Sunteți pe pagina 1din 74

ELECTROTERAPIE SI

INSTRUMENTATIE
BIOMEDICALA PENTRU
RECUPARARE
Asist.Univ.dr.Bioing. CATALINA LUCA
ISTORIC Electroterapie
•1744-1745 : Johann Gottlob Krueger - Notiuni despre
electricitate
•1786 : Galvani - descopera ca in corpul uman exista
electricitate; experimenteaza stimularea electrica a
nervului gastrocnemian
•1796 : Volta - inventeaza pila galvanica
•1827 : Stefano Marianini - stimuleaza electric muschii
paralizati
•sec. XIX : - baile galvanice 4 celulare ( Karlsbad ), baile
Stanger ( Ulm )
•1940 : Ginsberg , Milinowski – introduc inalta frecventa
pulsatila
•1949 : Gierlich – terapia combinata cu ultrasunet si
curenti diadinamici
•1968 : Hufschmidt - terapia musculaturii spastice
•1980 : - curenti de medie frecventa interferentiali
•1990 : - lasere medicale pentru fizioterapie ( LLLT ),
terapie cu unde de soc, stimulare magnetica
CLASIFICAREA ELECTROTERAPIEI
• Curenti de joasa frecventa: ν = 0 ÷ 1000 Hz; Curentul
galvanic ( continuu ) si curentul cu impulsuri.
• Curenti de medie frecventa: ν = 1000 ÷ 10.000 Hz
( Gildermeister si Wyss ); Curenti de medie frecventa si
curenti interferentiali.
• Curenti de inalta frecventa ( campuri electromagnetice ): ν
= > 300 kHz ( Nerst ), Microunde, unde scurte.
• Electroterapia este o parte a terapiei cu agenti fizici – terapia
fizicala – in care diverse forme ale energiei electromagnetice sunt
aplicate extern organismului uman, cu scopul :
- de a limita unele procese fiziologice ;
- de a intari un raspuns fiziologic mai slab ;
- de a combate durerea .
• Electroterapia poate fi folosita in scop medical deoarece organismul
uman functioneaza in mare parte electric .
• Curentul electric = deplasare a sarcinilor electrice printr-un
conductor.
• Clasificarea conductorilor electrici :
- gradul I – metalici (prin care curentul trece fără să provoace reacţii
chimice);
- gradul II – electrolitici (soluţii de acizi, baze sau săruri în care
trecerea curentului electric produce o electroliză);
- gradul III – gazosi.
*Corpul uman este format 70 – 80 % H2O, Na, K, Mg, Ca, Cl.
•POTENTIAL DE REPAUS
•Celulele corpului uman prezinta o diferenta de potential, de aproximativ 70 mV,
de o parte si de alta a membranei celulare : (-) la interior si (+) la exterior.
•Acest lucru este determinat de :
1. permeabilitate selectiva a membranei celulare la diverse tipuri de ioni. Este
usor permeabila la K+ si este aproape impermeabila la ioni (-) si Na+(ioni mari ).
2. concentratia diferita a ionilor de o parte si de alta a membranelor .
- ionii de K+predomina in interiorul celulei, toate celulele umane avand
concentratie crescuta de potasiu la interior;
- ionii de Na+predomina la exteriorul celulei . Astfel, interiorul celulei are un
deficit de sarcini pozitive .
POTENTIAL DE ACTIUNE
• Stimularea celulei prin diversi agenti fizici produce o brutala modificare a
permeabilitatii ionice membranare care duce la un influx masiv de ioni de Na+
dinspre exterior in interiorul celulei .
• Depolarizarea membranei celulare duce la aparitia unui potential de actiune ( 1
ms) .
• Raspunsul unei fibre nervoase la stimuli
electrici cu intensitate crescuta progresiv –
legea “ totul sau nimic”.
Electroterapia - actiune la nivel celular

• Analgezia galvanică a fost multă vreme explicată prin


modificările excitabilităţii neuromusculare, cunoscută
sub denumirea de electrotonus, din care se disting
aspecte de anelectrotonus şi catelectrotonus în raport
cu polul la nivelul căruia iau naştere.
• Catelectrotonus - apare la catod ( - )
- scade pragul de excitabilitate
- creste excitabilitatea
• Anelectrotonus - apare la anod ( + )
- creste pragul de excitabilitate
- scade excitabilitatea ( hiperpolarizare )
RASPANDIREA CURENTULUI IN
ORGANISM
• Modul in care curentii electrici terapeutici se raspandesc in organism are
urmatoarele caracteristici :
• • indiferent de locul unde sunt amplasati electrozii, liniile de forta ale
curentului se raspandesc in tot corpul, cantitatea cea mai mare trecand
insa pe zonele ce opun rezistenta cea mai mica ;
• • pe regiunea cuprinsa intre electrozi, intensitatea curentului nu este
egala, ci proportionala cu conductibilitatea electrica a tesuturilor ;
• • cu cat un segment este situat mai departe de electrozi, intensitatea
curentului ajuns la el este mai mica ;
• • un tesut nu este un conductor uniform, deoarece membrana celulara si
spatiile intercelulare opun rezistente diferite trecerii curentului electric ;
• • conductibilitatea electrica a unui tesut este direct proportionala cu
continutul lui in apa. Din acest punct de vedere lichidul cefalorahidian,
limfa, secretia biliara , sangele sant cele mai bune conducatoare de
electricitate ; rau conducatoare sant tesutul gras si cel osos.Foarte rau
conductori: parul.
MODUL DE PENETRARE AL CURENTILOR IN
TESUTURI
• Curentii electrici penetreaza in mod
diferentiat tesuturile in fuctie de tipul
curentului :
- curentul galvanic si curentul alternativ de
joasa frecventa se raspandesc exclusiv in
spatiul intercelular, deoarece membrana
celulara le opune rezistenta ;
- curentul alternativ de inalta frecventa nu
intampina rezistenta din partea membranelor
celulare .
•PARAMETRII CURENTILOR FOLOSITI IN ELECTROTERAPIE
•(a) curent continuu
•(b) curent cu impulsuri
•(c) curent alternativ
• In electroterapie echipamentele functioneaza in 2 moduri :
Curent constant ( CC ) = intensitatea curentului produs de aparat
ramane mereu constanta oricat ar varia rezistenta cutanata I · R = U
• Curentul constant este avantajos in aplicatiile stationare evitand
senzatiile neplacute pe care le poate resimti pacientul la cresterea
intensitatii .
Voltaj constant ( CV ) = densitatea de curent ramane aceeasi chiar
daca marimea electrozilor se schimba. Pacientul nu are senzatii
neplacute .

•U:R=I
• U = tensiunea masurata in [ V ] sau [ mV ]
• R = rezistenta , masurata in [ Ω ]
• I = intensitatea curentului electric, masurata in [ mA ]
CARACTERISTICILE CURENTILOR
FOLOSITI IN ELECTROTERAPIE

• POLARITATE
• Un curent continuu aplicat tesuturilor duce la acumularea ionilor
pozitivi sub catod si a ionilor negativi sub anod.
• Local se produc modificari ale ph-ului ( sub catod va fi mai
alcalin iar sub anod mai acid ) ceea ce provoaca disconfort
pacientului ( mai ales la catod ) .
• Un curent alternativ nu duce la o astfel de acumulare de sarcini
electrice sub electrozi si deci acest curent nu are efecte polare .
• Cantitatea de sarcini electrice care se deplaseaza in fiecare
directie a electrozilor poate fi :
- inegala ― curentul are efecte polare
- egala ― curentul nu are efecte polare
• (a) curent polar
• (b) curent apolar
CARACTERISTICILE CURENTILOR
FOLOSITI IN ELECTROTERAPIE
• FRECVENTA
• Reprezinta numarul de oscilatii in unitatea
de timp. Se masoara in [ Hz ].
• Ex. : 10 pulsuri pe secunda reprezinta o
frecventa de 10 Hz .

Curentul Trabert cu o frecventa de 143 HZ


• Curentii pulsati au 2 tipuri de frecventa :
• 1. nr. de oscilatii pe secunda
• 2. nr. de trenuri de impulsuri pe secunda “burst frequency”
• frecventa impulsuri : 60 Hz
• frecventa burst : 2 Hz
• La frecventa de cca. 30 Hz se obtine contractia tetanica cu
forta crescuta .
• CARACTERISTICILE CURENTILOR FOLOSITI IN ELECTROTERAPIE :
DURATA IMPULSURILOR
• Este strans legata de amplitudine in producerea unui potential de
actiune.
• La aceeasi amplitudine durata variabila a impulsului poate da stimulare
motorie, durere sau stimulare senzitiva .
CARACTERISTICILE CURENTILOR
FOLOSITI IN ELECTROTERAPIE
FORMA IMPULSURILOR
• La impulsurile rectangulare intensitatea curentului creste brusc
la nivel maxim, ceea ce genereaza potentialul de actiune .
• Daca intensitatea impulsului creste progresiv apare fenomenul
de acomodare la curent .
ALTE FORME ALE CURENTILOR

FORMA TRIUNGHIULARA
FORMA TRAPEZOIDALA

CURENT FARADIC
Forme ale curentului continuu:
a) Continuu
b) Continuu ascendent
c) Continuu descendent
d) Variabil
e) Continuu intrerupt
f) Ascendent intrerupt
g) Descendent intrerupt
h) Variabil intrerupt
01
Curentul GALVANIC
• Curentul galvanic este prima forma de curent folosita in terapie.
• Este un curent continuu sau cu frecventa 0 .
• Este definit ca un curent avand un puls de durata infinita; se foloseste
pentru galvanizari si ionoforeza.
• Acţiunile biologice complexe ale curentului galvanic asupra ţesuturilor
corpului omenesc nu sunt încă perfect cunoscute în totalitatea lor.
• REZISTIVITATEA TISULARA LA CURENT
• variaza foarte mult in functie de tipul de tesut traversat de curent .
(legea lui Ohm : U = I · R) ;
• Ex. :
- lichidele organismului : 80 – 130 Ω/cm ;
- muschii : 300 Ω/cm ;
- organe parenchimatoase : 400 - 600 Ω/cm ;
- grasimea : 2000 Ω/cm .
Efectele fiziologice ale curentului galvanic

• Efectele şi modificările biologice ale curentului


galvanic asupra ţesuturilor organismului se
manifestă mai ales la nivelul substraturilor uşor
excitabile – fibrele nervoase.
• Aplicarea curentului galvanic cu pantă
(introducere) lină, cum se utilizează în terapie,
produce efecte diferite faţă de cele obişnuite la
utilizarea acestuia în testările diagnostice: nu
apar fenomene de excitaţie motorie sau senzitivă
(contracturi musculare sau dureri); totuşi au loc
modificări biofiziologice certe, care stau la baza
efectelor terapeutice.
EFECTE FIZIOLOGICE ALE CURENTULUI
GALVANIC

Asupra fibrelor nervoase senzitive : efect analgetic, la pol (+)


prin cresterea pragului de sensibilitate dureroasa
( anelectrotonus ) cu hiperpolarizarea membranelor celulare
Asupra fibrelor nervoase motorii : efect stimulator cu cresterea
excitabilitatii obtinut la polul (-) - catelectrotonusul favorizeaza
depolarizarea membranelor celulare
Asupra sistemului nervos central : aplicatiile descendente au
efect sedativ si de scadere a excitabilitatii nervoase - aplicatiile
ascendente au efect stimulator
Asupra fibrelor vegetative vasomotorii are efect hiperemizant
si vasodilatator. Efect biotrofic prin imbunatatirea circulatiei
tisulare
EFECTE FIZIOLOGICE - SUMAR
• analgetic ( pol pozitiv )
• stimulare neuromusculare ( pol negativ )
• vasodilatator
• biotrofic
• reglator asupra SNV ( in functie de aplicatie )

• Aparate generatoare de curent galvanic –


caracteristici generale: Aparatele folosite care
furnizează numai curent continuu au fost
cunoscute sub denumirea de pantostate sau
galvanostate.
• Aparate generatoare de curent galvanic structura :
• sistem de alimentare cu curent de la reţea (cordon,
întrerupător);
• dispozitiv de redresare (convertizor, tub
semiconductor);
• dispozitiv de reglare a intensităţii (potenţiometru);
• comutator pentru forma curentului (galvanic, faradic);
• instrument de măsură (miliampermetru);
• sistem de racordare cu pacientul (borne, cabluri, cleme,
electrozi).
GALVANIZAREA SIMPLA

• Electrozii utilizati pentru galvanizarea simpla , confectionati


din placi metalice ( plumb ) , au forme si dimensiuni diferite
in functie de regiunea pe care se aplica si de efectele
urmarite .
• Cel mai adesea se folosesc placi dreptunghiulare de marime
egala sau diferita intre ele de 6/8, 8/10, 10/15 cm .
• Electrozii se aplica ferm pe tegument prin intermediul unor
anvelisuri hidrofile din tifon ambibate an solutii fiziologice
sau apa simpla .
• Daca se urmareste obtinerea unui efect analgetic, electrodul
activ este cel pozitiv, iar daca se urmareste obtinerea unui
efect excitant, electrodul activ este cel negativ .
GALVANIZAREA SIMPLA
• Se utilizeaza doua modalitati de
asezare a electrozilor :
• - transversal , de o parte si de
alta a regiunii afectate pe care o
incadreaza astfel fata in fata
( umar, glezna, genunchi ) ;
• - longitudinal, cu electrozii
plasati la distanta, la
extremitatile segmentului tratat (
brat , gamba , membru inferior ).
GALVANIZAREA SIMPLA
• Există şi electrozi de forme speciale utilizaţi în anumite
aplicaţii: pentru ochi montaţi în ochelari speciali, pentru
hemifaţă (mască Bergonier), pentru ceafă (guler Scerbac).
GALVANIZAREA SIMPLA
• Intensitatea curentului aplicat se dozeaza
de la potentiometru in functie de toleranta
individului si de toleranta la locul de
aplicare , senzatia corecta fiind cea de
furnicatura placuta .
• Aceasta corespunde unei intensitati a
curentului de 0,1-0,2 mA pe cm2 de
electrod.
• Durata tratamentului trebuie sa fie suficient
de lunga, in general 20-30 minute .
GALVANIZAREA SIMPLA
• Numarul sedintelor necesare este de 8-10 in formele acute si 12-15 sau
mai mult in cele cronice .
• Ca incidente posibile mentionam arsurile tegumentare .
• Acestea se pot produce la pacienti cu afectare a sensibilitatii cutanate .
• Pentru prevenire se folosesc solutii de protectie cu urmatoarele formule :
• Pentru polul pozitiv : NaCl 5g , NaOH 1g , Apa distilata ad. 1000 ml
( pentru neutralizarea HCl )
• Pentru polul negativ : NaCl 6g, HCl diluat 6,5g, Apa distilata ad. 1000 ml (
pentru neutralizarea NaOH )
• Potentiometrul aparatului de la care se regleaza intensitatea curentului
electric se manevreaza foarte incet deoarece in caz contrar pot apare
contractii musculare dureroase la variatia rapida a intensitatii .
BAILE GALVANICE
• Se aplica pentru tratarea unor regiuni mai intinse sau a intregului corp .
• Ele imbina efectul curentului galvanic cu efectul termic al apei, care devine un
mijlocitor intre electrozi si tegument.
• Densitatea de curent de pe tegument este mai redusa si de aceea nu exista risc
de arsura cutanata .
• Se clasifica in: Bai galvanice partiale (patru- celulare) si bai galvanice totale.
• Baile galvanice patru-celulare folosesc patru vase in care se afla apa la 34-38 0C,
vase care au inglobati electrozi in peretii lor prin care circula curentul continuu .
• Pacientul poate introduce in aceste vase doua, trei sau toate patru membrele .
• Procedura se aplica zilnic , avand o durata de 20-30 minute .
• Temperatura apei :
- mai crescuta 37 - 38⁰C reduce senzatia neplacuta creata de curent si permite
aplicarea unor intensitati mai mari ;
- mai scazuta 34 - 35⁰C accentueaza senzatia neplacuta data de curent .
BAILE GALVANICE
• Baile patru- celulare pot fi :
• - descendente : polarizate ( + ) membre superioare si ( - )
membre inferioare ; Efect sedativ, hipotensor;
• - ascendente : polarizate ( - ) membre superioare si ( + )
membre inferioare; Efect usor excitant si de crestere a
tensiunii arteriale .
BAILE GALVANICE
• Baia galvanica Stanger este o cada izolata cu material plastic in care se afla opt electrozi
fixati pe pereti .
• Curentul galvanic poate fi facut sa circule intre acesti electrozi in multiple variante :
ascendent , descendent , transversal , in diagonala .
• Polul activ la galvanizare este electrodul (+) .
• Apa are temperatura de 36-37 0C si concentratia maxima de 2 g/l NaCl pentru a putea
conduce bine curentul electric, iar intensitatea curentului se regleaza in functie de
prescriptia medicului si de senzatia subiectiva a pacientului : furnicatura placuta sau
caldura (400-600 mA) .
• Durata tratamentului este de 15-30 minute .
• Se fac 6-12 sedinte la doua-trei zile .
• Contraindicatii :
• • leziuni trofice ale tegumentului ;
• • dermatoze ;
• • implanturi metalice ;
• • pacemaker ;
• • solutii de continuitate ale tegumentului
GALVANIZAREA - indicatii
• Bolile reumatismale degenerative (boala artrozică)
• Bolile reumatismale inflamatorii în perioada subacută sau între puseele inflamatorii
• Reumatismul ţesutului moale: periartrita, epicondilite, tendinite, bursite
• Patologia posttraumatică însoţită de edeme locale, hematoame, algoneurodistrofii,
redori articulare postimobilizări
• Patologia sistemului nervos
• Sindromul de neuron motor periferic cu pareze de membre, faciale sau de sfinctere
a organelor interne
• Sindrom de neuron motor central de diferite etiologii (hemipareze, tetrapareze,
parapareze).
• Afecţiuni ale organelor de simţ .
• Crioparestezii funcţionale ale segmentelor periferice
• Situaţii de stres, astenii nervoase şi de suprasolicitare, durere somatică corticalizată.
• Afecţiuni dermatologice: acnee, cicatrice cheloidă, epidermofiţii, ulcere
tegumentare atone, sclerodermica.
GALVANIZAREA - contraindicatii
Afectiunile care impiedica aplicarea electrozilor pe
tegument:
• leziunile de diferite cauze,
• supuratiile,
• unele manifestari alergice,
• unele eczeme,
• tuberculoza cutanata,
• neoplasmele cutanate.
• Femei gravide
• HTA
IONOGALVANIZAREA
• Definitie Ionogalvanizarea este metoda de introducere in tegument cu
ajutorul curentului galvanic a diverse substante cu efect therapeutic .
• Aceasta forma de terapie se bazeaza pe disociatia electrolitica a
substantelor puse la cei doi poli si deplasarea anionilor si cationilor
catre electrozii de sens contrar .
• Se folosesc solutii ce contin substante active care se disociaza in campul
electric si patrund in tegument la nivelul foliculilor pilosi si ai glandelor
sudoripare unde realizeaza depozite ce apoi sunt preluate de circulatia
sangelui .
• Ex. : ionogalvanizarea cu CaCl2 . Solutia de CaCl2 se pune la anod .
• Solutii folosite :
• - la polul pozitiv : CaCl2 , MgSO4 , ZnSO4 , ioni metalici , alcaloizi ,
acetilcolina, morfina , xilina , atropina , corticoizi ;
• - la polul negativ : saruri de acizi organici , Br , Cl , I , acid salicilic ,
acid acetic , acid oxalic sau acid citric .
02

CURENTII DE JOASA
FRECVENTA
Curenţii de joasă frecvenţă
• Curenţii de joasă frecvenţă reprezintă
impulsuri ritmice cu o frecvenţă de până la
1000 Hz, au efecte excitomotorii asupra
fibrelor nervoase şi a ţesutului muscular
(prin electrostimulări cu impulsuri
dreptunghiulare, triunghiulare,
exponenţiale) şi efecte analgetice realizate
prin curent diadinamic, curent Trabert,
TENS.
Curenţii de joasă frecvenţă
• Terapia cu curenţi excitatori sau de stimulare în domeniul
joasei frecvenţe se bazează pe acţiunea caracteristică de
excitare a impulsurilor electrice din acest domeniu asupra
elementelor exciatbile cum sunt ţesuturile musculare şi
fibrele nervoase.
• Prin stimulare electrică se poate obţine o descărcare electrică
a membranei celulare (depolarizare – respectiv modificarea
sarcinii electrice), la nivelurile subtraturilor excitabile.
• Fiecare membrană - în funcţie de tipul celulelor – are o
anumită frecvenţă optimă pentru valoarea de prag a stimulării
sale (de exemplu fibrele nervoase 50 Hz, fibrele vegetative 5
Hz).
• Musculatura scheletică normal inervată răspunde la impulsuri
de durată relativ scurtă şi cu frecvenţă relativ repede.
Curenţii de joasă frecvenţă
• Frecvenţele de 30 Hz sunt capabile să producă
contracţii musculare.
• Durata impulsului cu efect de contracţie asupra
muşchiului normal inervat este cuprinsă între 0,1 şi
5 ms; sub 0.02 ms, în orice caz impulsul nu mai este
eficace.
• Frecvenţele de 40 – 80 Hz utilizate în scop
terapeutic reprezintă domeniul curenţilor tetanizaţi.
• La impulsurile succedate cu aceste frecvenţe, se
instalează contracţii de lungă durată, care se menţin
atâta timp cât curentul străbate muşchiul.
Curenţii de joasă frecvenţă
• Cele mai folosite forme sunt:
• curentul rectangular de tip Leduc (durata impulsului 0.1
- 1 sec, frecvenţa 1 - 160 Hz);
• curentul rectangular Trabert (durata impulsului 2 ms,
durata pauză 5 ms şi frecvenţa de 140 Hz);
• curentul rectangular, TENS;
• curentul diadinamic (Bernard) frecvenţa de 50 - 100 Hz;
• curentul cu impulsuri triunghiulare cu durata de 1 - 1.6
ms, frecvenţa 100 Hz;
• curentul exponenţial (Lapicque), durata 1.6 - 60 ms,
frecvenţa 80 - 100 Hz;
Curenţii de joasă frecvenţă - TENS

• Reprezinta acronimul ”Transcutaneos Electrical Nerve


Stimulation” si include curenti de joasa frecventa ( intre 1-200
Hz ) , cu impulsuri cu durata cuprinsa intre 50-200 μs , folositi
pentru controlul durerii .
• Forma impulsului este rectangulara(sau aproape rectangulara ),
bifazica .
• Echipamentele moderne utilizate permit obtinerea unei forme
dreptunghiulare a impulsurilor, permit acoperirea unui domeniu
mai larg de reglare a frecventei , duratei si amplitudinii
impulsurilor.
TIPURI DE TENS
• TENS conventional (constant, de frecvenţă înaltă, normal);
caracteristicile standard sunt: curent electric de 50 - 100 Hz,
impulsuri de durată scurtă, de 30 – 200 msec şi intensitate de 10 -
40mA; electrozii se aplică pe zona dureroasă sau în amonte pe
traiectul nervului senzitiv; intensitate se stabileşte la senzaţia de
furnicătură confortabilă.
• TENS - acupuncture like, (AL-TENS): foloseşte un curent electric de 1
- 5 Hz, impulsuri izolate sau trenuri de impulsuri cu durată de 200 -
500 microsec şi intensitate de 50 - 100 mA, obiectivul principal fiind
obţinerea unui efect musculo - constrictor. Stimularea se face pe zona
dureroasă sau la distanţă. Mărimea electrozilor trebuie să fie de 100
cm2.
• TENS intens: stimulare intensă de scurtă durată; se folosesc curenţi
de frecvenţă mare de 100 -150 Hz, cu durata impulsului de 250 - 500
microsec; durata stimularii este de 15 - 30 sec. Efectul se instalează
foarte rapid (5 min) şi dispare după 30 min.
Beneficii - TENS
• prin importantul sau efect antalgic, scade durerea acuta si cea cronica cat si
spasmele musculare;
• varietatea curentilor TENS permite tratarea majoritatii durerilor;
• stimularea nervoasa electrica transcutanata (TENS) poate trata stari dureroase
in orice faza a bolii, care nu raspund la alte metode terapeutice indicate
(farmacologice, electrice) sau care constituie contradictii la alte mijloace
terapeutice fizice (neoplazii);
• intervine in reeducarea musculara;
• stimuleaza musculatura si contractia musculara prin actiunea sa asupra placii
neuromotorii din muschi, fiind un bun tonizant si excitant al musculaturii flasce
(este indicat in paraliziile flasce, atrofiile sau hipotrofiile musculare, etc.);
• prin caracterul sau excitomotor, realizeaza gimnastica musculara;
• intervine in producerea de endorfine, care duc la un efect chimic natural de
anestezie si placere;
• stimularea nervoasa electrica transcutanata, aduce si numeroase beneficii in
scopul cresterii performantelor fizice.
Beneficii - TENS
• Efectul hiperemiant si trofic al acestor curenti electrici, duce la o
crestere a microcirculatiei locale, promovand astfel o mai buna oxigenare
a muschiului, o revenire mai rapida dupa efort maximal prin readucerea
mai rapida a pH-ului la normal si eliminarea metabolitilor toxici (acidul
lactic);
• prin efectele vasodilatatorii si prin cele trofice, determina nutrirea
capsulelor articulare, fapt pentru care se obtine o crestere a mobilitatii
articulatilor;
• un alt beneficiu al utilizarii TENS este ca aceasta metoda este mult mai
ieftina in comparatie cu medicatia analgezica pe termen lung.
• efectele TENS sunt si mult mai rapide decat cele prin medicatie
analgezica
• nu exista efecte toxice, sau supradozaj, utilizatorul putand stimula zona
atat cat doreste.
• aceasta metoda, prin curentii TENS, este o metoda noninvaziva, usor de
folosit si fara efecte secundare.
Curenţii de joasă frecvenţă - TENS
• Tehnica de lucru pentru TENS: atât în cazul aparatelor mari cât şi în
cazul celor portabile electrozii au dimensiuni asemanatoare;
electrodul activ (catod), se aplică pe zona dureroasă, pe punctul
trigger sau pe punctul de acupunctură; anodul se plasează mai jos de
zona dureroasă.
• Siguranţa protocolului pentru aplicarea TENS:
• verificarea tegumentelor;
• verificarea aparatului şi a electrozilor;
• setarea caracteristicilor TENS;
• gradarea atentă a intensităţii la începutul şedinţei;
• intensitate confortabilă pentru contracţie;
• descreşterea controlată a intensităţii la închiderea aparatului.
• Contraindicaţii TENS: pacemaker, sarcină, nu se se aplică pe sinusul
carotidian, pe faţa anterioară a gâtul, pe laringe.
TENS - TEHNICA DE APLICARE
• • Pacientul este posturat si regiunea de tratat expusa
• • Se verifica integritatea cutanata si prezenta sensibilitatii cutanate local
• • Se fixeaza parametrii curentului de aplicat la aparat :
• 1. pentru durere severa se folosesc :
• - pulsuri cu durata mai mare
• - frecvente mai inalte cu modulatie in trenuri de impulsuri
• - intensitati mai mari ale curentului
• 2. pentru durere medie sau usoara :
• - pulsuri cu durata mica
• - frecvente atat inalte cat si joase
• - intensitate mai mica
• • Se testeaza functionarea aparatului de catre terapeut .
• • Se fixeaza electrozii pe pacient :
• 1. de unica folosinta ( self adeziv ) - cei mai siguri
• 2. electrozi tip vacuum
TENS - TEHNICA DE APLICARE
• Electrozii se plaseaza cat mai aproape de zona dureroasa ( unul dintre ei )
iar celalalt in acelasi dermatom sau pe trunchiul nervos al nervului aferent
• • Se poate plasa un electrod pe zona dureroasa si unul paraspinal, pe zona
spinala corespunzatoare
• • Se pot plasa si 2 electrozi paraspinal pe partea afectata la nervul spinal
respectiv
• • Se poate tatona o pozitionare cat mai eficace a electrozilor
• • Nu se plaseaza electrozii pe zone cu tulburari de sensibilitate tactila
• • Marimea electrozilor trebuie sa fie mare :
• 1. pentru a evita densitati de curent crescute , cu risc de arsuri
• 2. pentru a asigura o stimulare eficienta
• • La terminarea procedurii se opreste aparatul , se inspecteaza tegumentul
pentru a sesiza eventualele leziuni cutanate , apoi se curata si
dezinfecteaza electrozii
• • Durata terapiei este ghidata de rezultatele clinice obtinute
Curenti de joasa frecventa- PENS
• PENS (Percutaneous Electrical Nerv Stimulation) este o formă
nou de electrostimulare antalgică, care combină avantajele
TENS cu cele ale electroacupuncturii.
• PENS foloseşte ace de acupunctură drept electrozi care sunt
plasati pe zonal ce corespunde patologiei care generează
durerea.
• In cazul utilizarii PENS, pana la 90 % din substantele active
patrund in piele, consecinta fiind rezultatele mai eficiente intr-
un timp mai scurt.
Curenti de joasa frecventa- PENS
• Utilizarea MESO-PEN ajuta la stimularea
factorilor de crestere ale trombocitelor pentru
a crea elastina si colagen si corecteaza cele
mai comune probleme ale pielii.
• Folosirea multiplelor ace care patrund in piele
sporeste rezultatele reintineririi si este mult
mai sigur pentru pacienti datorita diminuarii
afectarii epidermei si sangerarilor.
• Tratamentele sunt efectuate cu o viteza mare
si precisa.
Curenti de joasa frecventa-
Curentul DIADINAMIC
• Curentul diadinamic (Bernard) este un derivat din curentul
alternativ prin redresarea fazei negative şi modularea
acesteia.
• Este apreciat pentru proprietăţile dinamogene care
generează un efect antalgic, decontracturant, hiperemiant,
rezorbtiv, trofic.
• Acestea sunt determinate de nivelul intensităţii, forma
curentului diadinamic şi modalitatea de aplicare a
electrozilor.
• Intensitatea curenţilor se reglează progresiv ajungându-se
la senzaţie de vibraţii bine tolerate, nedureroase.
• Deoarece acomodarea se instalează repede intensitatea sa
se mai creşte în timpul tratamentului, sub pragul dureors
Curentul diadinamic
• Dacă se urmăreşte obţinerea contracţiilor
musculare, intensitatea se creşte la pragul de
contracţie, fără senzaţie de crampă musculară
(acţiune dinamogenă mai pregnantă la frecvenţa
de 50 Hz).
• De menţionat că răspunsul obţinut este influenţat
în mare măsură de particularităţile reacţiei
individuale şi adaptării organismului la curent, în
sensul că hiporecaţia (analgezia) prin ridicarea
pragului la durere şi hiperreacţia (dinamogenia)
apar diferit, de la individ la individ.
Curentul diadinamic

• INDICATII TERAPEUTICE
• • Dureri postoperatorii
• • Dismenoree
• • Sindroame dureroase musculoscheletale : mialgii , miogeloze ,
tendinite , periartrite
• • Durere lombara joasa si cervicalgii de tip degenerativ artrozic si
discal
• • Nevralgii
• • Boala artrozica cu diverse localizari
• • Algoneurodistrofia
• • Sechele algice dupa hernie de disc lombara si cervicala operata
• • Dureri tip “membru fantoma” dupa amputatie .
Curentul diadinamic
• CONTRAINDICATII
• • Zonele tegumentare lezate ( dermatoze , plagi ,
infectii , etc )
• • Uterul gravid
• • Aplicare transtoracica sau pe partea anterioara a
gatului
• • Prezenta pacemaker-ului sau a altor stimulatoare
electrice
• • Tumori maligne sau zone cutanate supuse iradierii
• • Implante metalice ;
• • Tulburari circulatorii
Curentul diadinamic - TIPURI
• curentul diadinamic monofazat fix (50 impulsuri/sec) - curent
pulsatil obtinut din curentul sinusoidal de 50 Hz prin anularea
semiundei negative. Are efect dinamogen; efectul analgetic apare
tardiv. Subiectiv, se produc vibratii care actionează ca un masaj
profund;
• curentul diadinamic difazat fix (100 impulsuri/sec) - curent pulsatil
obţinut din curentul sinusoidal de 50 Hz prin redresare, adică prin
transformarea semiundei negative în semiundă pozitivă. Rezultă astfel
un curent cu frecvenţă de 100 Hz. Efectul său principal este cel
inhibitor. Se foloseşte ca formă de introducere înaintea aplicării
celorlalte forme;
• curentul diadinamic lunga perioadă (alternanţă de monofazat fix cu
durata trenului de 4 sec, cu difazat fix cu durata trenului de 8 sec) -
se obţine prin alternarea lentă a formelor MF şi DF într- un interval de
12 secunde. Efectul dinamogen este diminuat, dominând efectul
inhibitor (analgetic, miorelaxant);
Curentul diadinamic - TIPURI
• curentul diadinamic scurtă perioadă (alternanţă de monofazat fix cu
difazat fix timp de 1 sec fără pauză) - se obţine prin alternarea bruscă
între MF şi DF cu ritm de 1 secundă. Efectul dominant este cel
dinamogen (resorbtiv);
• curentul diadinamic ritm sincopat (alternanţe de monofazat fix de 1
sec cu pauză de 1 sec.) - se obţine prin antreruperea ritmică a formei
MF cu pauze de 1 secundă. Este forma de curent folosită pentru
electrostimulare musculară;
Curentul diadinamic - TIPURI
Curentul DIADINAMIC – mod de aplicare
• Mărimea şi forma electrozilor se aleg în funcţie de regiunile tratate, iar locurile de
amplasare, modalitatea de poziţionare şi polaritatea lor în funcţie de scopurile
terapeutice urmărite.
• Bernard a introdus în utilizarea terapeutică a curenţilor diadinamici inversarea
polarităţii cu electrozii lăsaţi pe poziţii, tehnică ce îşi are rostul numai în
anumite situaţii patologice (aplicaţii cu scop dinamogen şi miostimulant).
• Într-o singură localizare pe parcursul unei singure şedinţe se pot utiliza 2-3 forme de
curent.
• În acest caz ordonarea se face de la formele predominant excitatorii la cele
antialgice.
• În timpul aplicaţiei trebuie să apară senzaţia de vibratie nedureroasa, de contracţie
ritmică, de uşoară intepatura.
• Această senzaţie se amplifică pe parcursul procedurii deoarece sub curentul
diadinamic sistemul senzitivo-senzorial nu se acomodează.
• Apariţia unei senzaţii de arsură în punct fix, pe regiunea aflată sub electrod indică
risc de arsură şi determină întreruperea tratamentului.
• Electrozii se aplică prin intermediul învelişurilor de protecţie hidrofile, confecţionate
din diferite structuri textile sau material spongios elastic, bine umezite şi fixaţi cu
ajutorul benzilor elastice sau a săculeţilor de nisip.
Curentul DIADINAMIC – mod de aplicare
• aplicaţii pe puncte dureroase circumscrise. Se utilizează electrozi mici,
rotunzi, egali. Polul negativ se aplică direct pe zona dureroasă, iar pozitivul
proximal la 2 - 3 cm. distanţă;
• aplicaţii transversale (trans-regionale), la nivelul articulaţiilor mari, a
zonelor musculare mari ale trunchiului şi membrelor. Se folosesc electrozi
plaţi, suficient de mari, aşezaţi de o parte şi de alta a zonei dureroase;
• aplicaţii longitudinale, de-a lungul unui nerv sau al unei căi vasculare. Pentru
nervi electrodul pozitiv, mai mare, se aşează proximal, iar cel negativ distal
• aplicaţii paravertebrale, pe regiunile rădăcinilor nervoase, cu electrozi
adaptaţi ca mărime regiunii afectate, cu polul negativ pe regiunea dureroasă şi
pozitivul de cealaltă parte, sau electrozii de aceeaşi parte, pozitivul proximal;
• aplicaţii ganglionare, pe ganglionii vegetativi. Se utilizează electrozi mici,
rotunzi, cu negativul pe ganglionul respectiv şi pozitivul la 2 - 3 cm. distanţă.
Curentul DIADINAMIC – mod de aplicare
• În timpul sedinţei trebuie crescută intensitatea pentru
menţinerea senzaţiei de vibraţie nedureroasă (prin procesul de
acomodare, acestea scad la un interval de timp după stabilirea
pragului inţial de intensitate).
• Durata şedinţelor de tratament este diferită în raport cu scopul
terapeutic urmărit.
• Va fi scurtă din raţiunea evitării acomodării de 4-8 minute sau
chiar mai puţin; o durată mai lungă poate diminua eficacitatea
unei aplicaţii cu scop analgetic.
• Dacă trebuie efectuate aplicaţii pe mai multe zone în aceeaşi
şedinţă se scad duratele succesiv de la zonă la zonă cu câte 1
minut, astfel încât să nu depăşească 10-12 minute.
• În aplicaţiile cu scop hiperemiant, vasculotrop se pot aplica
şedinţe de durată lungă de 20-30 minute.
Curentul DIADINAMIC – indicatii
• localizarea zonelor patologice inflamatorii şi degenerative; testarea
zonelor mialgene; electrostimularea ţesuturilor ligamentare.
• sindrom simpatic; tulburări circulatorii; spasmoliză (contracturi
musculare).
• tulburări trofice; artroze; artrite; osteocondilite; tulburări circulatorii;
nevralgii ale zonei craniene.
• combaterea algiilor; în patologia aferentă zonei intestinale, abdominale,
ginecologice.
• tratament post-chirurgical; mobilizarea articulaţiilor; terapie de
motilitate; deformaţii; contuzii; periartrite; nevralgii.
• pareze; excitabilitate faradică; mialgii; lumbago; torticolis; nevralgii.
• paralizii flasce şi excitaţii faradice.
• paralizii flasce cu reacţii degenerative moderate.paralizii flasce cu
reacţie degenerativă avansată; tratamentul întinderilor
tendinomusculare
CURENTUL TRABERT
• Este un curent rectangular cu durata impulsului de 2
ms si a pauzei de 5 ms ;
• de aceea este denumit si “2-5 curent” sau “Ultra-
Reiz” curent .
• Are frecventa de 143 Hz .
• Se foloseste pentru terapia durerii avand un marcat
efect analgetic .
CURENTUL TRABERT
• Electrozii sunt de aceeaşi dimensiune în funcţie de zonele
tratate ¾ cm, 6/8 cm, 8/12 cm si se aplică bipolar.
• Se aplică cu strat hidrofil foarte gros.
• Electrodul negativ se plasează pe locul cel mai dureros, iar cel
pozitiv de obicei proximal de catod la numai 3-5 cm distanţă.
• Intensitatea curentului creşte până la o senzaţie de vibraţie
caracteristică şi suportabilă.
• Aceasta nu trebuie depăşită pentru a se evita instalarea unei
contracţii tetanice dureroase.
• Cu totul orientativ se recomandă următoarele doze de
intensitate: 5-10 mA pentru membre, 10-15 mA pentru
regiunea coloanei cervicale, 15-20 mA pentru regiunea
dorsală şi lombară.
CURENTUL TRABERT
• Este un curent polar ; durata tratamentului
este de max. 15 min.
• Dupa ce se aplica electrozii si se incepe
terapia apare fenomenul de acomodare si
pacientul nu mai simte senzatia de curent ;
se creste astfel amplitudinea progresiv de
mai multe ori pe durata terapiei pana la un
nivel tolerabil de 70 ÷ 80 mA .
• Pot sa apara contractii musculare vizibile
sau palpabile. Aceste contractii tisulare
imbunatatesc perfuzia tisulara a zonei de
tratat .
• Localizarea electrozilor este cea din figura
alaturata .
CURENTUL TRABERT - indicatii
• Manifestarile dureroase din radiculopatiile
de cauza vertebrogene artrozica, artroze
dureroase, indiferent de localizare.
• Reumatism inflamator cronic (spondilita
ankilopoetica).
•Reumatismul abarticular (PSH, epicondilite).
• Status posttraumatic.
Curentul faradic
• Este obţinut din curentul continuu cu ajutorul unui
inductor şi este format dintr-o curbă neregulată în
care undele pozitive cu valori crescute alternează
cu unde negative.
• În prezent se utilizează mai mult curentul
neofaradic în excitarea muşchilor scheletici la care
apar atropii de inactivitate, în scopul stabilirii
inervării normale a lor.
Curenţii stohastici
• În ultimii ani atenţia cercetătorilor s-a îndreptat asupra unor
curenţi care să evite cât mai mult posibil instalarea
„obişnuinţei” structurilor excitabile la curent.
• Apariţia acestui fenomen fiziologic este inerentă la aplicaţiile
de stimuli electrici cu repetare periodică.
• S-au putut produce curenţi cu stimuli aperiodici, adica
neregulaţi sau STOHASTICI.
• Această particularitate a lor reduce reacţiile de adaptare,
crescând astfel efectul analgetic prin ridicarea mai pronunţată
a pragului la durere, precum şi durata acestui efect.
• Cele mai eficace sunt impulsurile stohastice din domeniul 5 - 30
Hz, rezultatele fiind apreciate atât în privinţa nivelului pragului
dureros, cât şi a duratei de menţinere a efectelor după
terminarea aplicaţiei.
Electropunctura
• Scopul – combaterea durerii, face parte din metodele reflexoterapice având ca loc
de acţiune punctele dureroase reflexe care sunt identice cu punctele de
acupunctură în proporţie de 80 %.
• Se utilizează curenţi cu frecvenţă variabilă 0-50 Hz, durata impulsului 30 – 50
microsec, intensitate reglabilă 0-100 mA până la senzaţia de uşoare furnicături.
• Se aplică mai mulţi electrozi (3-4), ce pot trata simultan 6-8 puncte.
• Vârfurile electrozilor (cu diametru de 1-2 mm) vor efectua electrostimulări cu
durate de la câteva secunde la câteva minute până la reducerea efectivă a acuzelor
dureroase şi a contracturii locale. Aplicaţiile pot fi realizate zilnic sau la două zile.
• Pentru sindroamele dureroase acute sunt necesare 2-6 şedinţe, în timp ce pentru
sindroamele dureroase cronice pot fi necesare 10-20 şedinţe de electropunctură.
• Acestă metodă nu este similară şi nu înlocuieşte TENS-ul şi nici electroacupunctura
la care intervine un al doilea stimul realizat de introducerea acelor în puncte bine
stabilite pe meridianele tradiţionale de acupunctură.
• Electropunctura face parte dintre metodele de reflexoterapie, deoarece locul de
acţiune (locul de aplicare a electrozilor) îl reprezintă zonele sau punctele dureroase
reflexe, identice cu cele din acupunctură, cu o pondere de 80%.
Electropunctura – indicatii/contraindicatii
• Patologia corespondentă şi indicată acestui tip de tratament se
regăseşte în domeniul tulburărilor de funcţionalitate sau al
contracturilor musculare datorate unor mecanisme neuroreflexe.
• Electropunctura este benefică şi în cazul reumatismului cronic
degenerativ cu diverse localizări şi stadii evolutive, al stărilor
dureroase posttraumatice, în durerile din afecţiunile
neurologice periferice sau în nevralgiile postherpetice, durerile
postanestezie sau în cazul sindroamelor dureroase acute şi
cronice postoperatorii, al sindromului aderenţial postoperator.
• Contraindicaţiile sunt reprezentate de: afecţiunile organice care
pot beneficia de terapie etiologică corespunzătoare, neoplaziile,
afecţiunile psihice precum psihonevrozele depresive, schizofrenia,
sarcina.
• Rezultatele sunt favorabile şi se instalează imediat în proporţie de
până la 90% dintre cazuri, mecanismul de acţiune fiind cel descris
de Melzak şi Wall în teoria controlului porţii
Riscuri şi măsuri generale de precauţie în aplicaţiile curenţilor
de joasă frecvenţă
• Curenţii de joasă frecvenţa nu se aplică pe regiunea precordială.
• Examinarea atentă a tegumentului zonei de tratat pentru decelarea unor plăgi,
escoriaţii, leziuni dermatologice in scopul evitării acestora sau a aplicării unor
măsuri de protejare a zonelor afectate.
• Verificarea integrităţii şi calităţii electrozilor.
• Respectarea conditiilor de utilizare a materialului hidrofil de protecţie: grosime
corespunzătoare a stratului, să nu depăşească marginile electrodului metalic,
să fie bine netezit, să fie îmbibat uniform cu apă.
• În cazurile cu tegument sensibil sau cu leziuni superficiale intensitatea
curentului nu va depăşi 0.1 mA pe cm2 de suprafaţă de electrod activ,
indiferent de toleranţa individuală relatată de pacient.
• Evitarea zonelor în care sunt încorporate piese metalice de osteosinteză,
endoproteze.
• La aplicaţiile de curenţi excitomotori se evita zonele cu edem localizat,
cicatricile aderenţele musculare, zonele cu temperatură locală scăzută şi cu
pierderea sensibilităţii termice, infecţiile localizate şi regiuni cu piese metalice
intratisulare.

S-ar putea să vă placă și