Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INSTRUMENTATIE
BIOMEDICALA PENTRU
RECUPARARE
Asist.Univ.dr.Bioing. CATALINA LUCA
ISTORIC Electroterapie
•1744-1745 : Johann Gottlob Krueger - Notiuni despre
electricitate
•1786 : Galvani - descopera ca in corpul uman exista
electricitate; experimenteaza stimularea electrica a
nervului gastrocnemian
•1796 : Volta - inventeaza pila galvanica
•1827 : Stefano Marianini - stimuleaza electric muschii
paralizati
•sec. XIX : - baile galvanice 4 celulare ( Karlsbad ), baile
Stanger ( Ulm )
•1940 : Ginsberg , Milinowski – introduc inalta frecventa
pulsatila
•1949 : Gierlich – terapia combinata cu ultrasunet si
curenti diadinamici
•1968 : Hufschmidt - terapia musculaturii spastice
•1980 : - curenti de medie frecventa interferentiali
•1990 : - lasere medicale pentru fizioterapie ( LLLT ),
terapie cu unde de soc, stimulare magnetica
CLASIFICAREA ELECTROTERAPIEI
• Curenti de joasa frecventa: ν = 0 ÷ 1000 Hz; Curentul
galvanic ( continuu ) si curentul cu impulsuri.
• Curenti de medie frecventa: ν = 1000 ÷ 10.000 Hz
( Gildermeister si Wyss ); Curenti de medie frecventa si
curenti interferentiali.
• Curenti de inalta frecventa ( campuri electromagnetice ): ν
= > 300 kHz ( Nerst ), Microunde, unde scurte.
• Electroterapia este o parte a terapiei cu agenti fizici – terapia
fizicala – in care diverse forme ale energiei electromagnetice sunt
aplicate extern organismului uman, cu scopul :
- de a limita unele procese fiziologice ;
- de a intari un raspuns fiziologic mai slab ;
- de a combate durerea .
• Electroterapia poate fi folosita in scop medical deoarece organismul
uman functioneaza in mare parte electric .
• Curentul electric = deplasare a sarcinilor electrice printr-un
conductor.
• Clasificarea conductorilor electrici :
- gradul I – metalici (prin care curentul trece fără să provoace reacţii
chimice);
- gradul II – electrolitici (soluţii de acizi, baze sau săruri în care
trecerea curentului electric produce o electroliză);
- gradul III – gazosi.
*Corpul uman este format 70 – 80 % H2O, Na, K, Mg, Ca, Cl.
•POTENTIAL DE REPAUS
•Celulele corpului uman prezinta o diferenta de potential, de aproximativ 70 mV,
de o parte si de alta a membranei celulare : (-) la interior si (+) la exterior.
•Acest lucru este determinat de :
1. permeabilitate selectiva a membranei celulare la diverse tipuri de ioni. Este
usor permeabila la K+ si este aproape impermeabila la ioni (-) si Na+(ioni mari ).
2. concentratia diferita a ionilor de o parte si de alta a membranelor .
- ionii de K+predomina in interiorul celulei, toate celulele umane avand
concentratie crescuta de potasiu la interior;
- ionii de Na+predomina la exteriorul celulei . Astfel, interiorul celulei are un
deficit de sarcini pozitive .
POTENTIAL DE ACTIUNE
• Stimularea celulei prin diversi agenti fizici produce o brutala modificare a
permeabilitatii ionice membranare care duce la un influx masiv de ioni de Na+
dinspre exterior in interiorul celulei .
• Depolarizarea membranei celulare duce la aparitia unui potential de actiune ( 1
ms) .
• Raspunsul unei fibre nervoase la stimuli
electrici cu intensitate crescuta progresiv –
legea “ totul sau nimic”.
Electroterapia - actiune la nivel celular
•U:R=I
• U = tensiunea masurata in [ V ] sau [ mV ]
• R = rezistenta , masurata in [ Ω ]
• I = intensitatea curentului electric, masurata in [ mA ]
CARACTERISTICILE CURENTILOR
FOLOSITI IN ELECTROTERAPIE
• POLARITATE
• Un curent continuu aplicat tesuturilor duce la acumularea ionilor
pozitivi sub catod si a ionilor negativi sub anod.
• Local se produc modificari ale ph-ului ( sub catod va fi mai
alcalin iar sub anod mai acid ) ceea ce provoaca disconfort
pacientului ( mai ales la catod ) .
• Un curent alternativ nu duce la o astfel de acumulare de sarcini
electrice sub electrozi si deci acest curent nu are efecte polare .
• Cantitatea de sarcini electrice care se deplaseaza in fiecare
directie a electrozilor poate fi :
- inegala ― curentul are efecte polare
- egala ― curentul nu are efecte polare
• (a) curent polar
• (b) curent apolar
CARACTERISTICILE CURENTILOR
FOLOSITI IN ELECTROTERAPIE
• FRECVENTA
• Reprezinta numarul de oscilatii in unitatea
de timp. Se masoara in [ Hz ].
• Ex. : 10 pulsuri pe secunda reprezinta o
frecventa de 10 Hz .
FORMA TRIUNGHIULARA
FORMA TRAPEZOIDALA
CURENT FARADIC
Forme ale curentului continuu:
a) Continuu
b) Continuu ascendent
c) Continuu descendent
d) Variabil
e) Continuu intrerupt
f) Ascendent intrerupt
g) Descendent intrerupt
h) Variabil intrerupt
01
Curentul GALVANIC
• Curentul galvanic este prima forma de curent folosita in terapie.
• Este un curent continuu sau cu frecventa 0 .
• Este definit ca un curent avand un puls de durata infinita; se foloseste
pentru galvanizari si ionoforeza.
• Acţiunile biologice complexe ale curentului galvanic asupra ţesuturilor
corpului omenesc nu sunt încă perfect cunoscute în totalitatea lor.
• REZISTIVITATEA TISULARA LA CURENT
• variaza foarte mult in functie de tipul de tesut traversat de curent .
(legea lui Ohm : U = I · R) ;
• Ex. :
- lichidele organismului : 80 – 130 Ω/cm ;
- muschii : 300 Ω/cm ;
- organe parenchimatoase : 400 - 600 Ω/cm ;
- grasimea : 2000 Ω/cm .
Efectele fiziologice ale curentului galvanic
CURENTII DE JOASA
FRECVENTA
Curenţii de joasă frecvenţă
• Curenţii de joasă frecvenţă reprezintă
impulsuri ritmice cu o frecvenţă de până la
1000 Hz, au efecte excitomotorii asupra
fibrelor nervoase şi a ţesutului muscular
(prin electrostimulări cu impulsuri
dreptunghiulare, triunghiulare,
exponenţiale) şi efecte analgetice realizate
prin curent diadinamic, curent Trabert,
TENS.
Curenţii de joasă frecvenţă
• Terapia cu curenţi excitatori sau de stimulare în domeniul
joasei frecvenţe se bazează pe acţiunea caracteristică de
excitare a impulsurilor electrice din acest domeniu asupra
elementelor exciatbile cum sunt ţesuturile musculare şi
fibrele nervoase.
• Prin stimulare electrică se poate obţine o descărcare electrică
a membranei celulare (depolarizare – respectiv modificarea
sarcinii electrice), la nivelurile subtraturilor excitabile.
• Fiecare membrană - în funcţie de tipul celulelor – are o
anumită frecvenţă optimă pentru valoarea de prag a stimulării
sale (de exemplu fibrele nervoase 50 Hz, fibrele vegetative 5
Hz).
• Musculatura scheletică normal inervată răspunde la impulsuri
de durată relativ scurtă şi cu frecvenţă relativ repede.
Curenţii de joasă frecvenţă
• Frecvenţele de 30 Hz sunt capabile să producă
contracţii musculare.
• Durata impulsului cu efect de contracţie asupra
muşchiului normal inervat este cuprinsă între 0,1 şi
5 ms; sub 0.02 ms, în orice caz impulsul nu mai este
eficace.
• Frecvenţele de 40 – 80 Hz utilizate în scop
terapeutic reprezintă domeniul curenţilor tetanizaţi.
• La impulsurile succedate cu aceste frecvenţe, se
instalează contracţii de lungă durată, care se menţin
atâta timp cât curentul străbate muşchiul.
Curenţii de joasă frecvenţă
• Cele mai folosite forme sunt:
• curentul rectangular de tip Leduc (durata impulsului 0.1
- 1 sec, frecvenţa 1 - 160 Hz);
• curentul rectangular Trabert (durata impulsului 2 ms,
durata pauză 5 ms şi frecvenţa de 140 Hz);
• curentul rectangular, TENS;
• curentul diadinamic (Bernard) frecvenţa de 50 - 100 Hz;
• curentul cu impulsuri triunghiulare cu durata de 1 - 1.6
ms, frecvenţa 100 Hz;
• curentul exponenţial (Lapicque), durata 1.6 - 60 ms,
frecvenţa 80 - 100 Hz;
Curenţii de joasă frecvenţă - TENS
• INDICATII TERAPEUTICE
• • Dureri postoperatorii
• • Dismenoree
• • Sindroame dureroase musculoscheletale : mialgii , miogeloze ,
tendinite , periartrite
• • Durere lombara joasa si cervicalgii de tip degenerativ artrozic si
discal
• • Nevralgii
• • Boala artrozica cu diverse localizari
• • Algoneurodistrofia
• • Sechele algice dupa hernie de disc lombara si cervicala operata
• • Dureri tip “membru fantoma” dupa amputatie .
Curentul diadinamic
• CONTRAINDICATII
• • Zonele tegumentare lezate ( dermatoze , plagi ,
infectii , etc )
• • Uterul gravid
• • Aplicare transtoracica sau pe partea anterioara a
gatului
• • Prezenta pacemaker-ului sau a altor stimulatoare
electrice
• • Tumori maligne sau zone cutanate supuse iradierii
• • Implante metalice ;
• • Tulburari circulatorii
Curentul diadinamic - TIPURI
• curentul diadinamic monofazat fix (50 impulsuri/sec) - curent
pulsatil obtinut din curentul sinusoidal de 50 Hz prin anularea
semiundei negative. Are efect dinamogen; efectul analgetic apare
tardiv. Subiectiv, se produc vibratii care actionează ca un masaj
profund;
• curentul diadinamic difazat fix (100 impulsuri/sec) - curent pulsatil
obţinut din curentul sinusoidal de 50 Hz prin redresare, adică prin
transformarea semiundei negative în semiundă pozitivă. Rezultă astfel
un curent cu frecvenţă de 100 Hz. Efectul său principal este cel
inhibitor. Se foloseşte ca formă de introducere înaintea aplicării
celorlalte forme;
• curentul diadinamic lunga perioadă (alternanţă de monofazat fix cu
durata trenului de 4 sec, cu difazat fix cu durata trenului de 8 sec) -
se obţine prin alternarea lentă a formelor MF şi DF într- un interval de
12 secunde. Efectul dinamogen este diminuat, dominând efectul
inhibitor (analgetic, miorelaxant);
Curentul diadinamic - TIPURI
• curentul diadinamic scurtă perioadă (alternanţă de monofazat fix cu
difazat fix timp de 1 sec fără pauză) - se obţine prin alternarea bruscă
între MF şi DF cu ritm de 1 secundă. Efectul dominant este cel
dinamogen (resorbtiv);
• curentul diadinamic ritm sincopat (alternanţe de monofazat fix de 1
sec cu pauză de 1 sec.) - se obţine prin antreruperea ritmică a formei
MF cu pauze de 1 secundă. Este forma de curent folosită pentru
electrostimulare musculară;
Curentul diadinamic - TIPURI
Curentul DIADINAMIC – mod de aplicare
• Mărimea şi forma electrozilor se aleg în funcţie de regiunile tratate, iar locurile de
amplasare, modalitatea de poziţionare şi polaritatea lor în funcţie de scopurile
terapeutice urmărite.
• Bernard a introdus în utilizarea terapeutică a curenţilor diadinamici inversarea
polarităţii cu electrozii lăsaţi pe poziţii, tehnică ce îşi are rostul numai în
anumite situaţii patologice (aplicaţii cu scop dinamogen şi miostimulant).
• Într-o singură localizare pe parcursul unei singure şedinţe se pot utiliza 2-3 forme de
curent.
• În acest caz ordonarea se face de la formele predominant excitatorii la cele
antialgice.
• În timpul aplicaţiei trebuie să apară senzaţia de vibratie nedureroasa, de contracţie
ritmică, de uşoară intepatura.
• Această senzaţie se amplifică pe parcursul procedurii deoarece sub curentul
diadinamic sistemul senzitivo-senzorial nu se acomodează.
• Apariţia unei senzaţii de arsură în punct fix, pe regiunea aflată sub electrod indică
risc de arsură şi determină întreruperea tratamentului.
• Electrozii se aplică prin intermediul învelişurilor de protecţie hidrofile, confecţionate
din diferite structuri textile sau material spongios elastic, bine umezite şi fixaţi cu
ajutorul benzilor elastice sau a săculeţilor de nisip.
Curentul DIADINAMIC – mod de aplicare
• aplicaţii pe puncte dureroase circumscrise. Se utilizează electrozi mici,
rotunzi, egali. Polul negativ se aplică direct pe zona dureroasă, iar pozitivul
proximal la 2 - 3 cm. distanţă;
• aplicaţii transversale (trans-regionale), la nivelul articulaţiilor mari, a
zonelor musculare mari ale trunchiului şi membrelor. Se folosesc electrozi
plaţi, suficient de mari, aşezaţi de o parte şi de alta a zonei dureroase;
• aplicaţii longitudinale, de-a lungul unui nerv sau al unei căi vasculare. Pentru
nervi electrodul pozitiv, mai mare, se aşează proximal, iar cel negativ distal
• aplicaţii paravertebrale, pe regiunile rădăcinilor nervoase, cu electrozi
adaptaţi ca mărime regiunii afectate, cu polul negativ pe regiunea dureroasă şi
pozitivul de cealaltă parte, sau electrozii de aceeaşi parte, pozitivul proximal;
• aplicaţii ganglionare, pe ganglionii vegetativi. Se utilizează electrozi mici,
rotunzi, cu negativul pe ganglionul respectiv şi pozitivul la 2 - 3 cm. distanţă.
Curentul DIADINAMIC – mod de aplicare
• În timpul sedinţei trebuie crescută intensitatea pentru
menţinerea senzaţiei de vibraţie nedureroasă (prin procesul de
acomodare, acestea scad la un interval de timp după stabilirea
pragului inţial de intensitate).
• Durata şedinţelor de tratament este diferită în raport cu scopul
terapeutic urmărit.
• Va fi scurtă din raţiunea evitării acomodării de 4-8 minute sau
chiar mai puţin; o durată mai lungă poate diminua eficacitatea
unei aplicaţii cu scop analgetic.
• Dacă trebuie efectuate aplicaţii pe mai multe zone în aceeaşi
şedinţă se scad duratele succesiv de la zonă la zonă cu câte 1
minut, astfel încât să nu depăşească 10-12 minute.
• În aplicaţiile cu scop hiperemiant, vasculotrop se pot aplica
şedinţe de durată lungă de 20-30 minute.
Curentul DIADINAMIC – indicatii
• localizarea zonelor patologice inflamatorii şi degenerative; testarea
zonelor mialgene; electrostimularea ţesuturilor ligamentare.
• sindrom simpatic; tulburări circulatorii; spasmoliză (contracturi
musculare).
• tulburări trofice; artroze; artrite; osteocondilite; tulburări circulatorii;
nevralgii ale zonei craniene.
• combaterea algiilor; în patologia aferentă zonei intestinale, abdominale,
ginecologice.
• tratament post-chirurgical; mobilizarea articulaţiilor; terapie de
motilitate; deformaţii; contuzii; periartrite; nevralgii.
• pareze; excitabilitate faradică; mialgii; lumbago; torticolis; nevralgii.
• paralizii flasce şi excitaţii faradice.
• paralizii flasce cu reacţii degenerative moderate.paralizii flasce cu
reacţie degenerativă avansată; tratamentul întinderilor
tendinomusculare
CURENTUL TRABERT
• Este un curent rectangular cu durata impulsului de 2
ms si a pauzei de 5 ms ;
• de aceea este denumit si “2-5 curent” sau “Ultra-
Reiz” curent .
• Are frecventa de 143 Hz .
• Se foloseste pentru terapia durerii avand un marcat
efect analgetic .
CURENTUL TRABERT
• Electrozii sunt de aceeaşi dimensiune în funcţie de zonele
tratate ¾ cm, 6/8 cm, 8/12 cm si se aplică bipolar.
• Se aplică cu strat hidrofil foarte gros.
• Electrodul negativ se plasează pe locul cel mai dureros, iar cel
pozitiv de obicei proximal de catod la numai 3-5 cm distanţă.
• Intensitatea curentului creşte până la o senzaţie de vibraţie
caracteristică şi suportabilă.
• Aceasta nu trebuie depăşită pentru a se evita instalarea unei
contracţii tetanice dureroase.
• Cu totul orientativ se recomandă următoarele doze de
intensitate: 5-10 mA pentru membre, 10-15 mA pentru
regiunea coloanei cervicale, 15-20 mA pentru regiunea
dorsală şi lombară.
CURENTUL TRABERT
• Este un curent polar ; durata tratamentului
este de max. 15 min.
• Dupa ce se aplica electrozii si se incepe
terapia apare fenomenul de acomodare si
pacientul nu mai simte senzatia de curent ;
se creste astfel amplitudinea progresiv de
mai multe ori pe durata terapiei pana la un
nivel tolerabil de 70 ÷ 80 mA .
• Pot sa apara contractii musculare vizibile
sau palpabile. Aceste contractii tisulare
imbunatatesc perfuzia tisulara a zonei de
tratat .
• Localizarea electrozilor este cea din figura
alaturata .
CURENTUL TRABERT - indicatii
• Manifestarile dureroase din radiculopatiile
de cauza vertebrogene artrozica, artroze
dureroase, indiferent de localizare.
• Reumatism inflamator cronic (spondilita
ankilopoetica).
•Reumatismul abarticular (PSH, epicondilite).
• Status posttraumatic.
Curentul faradic
• Este obţinut din curentul continuu cu ajutorul unui
inductor şi este format dintr-o curbă neregulată în
care undele pozitive cu valori crescute alternează
cu unde negative.
• În prezent se utilizează mai mult curentul
neofaradic în excitarea muşchilor scheletici la care
apar atropii de inactivitate, în scopul stabilirii
inervării normale a lor.
Curenţii stohastici
• În ultimii ani atenţia cercetătorilor s-a îndreptat asupra unor
curenţi care să evite cât mai mult posibil instalarea
„obişnuinţei” structurilor excitabile la curent.
• Apariţia acestui fenomen fiziologic este inerentă la aplicaţiile
de stimuli electrici cu repetare periodică.
• S-au putut produce curenţi cu stimuli aperiodici, adica
neregulaţi sau STOHASTICI.
• Această particularitate a lor reduce reacţiile de adaptare,
crescând astfel efectul analgetic prin ridicarea mai pronunţată
a pragului la durere, precum şi durata acestui efect.
• Cele mai eficace sunt impulsurile stohastice din domeniul 5 - 30
Hz, rezultatele fiind apreciate atât în privinţa nivelului pragului
dureros, cât şi a duratei de menţinere a efectelor după
terminarea aplicaţiei.
Electropunctura
• Scopul – combaterea durerii, face parte din metodele reflexoterapice având ca loc
de acţiune punctele dureroase reflexe care sunt identice cu punctele de
acupunctură în proporţie de 80 %.
• Se utilizează curenţi cu frecvenţă variabilă 0-50 Hz, durata impulsului 30 – 50
microsec, intensitate reglabilă 0-100 mA până la senzaţia de uşoare furnicături.
• Se aplică mai mulţi electrozi (3-4), ce pot trata simultan 6-8 puncte.
• Vârfurile electrozilor (cu diametru de 1-2 mm) vor efectua electrostimulări cu
durate de la câteva secunde la câteva minute până la reducerea efectivă a acuzelor
dureroase şi a contracturii locale. Aplicaţiile pot fi realizate zilnic sau la două zile.
• Pentru sindroamele dureroase acute sunt necesare 2-6 şedinţe, în timp ce pentru
sindroamele dureroase cronice pot fi necesare 10-20 şedinţe de electropunctură.
• Acestă metodă nu este similară şi nu înlocuieşte TENS-ul şi nici electroacupunctura
la care intervine un al doilea stimul realizat de introducerea acelor în puncte bine
stabilite pe meridianele tradiţionale de acupunctură.
• Electropunctura face parte dintre metodele de reflexoterapie, deoarece locul de
acţiune (locul de aplicare a electrozilor) îl reprezintă zonele sau punctele dureroase
reflexe, identice cu cele din acupunctură, cu o pondere de 80%.
Electropunctura – indicatii/contraindicatii
• Patologia corespondentă şi indicată acestui tip de tratament se
regăseşte în domeniul tulburărilor de funcţionalitate sau al
contracturilor musculare datorate unor mecanisme neuroreflexe.
• Electropunctura este benefică şi în cazul reumatismului cronic
degenerativ cu diverse localizări şi stadii evolutive, al stărilor
dureroase posttraumatice, în durerile din afecţiunile
neurologice periferice sau în nevralgiile postherpetice, durerile
postanestezie sau în cazul sindroamelor dureroase acute şi
cronice postoperatorii, al sindromului aderenţial postoperator.
• Contraindicaţiile sunt reprezentate de: afecţiunile organice care
pot beneficia de terapie etiologică corespunzătoare, neoplaziile,
afecţiunile psihice precum psihonevrozele depresive, schizofrenia,
sarcina.
• Rezultatele sunt favorabile şi se instalează imediat în proporţie de
până la 90% dintre cazuri, mecanismul de acţiune fiind cel descris
de Melzak şi Wall în teoria controlului porţii
Riscuri şi măsuri generale de precauţie în aplicaţiile curenţilor
de joasă frecvenţă
• Curenţii de joasă frecvenţa nu se aplică pe regiunea precordială.
• Examinarea atentă a tegumentului zonei de tratat pentru decelarea unor plăgi,
escoriaţii, leziuni dermatologice in scopul evitării acestora sau a aplicării unor
măsuri de protejare a zonelor afectate.
• Verificarea integrităţii şi calităţii electrozilor.
• Respectarea conditiilor de utilizare a materialului hidrofil de protecţie: grosime
corespunzătoare a stratului, să nu depăşească marginile electrodului metalic,
să fie bine netezit, să fie îmbibat uniform cu apă.
• În cazurile cu tegument sensibil sau cu leziuni superficiale intensitatea
curentului nu va depăşi 0.1 mA pe cm2 de suprafaţă de electrod activ,
indiferent de toleranţa individuală relatată de pacient.
• Evitarea zonelor în care sunt încorporate piese metalice de osteosinteză,
endoproteze.
• La aplicaţiile de curenţi excitomotori se evita zonele cu edem localizat,
cicatricile aderenţele musculare, zonele cu temperatură locală scăzută şi cu
pierderea sensibilităţii termice, infecţiile localizate şi regiuni cu piese metalice
intratisulare.