MASAJUL MEDICAL CLASIC

Definitie:-stimularea mecanica a tesuturilor moi prin aplicarea ritmica de presiune si intinderi

Efectele masajului:
A. Efecte reflexive
B. Efecte mecanice
C. Efecte psihologice
in functie de: metoda aplicata, durata aplicarii, presiunea exercitata

A. Efectele reflexive:
 induc relaxarea, sedarea pacientului (durere, circulatie si metabolism)
 prin efleuraj (lenta, ritmica, superficiala)- scaderea tensiunii musculare, relaxare
musculara si efecte locale asupra nv senzitivi si motori si asupra SNC.
1. Efecte antalgice:
I. Inchiderea portii = stimulii transmisi prin fb cu diametrul mare bine mielinizate blocheaza
transmiterea informatiei dureroase prin fibre cu diametrul mai mic, slab mielinizate.
II. Eliberarea de opioizi endogeni(betaendorfina si enkefalina) blocheaza transmiterea
informatiei dureroase la nivelul tracturilor spinale descendente
2. Efecte asupra circulatiei:
 actiune mecanica
 mecanisme reflexe nervoase si umorale
3. Efecte metabolice:
 prin vasodilatatie si cresterea fluxului sangvin imbunatateste schimburile nutritive si
gazoase la nivel tisular, scade produsii de catabolism, influenteaza termoreglarea si
secretiile endocrine.

B. Efecte mecanice
 Se produc asupra pielii, muschilor si vaselor sangvine prin tehnici mecanice care
trebuie sa succeada tehnicilor reflexe, iar pe masura ce stimulul mecanic devine mai
eficient, stimulul reflex scade

 Principalul scop al masajului muscular este „de a mentine musculatura in cea mai buna
stare de nutritie, vitalitate si flexibilitate, asa incat dupa ce isi va fi revenit dupa
traumatism sau boala sa poata atinge maximul functional”.

 Indicatii ale masajului musculaturii striate

 Atrofii si hipotrofii musculare
 Contracturi si retracturi musculo-tendinoase
 Oboseala musculara din diferite stari patologice
 Scopurile masajului musculaturii striate
 Sa intinda tesutul conjunctiv intramuscular
 Sa amelioreze durerea si disconfortul asociate punctelor trigger
miofasciale
 Efectele masajului musculaturii striate
 Creste fluxul sangvin in musculatura scheletica
 Incetineste atrofia musculara
 Creste amplitudinea miscarii prin intinderea fibrelor musculare si a
tesutului cicatriceal si prin scaderea excitabilitatii neuromusculare
 Efecte asupra pielii
 Creste temperatura tegumentara prin efect mecanic direct si prin
actiune vasomotorie indirecta
  Scade rezistenta pielii la actiunea curentului galvanic si creste
transpiratia
 Inmoaie cicatricile si permite ruperea aderentelor

EFECTE VASCULARE
 Cresterea circulatiei sanguine in vene si capilare determina cresterea
debitului cardiac (prudenta la pacientii cu ICC)
 Masajul general si manevrele forte cresc TA , iar masajul regiunii
abdominale, regiunii cervicale si manevrele lente scad TA
 Creste numarul elementelor figurate si cantitatea de hemoglobina prin
mobilizarea sangelui din organele de depozit si stimularea reflexa a
organelor hematoformatoare

EFECTE PSIHOLOGICE
 Efecte sedativ general cu scaderea stresului

 Mainile terapeutului aplicate pe pacient ii dau senzatia ca cineva il ajuta si cresc

senzatia de bine

MASAJUL MEDICAL CLASIC

Mecanisme de actiune:
1. Mobilizeaza lichidul interstitial (↑ intoarcerea venoasa , ↑ fluxul sangvin local, ↓
edemul)
2. ↓ redoarea si durerea musculara
3. Moduleaza senzatia dureroasa prin eliberarea de endorfine locale si inchiderea portii
4. Previne si elimina aderentele
5. Faciliteaza relaxarea
6. ↓ excitabilitatea neuromusculara
7. Incetineste instalarea atrofiilor musculare
8. Faciliteaza inlaturarea acidului lactic
9. Ajuta la restabilirea mobilitatii articulare si ↑ ROM

Indicatii
1. Nevralgii si neuromialgii reumatismale, neurologice, posttraumatice , psihogene
2. Afectiuni articulare, miozite, miofasciite, miogeloze
3. Celulite, nevrite, polinevrite, contracturi musculare
4. Retractii musculo-tendinoase, hipotrofii, atrofii musculare
5. Staze venoase si limfatice, ischemii periferice incipiente
6. HTA in stadii functionale
7. Nevroza astenica, spasmofilie, distonii neurovegetative
8. Obezitate, guta, DZ, alte afectiuni metabolice
9. Aderente si inflamatii cronice in sfera ginecologica
10. Hipotrofii, dezaxari uterine, ptoze
11. Anemii, rahitism, sindroame hipoanabolice la copii
12. Tratament de intretinere a musculaturii scheletice la varstnici

Contraindicatii absolute:
1. Neoplazii
2. Tromboze
3. Placi ATS
 4. Infectii acute (TBC activa, abcese)
Contraindicatii relative:
1. Sinovita
2. Celulita
3. Flebita acuta, varice severe
4. Calcificari in tesuturile moi
5. Pacienti anticoagulati
6. Grefe de piele, tesut cicatriceal incomplet vindecat
7. Fracturi in curs de consolidare
8. Afectiuni CV (AP, IMA, tulb de ritm, IC decomp, AVC recente)
9. Afectiuni acute: pulmonare, digestive, hematologice
10. Astenie severa

PROCEDEE PRINCIPALE DE MASAJ

1. NETEZIRE (mangaiere) = EFLEURAJ
 efect sedativ local + trofic muscular (manevre profunde)
 atingeri usoare, ritmice pe suprafata tegumentara
 activeaza circulatia limfatica si sangvina superficiala (efect mecanic direct +
influente reflexe)

1. FRAMANTAT = PETRISAJ
 prin miscari alternative executate pe tesutul de mobilizat
 petrisajul longitudinal pentru musculatura membrelor executat dinspre distal
spre proximal, pe toata lungimea segmentului cu priza „in oglinda” a mainilor
 petrisajul in reptatie pentru musculatura membrelor sau cervicala executat cu
policele fixat si prin mobilizarea din aproape in aproape a celorlalte patru
degete dinspre distal spre proximal
 petrisajul in torsiune executat printr-o miscare simultana a mainilor si de sens
opus, fara alunecare pe tegument cu efect in cicatrice aderente, stimularea
circulatiei locale, efect muscular sedativ (miscari blande si lente) sau tonizant
(miscari forte si rapide)

3. BATERE (lovire) = TAPOTAMENT

 lovituri usoare si ritmice aplicate pe tegument cu marginea cubitala a degetelor
si mainii, cu palmele intinse sau cu mainile „caus”
 scaderea sensibilitatii nervilor periferici, cresterea tonusului muscular si
vasodilatatia tegumentara

3. FRICTIUNI
 mobilizeaza planul superficial pe cel profund, care ramane fix
 sensul manevrelor poate fi: circular, dilacerant „in stea” (masajul de periost tip
Vogler), liniar de „du-te-vino” (masajul profund tip Cyriax)

3. VIBRATII
 trepidatii fine si ritmice, prin presiuni intermitente, executate uniform, prin
inaintarea degetelor rasfirate ale mainilor
 efect sedativ locoregional prin aplicare pe traiectul nervilor periferici,
periarticulari sau pe insertiile musculotendinoase
Se recomanda aplicarea unei scurte manevre de netezire intre toate cele cinci procedee
principale de masaj, precum si la incheiere.

PROCEDEE SECUNDARE DE MASAJ

1. CERNUTUL si RULATUL
 pe membre, dupa petrisaj si tapotament, in ritm vioi, cu ambele maini aplicate
de o parte si de alta a segmentului masat, de sus in jos din aproape in aproape
 efect miorelaxant, sedativ local si trofic

1. PRESIUNILE
 presiunile profunde cu alunecare se aplica in ritm lent pentru stimularea
circulatiei limfatice si a intoarcerii venoase putand fi asociate cu posturari
antideclive
 se pot aplica perpendicular pe musculatura paravertebrala contractata
(indicatie: lombalgii de tip pseudoinflamator)
 presiunile locale statice se aplica perpendicular pe zona de tratat cu podul
palmei, policele sau antebratul, cu efect sedativ, antispastic si de stimulare a
drenajului limfatic
 fulajul consta in presiuni locale cu ritm rapid aplicate de-a lungul traiectului
muscular, in special la nivel paravertebral cu efect decontracturant,
miorelaxant si antispastic
2. SCUTURARILE:
 Sunt manevre oscilatorii mai ample efectuate ritmic cu segmentele membrelor,
membrele in intregime sau intreg corpul, avand efect tendino-mio-articular
relaxant
 Scuturarea membrelor in intregime se executa dupa terminarea tuturor
manevrelor obisnuite de masaj
3. TRACTIUNILE
 Se executa la sfarsitul masajului segmentar si se efectueaza in axul longitudinal
al segmentului

MASAJUL TRANSVERSAL PROFUND CYRIAX

 manevre efectuate punctual, cu efect antalgic si de rearmonizare functionala prin
corectarea aferentelor proprioceptive ce determina mesaj nociceptiv.
 se imprima un ritm rapid, in functie de toleranta pacientului, pozitia acestuia fiind
aleasa asa incat tendoanele si ligamentele sa fie puse in tensiune, iar musculatura in
pozitie de relaxare (tehnica de modulare)
 se aplica de 2-3 ori pe zi, cu efect solicitant pe structurile tratate, in leziunile recente, o
sedinta avand 1÷3 minute, precedata de efleuraj de 10÷20 minute si urmata de
crioterapie 20÷30 minute, iar in leziunile vechi, o sedinta avand 10÷15 minute ± US
sau unde scurte cu efect termic
 in leziunile musculare masajul transversal profund se aplica la ~ 3 saptamani dupa
traumatism, fiind asociat cu contractii musculare intense, voluntare sau provocate de
faradizari
 Indicatii:
 Patologie capsuloligamentara (entorse recente benigne, sechele dupa
entorse), patologie tendinoasa (tendinite, tenosinovite, tendinoze),
patologie musculara (traumatisme)
 Contraindicatii:
  Artrite (septice, postraumatice, autoimune, gutoase), bursite, calcificari

MASAJUL PARTIAL
 Se adreseaza diferitelor regiuni corporale, iar tehnica se adapteaza regiunii anatomice
tratate.
A. Masajul capului
 aponevroza dintre pielea capului si oasele craniului confera un grad de
mobilitate si contine o retea considerabila de vase sangvine si terminatii
nervoase
 se poate aplica pe toata intinderea sau partial pe frunte, crestet, regiunile
parietale sau zona occipitala
 neteziri, frictiuni si vibratii (aplicate punctiform sau pe zone mici si sensibile)
adaptate ca insistenta si durata regiunii masate si scopului urmarit
 efect sedativ, calmant, reducand starile de incordare nervoasa si favorizand
somnul
 indicat in nevralgii locale si migrene vasculogene
B. Masajul cefei
 neteziri si frictiuni, la care se pot adauga, framantat si tapotament, efectuate de
sus in jos, cu ambele maini, simetric paravertebral bilateral
 efecte sedative directe asupra musculaturii locale, nervilor periferici locali,
circulatiei, dar si reflexe
 indicat in spondiloza cervicala, nevroze astenice, HTA
C. Masajul dorsal
 pacientul plasat in decubit ventral, in conditii de relaxare musculara
generalizata, cu capul intors pe o parte si mainile aliniate de-a lungul
trunchiului
 se incepe cu netezire, mai scurta (efect miostimulant) sau mai lunga (efect
miorelaxant), urmata de framantat, tapotament (m. dorsali lungi, periscapulari),
frictiuni si vibratii cu durata si intensitate variabila in functie de afectiunea
tratata
D. Masajul peretelui toracic
 pacientul este plasat in decubit dorsal pe un plan usor inclinat, cu capul sau
trunchiul usor ridicat
 se incepe cu manevre de netezire mai lungi si lente, apoi mai scurte si pe
suprafete mai reduse, urmate de framantat, frictiuni si se incheie cu o netezire
usoara
E. Masajul peretelui abdominal
 Tegumentul acestei zone este relativ subtire, moale si elastic, iar tesutul
subcutanat este de asemenea relativ ca grosime si consistenta
 Se incepe cu netezirea, cu manevre orientate in sensul circulatiei de intoarcere
venoase si limfatice, tehnica „mana dupa mana”, urmeaza frictiunile efectuate
cu podul palmei sau cu palma intreaga, iar masajul se incheie cu manevre
usoare de netezire si vibratie, urmate de miscari active de respiratie profunda
F. Masajul membrelor inferioare
 Se maseaza mai intai partea posterioara, apoi cea anterioara
 Se incepe cu masajul regiunii fesiere prin neteziri efectuate cu ambele maini,
inaintandu-se in sus spre regiunea lombara, in jos spre coapse si lateral spre
solduri, manevre efectuate simultan sau alternativ
 Se continua cu framantat, tapotament si ulterior cu frictiuni energice si se
incheie cu netezire combinata cu vibratii
  Masajul coapsei se efectueaza ascendent, la inceput cu miscari lungi si lente si
apoi scurte si apasate, framantatul constituind procedeul de baza
 Masajul gambei se efectueaza cu genunchiul usor flectat si laba piciorului cu
usoara extensie, incepand cu netezirea, framantatul, baterea (numai pe masa
carnoasa), frictiunile, cernutul, rulatul si se incheie tot cu netezire
 Masajul partii anterioare se executa dupa prelucrarea partii posterioare, tot in
sens ascendent.
G. Masajul membrelor superioare
 Se executa tot dinspre distal (mana), inspre proximal (umar), incepandu-se cu
manevre de netezire, urmate de frictiuni sau framantari executate liniar pe fata
dorsala si circular pe fata palmara
 La masajul antebratului pe langa manevrele clasice se poate executa rulatul in
sens ascendent si descendent in ritm viu
 In masajul umarului framantatul si frictiunea muschiului deltoid constituie
manevre importante, totul incheindu-se clasic cu manevra de netezire

MASAJUL COMBINAT CU ALTE PROCEDURI

1. Masajul sub apa
 pe segmente pe regiuni corporale sau general, temperatura apei fiind cuprinsa
intre 35.5-38°C
 5-15 minute (masaj partial), 15-20 minute (masaj de jumatatea inferioara) si
20-30 minute (masaj general)
 la sfarsit pentru un efect mai tonizant se pot aplica dusuri sau afuziuni reci
(temperatura apei 18-22°C)
2. Dus-masajul
 Se utilizeaza o bancheta speciala, inalta si suficient de lunga si de lata, pe care
este asternuta o saltea pneumatica, dusul cu capete fixe sau mobile aflandu-se
la o distanta de ~ 50-60 cm fata de pacient
 Durata procedurii este scurta 3-5 minute dus cu masaj partial si 8-12 minute
dus masaj extins, procedura fiind stimulanta general (cel mai des) sau relaxanta
3. Masajul cu namol
 Efectele terapeutice benefice se obtin din actiunea combinata a factorilor
termic si chimic ai namolului cu cea mecanica a masajului
 Se utilizeaza manevrele de netezire, frictiuni, framantare, rulat si cernut,
efectuate timp de 10-15 minute, prin aplicarea unui namol cu temperatura intre
38-42°C

CONDITII SI REGULI PENTRU PRACTICAREA MASAJULUI

 Masajul trebuie aplicat intr-un spatiu anume denumit cabinet de masaj, cu temperatura
microclimatului de min 20°C (confort termic).
 In sala de masaj trebuie instalata o chiuveta pentru spalarea mainilor
maseurului obligatorie dupa fiecare pacient, iar langa sala trebuie amenajata o
incapere pentru dezbracarea / imbracarea pacientilor si paturi de odihna-relaxare.
 Patul de masaj trebuie sa fie la o inaltime medie convenabila maseurului, care
nu trebuie sa se aplece in timpul executarii manevrelor (L=2m, l=70cm, h=70-75cm).
 Durata unei sedinte de masaj trebuie adaptata fiecarei afectiuni si pacient in
parte, incadrandu-se in anumite limite: 10-15 min, masaj local, 15-30 min masaj
regional si max 50-60 min masaj general; o serie trebuie sa cuprinda 10-20 sedinte
care se pot repeta dupa cateva saptamani sau luni.
  Pentru abordarea mai usoara a tegumentului se vor utiliza pulberi fine,
substante grase sau uleioase, unele in scop terapeutic (in general se foloseste talcul
clasic, ulei de masline, floarea soarelui, glicerina, vaselina) .

MASAJUL REFLEX (SEGMENTAR)

Dozarea masajului segmentar:
 Capacitatea reactiva a organismului este un factor fundamental de care trebuie sa se
tina seama in aplicarea oricarui tratament
 Reactivitatea organismului este influentata de o multitudine de factori: tipul de
reactivitate nervoasa superioara si vegetativa, constelatia endocrina, momentul zilei,
starea functionala a organismului, starea de echilibru dintre sistemul simpatic si
parasimpatic, varsta, iradierea cu raze UV, sau raze X.
 Elementele care determina dozarea intensitatii masajului reflex sunt:
 Numarul receptorilor superficiali atinsi
 Forta manuala a maseurului (presiunea trebuie sa creasca dinspre suprafata
inspre profunzime si sa scada din directia caudal-laterala inspre cranial-
mediala)
 Durata tratamentului (durata unei sedinte min. 20 min)
 Tehnica masajului (vibratiile usoare fac sa cedeze hipertonia musculara
circumscrisa, miogelozele reactioneaza favorabil la framantari puternice, dar
nu cedeaza la vibratii, tumefierile tisulare reactioneaza cel mai bine la vibratii
fine, retractiile musculo-tendinoase reactioneaza favorabil la neteziri si
framantari)

Efecte
 Fenomenele locale nu difera calitativ de acelea obtinute prin masajul clasic
 Temperatura cutanata creste dupa masajul segmentar si in regiunile nemasate direct
revenind la temperatura initiala la cateva ore; hiperemia tegumentara apare rapid
 Creste capilarizarea miocardului, creste lumenul capilar, creste tonusul vascular
periferic si viteza de circulatie a sangelui
 Sunt stimulate functiile tesutului conjunctiv
 Calmarea durerii se obtine deseori imediat dupa tratament si se obtine un timp mai
indelungat, iar dupa cateva sedinte calmarea durerii se permanentizeaza prin
normalizarea starii de hiperexcitabilitate nervoasa
 Sunt reglate sistemele hormonale

Tehnica
 O conditie esentiala pentru obtinerea unor rezultate optime prin masajul segmentelor o
constituie detectarea tuturor modificarilor reflexe
 In masajul reflex nu se recomanda utilizarea pulberilor, uleiurilor sau unguentelor,
care pot scadea simtul tactil al maseurului
 In aplicarea masajului segmentar se va tine cont de:
 Hiperalgezia cutanata = hipersensibilitatea zonelor tegumentare hiperalgice
care se manifesta fata de atingere si presiune, mai putin fata de excitantii
termici
 La nivelul zonelor afectate se observa mai frecvent fenomenul de
vasoconstrictie decat cel de vasodilatatie
 Modificarea rezistentei electrice a pielii se evidentiaza prin curbe modificate
fata de zonele simetrice sanatoase (electrodermatografia)
  Modificari de consistenta a tesutului conjunctiv (tumefactii sau retractii)
 Modificari musculare (hiperalgezia, hipertoniile circumscrise si intinse,
miogenozele)
 Evidentierea „punctelor maximale” ca zone reflexe foarte valoroase care
prezinta o sensibilitate accentuata la durere; se identifica dupa durerea surda ce
se propaga in profunzime prin miscarile circulare efectuate, cu o bila cu
diametrul de 1 cm, cu care se efectueaza presiuni usoare

Tehnica speciala
 Hipertonusul muscular circumscris se trateaza prin aplicarea de vibratii usoare (cele
intense cresc hipertonia)
 Hipertonusul muscular zonal tratat prin manevre de vibratii si miscari de insurubare
sau impingere (aplicabile la musculatura tuturor zonelor segmentare cu corespondente
radiculare); manevrele se aplica intotdeauna dinspre caudal spre cranian si se incepe
cu partea dreapta a coloanei, apoi cu cea stanga
 Tumefactiile tesutului conjunctiv se trateaza cu vibratii foarte fine, retractiile cu
netezire si framantare profunda, zonele cu ingrosari palpabile se abordeaza cu
framantari si mangaieri, miogelozele cu frictiuni sau vibratii, efectuate in directie
caudocraniala din regiunea sacrata pana la coloana cervicala
 In aderentele pleurale, astm si emfizem pulmonar se intercaleaza masajul segmentar
cu compresiunea si relaxarea toracelui, individualizat, in functie de afectiune;
respiratia trebuie efectuata fara efort si cu gura deschisa.

Forme speciale
 Tratamentul dorsal se incepe cu manevra de insurubare, se continua succesiv cu
manevrele interspinoasa, „in fierastrau”, de tractiune, miscarea intrerupta „in
furculita”(in directie caudal cranial), se incheie cu o vibratie usoara a musculaturii
spatelui
 Tratamentul bazinului se incepe cu netezire si frictiuni aplicate pe sacru dinspre
caudal spre cranial; dupa acest tratament premergator efectual in clinostatism se trece
la masajul in pozitie sezanda, in care este important masajul cutelor musculare, prin
vibratii foarte fine si frictiuni, eventual framantari profunde sau neteziri si se incheie
cu frictiuni marunte de-a lungul spinei iliace dinspre lateral inspre medial; orice
tratament al bazinului se termina cu o scuturare a acestuia
 Tratamentul toracelui se facecu bolnavul in sezand aplicandu-se frictiuni circulare
mici si neteziri pe spatiile intercostale incepand de la stern si inaintand spre coloana,
cu intensitate variabila functie de sensibilitatea bolnavului si se incheie cu o vibratie
usoara a toracelui; indicat in astm bronsic, pleurite, sinechii pleurale

 Tratamentul cervical si cefalic incepe prin masarea muschiului trapez dinspre lateral
spre medial, apoi se trece la masajul SCM (atentie la plexul brahial contraindicat
pentru masaj); in continuare se trece la masajul cefalic incepand cu regiunea
occipitala, apoi la masajul fruntii, trecandu-se lateral spre regiunile temporale apoi se
aplica manevre de netezire pe regiunile supraorbitare si pe arcadele sprancenoase
 Tratamentul extremitatilor incepe la nivelul membrelor superioare unde cei mai
predispusi muschi la contracturi sunt: muschiul trapez, marele dorsal, extensorii si
flexorii mainii, opozantul policelui, iar la nivelul membrelor inferioare cel mai adesea
sunt afectati de contracturi muschii: fesier mare, tensorul fasciei lata,
semimembranosul, gastrocnemienii si muschii tibial anterior si posterior; se incepe
 intotdeauna la nivelul coapsei si se continua cu gamba, respectiv se incepe cu bratul si
se continua cu antebratul dinspre distal spre proximal

Manevre
 Manevra de insurubare – se aplica policele de partea stg a coloanei vertebrale, iar cu
degetele II-V se prinde musculatura paravertebrala dr si apoi se efectueaza miscarile
de insurubare spiralata; se inainteaza ascendent paravertebral adresandu-se tesutului
subcutanat; pentru musculatura paravertebrala stg degetele II-V sunt fixatoare si
manevra de insurubare se executa cu policele
 Manevra interspinoasa – degetele II-III ale ambelor maini se fixeaza pe coloana intre
apofizele spinoase ale vertebrelor si se efectueaza miscari circulare in acelasi sens cu
ambele maini si apoi in sens invers
 Manevra „in fierastrau”
 Manevra de translatie – se aplica la nivelul bazinului cu mana opusa pe creasta iliaca
se fac miscari de vibrare in sens cranial de-a lungul musculaturii paravertebrale, apoi
se trece de cealalta parte a bolnavului repetandu-se manevra
 Manevra intrerupta „in furculita” se executa tot dinspre caudal spre cranial
 Masajul periostal – presiunea se exercita prin articulatiile IF cu degetele II-III
suprapuse si cu pulpa acestor degete aplicate pe tegument, cu efect local si la
distanta;3-5 min, in aplicatii locale si 20-30 min in aplicatii generale
Indicatii
 Afectiuni cronice ale aparatului digestiv
 Tulburari circulatorii
 Stari postraumatice ale aparatului locomotor
 Afectiuni reumatismale degenerative ale coloanei vertebrale si ale articulatiilor
 Afectiuni functionale si organice cronice ale aparatului respirator
Efecte secundare
 Masajul gresit aplicat si neglijarea starii de reactivitate a pacientului, poate constitui
un excitant suplimentar determinand aparitia unor spasme si dureri care inainte de
tratament nu existau (modificari reflexe sau tensionare)
 Masajul omoplatului imediat deasupra sau sub spina scapulara, pe traiectul portiunii
posterioare a muschiului daltoid poate provoca senzatie de furnicaturi si intepaturi la
nivelul mainilor
 Tratamentul aplicat in axila stg poate declansa tulburari cardiace neplacute ce pot fi
inlaturate prin masajul laturii stangi a toracelui
 Masajul musculaturii cervicela si a segmentelor cervicale provoaca uneori cefalee,
parestezii, vertij, oboseala si somn
 Uneori o crestere a contracturii musc mai ales in zona cervicala si toracica
 Masajul musculaturii dintre marginea superointerna a omoplatului si coloana pot
determina aparitia unor tulburari cardiace (accese de AP), care se combat prin masajul
hemitoracelui stg, in apropierea sternului
 Sub spina scapularaexista un punct maximal de durere in tulburarile gastrice; pentru a
se obtine remisiunea durerilor gastrice se va masa regiunea hemitoracelui anterior stg
in jumatatea inferioara.
 Frictiunile de deasupra sternului si a insertiilor costale superioare pot provoca senzatii
neplacuta de sete si de sufocare
 Dupa frictiuni dure aplicate pe zona D10-D12 tumefiata pot aparea tulburari vezicale
pentru o durata de 30 min – 2h si uneori chiar hemoragii intestinale timp de 10-30min
dupa terminarea unui tratament aplicat in scopul combaterii constipatiei