Sunteți pe pagina 1din 77

ELECTROTERAPIA CU CURENT ELECTRIC DE JOASA FRECVENTA (CU IMPULSURI)

DEFINITIE

Curentii de joasa frecv au val cuprinse:1-1000Hz


Curentul alternativ Curentii periodici /cu impulsuri

Fiecare impuls electric are capacitatea sa genereze un PA, daca are o I suficienta. C. cu imp. sunt caract de:

PROPRIETATI FIZICE

1. forma (generata de panta frontului ascendent si descendent), 2. durata impulsului, 3. amplitudine (intensitatea curentului), 4. frecv cu care se succed impulsurile, 5. durata pauzei Polul negativ = ACTIV : aplicatia pe n.motor ef
striomotor; n. senzitiv ef analgezic

C. de joasa frecventa cu rol terapeutic

Au diferite forme ale impulsului:


sinusoidal, rectangular, trapezoidal, triunghiular, exponential

Diferite frecvente Sunt modulati pe principalii parametri: ampl, frecv, durata impulsului, succesiunea de tipuri de impulsuri pt a se indeparta fenomenul de
acomodare

Cele mai folosite forme sunt:


1. C. rectangular de tip Leduc (durata impulsului 0,1-1sec, frecv = 1-160 Hz) 2. C. rectangular Trabert ( durata imp = 2 ms, durata pauza = 5 ms, frecv = 140 Hz) 3. C. rectangular, TENS (Transcutaneous Electrical Nerve Stimulation) 4. CDD (Bernard) frecv 50 si 100 Hz 5. C. cu imp triunghiulare: durata = 1-1,6ms; frecv = 100 Hz 6. C. exponential (Lapique): durata = 1,6 -60 ms; frecv = 80-100Hz

SCOPURI

1. Antialgic 2. De stimulare a contractiei musculare (excitomotor) 3. De inducere a unor modificari fizico - chimice

ELECTROSTIMULAREA

NEUROMUSCULARA

1. stimularea contractiei ms striate normal inervate: imobilizari prel, ms abd hipotona, incontinenta sfincteriana 2. stimul contr ms partial sau total denervate: c. progresivi Lapique: 100-1000 ms; 1-10 imp/sec; c. cu imp trapezoidale; c. triunghiulari cu frontul ascendent cu crestere progresiva; c. exponentiali (stimul selectiv ms denervata) 3. stimul contr ms spastice: pareze/paralizii spastice posttraum, cerebrale, medulare,scleroza in placi, b. Parkinson.

Obiectivele electrostimularii neuromusculare

Obiectivele electrostimularii

4. stimularea electrica functionala b. neurologici: hemiplegici, paraplegici 5. stimularea contr musculaturii netede: aplicarea de impulsuri exponentiale, impulsuri unice sau trenuri de impulsuri, cu durata mare, pauza mare, frecventa mica ( un impuls la 1 4 sec).

Aplicatiile electrostimularii
Vision restoration Epilepsy control Cochlear implant

Tremor control Cardiac pacing


Phrenic pacing

Control of reaching and grasping


Scoliosis control Muscles exercise Control of standing and walking Spasticity reduction

Bowel emptying

Bladder empting and control of incontinence

Wound healing

Pain suppression

ABC-ul contractiei musculare


Sistem nervos central
sistem nervos central (activare) motoneuron si axon motor (conducere) jonctiune neuromusculara (acetilcolina)

ABC-ul contractiei musculare


Sistem muscular membrana musculara (depolarizare) tubi transversi (pompa Na-K) reticul sarcoplasmatic (eliberarea Ca) proteine contractile (cuplarea excitatiecontractie) reticul sarcoplasmatic (recaptarea Ca)

ABC-ul contractiei musculare


Unitate motorie
motoneuron fibrele musculare inervate

Rata de inervatie = nr fibre musculare inervate de un motoneuron


Muschii cu motilitate fina si discriminativa au unitati motorii cu 10-100 fibre musculare pentru fiecare axon, iar muschii mari 600-1000 fibre musculare pe axon

ABC-ul contractiei musculare


Recrutare spatiala

Doua modalitati de recrutare a unitatilor motorii

Recrutare temporala

ABC-ul electrostimularii

Generatorul

Curentul electric Intensitate Frecventa Electrozii si pozitionarea lor

ABC-ul electrostimularii

Electrostimulatoare fixe vs portabile curent continuu vs curent cu impulsuri monofazic bifazic

ABC-ul electrostimularii
Curenti de joasa frecventa cu impulsuri (0-1000 cicli/secunda) au capacitatea de excitare asupra tesuturilor musculare si a fibrelor nervoase (efect excitomotor)

I
t T tp

I = amplitudinea impulsului t = durata impulsului tp = durata pauzei T = (t+tp) = durata intregii perioade

Forma impulsului determina forma curentului :

trapezoidal

triunghiular

exponential

ABC-ul electrostimularii

Intensitate si durata Frecventa

Legea lui Weiss : relatie aproximativa intre I si t a stimulilor care produc raspunsul minim IS = Ib + q/t
I mA

Reobaza = intensitatea necesara unui curent pentru a produce o contractie minima


Cronaxia = durata impulsului de curent dreptunghiular, cu amplitudine egala cu dublul reobazei, care produce o contractie minima

2R

Reobaza Cronaxia T ms

ABC-ul electrostimularii
Intensitate si durata Frecventa

Secusa

Tetanos imperfect (10 Hz) Contractie tetanica (50 Hz) Contractie tetanica (100 Hz)

Tipuri de electrozi
Electrozi de suprafata
Configuratie monopolara = mai multi electrozi activi amplasati in vecinatatea structurilor muschi-nerv care urmeaza a fi stimulate si un singur electrod comun la distanta de acestia pe traiectul nervos Configuratie bipolara = pentru fiecare canal de stimulare se utilizeaza cate doi electrozi plasati in vecinatatea structurilor care urmeaza a fi stimulate, circuitul inchizandu-se intre cei doi electrozi Pentru lojele musculare de dimensiuni mari (cvadriceps) se pot aplica mai multi electrozi, unul central-anod si ceilalti distal si proximal- catozi. Se obtine o stimulare secventiala a catozilor recrutare asincrona a unitatilor motorii

Electrozi implantabili
In muschi
in apropierea punctului motor

Conectati la nerv

Intramuscular stimulating electrode

Electrozi implantabili
Avantaje
selectivitate mai buna pozitionare permanenta repetabilitate a intensitatii contractiei senzatia produsa de stimulul electric mult mai confortabila pentru utilizator
(electrozi implantati la distanta fata de receptorii durerii si amplitudine mai mica pentru un stimul care produce contractie de aceeasi intensitate)

Dezavantaje
tehnica invaziva

risc de infectii deterioararea in timp a electrodului care impune o noua interventie chirurgicala

Electrozii BION
implantati fara interventie chirurgicala cu ajutorul unui ac hipodermic pozitionati in apropierea punctului motor al muschiului controlati si alimentati in intregime prin unde radio de catre un dispozitiv extern

Parametrii prescriptiei de electrostimulare

Tipul de curent Frecventa impulsurilor/grupurilor de impulsuri Durata impulsului Pauza Durata seriei de impulsuri Pauza intre grupurile de impulsuri Durata totala a stimularii/nr de sedinte zilnice Localizarea electrozilor

Electrostimularea musculara

I.

Stimularea musculaturii normal inervate (cuplu nerv-muschi intact) II. Stimularea musculaturii denervate III. Stimularea musculaturii descentralizate IV. Stimularea musculaturii netede

I. Stimularea musculaturii normal inervate

Impulsuri de durata scurta si frecventa relativ rapida (40-80 HZ,


domeniul curentilor tetanizanti contractii lungi care se mentin cat timp se aplica curentul)

Curenti dreptunghiulari (forma tipica de stimulare a ms striate) Curenti modulati (evitarea oboselii si durerii date de contractiile tetanizante) Curenti neofaradici (durata fixa a impulsului 1 ms si a perioadei T = 20 ms) receptivitate electiva a fibrelor nervoase motorii, a fibrelor musculare si a placilor neuromotorii

Indicatii electrogimnastica musculara

Atonii si atrofii musculare de diverse cauze dar normoinervate


imobilizari prelungite la pat hipotonii/hipotrofii secundare suferintelor articulare

Antrenamentul muscular al unor grupe musculare hipotone


musculatura hipotona a spatelui (scolioze) musculatura piciorului in prabusirea boltii plantare (picior plat) prevenirea aderentelor intra/intermusculare

Profilaxia trombozelor si a emboliilor postoperatorii Nevralgii, nevrite, stari postcontuzionale (efect analgetic, vasomotor, trofic) Completeaza si faciliteaza programul de kinetoterapie activa

II. Stimularea musculaturii denervate

Musculatura normal inervata raspunde la stimuli cu declansare brusca (dreptunghiulari) si nu raspunde la stimuli cu intensitate ce creste lent, cu panta (exponentiale) datorita capacitatii de acomodare Musculatura total denervata raspunde selectiv la impulsurile exponentiale deoarece degenerescenta nervoasa a dus la pierderea capacitatii de acomodare a muschiului

Electrodiagnostic (curba I/t)

Recastigarea contractiei musculaturii denervate

Electrodiagnostic
Curba I/t
aprecieri cantitative ale proceselor de denervare si reinervare stabilirea parametrilor optimi ai impulsurilor triunghiulare utilizate pentru tratarea paraliziilor flaste
I (mA)
Reobaza = 3,2 mA Cronaxie = 0,18 ms 16 6,4 6 3,2 3 2 CIT CID Coeficient = 16 Coeficient = 3,2= 5

Itr (1000 ms)


Itr (1000 ms)

0 0,02 0,18 0,5 1 5 10 20 50 100 200 500 1000

t (ms)

Semnele de lezare a nervului periferic

Inversarea raspunsului muscular la excitatia electrica (contractie la polul pozitiv) Reobaza crescuta Cronaxia crescuta Coeficientul de acomodare al muschiului lezat aproape de 1 sau sub 1 Curba intensitate-durata (I/t) se deplaseaza spre dreapta si in sus Curba intensitate-durata (I/t) fragmentata in trepte (unitati musculare cu fibre neuromotorii lezate neuniform)

Semnele de lezare a nervului periferic


A = curba I/t pentru un muschi total denervat coeficient < 1
I mA A C

B, C = curba I/t pentru un muschi partial denervat coeficient intre 1 si 2 D = curba I/t pentru un muschi normal inervat coeficient intre 2,5 si 6

D t ms

Recastigarea contractiei musculaturii denervate

Stimularea cu impulsuri exponentiale previne/incetineste instalarea atrofiei musculaturii denervate Instituirea terapiei trebuie facuta cat mai precoce dupa lezarea neuronului motor periferic (max 710 zile) Pregateste initierea kinetoterapiei recuperatorii

III. Stimularea musculaturii descentralizate

Muschi descentralizat = muschi ce a pierdut comanda centrala (leziune de neuron motor central) Metode Huffschmidt = 2 circute separate de joasa frecventa ce determina excitatie electrica alternativa pe grupele musculare agoniste-antagoniste
Stimulare electrica functionala (FES)

Stimularea electrica functionala

Producerea contractiilor muschilor paralizati prin intermediul stimularii electrice a nervilor cu electrozi de suprafata sau implantati

Conditii esentiale integritatea neuronului motor periferic integritatea efectorilor periferici (muschi, jonctiune neuromusculara)

Stimularea electrica functionala


Liberson 1961 : plasarea unor electrozi de suprafata in vecinatatea nervului sciatic popliteu extern activarea flexiei dorsale a piciorului la pacientul hemiplegic pe parcursul fazei de oscilatie a mersului activarea stimulului electric de catre un comutator plat plasat sub calcai

Aplicatiile FES

Accident vascular cerebral Leziuni medulare Scleroza multipla Boala Parkinson Paralizii cerebrale

Membrul superior
Imbunatatirea prehensiunii de forta si finete Imbunatatirea orientarii membrului superior (pumn, umar, cot)

Membrul inferior
Imbunatatirea dorsiflexiei plantare Imbunatatirea ortostatismului

Imbunatatirea functiei intregului membru inferior (mers, ciclism, ortostatism)

Leziuni medulare
Imbunatatirea ortostatismului prin stimulare nervoasa femurala si gluteala bilaterala la un pacient cu leziune T5 si paraplegie

IV. Stimularea musculaturii netede


Imbunatatirea controlului vezicii urinare prin implantarea electrozilor in peretii vezicii urinare, nervi splanhnici, radacinile anterioare sacrate si conul medular

VA MULTUMESC

APLICATII CU SCOP ANALGETIC ALE CURENTILOR DE JOASA FRECVENTA

Sensibilitatea dureroasa

Recept pt durere = ramificatii ale dendritelor neuronilor senzitivi, ce alcatuiesc un nerv cutanat (nociceptori). Fbr n. cutanati au prag de excitabilitate diferit:
Fbr A alfa conduc impulsuri pt aparitia senzatiei tactile; au diam mare, sunt rapid conducatoare; Fbr A delta pt durere tolerabila, de tipul inteparii scurte; sunt subtiri, sarace in mielina, lent conducatoare; Fbr C durerea intensa si difuza; sarace in mielina, lent conducatoare ale informatiilor nociceptive.

DUREREA. NOCICEPIA

NOCICEPIA: reprezint latura senzorial adurerii cuprinde: fenomenele legate de transducia stimulilor dureroi la nivelul receptorilor periferici (nociceptori) transmiterea potenialelor de aciune pe calea ascendent senzitiv proiecia cortical a acestora apariia percepiei stimulului dureros

Modularea:
modificarea pragului receptorilor i a intensitii senzaiilor, n funcie de starea sistemului nervos i a organismului se produce la toate nivelurile cii de conducere nociceptive, determinnd fie reducerea, fie amplificarea senzaiei Analgezia neperceperea unui stimul dureros asociat cu un stres Hiperalgezia - stimuli care n mod normal sunt indifereni (ex. stimuli tactili) pot produce durere

DUREREA. NOCICEPIA

EXPERIENA SENZORIAL NOCICEPTIV se nsoete:

ntotdeauna de manifestri afective, emoionale sunt n majoritatea cazurilor negative durerea este o senzaie neplcut trebuie evitat n majoritatea cazurilor, de apariia unor reacii vegetative tahicardie creterea tensiunii arteriale creterea secreiei sudorale modificarea respiraiei fenomene motorii somatice: reflexe de aprare adoptarea unor poziii antalgice evitarea amplificrii stimulului dureros.

NOCICEPTORII

terminaii nervoase libere, rspndite n toate structurile corpului neuronii primari senzitivi corpul celular situat n ganglionii spinali ai rdcinii posterioare a nervilor spinali dendritele acestor neuroni formeaz receptorii senzoriali periferici = nociceptori n fc. de gradul de mielinizare al neuronilor primari pot avea:

fibre A - mielinizate fibre C - amielinice

NOCICEPTORII

Fibrele A

transmit senzaia de durere ascuit, acut, bine localizat, care apare imediat dup aciunea stimulului Informaia - este transmis rapid - servete la - localizarea stimulului - declanarea reflexelor de aprare se gsesc: - la nivelul tegumentului - n toate structurile aparatului locomotor

Fibrele C

transmit senzaia de durere surd, difuz, care apare la cteva secunde dup aciunea stimulului informaia este transmis i structurilor implicate n viaa afectiv instalarea caracterului neplcut al durerii se gsesc n: - tegument - aparatul locomotor - viscere

NOCICEPTORII

STIMULII - mecanici - termici - chimici cea mai mare parte dintre nociceptori sunt sensibili la toate categoriile de stimuli = receptori polimodali restul nociceptorilor sunt sensibili la stimuli mecanici sau termici

TRANSDUCIA are loc prin depolarizarea membranei neuronale: stimulii mecanici activeaz canale membranare de Na+ stimulii termici (cald) activeaz un canal neselectiv pentru cationi (n special Ca2+ i Na+) stimulii chimici acioneaz prin mai multe mecanisme (canale ionice operate de ligand, activare prin mesager secund), specifice pt. fiecare subst. stimularea nociceptorilor este produs de bradikinin, H+, K+

REFLEXUL DE AXON

CARACTERISTICI: este reacia local cutanat la un stimul dureros, punctiform se desfoar n trei etape: - eritem local - edem local - eritem inconjurtor fen. nu implic axonii, ci dendritele neuronilor primari nociceptivi MECANISM: stimulul acioneaz asupra unei dendrite: este transmis spre corpul celular al neuronului se propag i la celelalte dendrite elib. de neuromediatori: substana P (SP) - vasodilataie neurokinina A (NKA) - permeab. endot. vasc. - degran. mastocitelor - elib. de histamin CGRP (calcitonin gene-related peptide peptidul legat genetic de calcitonin)NO elib. de endot. vasc. vasodil. ATP glutamat

REFLEXUL DE AXON
FUNCIILE REFLEXULUI DE AXON funcie trofic: n condiii normale stimulii nedureroi care ajung la fibrele C: nu determin apariia unei senzaii de durere produc eliberarea unor cantiti mici de neuropeptide vasodilataie local rol trofic pentru esuturi un efect de stimulare de ctre neuropeptide a proliferrii fibroblatilor i a angiogenezei modularea periferic a nocicepiei prin neuropeptidele eliberate particip la declanarea i ntreinerea inflamaiei, dependent de msura n care sunt stimulate fibrele C

CALEA DE CONDUCERE A INFORMAIILOR NOCICEPTIVE

NEURONII PRIMARI SENZITIVI


ptrund n mduv prin rdcina posterioar a nervilor spinali se distribuie n laminele I, II i V ale cornului posterior fac sinaps cu : neuroni secundari nociceptivi specifici (fac sinaps numai cu fibre provenind de la nociceptori) neuroni secund. cu rsp. dinamic larg (wide dynamic range, WDR) primesc aferene de la nociceptorii cutanai, viscerali i de la mecanoreceptori care nu au legtur cu nocicepia (fibre A) important convergen a aferenelor integrarea cmpurilor receptoare ale receptorilor, ntr-un cmp receptor comun, mai ntins; numeroi neuroni intercalari

CALEA DE CONDUCERE A INFORMAIILOR NOCICEPTIVE

NEURONII SECUNDARI trec n cordoanele anterioare de partea opus tractul spinotalamic:

tractul neospinotalamic conduce informaii de la fb. A i cteva din fb. C, la talamusul lat. pornete fasciculul talamocortical se proiecteaz la nivelul ariilor somestezice corticale primare i secund. Informaiile ce provin de la fb. rapide A apariia imediat a senzaiei de durere mpreun cu informaiile de la ceilali receptori cutanai, ce se proiecteaz n aceeai zon, contribuie la localizarea i caracterizarea senzorial a stimulului dureros tractul paleospinotalamic conduce inf. de la fb. C la talamusul med. i formaiunea reticulat din talamusul medial pornesc proiecii difuze spre arii corticale extinse i spre struct. subcorticale (sist. limbic, subst. reticulat) informaiile transmise pe aceast cale au funcie senzorial redus, dar determin apariia modificrilor emoionale i a fenomenelor vegetative ce nsoesc nocicepia, pentru a produce senzaia complex de durere

PROIECIA CORTICAL A INFORMAIILOR NOCICEPTIVE

PROIECIA CORTICAL lobul temporal lobul frontal ariile asociative ariile integrative din rinencefal i hipotalamus percepia dureroas dependent de personalitatea individului componenta afectiv i emoional a durerii
INTEGRAREA CORTICAL capacitatea de evaluare cantitativ a senzaiei dureroase (aspectul cognitiv al durerii) reacia motivaional-afectiv, realizat prin conexiunile cortexului cu rinencefalul i hipotalamusul modificrile vegetative asociate durerii (la care particip nuclei din hipotalamus i substana reticulat a trunchiului cerebral).

SPINOTHALAMIC TRACTS

Ascending Pathways

neospinothalamic tract for acute pain to midbrain, -VPL thalmus postcentral gyrus
paleospinothalamic tract for dull and burning pain to the reticular formation, limbic system & midbrain VM thalmus anterior cingulate gyrus

Cortical Representation

Cortical Representation

PAIN GATE THEORY


Melzack & Wall 1965 proposed a balance of input by large A-beta & A-delta excitatory/excitatory and small C fibers excitatory/inhibitory fibers.

Teoria controlului de poarta

PAIN GATE THEORY


A-delta thinly myelinated fibers provide rapid response with positive input to stimulating and inhibiting areas in the dorsal horn. C fibers provide slower response with postive stimulation to activation areas and negative input to inhibiting areas in the dorsal horn. A-beta are recruited after repeated stimulation.

Curentii diadinamici: efecte si mod de actiune

Ef: analgezic, hiperemiant, dinamogen, determinate de: nivelul intensit, forma CDD, modalitatea de aplicare a electrozilor.
Intensitatea se regleaza progresiv,obtinandu-se senzatii de vibratii bine tolerate, nedureroase. Acomodarea se instaleaza repede, Iin timpul trat, sub pragul dureros. Pt obt contr ms Ila pragul de contr, fara senz de crampa ms (act dinamogena la frecv = 50 Hz).

1. monofazat fix: ef excitator,tonusul ms, prod vibratii ce act ca un masaj electric profund, tonicizeaza peretii art prin act vasoconstrictoare. 2. difazat fix: este cel mai analgezic, ridicand pragul sensibilitatii la durere. 3. perioada scurta: ef excitator, tonicizant, actionand ca un masaj profund intens. 4. perioada lunga: ef analgetic si miorelaxant evident si persistent, anticogestiv. 5. ritm sincopat: cel mai pronuntat ef excitomotor, electrogimnastica ms.

Formele clasice de CDD (Bernard)

Forme de CDD

CDD MF: 50 impulsuri/sec CDD DF: 100 impulsuri/sec CDD PL: alternanta de MF cu durata trenului de 4 sec, cu DF cu durata trenului de 8 sec CDD PS: alternanta de MF cu DF, timp de 1 sec, fara pauze. CDD RS: alternante de MF de 1 sec, cu pauza de 1 sec.

Modalitati de aplicare

Depind de scopurile terapeutice urmarite.


Aplicatii pe pct dureroase circumscrise: electrozi mici rotunzi de marime egala; polul () direct pe pct dureros, (+) la 2-3 cm distanta. Aplicatii transversale: electozi plati de marime corespunzatoare si egala asezati de o parte si de cealalta a regiunii dureroase. Aplicatii longitudinale: de-a lungul unui nerv periferic, vas. Polul (+), de regula mai mare, se aseaza proximal pe zona de emergenta, polul (-), mai mic, distal pe zona afectata.

Modalitati de aplicare
Aplicatii paravertebrale: cu electrozi plati de marime adaptata de la caz la caz, transversal si paralel cu col vertebral catodul pe locul dureros, sau de-a lungul coloanei anodul proximal, catodul distal. Aplicatii gangliotrope: electrozi mici, rotunzi, cu catodul pe zona ggl respectivi, anodul la 2-3 cm distanta. Aplicatii mioenergetice: pt tonicizarea unor ms normoinervati.Polul (+), mai mare, ca electrod indiferent, la locul de emergenta al n. motori, polul() pe pct motorii ale ms interesati.

Marimea si forma electozilor in fct de reg tratate, trebuie sa acopere cat mai mult din reg dureroasa. Modalitatea de pozitionare si polaritea electrozilor in fct de scopul terapeutic. Pacientii se aseaza pe pat sau scaun. Electrozii se aplica prin intermediul invelisurilor de protectie hidrofile, bine umezite si fixati cu ajutorul benzilor elastice sau a saculetilor cu nisip. Formele de CDD aplicat se aleg in fct de scopul terapeutic .

Tehnica de aplicare

Tehnica de aplicare

Intensitatea se regl prin crestere progresiva la o doza corespunzatoare efectului urmarit: analgetic, dinamogen, fara a atinge pragul sensibilitatii dureroase. In cursul sedintei I trebuie pt mentinerea senzatiilor de vibratie nedureroasa. Durata sedintelor=in raport cu scopul terapeutic Durata=scurta, pt a evita acomodarea: 4-8 min. In aplic cu scop hiperemiant, vasculotrop, durata sedintei = 20-30 min. Polul activ este intotdeauna polul negativ.

Tehnica de aplicare

Ritmul sedintelor este in fct de stadiul afect tratate:

Std ac de 2 ori/zi

Nr sed: in fct de ef obtinute


Scop antalgic: 6 8 sedinte Scop dinamogen sau hiperemiant:> 10 sedinte.

Indicatiile CDD

Stari posttraumatice: contuzii, entorse, luxatii, intinderi ms, redori articulare; Afect reumatismale: artroze, artrite, reum abarticular; Tulb circulat perif: B. Raynaud, acrocianoza, b. varicoasa, arteriopatii periferice obliterante.

Curentii Trabert

Curenti dreptunghiulari cu ef analgetic si hiperemiant (durata impuls 2ms, pauza 5ms, frecv 140 Hz). Electroizi de aceasi dimensiune in fct de zonele tratate 3/4; 6/8; 8/12 cm, se aplica bipolar. Se aplica cu strat hidrofil de protectie f gros. Electrodul (-) se aplica pe locul cel mai dureros, iar cel (+), de obicei proximal de catod, la numai 3-5 cm distanta. Distanta dintre electrozi nu depaseste 5-7cm. I se stabileste la senzatia suportabila de vibratie, timp de 10 min.

Curentii stohastici

Sunt curenti cu stimuli aperiodici, neregulati, cea ce reduce reactiile de adaptare, crescand ef analgetic prin ridicarea mai pronuntata a pragului la durere, precum si durata acestui efect. Frecv = 5-30 Hz.

Stimularea nervoasa electrica transcutanata -TENS

Tehnica non-invaziva C de joasa frecv in impulsuri dreptunghiulare


Frecv pana la 100 Hz Durata impulsului 0,004 0,25ms

Mec de act:
Inhibitie presinaptica ( la nivelul cornului dorsl medular) Eliberare de endorfine, enkefaline, dinorfine

Inhibarea directa a nervului excitat anormal

Aplicatii de TENS

1. TENS conventional (constant, de frecventa inalta, normal):


frecv 50-100 Hz, impulsuri de durata scurta 0,04 0,1 ms, I=10-40 mA, electrozii se aplica pe zona dureroasa, I se stabileste la senzatia de furnicatura confortabila, ef se instaleaza rapid 10-15 min si dureaza cateva ore 3 4 ore, durata sed 15min, indic: dureri musculo-scheletale acute Act prin stimul fbr A

Aplicatii de TENS

2. TENS acupuncture like (AL TENS): stimulare endorfinica de f joasa frecv


C. electric de 1-5 Hz, impulsuri izolate sau trenuri de impulsuri cu durata de 0,15 0,25 ms, I 50-100 mA ef musculoconstrictor Stimularea se face pe zona dureroasa sau la distanta Marimea electrozilor 100 cm2 Durata stimularii 30 min Ef se instaleaza pt cateva ore, aprox 6 ore, Indic: durerea cr. Actioneaza prin stimul fbr C si a fbr motorii

Aplicatii TENS

3. TENS intens, stimulare intensa de scurta durata


Mod de act: recrutarea fbr descendente inhibitorii reticulate de la nivelul trunchiului cerebral Frecv mare 100-150 Hz, Durata impulsului 250-500 microsec Durata stimularii 15-30 sec Ef se instaleaza rapid 5 min, dispare dupa 30 min

PENS - Percutaneous Electrical Nerv Stimulation

Electrostimulare antalgica care combina avantajele TENS cu cele ale electroacupuncturii Electrozii sunt reprezentati de acele de acupunctura, plasati pe dermatomul ce corespunde patologiei ce genereaza durerea.

TENS tehnica

Electrodul activ se aplica pe: zona dureroasa, pct trigger, pct de acupunctura Anodul se plaseaza mai jos de zona dureroasa, respectand dermatomul Protocol pt aplicare TENS:
Se verifica tegum Se degreseaza tegum cu o sol alcoolica 70% Se verifica aparatul si electrozii Se seteaza caractTENS Gradarea intensitatii la inceputul sedintei Descrestera controlata a I la inchiderea aparatului

Contraindicatii TENS

Pacemaker Sarcina NU: pe sinusul carotidtan, pe fata ant a gatului, pe laringe, transcerebral, precordial !!!!!!!!!!! Lez cutanate