Curentii de joasa frecventa

 Terapia prin curenti de joasa frecventa se bazeaza pe actiunea caracteristica de

excitare si stimulare a curentului electric asupra substratului neuromuscular.
 Prin stimularea electrica are loc procesul de depolarizare la nivelul substratului
excitabil.
 Musculatura scheletica normal inervata raspunde la impulsuri de durata scurta si
cu frecventa rapida.
 Curenti de joasa frecventa se obtin prin întreruperea curentului continuu cu
ajutorul unor metode de reglare manuala sau electrica obtinându-se inpulsuri electrice ce
se succed ritmic având în general un efect excitator.
 Vor avea frecventa cuprinsa între 500 impulsuri/sec - 5 impulsuri/min
 Aceste impulsuri pot fi:
- Singulare,
- Sau în serie
În general curenti cu impulsuri de joasa frecventa se caracterizeaza prin
 1. Forma si amplitudinea impulsului;
 2. Prin frecventa impulsurilor;
 3. Durata impulsurilor;
 4. Durata pauzei dintre impulsuri
Din punct de vedere al formei impulsurile pot fi:
 Dreptunghiulare
 Triunghiulare
 Trapezoidale
 Sinusoidale\
CURENTII DE JOASA FRECVENTA SUNT:

Curentul
Curentul
Faradic
Faradic
FAS
FAS

Curenti
Curenti Trabert
Stohastici Trabert
Stohastici URUR
STOCH
STOCH Curenti dede
Curenti
joasa
joasa
frecventa
frecventa

Stimulare
Stimulare
nervoasa Curentii
Curentii
nervoasa Diadinamici
electica Diadinamici
electica CDD
CDD
TENS
TENS
1
CLASIFICAREA CURENTILOR DE JOASA FRECVENTA
CURENTUL FARADIC
 Este obtinut din curentul continuu cu ajutorul unui inductor si este format dintr-o
curba neregulata în care undele pozitive cu valori crescute alterneaza cu unde negative.
 Curentul faradic-este reprezentat printr-o curba neregulata în care denivelarile cu
valori negative mici alterneaza cu cresteri mari si bruste ale valorilor pozitive
 Curenti de joasa frecventa cu impulsuri sunt folositi in terapie pentru:
 1.Electrostimularea musculaturi striate normoinervate.
 2.Electrostimularea musculaturii total denervate.
Electrostimularea musculaturii striate normoinervate.
 Folosirea acestor curenti cu impulsuri realizeaza o adevarata electro-gimnastica
musculara.
Se bazeza pe actiunea de excitare a impulsurilor electrice asupra substraturilor excitabile:
muschii si fibrele nervoase.
Se realizeaza printr-o descarcare electrica a membranelor celulare numita si depolarizare.
Musculatura striata, scheletica normal inervata-raspunde la impulsuri cu durata relativ
scurta si frecventa relativ rapida in jur de 30Hz.
Efectele fiziologice
 Excitator,
 Vasomotor producând o vazodilatatie prelungita.
 Trofic
 Antialgic
 Revulsiv în cazul unei vazodilatati maxime

CURENTII DIADINAMICI
Curentul monofazat fix (MF)
 Curentul monofazat fix (MF) are efect excitator, crescand tonusul muscular, cat si
efect de tonicizare al peretilor vasculari, ca urmare a actiunii sale vasoconstrictoare.
 Din punct de vedere subiectiv, produce senzatia de vibratii, actionand ca un masaj
tisular electric profund.
 Pe aceasta cale se evidentiaza zonele dureroase din cadrul neuromialgiilor reflexe.
Curent difazat fix
 Curent difazat fix (DF) are efectul analgezic maxim prin ridicarea pragului
sensibilitatii la durere si imbunatateste circulatia arteriala prin inhibarea simpaticului.
 Din motivele prezentate, este indicat drept forma de introducere pentru aplicatiile
in scop analgezic.
Perioada scurta (PS)
 Perioada scurta (PS) are efect excitator si tonicizant, actionand ca un masaj intens
de profunzime.

2
 Prin componenta sa vasoconstrictoare are efect resorbtiv, fiind util in sufuziunile
si hematoamele posttraumatice, in edemele cu tulburari trofice din stazele circulatorii
periferice.
 Dupa cateva minute, aplicatia produce si analgezie secundara.
Perioada lunga (PL)
 Perioada lunga (PL) prezinta un efect analgezic si miorelaxant puternic.
 Mai prezinta, de asemenea, efect decongestiv, fiind de preferat in starile
dureroase accentuate si persistente.
Ritm sincopat (RS)
 Ritm sincopat (RS) are cel mai pronuntat caracter excitomotor, realizand
electrogimnastica musculara, fiind indicat in atoniile musculare nomoinervate,
postoperatorii.
Modalitatile de aplicare depind de scopurile terapeutice urmarite.
 Pe punctele dureroase circumscrise. Se utilizeaza electrozi mici, de dimensiuni
egale, polul negativ aplicandu-se direct pe locul dureros iar cel pozitiv la distanta.
 Transversale. Aceste aplicatii se mai numesc si transregionale (de-o parte si de
alta a regiunii dureroase) si se utilizeaza la nivelul articulatiilor periferice mari sau pe
masele musculare ale membrelor sau trunchiului.
Modalitatile de aplicare
 Longitudinale. Electrozii sunt amplasati de-a lungul unui nerv periferic
(electrodul pozitiv, mai mare, se aseaza proximal iar cel mic si negativ se aseaza distal,
pe zona afectata) sau de-a lungul unui traseu vascular.
 Paravertebrale. Electrozii se amplaseaza pe regiunile radacinilor nervoase
(transversal si paralel cu coloana vertebrala, avand catodul pe locul dureros sau de-a
lungul coloanei vertebrale, cu anodul proximal si catodul distal).
Modalitatile de aplicare
 Gangliotrope.
 Electrozii mici se aseaza cu catodul pe zona ganglionilor vegetativi respectivi si
anodul la distanta.
 Aplicatii mioenergetice. Aceste aplicatii urmaresc tonicizarea unor muschi
normoinervati. Ca atare, catodul se aplica pe locul de emergenta al nervilor motori iar
anodul pe punctele motorii ale muschilor interesati.
Tehnica de aplicare se supune urmatoarelor reguli
 Scopul urmarit este cel care conditioneaza dimensiunile electrozilor, amplasarea
si polaritatea acestora.
 Inversarea polaritatii electrozilor ramasi pe locul initial de amplasare, se face in
scop excitator, dinamogen.
 Intensitatea curentului se regleaza printr-o crestere progresiva la valoarea dorita,
corespunzatoare efectului urmarit (excitomotor sau analgezic
Tehnica de aplicare

3
 Durata sedintei este de pana la 10 minute in scop analgezic, ajungand la 20-30
minute pentru aplicatiile in scop hiperemiant, vasculotrop.
 Ritmul sedintelor poate fi zilnic, 10 sedinte pe cura.

Indicatiile curentilor diadinamici

 Afectiunile aparatului locomotor
 status posttraumatic (cu exceptia fracturilor, rupturilor ligamentare sau
meniscale), contuzii, entorse, luxatii recente, intinderi musculare, redori articulare,
 boala reumatismala cronica degenerativa sau inflamatoare: artroze reactivate,
artrite, mialgii,
 reumatism abarticular, al tesuturilor moi periarticulare: epicondilite, PSH,
tendinite,
Indicatiile curentilor diadinamici
 Afectiunile neurologice: nevralgie cervico-brahiala, lombosciatica,
algoneurodistrofie,

 Tulburari circulatorii periferice: maladie Raynaud, acrocianoza, boala varicoasa,

status postarsuri sau postdegeraturi, arterioapatie periferica obliteranta,
 Aplicatii segmentare pe zone neuroreflexe in vederea modularii functionale a
stomacului, colonului, colecistului, cailor respiratorii in astmul bronsic, migrene.

CURENTII TRABERT
 Curentii Trabert sunt curenti dreptunghiulari, cu efecte analgezice si
hiperemiante, aplicatia lor constand intr-un veritabil masaj cu impulsuri excitatorii.
 Au cel mai analgezic efect din domeniul joasei frecvente. Se mai numesc si
curenti de ultrastimulare.
 Tehnica de aplicatie este bipolara si consta in aplicarea electrodului negativ pe
locul dureros iar cel pozitiv proximal de catod.
 Efectul analgezic trebuie sa se instaleze la sfarsitul sedintei de tratament.
Intensitatea curentului se creste pana la aparitia senzatiei de vibratie suportabila.
 Scaderea acestei senzatii arata aparitia procesului de acomodare.
 Va trebui sa se creasca in mod suplimentar intensitatea curentului aplicat.
 Se recomanda aplicatiile zilnice, timp de 6-10 sedinte.
Principalele indicatii terapeutice sunt
 Manifestarile dureroase din radiculopatiile de cauza vertebrogene artrozica,
artroze dureroase, indiferent de localizare (in lumbago electrozii se amplaseaza
paravertebral in sens transversal, in lombosciatica catodul se amplaseaza distal, pe
punctul de durere maxima).
 Reumatism inflamator cronic (spondilita ankilopoetica),
 Reumatismul abarticular (PSH, epicondilite),

4
 Status posttraumatic (contuzii, intinderi sau rupturi ligamentare sau musculo-
tendinoase).

CURENTII STOHASTICI
 Curentii stohastici, aperiodici sau neregulati au calitatea de a reduce la maximum
reactiile de adaptare/obisnuinta sau acomodare, crescand astfel efectul analgetic prin
ridicarea pragului la durere, precum si durata acestui efect.
Stimularea nervoasa electrica transcutanata (SNET) sau TENS
 TENS reprezinta o modalitate netraumatizanta de combatere a sindromului algic
acut si cronic, de diverse cauze, utilizand curenti cu impulsuri dreptunghiulare de joasa
frecventa.
 Aparatele moderne utilizate permit obtinerea unei forme dreptunghiulare a
impulsurilor, permit acoperirea unui domeniu mai larg de reglare a frecventei, duratei si
amplitudinii impulsurilor, cat si dimensiuni, cheltuieli si consum minime ale aparatului si
procedurii in sine.
Tehnica aplicatiei curentilor de stimulare nervoasa presupune
 Pozitionarea adecvata a electrozilor cu amplasarea lor pe locul dureros, in
vecinatatea lui, la nivelul radacinii nervoase principale a nervului periferic ce strabate
regiunea dureroasa, pe zonele de referire a durerii si a punctelor trigger. Polaritatea
electrozilor nu are importanta.

 Dozarea intensitatii, care trebuie aleasa in asa fel incat sa se inchida poarta pentru
influxurile dureroase. Pacientul va resimti o senzatie de vibratie sau furnicatura.
Tehnica aplicatiei curentilor
 Alegerea frecventei se face prin tatonare.
 Durata impulsului trebuie sa fie reglabila si adaptata frecventei.
 Durata sedintei poate fi aleasa intre 20 minute si o ora.
 Frecventa sedintelor in timp se stabileste de comun acord cu medicul specialist, in
concordanta cu patologia tratata.

Indicatii TENS
 Afectiunile reumatice cronice degenerative, inflamatorii si abarticular,
 Starile dureroase posttraumatice,
 Sindromul algic din afectiunile neurologice periferice, nevralgiile, durerile
fantoma post amputatie de membre,
 Sindromul algic post anestezie, starile dureroase acute si cronice postoperatorii,
 Cicatricile, aderentele dureroase postoperatorii,
 Durerile din anurii si neoplazii.
Principalele contraindicatii ale aplicatiei TENS
 Starile dureroase tratabile prin alte mijloace,
 Purtatorii de pacemaker cardiac sau de stimulator al nodului sinocarotidian,

5
 Hipersensibilitatea la curent,
 Sarcina in primul trimestru,
 Tulburarile de sensibilitate cutanata sau leziunile tegumentare,
 Sindroamele dureroase de origine talamica.

Contraindicatiile curentilor de joasa frecventa

 Curentii de joasa frecventa nu vor fi aplicati pe regiunea precordiala si nici pe
tegumentul care prezinta solutii de continuitate, afectiuni dermatologice sau diferite
unguente aplicate anterior.
 Se va verifica calitatea si integritatea electrozilor. Intensitatea nu va depasi
valoarea pragului (0,1 mA/ cm²) in cazurile pacientilor cu tegument sensibil si se va
evita regiunea care prezinta incorporate piese metalice de osteosinteza, endoproteze,
sterilete.
Contraindicatiile curentilor de joasa frecventa
 Se vor evita starile hemoragice locale, trombozele venoase superficiale si
profunde, uterul gravid, perioada de menstruatie, zonele de edem localizat, cicatricile si
aderentele musculare, pierderea sensibilitatii cutanate, leziunile dermatologice, infectiile
localizate.