CURENTUL GALVANIC (CONTINUU)

• Proprietati fizice. Metode de producere

Curentul electric reprezinta o deplasare de sarcinielectrice de-a lungul unui

conductor. Conductorul electric este corpul prin care poate trece un curent
electric continuu. Se deosebesc conductoare de gradul I metalice- prin care
curentul trece fara sa provoace reactii chimice; conductoare de gradul II-
electrolitice- solutii de acizi, baze sau saruri in care trecerea curentului
electric produce produce o electroliza si conductoare gazoase- gradul III.
Daca sensul de deplasare al electronilor este acelasi, mentinandu-se la
ointensitate constanta, este vorba de un curent continuu constant.
Intensitatea curentului poate varia, crescand de la valoarea 0 a intensitatii
pana la un anumit nivel – caz in care ia numele de curent continuu
ascendent- sau descrescand spre 0- acesta fiind un curent continuu
descendent. Daca aceste cresteri si descresteri au loc ritmic, curentul ia
forma unei curbe ondulatorii si se numeste curent variabil.
Metode chimice: s-a constatat de mult ca la nivelul de contact dintre
douametale diferite se naste o diferenta de potential electric denumita forta
electromotoare de contact. Aceasta diferenta de potential este extrem de
mica si difera dupa natura metalelor utilizate si in functie de caracteristicile
mediului in care se lucreaza.
Producerea curentului electric se bazeaza pe reactiile chimice survenite in
solutia de acid sulfuric si electrozii introdusi in vas. Aceste reactii chimice
determina o eliberare de ioni cu semne diferite care se acumuleaza la
nivelul electrozilor, creandu-se in consecinta o diferenta de potential
electric intre cei doi electrozi.

Ca pile electrice secundare au fost imaginati si realizati acumulatorii

electrici
– generatori electrici de curent continuu de tip special care elibereaza
energie electrica numai dupa ce au fost incarcati cu curent electric. De tip
acid sau de tipalcalin se bazeaza pe acelasi principiu de functionare:
producerea curentuluielectric prin reactii chimice dupa deconectarea
electrozilor de la sursa de curent continuu si inchiderea ulterioara a
circuitului.
Metode mecanice: tranformarea energiei mecanice a unui motor in
energieelectrica este realizata de dinam. Convertizorul electric utilizat in
fizioterapie esteun aparat care transforma curentul electric alternativ in
curent continuu.
Metode termoelectrice: s-a ajuns la utilizarea redresoarelor
electronice,cunoscute sub denumirea de lampi sau tuburi electronice, mult
utilizate pe scara industriala in diferite domenii, inclusiv in electroterapie.
Cele mai simple sunt diodele, alcatuite din doi electrozi: un anod sub forma
de placa si un catod sub forma de filament spiralat, inglobati intr-un baton
de sticla in vid. Aceasta migrarede electroni intre nod si catod danastere la
un curent electric continuu. Curentul alternativ isi schimba sensul de 50 ori
pe secunda, deci filamentul si placa vor deveni alternativ pozitiv si negativ
tot de atatea ori. Un alt tip superior si perfectionat de redresori il reprezinta
semiconductorii, la care se utilizeaza elemente cu proprietati electrice
deosebite: seleniu, germaniu, siliciu,etc.

• Aparatura pentru curent continuu

Tendinta actuala in fabricarea aparaturii de electroterapie este de a ingloba

curentul galvanic in aparate mai complexe care sa poata fi utilizate si
pentru diferite forme si tipuri de curenti cu implsuri de joasa frecventa. In
structura si functionarea tuturor modelelor, intra urmatoarele componente
principale:
1. Sistem de alimentare cu curent electric de la retea (curent, intrerupatoR)
2. Dispozitiv de redresare (convertizor, tub, semiconductoR)
3. Dispozitiv de redresare a intensitatii (potentiometrU)
4. Comutatoare pentru forma curentului (galvanic, faradiC)

5. Instrument de masura (miliampermetrU)

6. Sistem de racordare cu pacientul (borne, cabluri, cleme, electrozI)

• Actiunile biologice ale curentului galvanic

Din punct de vedere electrochimic si al gradului de conductibilitate
electrica, corpul omenesc este considerat ca un conductor de gradul II ,
fiind privit ca un electrolit: numeroase saruri sunt dizolvate in mediul
lichidian, apa reprezentand circa 70% din greutatea corpului.
Acest mediu electrolitic nu este insa omogen, avand numeroase elemente
cugrade diferite de conductibilitate si din acest motiv nu poate fi strabatut
uniformde curentul electric. Sub acest aspect, structurile tisulare ale
corpului omenescpot fi impartite in cateva grade de conductibilitate:
Gradul I – foarte buni conductori: sange, limfa, lichid cefalorahidian,
corpulvitros.
Gradul II – buni conductori: glande sudoripare, muschi, tesutul
subcutanat,organe interne.

Gradul III – rau conductori: tesutul nervos, tesutul adipos, glandele

sebacee, tesutul osos.
Gradul IV – foarte rau conductori: parul si epiderma.

- Efectele polare: se rezuma la modificarile survenite la locul de contact al

tegumentului cu electrozi aplicati. Ele sunt consecinta electrolizei, cu
producere de acid la anod si de baza la catod. Ele depind de calitatea
electrodului (forma, dimensiunea, compozitia chimicA), de calitatile
curentului (intensitatea, directia, sensul, densitatea, duratA) si de anumite
proprietati ale organismului (starea tegumentului, rezistenta electrica,
capacitatea, conductibilitatea diverselor tesuturi, reactivitatea generalA). In
cazuri de supradozare a curentului electric, se produc efecte polare
extreme: arsuri si necroze.
- Efectele interpolare sunt cele cu importanta pentru terapie. Ele se produc
ca urmare a modificarilor fizico-chimice tisulare generate detrecerea
curentului electric si contau in procese de bioelectroliza,ionoforeza,
electroosmoza, modificari de potential de membrana, modificari de
excitabilitate neuromusculara, efecte termice si de inductie
electromagnetica, modificari in compozitia chimica a tesuturilor.

• Ionoforeza: este un proces biochimic care are loc in tesuturi si este

reprezentat de deplesarea ionilor prin membranele celulare
semipermeabile.
• Electroosmoza : este deplasarea continitului de apa din tesuturi prin
structurile membranelor sub influenta curentului continuu.

• Rezistivitatea tisulara la curent

De multa vreme (1873 - MunK), s-a observat ca in cursul galvanizarii

aplicata dintr-o sursa constanta, tensiunea curentului creste (de cateva ori
dupa o jumatate de ora de aplicatiE). Acest fenomen se petrece datorita
rezistivitatii cutanate, fapt ce necesita cresterea intensitatii curentului la un
interval scurt de timp dupa inchiderea circuitului.
Rezistivitatea cutanata inregistreaza diferente mari, notabile, de la individ
la individ si chiar la acelasi subiect, in diverse conditii si situatii,
conditionate constitutional-fiziologic si patologic. Astfel s-a constatat
influentarea si modificarea rezistivitatii cutanate de oscilatiile temperaturii
corpului, menstruatie, somn, efort fizic, precum si de variatiile perspiratiei
cutanate insensibile. De asemenea o destul de insemnata importanta
asupra acesteia o reprezinta lungimea segmentului corporal strabatut de
curent, precum si diametrul segmentului corporal: segmentele lungi, cu
diametrul mic, au o rezistenta mai mare, fapt ce ar necesita la aplicatiile
longitudinale pe un membru superior sau inferior – pentru obtinerea unui
efect terapeutic cert- tensiuni de curent mult mai mari, care de fapt nu pot
fi aplicate in terapie (din acest motiv ne dam seama ca aplicatiile
longitudinale pe membre au o eficienta redusA).
Rezistivitatea cutanata spontana este influentata si de ritmurile biologice.
Referindu-ne la ritmul diurn, mentionam ca au fost constatate 3-4 varfuri
pe zi;
acestea au fost puse pe seama echilibrului neurovegetativ, a ingestiei
dealimente, a perspitatiei insensibile.
Privind ritmurile lunare, s-au remarcat evolutii ale curbei rezistivitatii
cutanatein ciclu de 3-4 saptamani, la femei fiind legate de ciclul menstrual.
De asemeneas-a semnalat si o variatie de ritm anual, cu scadere hibernala a
rezistivitatii (cu minimum in luna februarie si o crestere a acesteia in
timpul verii, iulie- septembrie, cand este de 20-25 de ori mai mare decat in
timpul ierniI).
In conditii patologice, s-a constatat ca rezistivitatea cutanata scade in
melancolie, neuroastenie, alcoolism, la morfinomani, stari dupa
traumatisme culeziuni craniene, hiperexcitabilitate simpatica si creste in
epilepsie, hemiplegieinfantila, mixedem, sclerodermie. Aceste relatii intre
rezistivitatea tisulara la curent si diferitele stari fiziologice, pot fi utilizate in
aplicatiile terapeutice ale curentului galvanic.

• Polarizarea tisulara prin curent galvanic. Depolarizarea

Prin polarizare intelegem aparitia unei tensiuni sau a unei diferente de
potential. Cand aceasta se produce la trecerea curentului, ea reprezinta o
“antitensiune”, adica o tensiunede sens opus curentului polarizant. Datorita
producerii acesteia, tensiunea curentului polarizant se reduce. Aceasta
reducere
– contatata la masurarea valorilor electrice- a fost interpretata ca o crestere
a rezistivitatii tisulare. Ori, am vazut ca reactia legica la trecerea curentului
galvanicnu este cresterea, ci scaderea sistematica a rezistivitatii tisulare.
Depolarizarea : dupa intreruperea curentului polarizant, tensiunea
depolarizare scade, mai intai repede, apoi mai lent. S-a constatat ca
depolarizarea este mai lenta decat polarizarea premergatoare si ca
tensiunea de depolarizare este cu atat mai mare, cu cat este mai mare
tensiunea curentului polarizant. Prin depolarizare se grabeste hiperemia
activa cu aproximativ o treime si invers, ischemia provocata artificial se
reduce cu o treime. Depolarizarea apare ca un proces spontan dependent de
factorii fiziologici pe care tesutul ii are la dispozitiesi este mult mai lenta
decat polarizarea.

EFECTELE FIZIOLOGICE ALE CURENTULUI GALVANIC

Aplicarea curentului galvanic cu panta(introducerE) lina, cum se

utilizeazain terapie, produce efecte diferite fata de cele obtinute la
utilizarea acestuia in testarile diagnostice: nu apar fenomene de excitatie
motorie sau senzitiva
(contracturi musculare sau durerI); titusi au loc modificari bio-fiziologice
certe,care stau la baza efectelor terapeutice.

• Actiunea asupra fibrelor nervoase senzitive

Receptorii senzitivi din tegument inregistreaza la aplicarea curentului
galvanico senzatie de furnicatura, care creste proportional cu intensitatea
curentului,transformandu-se inintepaturi fine, apoi chiar in senzatie de
arsura, mergand pana la senzatia dureroasa.
Dupa cateva sedinte de aplicatie, se constata cresterea pragului sensibilitatii
tactile si dureroase. Aceasta actiune analgetica se produce la nivelul
electrodului
pozitiv. De asemenea in realizarea curentului analgetic intervin si actiunile
galvanizarii asupra SNC, precum si asupra sistemului circulator.
• Actiunea asupra fibrelor nervoase motorii

Polul negativ utilizat ca electrod activ produce o scadere a pragului de

excitatie a fibrelor motorii, cu cresterea excitabilitatii si efect de stimulare.
O crestere mai brusca a intensitatii curentului, casi o scadere brusca a ei,
determina o contractie musculara prompta. Acesta actiune este utilizata de
exempluc in aplicatiile premergatoare – cu scop de pregatire a fibrelor
musculare- in tratamentul cu curenti excitatori ai musculaturii denervate.

• Actiunea asupra SNC

La om s-a observat o diminuare a reflexelor in cazul aplicarii curentului
galvanic descendent, in special in baile galvanice (reducerea reflexului
patelaR),in timp ce in cursul galvanizarii ascendente a aparut o crestere a
excitabilitatii.
Organele de simt reactioneaza specific fata de curentul electric.
Reactiilevizuale- numite fosfene- se produc ca senzatii luminoase in forma
de puncte, bastonase, cercuri de culoare galbene sau alte culori; reactiile
auditive se manifesta prin acufene – zgomote in urechi; reactiile labirintice
– ameteli, cu deviatia capului spre dreapta (la normalI) sau spre partea
bolnava; reactiile gustative se traduc printr-un gust metalic, astringent, la
polul negativ si printr-un gust acru la polul pozitiv

• Actiunea asupra fibrelor vegetative vasomotorii

Curentul galvanic are o actiune hiperemizanta, de activare a vascularizatiei.
Dupa o perioada de vasoconstrictie se instaleaza o hiperemie
prinvasodilatatie reactiva, manifestata prin aparitia unui eritem cutanat la
locul aplicarii si o crestere moderata a temperaturii locale, tradusa printr-o
senzatie decaldura placuta. Aceasta reactie se mentine si dupa intreruperea
curentului, fiind mai pronuntata si mai persistenta sub electrodul negativ,
disparand lent dupacateva ore. Aceasta vasodilatatie se produce atat la
nivelul vaselor superficiale,cutanate, cat si la nivelul celor profunde, din
straturile musculare, efect deosebit de avantajos pentru aplicatiile
terapeutice prin curent galvanic.
Astfel s-au putut demonstra cresteri ale circulatiei cutanate cu pana la
500%si ale circulatiei musculare cu pana la 300%(in raport cu circulatia de
repauS),efecte persistente timp de 15-30 minute dupa intreruperea
aplicatiei terapeutice.
Activarea circulatiei loco-regionale prin curent galvanic are drept
consecinta o augumentare a irigatiei sanguine cu efecte biotrofice prin
imbunatatirea nutritiei tisulare si o resorbtie crescuta a exudatelor si
edemelor locale. Din aceste efecte deriva principalele indicatii terapeutice
in cianoza, angioneuropatii, crio-parestezii functionale nocturne ale
membrelor inferioare, arteriopatiile periferice aterosclerotice din primele
doua stadii, algodistrofiile membrelor.

• Actiunea asupra sistemului neurovegetativ

Sistemul nervos vegetativ reactioneaza inconstant si individualizat la

aplicarea curentului galvanic, in functie de predominanta tonusului vagal
sau simpatic al bolnavului, de locul de aplicare, de polaritate.

• Influenta sistemului circulator

Schnee este cel care a observat actiunea diferentiata a galvanizarii
descendente si ascendente asupra sistemului circulator in baia galvanica
patru- celulara. Astfel curentul galvanic descendent, accelereaza fluxul
sanguin din mica circulatie spre inima si transportul sangelui arterial catre
sistemul portal. Curentul galvanic ascendent, accelereaza circulatia venoasa
de la extremitatile inferioare si de la organele sistemului portal catre inima,
favorizeaza transportul sangelui arterial catre plamani si extremitatile
superioare, precum si viteza sangelui venos de la inima catre plamani.
Din enumerarea descriptiva a principalelor actiuni fiziologice ale
aplicatiilor de curent galvanic, se desprind si principalele efecte terapeutice:
- analgetic, prin scaderea excitabilitatii nervoase la nivelul polului pozitivsi
prin resorbtia metabolitilor din procesele inflamatorii;
- stimulare neuro-musculara;
- reglare a modificarilor de excitabilitate a SNC in functie de modul
deaplicatie;
- reglare nespecifica a constelatiei neuro-vegetative;
- biotrofic prin imbunatatirea loco-regionala a irigatiei sanguine si
cresterea difuziunii intratisulare;
- vasodilatator prin hiperemia reactiva la nivelul circulatiei superficiale
siprofunde.

• Modalitati de aplicare ale galvanizarilor

Galvanizarea poate fi aplicata in mai multe feluri:
A. Cu ajutorul unor electrozi sub forma de placi de diferite dimensiuni;
B. Ca baie hidroelectrolitica (galvanicA): baie pattiala(patru-celularA), baie
generala;
C. Ionoforeza – metoda de introducere a unor substante
medicamentoaseprin tegument, cu ajutorul curentului galvanic.

• Galvanizarea simpla
Electrozii utilizati sunt confectionati din placi metalice de diferite
dimensiuni, alese in functie de regiunea pe care se aplica si de efectele de
polaritate pe carele urmarim(pozitive sau negativE).
In functie de efectul terapeutic urmarit se pot aplica doi electrozi de
marimeegala sau de marime diferita. Alegerea polaritatii polului activ-
pozitiv sau negativ
– va fi in functie de efectul urmarit (analgezic sau excitanT).
Exista electrozi de forme deosebite utilizati in anumite aplicatii: pentru
ochi –montati in ochelari speciali pentru aplicatii transorbitare, pentru
hemifata masca utilizata in tratarea parezelor de nerv facial si a nevralgiilor
de trigemen, pentru ceafa aplicatii pe zona reflexogena, care influenteaza
favorabil SNV.

In practica terapeutica se utilizeaza doua modalitati de asezare a

electrozilor:
- transversal, de o parte si de alta a regiunii afectate, pe care o incadreaza
astfel fata in fata (de ex. la umar, genunchi, gleznA)
- longitudinal, cu electrozii plasati la distanta, la extremitatile
segmentuluitratat (de ex. la brat, gamba, membru inferioR)
Unul din elementele importante in aplicatiile de galvanoterapie il consituie
obligativitatea folosirii unui strat hidrofil intermediar intre electrod si
tegument, cucaracter izolant, in scopul contracararii efectelor polare
produse sub electrozi si aprevenirii arsurilor cutanate.
Intensitatea curentului aplicat. Dozarea intensitatii are o importanta
capitala in aplicarea procedurilor de galvanoterapie. Intensitatea este in
stransa dependentade sensibilitate si toleranta individuala, efectele
terapeutice urmarite, stadiul deevolutie al afectiunii, marimea electrozilor,
durata aplicatiilor.
Sensibilitatea cutanata la curent este diferita de la individ la
individ,intalnindu-se cazuri de hiperestezie sau hipoestezie cutanata.
Prin „prag de sensibilitate” intelegem producerea senzatiei de furnicatuiri
usoare cu o anumita intensitate, la introducerea lenta a curentului. La
pacientiimai sensibili se recomanda dozarea intensitatii sub „pragul
sensibil de excitatie”.
Odata cu scurgerea timpului sau cu repetarea sedintelor, va putea creste
toleranta individuala la curent si acesta se va putea doza la nivelul „pragului
sensibil” sau peste „pragul sensibil”.
In general, putem sa ne orientam in practica astfel:
- pentru efecte analgetice dozam o intensitate „la prag” iar in
nevralgiileacute, chiar „sub prag”;
- pentru efecte antihiperestezice dozam intensitatea „sub prag”;
- in stadiile cronice aplicam intensitati „peste prag”;
O aplicatie de curent galvanic trebuie sa dureze in jur de 30 de minute.
Numarul sedintelor de galvanizare variaza cu diagnosticul afectiunii
tratate, stadiul evolutiv si rezultatele obtinute. In general in afectiunile
acute se aplica
8-10 srdinte (in ritm zilniC), iar in cele cronice, 12-15-20 sedinte (ritm zilnic
sau la 2 zilE)

• Tehnica de aplicatie a galvanizarii

- se va inspecta tegumentul la locurile de aplicare a electrozilor;

- se verifica aparatul utilizat;

- electrozii trebuie sa fie complet netezi, fara cute, fisuri, care sa

permitascurgeri de curent ce produc efecte polare nedorite si arsuri
cutanate;
- se verifica sa nu existe niciun contact direct intre tegument si clemelecu
care sunt fixate cablurile de electrozi;
- fixarea electrozilor se face cu ajutorul unor benzi elastice de cauciuc;
- electrodul se acopera cu o panza cauciucata sau cu o folie de
plasticizolatoare, care va depasi suprafata stratului hidrofil;
- se va fixa ceasul semnalizator dupa durata prescribtiei;
- pacientul va fi supravegheat si intrebat aspura senzatiilor percepute
lanivelul electrozilor aplicati.

• Baile galvanice

Pentru tratarea unor regiuni mai intinse sau a intregului corp se recomanda
utilizarea bailor galvanice, la care se combina actiunea curentului continuu
cu efectul termic al apei. Apa devine un mediu mijlocitor intre electrozisi
tegument; curentul este repartizat pe o suprafata corporala mai mare, astfel
ca densitatea curentului este mai redusa, neexistand pericol de arsuri la
intensitateaaplicata, care oricum este mai mare decat la galvanizarile
simple.

• Baile galvanice patru-celulare

Se pot face aplicatii patru-celulare, tricelulare, bicelulare sau unicelulare.
In cazurile de aplicatii uni sau bicelulare putem sa adaugam un electrod de
plumb sau zinc pe o alta regiune corporala (lombara, lombo-sacrata,
abdominalasi cervicalA)
In general, nevralgiile, artralgiile si mialgiile se trateaza cu intensitate „la
prag”, cu polaritate pozitiva. Paraliziile flaste – cu inetnsitate „peste prag”,
cupolaritate negativa. Tulburarile de circulatie din schemele de poliomielita
si boalavaricoasa- cu intensitate „peste prag”. Durata sedintelor se stabileste
intre 10 si
30 de minute, in functie de diagnosticul suferintelor tratate. Ritmul
sedintelor:zilnic sau la 2 zile.

• Baile galvanice generale

La inceput erau confectionate din lemn: actualmente sunt construite din
material plastic ca izolant. Sunt prevazute cu 8 electrozi fixati si conectati
la peretii cazii, 3 pe partile laterale, unul cranial – la nivelul regiunii
cervico-cefalicesi altul caudal- la nivelul plantelor. Exista si electrizi mobili
care pot fi plasati in cada dupa necesitatea terapeutica, mai frecvent folositi
pentru regiunea lombaraeste intre membrele inferioare. Sensul curentului
poate fi dirijat in multiple variante intre electrozi: descendent, ascendent,
transversal sau in diagonala.
Intensitatea curentului aplicat este mai mare decat la baia patru-celulara,
fiind repartizat pe intreaga suprafata corporala. S-a estimat ca 2/3 din
intensitateacurentului se „scurge” pe langa corp si numai 1/3 din aceasta
trece prin corp.
Pentru o mai buna eficienta terapeutica a procedurii se pot adauga
diferiteingrediente farmaceutice sau extracte de plante.

• Ionoforeza (ionogalvanizarilE)
Este procedeul prin care se introduc in organism diferite
substantemedicamentoase cu ajutorul curentului electric, care le
transporta prin tegumentsi mucoase. Introducerea electrica in organism
prin tegument cu ajutorul curentului galvanic a substantelor chimice
farmaceutice se bazeaza pe fenomenele electrolitice.
Cu solutia continand ionul medicamentos pe care dorim sa-l aplicam se
imbiba stratul hidrofil, sub electrodul activ. De aici migreaza prin pielea
intactaspre polul opus si ajunge in interiorul organismului. Prin reteaua
celulelor
Malpighi, medicamentele sunt preluate de reteaua limfatica si sanguina si
sunt astfel transportate in circulatia generala. Mentionam ca numai
electrolitii solubiliin alte lichide decat apa pot trece prin tegument.

• Factorii care influenteaza patrunderea in tegument a substantelorchimice

farmaceutice
Procesul de transfer (in tesuturI) al substantelor chimice in cadrul
ionogalvanizarilor depinde de greutatea lor atomica, cantitatea si
concentratia lorin solutie, puritatea solutiei utilizate, intensitatea
curentului, marimea electrozilorsi durata procedurii.
Marimea electrozilor. Pentru facilitarea patrunderilor ionilor din solutie se
recomanda aplicarea electrozilor mici, activi, iar solutia trebuie preparata
cu apa distilata, pentru a se evita prezenta altor ioni parazitari ce se afla in
apa de conducta.
Particularitati de actiune ale ionoforezei:

- au un efect local demonstrat si recunoscut;

- au un efect de depozit realizat de acumularea substantelorfarmacologice

intriduse la nivelul electrozilor;
- au un efect de patrundere pana la stratul cutanat profund;
- este posibila si o actiune reflexa cuti-viscerala la nivelul dermatoamelor;
- se obtin efecte certe cu cantitati infinitezimale de substante, evitand
totodata tractul gastrointestinal.
Inconvenientele ionoforezei:
- deoarece majoritatea medicamentelor contin ioni bipolari, in aplicarea
curenta actioneaza de obicei numai componenta influentata de
semnulpolului respectiv, cealalta ramanand neutilizata;
- viteza de migrare a ionilor este diferita;
- cantitatea substantelor care patrund este necontrolabila;
- cercetarile experimentale sunt inca insuficiente.

Tehnica de aplicare a ionoforezei

Prescriptia terapeutica trebuie sa cuprinda datele privind solutia
medicamentoasa utilizata: denumirea, concentratia si polaritatea
electrodului la care trebuie sa fie aplicata. Concentratia solutiilor trebuie sa
fie mica, tinand seama de faptul ca disociatia electrolitica este cu atat mai
puternica cu cat solutia este mai diluata. Materialul intermediar hidrofil se
va imbiba cu solutia medicamentoasa: in cazul folosirii unguentelor
medicamentoase, aceasta se aplica in strat subtire pe tegument, iar
deasupra se aseaza straturile hidrofile umezite cu apa distilata. Substantele
medicamentoase din solutiile aplicate sunt alese in functie de afectiunea
tratata: calciul ca sedativ al SN in nevroze, migrene, dereglari hipofizare,
spasmofilii, etc, magneziul in hipertensiune arteriala, migrene de origine
vasculara, status post-accidente vasculo-cerebrale, alte tulburari vasculare
cerebrale.

Indicatiile si contraindicatiile galvanoterapiei

Galvanizarea terapeutica constituie una din procedurile cele mai des
utilizate in electroterapie. Multiplele sale efecte – analgetice, sedative,
vasomotorii, trofice, de stimulare a excitabilitatii musculare- determina
aceasta
frecventa si raspandita utilizare. Un alt avantaj il reprezinta posibilitatea
aplicarii sale in orice stadiu de evolutie a bolii.
Indicatii

1. Afectiuni ale SN:

- nevralgii si nevrite diverse: nervul sciatic, plex cervicobrahial,

meralgiaparestezica, nevralgia de femuro-cutan;
- pareze, paralizii : paraliziile flaste ale membrelor, de diferite etiologii;
- distonii neurocirculatorie

2. Afectiuni ale aparatului locomotor:

- reumatice: mialgii si neuromialgii, tendinite, tenosinovite, bursite,

epicondilite,periartrite, artroze, artrite, poliartrita reumatoida, spondilita
anchilopoetica;

- sechele posttraumatice;

3. Afectiuni ale aparatului cardiovascular:

- tulburari de circulatie periferica: boala Raynaud, acrocianoza,
degeraturile, arteriopatia obliteranta;
- flebitele in faza subacuta si cronica;

Contraindicatii

Afectiunile care impiedica aplicarea electrozilor pe tegument, precum

leziunile de diferite cauze, supuratiile, unele manifestari alergice, unele
eczeme, tuberculoza cutanata, neoplasmele cutanate.