasodilatatie si hiperemie activa a tegumentelor
-efecte antispastice asupra musculaturii netede a vaselor(efect utilizat in
tulburarile circulatorii functionale angiospastice.)
Intensifica fagocitoza prin activarea circulatiei locale
Intensifica metabolismul local sistimuleaza procesele enzimatice
Stimuleaza astiogeneza(diapulsul)
Doze mici=anabolizante









69

Ultrasunetul(UUS)
Intelegem prin terapie cu ultrasunet,aplicarea in scop terapeutic a vibratiilor sonore cu o
frecventa ce depaseste cu mult pragul de excitabilitate a analizatorului auditiv. Daca undele(vibratiile)
sonore au o frecventa pana la 20.000(20KHz) de vibratii pe secunda,cele terapeutice sunt cuprinse
intre 500-800KHz (1 KHz=1000 perioade pe secunda).
Propietatile fizice:
Foloseste ca forma de curent cel de inalta frecventa= 800-3000KHz
Urechea umana percepe sunete cu o frecventa de 20.000 oscilatii/secunda.
Frecventa >20.000 nu o poate percepe urechea si aceasta se numeste ultrasunet/infrasunet.
Se propaga sub forma de unde sonore
UUS mai pot fi folosite la ecografii,stomatologie,aparate de aerosolo cu UUS cu frecventa de
800-1000KHz.
Aparate:-Souostat
-Misonic
-TUR RS 12
Mecanisme de producere:
Producerea de UUS se face pe cale mecanica,magnetica sau piezo-electrica.
Se realizeaza prin simpla lovire a unei lamele metalice
Propietatea de modificare a dimensiunilor unor metale prin magnetizare cu ajutorul
unui curent alternativ
Propietatea unor cristale de cuart taiate in anumite sectiuni de a se contracta si dilata
daca sunt supuse unor vibratii de potential electric.
Prin contractii si dilatatii se produc vibratii. Exista un cristal de cuart in interiorul
capului emitator.
Aparatul:
1. Sisteme de alimentare:-retea: priza,stecher,mufa
-de la retea vine curentul alternativ 220V si ajunge in aparat in care
exista un generator de curent de inalta frecventa
-intre aparat si traductor exista un cablu de legatura

2. Traductorul:
Are forma unui ciocan cu maner. Prezinta un maner izolator din ebonita sau material plastic
care protejeaza operatorul de undele ultrasunete.
70

Persoanele ce executa multe UUS trebuie sa poarte manusi de protectie din bumbac prevazute
cu pori prin care sa patrunda aerul.
Prin aer undele nu se propaga.
Capul propriu zis are forma de elipsoid cu o sectiune transversala pe diagonala dinspre
pacient. Are diamentrul de 3-10cm.
Undele ultrasonore se propaga pe regiunea de tratat sub forma de fascicul.
Tratamentul cu UUS este de profunzime. Se ajunge pana la 6cm->os.
Se folosesc intensitati gradate.
Pe suprafata traductorului UUS sunt distribuite inegal:
- In centru sunt mai dese
- Pe margine sunt mai rare
3. Tabloul de comanda:
Interupator general pronit-oprit.
Lampa de semnalizare
Schimbator pentru traducator
Ceas semnalizator
Aparat de masura: Wattmetru
Curentul alternativ prin convertizor se transforma in curent de inalta frecventa.
Unitatea de masura a UUS =Watt/cm2
1W/cm2=cantitatea de UUS emisa de traducator pe suprafata de 1 cm. Wattmetrul este
gradat de la 0.5W/cm2=>3W/cm2
Butoane pentru reglarea voltajului
Aplicatii cu voltaj:-mic=au rol benefic
-mare=au rol distructiv( fenomenul de cavitatie)
Normal se folosete un voltaj de 0.5-0.6
Aplicarea UUS:
1. Prin cuplaj direct=actiunea directa asupra tegumentelor
2. Prin cuplaj indirect=la distanta
1. Prin cuplaj direct=se realizeaza pe suprafete plane,netede,fara leziuni cutanate



71

Tehnica de aplicare:
Pe regiunea de tratat se unge cu unguent pentru a asigura aderenta pe segment si pentru
aluneacarea capului emitator. Unguentul impiedica reflectarea undelor ultrasonore sub actiunea
luminii.
Se trece apoi la manevrarea traductorului. Poate fi dinamica sau stationara.
Manevrarea se face lent cu viteza foarte mica apoi capul emitatorului se tine perpendicular pe
segment si se apasa dar se are grija sa se asigure contactul cu tegumentul.
Se evita proeminentele osoase,deoarece aici ce concentreza sunetul si apar dureri periostale.
Unguentul nu trebuie sa fie in strat gros dar nici prea subtire. Daca este prea gros izoleaza
patrunderea undelor.Trebuie sa fie la temperatura camerei. Daca este rece->vasoncostrictie, cald-
>vasodilatatie.
Unguentele sunt substante medicamentoase antireumatice:diclofenac,piroxicam etc.
Sonoforeza=cresterea permeabilitatii membrano-celulare si permite patrunderea substantelor
medicamentoase mai usor in tegument. Preferabil este dupa baie cand porii sunt deschisi.
Miscarea traductorului poate fi:
In linie=de-a lungul fibrei musculare
Circular=in jurul articulatiilor
Se pot folosi separat sau combinat. Mai rar se folosesc miscari spiralate sau sinusoidale.

2. Prin cuplaj indirect=se realizeaza prin intermediul apei(intre capul emitator si tegument exista
apa)

Tehnica:

Se introduce apa in cada(36-37 grade C)
Cada are peretii izolati electric cu dopuri din cauciuc
Pacientul intra in cada iar asistentul va plimba traducatorul la distanta de 2-3cm de
tegument.
Se folosesc manusi de cauciuc->sau se va fixa traductorul pe o tija.


72

UUS in apa se foloseste pentru suprafete neregulate:
Falange
Metacarpiene
Articulatia cotului
Regiuni cu ulceratii
Procee infectioase(furuncul)
UUS pot fi folosite in camp continuu sau in camp discontinuu(cu impulsuri)

Se aplica prin 2 metode:
a) Cinetica(dinamica)=plimbarea capului emitator pe tegument
b) Statica(stationara)=se actioneaza la distanta asupra ganglionilor
Se recomanda ca apa sa fie statuta ca sa nu apara bule de aer deoarece acestea impiedica
propagarea UUS .Bulele se indeparteaza cu mana sau o paleta.
UUS=transmiterea vibratiilor mecanice pendulare in tegument.
Voltajul:-mic=in afectiuni acute ,hipersensibilitate,in scop de refeacere a tesuturilor.
-mare=in afectiuni cronice,flegmoane,in scop distructic,peste 0.8W/cm2 pentru
cicatrici cheloide.
Efecte fizio-chimice:
Efectul termic(sau caloric)=o parte din energia ultrasonica se transofrma in
tegument in energie calorica.
Efectul mecanic=este reprezentat de vibratia produsa
Efect de cavitatie= consta in formarea de fisuri,rupturi,goluri de aer=sonoforeza
In lichidele in care exista si gaze dizolvate se produce fenomenul de pseudocavitatie.
Ca urmare a actiunii ultrasunetului,lichdeie se vor degazifica.
Efectul de difuziune=consta in cresterea permeabilitatii membranei
Efecte chimice=procese de oxidare,reducere,dipolarizare




73

Efecte fiziologice:
- ANALGEZIC
- ANTIINFLAMATOR
- DECONGESTIV
- MIORELAXANT
- HIPEREMIANT
- REZORBTIV
- VASCULOTROFIC
Indicatii:
- afeciuni posttraumatice:fracturi,entorse,luxatii,hematoame,algodistrofii posttraumatice.In
cazul fracturilor recente,ultrasunetele accelereaza consolidarea fracturilor si poate scurta
perioada de calusare(formare osoasa) cu 50%
- afeciuni reumatismale cronice cu procese adereniale (fibroze): poliartrita reumatoid stadiul
III IV, spondilartropatii seronegative stadiul III IV
- reumatism abarticular: miozite, miogeloze, periartrite, tendinite
- reumatism cronic degenerativ:artoze,spondiloze,cu efecte de ameliorare 95%.
- cicatrici cheloide, boala Dupuytren, boala Ledderhose,plagi atone,ulcere trofice
- algoneurodistrofia stadiul III in aplicare pe ganglionul stelat
- nevralgii i nevrite in aplicaii radiculare sau tronculare
- nevralgii si nevrite,sechele nevralgice,distrofie musculara progresiva,sindroame spastice si
hipertone de cauza piramidala si extrapiramidala(scleroza multipla,musc spastica din pareze
centrale,hemiplegii spastice,sd Parkinson)
- arteriopatii obliterante,angioneuropatii ,boala Raynaud
- fibrozite,dermatomiozite,sclerodermie,,dar cu rezultate inconstante.

Contraindicatii:
Modificari tegumentare,afectiuni cutanate diverse,tuburari de sensibilitate cutanata
Tulburari de coagulare sanguine,fragilitate capilara
Stari generale alterate
Tumorii in stadiile evolutive
Tuberculoza active
Stari febrile de cause necunoscute
Insuficienta cardio-respiratorie,coronariana
Tromblofebite ,tromboze, varice
Calcificarea progresiva a peretilor arteriali
Copii sub 18 ani, batrani peste 60 ani
Gravide
Osteoporoza acuta
In perioada ciclului menstrual
74

La aplicarea acestei terapii pacientul NU va simti nici o senzatie ci doar o usoara senzatie de
caldura. La terminarea tratamentului se va sterge regiunea tratata cu alcool.
Contraindicatii speciale:
Este contraindicate aplicarea ultraunetelor pe zonele corespunzatoare unor organe si tesuturi
precum:
Creierul
Maduva spinarii
Ficatul
Splina
Uterul gravid
Glandele sexuale
Plamanii
Cordul
Marile vase
Nu se vor face aplicatii pe cartilajele de crestere ale oaselor la copii si adolescent !!!