UNIVERSITATEA DIN PITESTI

KINETOTERAPIE SI MOTRICITATE
SPECIALA

Curentii de joasa frecventa

 Curentii de joasa frecventa
 Terapia prin curenti de joasa frecventa se bazeaza pe
actiunea caracteristica de excitare si stimulare a curentului
electric asupra substratului neuromuscular.
 Prin stimularea electrica are loc procesul de depolarizare la
nivelul substratului excitabil.
 Musculatura scheletica normal inervata raspunde la impulsuri
de durata scurta si cu frecventa rapida.
 Curenti de joasa frecventa
 Curenti de joasa frecventa se obtin prin întreruperea
curentului continuu cu ajutorul unor metode de reglare
manuala sau electrica obtinându-se impulsuri electrice
ce se succed ritmic având în general un efect excitator.

 Vor avea frecventa cuprinsa între 500 impulsuri/sec - 5

impulsuri/min

 Aceste impulsuri pot fi:

- Singulare,
- Sau în serie
 În general curenti cu impulsuri de joasa
frecventa se caracterizeaza prin:

1. Forma si amplitudinea impulsului;

2. Prin frecventa impulsurilor;

3. Durata impulsurilor;

4. Durata pauzei dintre impulsuri

 Din punct de vedere al formei
impulsurile pot fi:

TRAPEZOIDALE

DREPTUNGHIULARE

SINUSOIDALE

TRIUNGHIULARE
Clasificarea curentilor de joasa
frecventa
Curentul
Curentul
Faradic
Faradic
FAS
FAS

Curenti
Curenti Trabert
Trabert
Stohastici
Stohastici UR
UR
STOCH Curenti
STOCH Curentidede
joasa
joasa
frecventa
frecventa

Stimulare
Stimulare
nervoasa Curentii
Curentii
nervoasa Diadinamici
electica Diadinamici
electica CDD
CDD
TENS
TENS
 Curentul faradic
 Este obtinut din curentul continuu cu ajutorul unui inductor si este
format dintr-o curba neregulata în care undele pozitive cu valori
crescute alterneaza cu unde negative.
 Curentul faradic-este reprezentat printr-o curba neregulata în care
denivelarile cu valori negative mici alterneaza cu cresteri mari si
bruste ale valorilor pozitive
 Curenti de joasa frecventa cu impulsuri sunt folositi in terapie
pentru:
 1.Electrostimularea musculaturi striate normoinervate.
 2.Electrostimularea musculaturii total denervate.
 Electrostimularea musculaturii striate
normoinervate.
 Folosirea acestor curenti cu impulsuri realizeaza
o adevarata electro-gimnastica musculara.

Se bazeza pe actiunea de excitare a impulsurilor

electrice asupra substraturilor excitabile: muschii
si fibrele nervoase.

Se realizeaza printr-o descarcare electrica a

membranelor celulare numita si depolarizare.

Musculatura striata, scheletica normal inervata-

raspunde la impulsuri cu durata relativ scurta si
frecventa relativ rapida cuprinsa intre 30-70Hz.
 Efecte fiziologice
le curentului
faradic

EXCITATOR ANTIALGIC VASOMOTOR TROFIC

 Curentii diadinamici
Ritm
Sincopat
RS

Curentul
Perioada lunga Monofazat
PL Fix
MF
Curenti
diadinamici

Perioada Curentul
Scurta difazat fix
PS DF
 Semnalele pentru curenti diadinamici si curent galvanic
furnizate de DIADIN 3, MF-monofazat fix; DF-difazat fix;
PS-perioada scurta; PL-perioada lunga; RS-ritm sincopat;
G-galvanic.
 
 Curentul monofazat fix (MF)
 Curentul monofazat fix (MF) are efect excitator,
crescand tonusul muscular, cat si efect de
tonicizare al peretilor vasculari, ca urmare a
actiunii sale vasoconstrictoare.

 Din punct de vedere subiectiv, produce senzatia

de vibratii, actionand ca un masaj tisular electric
profund.

 Pe aceasta cale se evidentiaza zonele

dureroase din cadrul neuromialgiilor reflexe.
 Curent difazat fix
 Curent difazat fix (DF) are efectul
analgezic maxim prin ridicarea pragului
sensibilitatii la durere si imbunatateste
circulatia arteriala prin inhibarea
simpaticului.

 Din motivele prezentate, este indicat drept

forma de introducere pentru aplicatiile in
scop analgezic.
 Perioada scurta (PS)
 Perioada scurta (PS) are efect excitator si
tonicizant, actionand ca un masaj intens de
profunzime.

 Prin componenta sa vasoconstrictoare are efect

resorbtiv, fiind util in sufuziunile si hematoamele
posttraumatice, in edemele cu tulburari trofice
din stazele circulatorii periferice.

 Dupa cateva minute, aplicatia produce si

analgezie secundara.
 Perioada lunga (PL)

 Perioada lunga (PL) prezinta un efect

analgezic si miorelaxant puternic.

 Mai prezinta, de asemenea, efect

decongestiv, fiind de preferat in starile
dureroase accentuate si persistente.
 Ritm sincopat (RS)

 Ritm sincopat (RS) are cel mai pronuntat

caracter excitomotor, realizand
electrogimnastica musculara, fiind indicat
in atoniile musculare nomoinervate,
postoperatorii.
 Modalitatile de aplicare depind de
scopurile terapeutice urmarite.
 Pe punctele dureroase circumscrise. Se
utilizeaza electrozi mici, de dimensiuni egale,
polul negativ aplicandu-se direct pe locul
dureros iar cel pozitiv la distanta.

 Transversale. Aceste aplicatii se mai numesc si

transregionale (de-o parte si de alta a regiunii
dureroase) si se utilizeaza la nivelul articulatiilor
periferice mari sau pe masele musculare ale
membrelor sau trunchiului.
 Modalitatile de aplicare
 Longitudinale. Electrozii sunt amplasati de-a
lungul unui nerv periferic (electrodul pozitiv, mai
mare, se aseaza proximal iar cel mic si negativ se
aseaza distal, pe zona afectata) sau de-a lungul
unui traseu vascular.

 Paravertebrale. Electrozii se amplaseaza pe

regiunile radacinilor nervoase (transversal si
paralel cu coloana vertebrala, avand catodul pe
locul dureros sau de-a lungul coloanei vertebrale,
cu anodul proximal si catodul distal).
 Modalitatile de aplicare
 Gangliotrope.
 Electrozii mici se aseaza cu catodul pe zona
ganglionilor vegetativi respectivi si anodul la
distanta.

 Aplicatii mioenergetice. Aceste aplicatii

urmaresc tonicizarea unor muschi normoinervati.
Ca atare, catodul se aplica pe locul de
emergenta al nervilor motori iar anodul pe
punctele motorii ale muschilor interesati.
 Tehnica de aplicare se supune
urmatoarelor reguli
 Scopul urmarit este cel care conditioneaza
dimensiunile electrozilor, amplasarea si
polaritatea acestora.

 Inversarea polaritatii electrozilor ramasi pe locul

initial de amplasare, se face in scop excitator,
dinamogen.

 Intensitatea curentului se regleaza printr-o

crestere progresiva la valoarea dorita,
corespunzatoare efectului urmarit (excitomotor
sau analgezic
 Tehnica de aplicare
 Durata sedintei este de pana la 10 minute
in scop analgezic, ajungand la 20-30
minute pentru aplicatiile in scop
hiperemiant, vasculotrop.

 Ritmul sedintelor poate fi zilnic, 10 sedinte

pe cura.
Indicatiile curentilor diadinamici
 Afectiunile aparatului locomotor
 status posttraumatic (cu exceptia fracturilor,
rupturilor ligamentare sau meniscale), contuzii,
entorse, luxatii recente, intinderi musculare,
redori articulare,

 boala reumatismala cronica degenerativa sau

inflamatoare: artroze reactivate, artrite, mialgii,

 reumatism abarticular, al tesuturilor moi

periarticulare: epicondilite, PSH, tendinite,
 Indicatiile curentilor diadinamici
 Afectiunile neurologice: nevralgie cervico-
brahiala, lombosciatica, algoneurodistrofie,

 Tulburari circulatorii periferice: maladie Raynaud,

acrocianoza, boala varicoasa, status postarsuri
sau postdegeraturi, arterioapatie periferica
obliteranta,

 Aplicatii segmentare pe zone neuroreflexe in

vederea modularii functionale a stomacului,
colonului, colecistului, cailor respiratorii in astmul
bronsic, migrene.
 Curentii Trabert
 Curentii Trabert sunt curenti dreptunghiulari, cu efecte
analgezice si hiperemiante, aplicatia lor constand intr-un
veritabil masaj cu impulsuri excitatorii.
 Au cel mai analgezic efect din domeniul joasei frecvente.
Se mai numesc si curenti de ultrastimulare, Ultra Reiz şi
2-5 curent(datorită faptului ca are durata impulsului de 2
ms şi a pauzei de 5 ms).

 Tehnica de aplicatie este bipolara si consta in aplicarea

electrodului negativ pe locul dureros iar cel pozitiv
proximal de catod.
 Curentii Trabert
 Efectul analgezic trebuie sa se instaleze la sfarsitul
sedintei de tratament. Intensitatea curentului se creste
pana la aparitia senzatiei de vibratie suportabila.
 Scaderea acestei senzatii arata aparitia procesului de
acomodare.
 Va trebui sa se creasca in mod suplimentar intensitatea
curentului aplicat.
 Se recomanda aplicatiile zilnice, timp de 6-10 sedinte.
 Principalele indicatii terapeutice
sunt
 Manifestarile dureroase din radiculopatiile de cauza
vertebrogene artrozica, artroze dureroase, indiferent de
localizare (in lumbago electrozii se amplaseaza
paravertebral in sens transversal, in lombosciatica
catodul se amplaseaza distal, pe punctul de durere
maxima).

 Reumatism inflamator cronic (spondilita ankilopoetica),

 Reumatismul abarticular (PSH, epicondilite),

 Status posttraumatic (contuzii, intinderi sau rupturi

ligamentare sau musculo-tendinoase).
 Curentii stohastici
 Curentii stohastici, aperiodici sau
neregulati au calitatea de a reduce la
maximum reactiile de adaptare/obisnuinta
sau acomodare, crescand astfel efectul
analgetic prin ridicarea pragului la durere,
precum si durata acestui efect.
 Stimularea nervoasa electrica
transcutanata (SNET) sau TENS
 TENS reprezinta o modalitate
netraumatizanta de combatere a
sindromului algic acut si cronic, de
diverse cauze, utilizand curenti cu
impulsuri dreptunghiulare de joasa
frecventa.

 Aparatele moderne utilizate permit

obtinerea unei forme dreptunghiulare
a impulsurilor, permit acoperirea unui
domeniu mai larg de reglare a
frecventei, duratei si amplitudinii
impulsurilor, cat si dimensiuni,
cheltuieli si consum minime ale
aparatului si procedurii in sine.
 Tehnica aplicatiei curentilor de
stimulare nervoasa presupune
 Pozitionarea adecvata a electrozilor cu
amplasarea lor pe locul dureros, in vecinatatea
lui, la nivelul radacinii nervoase principale a
nervului periferic ce strabate regiunea
dureroasa, pe zonele de referire a durerii si a
punctelor trigger. Polaritatea electrozilor nu are
importanta.

 Dozarea intensitatii, care trebuie aleasa in asa

fel incat sa se inchida poarta pentru influxurile
dureroase. Pacientul va resimti o senzatie de
vibratie sau furnicatura.
 Tehnica aplicatiei curentilor
 Alegerea frecventei se face prin tatonare.

 Durata impulsului trebuie sa fie reglabila si adaptata

frecventei.

 Durata sedintei poate fi aleasa intre 20 minute si o

ora.

 Frecventa sedintelor in timp se stabileste de comun

acord cu medicul specialist, in concordanta cu
patologia tratata.
 Indicatii TENS
 Afectiunile reumatice cronice degenerative,
inflamatorii si abarticular,
 Starile dureroase posttraumatice,
 Sindromul algic din afectiunile neurologice
periferice, nevralgiile, durerile fantoma post
amputatie de membre,
 Sindromul algic post anestezie, starile dureroase
acute si cronice postoperatorii,
 Cicatricile, aderentele dureroase postoperatorii,
 Durerile din anurii si neoplazii.
 Principalele contraindicatii ale
aplicatiei TENS
 Starile dureroase tratabile prin alte mijloace,
 Purtatorii de pacemaker cardiac sau de
stimulator al nodului sinocarotidian,
 Hipersensibilitatea la curent,
 Sarcina in primul trimestru,
 Tulburarile de sensibilitate cutanata sau leziunile
tegumentare,
 Sindroamele dureroase de origine talamica.
 Contraindicatiile curentilor de
joasa frecventa
 Curentii de joasa frecventa nu vor fi aplicati pe
regiunea precordiala si nici pe tegumentul care
prezinta solutii de continuitate, afectiuni
dermatologice sau diferite unguente aplicate
anterior.

 Se va verifica calitatea si integritatea

electrozilor. Intensitatea nu va depasi valoarea
pragului (0,1 mA/ cm²) in cazurile pacientilor cu
tegument sensibil si se va evita regiunea care
prezinta incorporate piese metalice de
osteosinteza, endoproteze, sterilete.
 Contraindicatiile curentilor de
joasa frecventa
 Se vor evita starile hemoragice locale,
trombozele venoase superficiale si
profunde, uterul gravid, perioada de
menstruatie, zonele de edem localizat,
cicatricile si aderentele musculare,
pierderea sensibilitatii cutanate, leziunile
dermatologice, infectiile localizate.