SEMIOLOGIE MB INF

Flexia activa a genunchiului=135 grade (pasiva 150).

-hipermobilitate in:poliomielita,paralizii,posttraumatic;
-hipomobilitate in:redori(partiala) sau ankiloze(totala);
-ruptura anterioara de menisc=flexia se face pe15-120 grade;
-ruptura post.de menisc=flexia este intre 0-120;
SEMIOLOGIE genunchi

-flexia activa nu depinde numai de articulatii(ca la flexia pasiva) ci si de muschi;

-forta de contractie depinde de numarul fibrelor musculare (de sectiunea transversala-1 cm patrat dezvolta o forta
de 5 kg-ex.:tricepsul sural are 82 cm patrati si forta de 420 kg);
-sectiunea muschiului nu este uniforma;
-forta depinde si de lungimea muschiului;
-inaltimea la care se poate ridica o greutate este
proportionala cu lungimea muschiului;
SEMIOLOGIE muschi

-muschii se pot contracta sub lungimea de repaus (abdominali,trapez,deltoid,biceps,fesier)

sau la lungimea de repaus (extensorii capului,pielosul,pectoralul mare,dorsalul,muschii santurilor
vertebrale,adductorii coapsei);
-sunt muschi cu o singura origine si o singura insertie (ex.brahial anterior);
-cu origini separate si insertii diferite (ex.sterno-cleido-mastoidian);
-cu origine dubla si insertie dubla (ex.cvadriceps);
-muschi stabilizatori ai miscarii (ex.dorsalul,tensorul fasciei lata);
SEMIOLOGIE miscare

-miscarea se face in lant,in secventa,in mecanism reflex:de ex.aplecarea capului se face prin
aplecarea barbiei de muschiul pielos
apoi de aplecare capului de muschiul sterno-cleido-mastoidian;
-cand ne asezam pe scaun,muschii spatelui indoaie corpul inainte,muschii
intercostali blocheaza toracele,muschii abdominali trag toracele spre bazin,psoasul flecteaza
coapsa;
-tulburarile sistemului nervos afecteaza contractia,ca si oboseala sau obisnuinta;
SEMIOLOGIE

-goniometria si dinamometria pot aduce date privind capacitatea

functionala a muschiului;
SEMIOLOGIE

Electrodiagnostic:
-zero-lipsa contractilitatii-degenerescenta totala;
-unu-degenerescenta partiala;
-doi-degenerescenta partiala cu contractilitate
slaba;
-trei-patru-degenerescenta partiala cu contractilitate favorabila;
-cinci-muschi normal.
 SEMIOLOGIE
Electromiografia-pune in evidenta biocurentii generati de muschi (pune in evidenta si starea
neuronului motor din cornul anterior al maduvei).
Examenul clinic este cel mai important dg.
Scara Pol le Coeur:
-zero-fara forta;
-unu-forta decelabila dar inutila functiei;
-doi-forta utila dar ineficienta;
-trei-forta suficienta pt.o functie uzuala;
-patru-forta normala care se epuizeaza usor;
-cinci-forta normala.
SEMIOLOGIE

Scara Fundatiei Nationale pt.Paralizie Infantila:

-zero-fara contractie;
-unu-contractie modesta fara executarea miscarii;
-doi-miscare posibila numai prin eliminarea gravitatiei;
-trei-miscare posibila contra gravitatiei,fara
opunere de rezistenta;
-patru-miscara posibila contra gravitatiei plus o rezistenta medie;
-cinci-miscare posibila contra gravitatiei plus o
rezistenta puternica.
Scara mixta clinico-electrica Iordanescu-Baciu:
 SEMIOLOGIE

Pozitia bipeda este rezultatul unui ansamblu de reflexe proprioceptive,ale urechii interne si
vazului,care,impreuna,instiinteaza tot timpul creierul de pozitia corpului.
Inchiderea ochilor poate accentua deficitul de echilibru a urechii interne(semnul Romberg).
Reflexele miotatice (greutatii corpului i se opune forta activa a muschilor si cea pasiva a ligamentelor) sunt
indispensabile realizarii pozitiei bipede.
 SEMIOLOGIE
Ortostatismul
Cand contractilitatea muschilor este deficitara,este ajutata de cea pasiva a ligamentelor(in
poliomielita).
Genunchiul sta in hiperextensie prin punerea in tensiune a ligamentelor post.si
prin inextensibilitatea capsulei.
Cand muschii membrului inf.si soldului sunt deficitari,pentru mentinerea pozitiei verticale,centrul de
greutate trece post.de sold si anterior de genunchi(normal invers).Tricepsul sural impiedica
flectarea gleznei sub greutatea corpului.
Muschii abdominali si ai spatelui sunt si ei absolut necesari pentru mentinerea ortostatismului.
SEMIOLOGIE
SEMIOLOGIE-sold

 In luxatia congenitala de sold sunt semnele:

-Ombredanne-o scandura asezata pe genunchii flectati,se inclina spre partea bolnava;
-Peter-Bade-plicile de pe fata interna a coapsei bolnave sunt mai sus decat pe partea
sanatoasa;
-Lance-fanta vulvara este indreptata spre partea bolnava;
 Afectiunile soldului creaza fenomene compensa-
torii ale celorlalte segmente,deaceea pozitia de examinare este foarte importanta;
SEMIOLOGIE-sold

 Flexia coapsei poate fi semnul unei psoite;

 Flexia+abductia+rotatia externa a coapsei poate fi intalnita in artrita de sold;
 Scurtarea coapsei se gaseste in luxatia de sold;
 In afectiunile coapsei apare atrofia musculatu-
rii fesiere si a coapsei,aparand evident marele
trohanter;
 In artritele acute apare contractura reflexa a adductorilor;
SEMIOLOGIE-sold

 Tumefactia apare in tumori,infiltrarea tesuturilor moi,abcese,higrome(bursite);

 In abcese acute,pielea este rosie si calda, in abcesele reci,pielea este intinsa si alba,iar in
tumori pielea are o culoare galbena,cu reteaua venoasa bine dezvoltata;
 Fistulele se datoreaza unui proces inflamator sau micoza;
SEMIOLOGIE-sold

 Luxatiile de sold:
-iliaca=adductie+rotatie int.+scurtare a coapsei;
-obturatorie=abductie+flexie+rotatie ext.;
-pubiana=extensie+abductie+rot.ext.;
-ischiatica=flexie+adductie+rot.int.
In fracturile superioare ale femurului:
-medio-cervicale=rotatie ext. usoara;
-cervico-trohanteriene=rotatie ext.mare-marginea ext.a labei piciorului sta pe planul
patului.
SEMIOLOGIE-sold

 Plagile din zonele patrulaterului Delorme si a triunghiului Langenbeck pot fi

intraarticulare.
 Patrulaterul Delorme este format din linia intertrohanteriana ant.unita prin 2 linii cu 1/3
mijl.a arcadei femurale.
 Triunghiul Langenbeck este format dintr-o linie spino-ischiatica,o linie spino-trohanteria-

na tangenta la marele trohanter si o linie paralela cu ischionul.

RECUPERARE IN BOLI CHIRURGICALE MEMBRU INFTehnici si manevre fundamentale in masaj

Membre inferioare – partea posterioara

Zona protejată: fosa poplitee
 1. efleurajul iniţial - forma longitudinală – simultan/alternativ
- forma transversală – simultan/alternativ
- pe grupe musculare (“mână după mână”)
 2. presiuni – compresiuni în brăţară
 3. frământat - longitudinal – cu o mana pe lateral/medial
- pe ambele părţi
- transversal - în cută
- în contratimp (“în val”)
- geluire
- mângăluire - cernut/rulat
RECUPERARE IN BOLI CHIRURGIUCALE MB INF
Tehnici si manevre fundamentale in masaj

Masajul piciorului
 1. efleurajul initial – forma longitudinala - de la degete spre calcai simultan,cu o
mana pe fata dorsala si alta pe cea plantara
- forma transversala simultan/alternativ pe fata dorsala
2. framantat – sub forma de ciupire cu degetele pe fata plantara
- sub forma de scuturat al degetelor si al spatiilor intermetatarsiene
3. frictiune – cu pumnul/nodozitatile/radacina mainii pe fata plantara
- liniar cu degetele in spatiile intermetatarsiene
4. vibratii - alunecari vibrate pe ambele fete
5. tapotament - tocat - cu degetele semiflectate(“nuiele”)
7. efleurajul final
 Masajul piciorului se incheie cu mobilizari analitice ale articulatiilor invecinate.
 RECUPERARE IN BOLI CHIRURGICALE MB INFTehnici si manevre fundamentale in masaj

 4. fricţiune – cu degetele/marginea cubitala - pe tendonul achilian

- cu rădăcina mâinii/marginea cubitala - gamba
- cu degetele – pe laturile genunchiului
- cu pumnul/nodozităţile/rădăcina mâinii - coapsă
 5. vibraţii - alunecări vibrate în lungul membrului inferior
- vibraţii statice pe locul dureros
 6. tapotament – percutat – tendonul achilian
- tocat – cu marginea cubitală
- cu degetele semiflectate (“nuiele”)
- bătătorit – cu palmele în ventuză (căuş)
- cu pumnul semiînchis
7. efleurajul final
8. mobilizări analitice ale articulaţiilor învecinate
 RECUPERARE IN BOLI CHIRURGICALE MB INF
Tehnici si manevre fundamentale in masaj

Membre inferioare – partea anterioara

 Zona protejată: triunghiul Scarpa
Zona nelucrată: faţa antero-mediala (internă) a gambelor=tibia
 1. efleurajul iniţial - forma longitudinală – simultan/alternativ
- forma transversală – simultan/alternativ
- pe grupe musculare (“mână după mână”)
 2. presiuni – compresiuni în brăţară
 3. frământat - longitudinal – cu o mână pe lateral (gambă-coapsă)/
medial (coapsă)
- pe ambele părţi (doar coapsă)
- transversal - în cută
- în contratimp (“în val”) (doar coapsa)
- geluire
- mângăluire = cernut (doar coapsa)/rulat
 RECUPERARE IN BOLI CHIRURGICALE MB INF
Tehnici si manevre fundamentale in masaj

 4. fricţiune – cu degetele/policele – articulaţia gleznei

- cu rădăcina mâinii/marginea cubitala – gamba antero-lateral
- cu degetele/policele –genunchi
- cu pumnul/nodozităţile/rădăcina mainii - coapsa
 5. vibratii - alunecari vibrate in lungul membrului inferior
- vibratii statice pe locul dureros
 6. tapotament - tocat - cu marginea cubitala/cu degetele semiflectate“nuiele” -
batatorit-cu palmele
in ventuza/cu pumnul semiinchis(coapsa)
 7. efleurajul final
8. mobilizari analitice ale articulatiilor invecinate
Exercitii pentru tratarea piciorului plat (previn instalarea herniei de disc)

 Masaj al talpii (10 minute);

 Gimnastica,dimineata,cu geamul deschis,cu picioarele goale,pentru supinatie si flexia
metatarsienelor (10-15 minute):
-exercitiul 1-din stand in picioare,ridicare pe marginea externa a plantelor,cu flexia degetelor si a
antepicioarelor,cu inspir cu bratele lateral,revenire cu expir;
-exercitiul 2-tot asa,cu ridicare pe partea anterioara a marginii ext.a plantei;
Exercitii pt.picior plat

-exercitiul 3-stand in picioare la marginea bancii,pe calcaie,flexii de genunchi cu bratele

inainte,cu flexia degetelor si ale antepicioarelor;
-exercitiul 4-mers alternativ de 5-10 pasi pe varfuri cu calcaiele in afara si apoi pe calcaie,cu
flexii la al treilea pas ale trunchiului spre lateral cu tendinta de a atinge cu mana
pamantul,cu genunchii intinsi;
-exercitiul 5-intr-un picior,se rasuceste trunchiul si piciorul pe latura externa a sa (de 2-3
ori,fiecare);
Exercitii pt.picior plat

-exercitiul 6-din decubit dorsal,flexia trunchiului spre genunchi,cu piciorul sprijinit pe

marginea laterala,cu antepicioarele flectate;
-exercitiul 7-mers 2-3 min.pe varfuri,calcaie,marginea externa,mersul omizii(se tarasc
plantele picioarelor,castigand spatiu prin flexia degetelor apoi prin avansarea calcaielor)
(se parcurg 20-30 cm);
Exercitii pt.picior plat

-exercitiul 8-se fac diverse jocuri:

-sezand,se prind cu degetele picioarelor obiecte (creioane) si se arunca departe;
-se prinde o minge intre picioare si se arunca departe (din sezut);
-din stand in picioare,se prind obiecte (creioane) cu degetele de la picioare si se pun pe
un scaun;
-mototolirea unui cearsaf cu degetele picioarelor (apoi si cu punerea unei greutati pe
cearsaf);
Exercitii pt.picior plat

-exercitiul 9-saritul la coarda,pe varfuri,2-3 min;

-exercitiul 10-din stand in picioare,ridicarea pe varfuri,cu inspir cu bratele lateral, apoi
rasucirea calcaielor spre exterior cu coborarea bratelor cu expir,ridicare iar pe varfuri cu
inspir si ridicarea bratelor si revenire
- Exercitiul 11-din ortostatism,cu calcaiele apropiate si varfurile departate,pe varfuri si pe
partea laterala a plantelor-flexia lenta a degetelor si antepicioarelor.(vezi diapozitivele
urmatoare)
DIAGONALELE KABAT DE FLEXIE ŞI EXTENSIE PENTRU MEMBRELE INFERIOARE
 - Diagonala I Mişcarea de jos în sus.
Pacientul este în decubit dorsal, cu membrul inferior extins, în abducţie, cu uşoară rotaţie internă a
şoldului, piciorul se află extins în pronaţie.
Kinetoterapeutul stă de partea membrului inferior respectiv mâna omoloagă cuprinde piciorul peste
faţa sa dorsală, astfel încât cele patru degete se aşează peste marginea internă a piciorului, cealaltă
mână se aşează pe fata internă a coapsei.
Exerciţiul se execută cu genunchiul în extensie şi are loc gradat: extensia degetelor piciorului, flexia
dorsală a piciorului şi supinaţia sa, abducţia, flexia şi rotaţia externă a coapsei.
Întreg ansamblul de mişcări se execută sub rezistenţă.
Mişcarea de sus în jos.
Din poziţia de la sfârşitul mişcării de jos în sus se fac: flexia degetelor, extensia piciorului, extensia,
abducţia şi rotaţia internă a coapsei.
 DIAGONALELE KABAT DE FLEXIE
ŞI EXTENSIE PENTRU
 - Diagonala a II-a KabatPacientul
MEMBRELE este în decubit dorsal, cu membrul inferior addus,
INFERIOARE
dincolo de linia mediană, uşor rotat în afară, piciorul în extensie şi supinaţie, degetele
flectate. Kinetoterapeutul stă pe partea membrului inferior respectiv.
Mâna omoloagă cuprinde piciorul peste faţa sa dorsală, astfel încât cele patru degete se
aşează peste marginea internă a piciorului, cealaltă mână se aşează pe faţa externă a
coapsei.
Mişcarea: se efectuează extensia degetelor, flexia dorsală şi pronaţia piciorului, flexia
coapsei cu abducţie şi rotaţia internă a piciorului.
Mişcarea are loc în amplitudinea sa maximă.
Variante pentru mişcările genunchiului se pot realiza în ambele diagonale.
 DIAGONALELE KABAT DE FLEXIE
ŞI EXTENSIE PENTRU
Diagonalele Kabat MEMBRELE INFERIOARE
 La sfârşitul mişcării de sus în jos a diagonalei, se continuă extensia şoldului cu flexia
genunchiului (în afara mesei de tratament).
În mişcarea inversă se execută mai întâi extensia genunchiului, apoi flexia coapsei cu
rotaţia internă din momentul în care se ridică de la planul mesei.
 - Se execută flexia genunchiului din partea finală a celei de a II-a diagonale.
 - Din prima diagonală, flexia coapsei este asociată cu flexa genunchiului, astfel încât se
atinge cu călcâiul (piciorul în flexie) genunchiul opus.
În mişcarea contrbatarie se începe cu extensia genunchiului şi se continuă cu extensia
coapsei.
 METODA BOBATH
METODA BOBATH

Metoda Bobath se adresează tratamentului aşa-ziselor ,,paralizii spastice”. Mijloacele terapeutice se bazează pe
două principii:
 - Inhibiţia sau suprimarea activităţii tonice reflexe, cu rezultatul reduceri şi reglării tonusului muscular.
 - Facilitarea integrării reacţiilor superioare de ridicare şi echilibru în secvenţa dezvoltării lor adecvate, urmată de
un progres în activităţile elementare.
Este esenţial ca în tmpul tratamentului să dăm pacientului cât mai multe senzaţii posibile asupra tonusului,
posturii şi mişcării.
Trebuie să-l ajutăm cu mâinile noastre să experimenteze senzaţia mai multor posturi şi mişcări normale diferite.
Poziţiile reflex-inhibitori sunt total sau parţial opuse posturii iniţiale anormale a pacientului.
 METODA BOBATH

 Aşezarea pacientului într-o poziţie reflex-inhibitorie nu reduce spasticitatea.

La început pacientul rezistă şi spasticitatea poate fi mai mare decât înainte.
Ajustarea pacientului la noua sa poziţie, este cea care dă rezultatul dorit.
Odată cu descreşterea spasticităţii prin menţinerea poziţiei reflex-inhibitorii, rezistenţa
cedează.
Kinetoterapeutul poate să reducă în acest moment asistenţa sa pasivă.
La sfârşit va fi posibil să ia mâinile de pe pacient, lăsându-l să-şi controleze singur noua
poziţie.
În acest mod pacientul îşi câştigă treptat controlul asupra posturii sale spastice şi învaţă
să iasă din această postură.
 METODA BOBATH

 Poziţiile reflex-inhibitorii sun variabile în funcţie de pacient, de forma spasticităţii lui şi de

vârstă.
La fiecare pacient va trebui căutată calea adecvaă de inhibiţie, poziţia cea mai avantajoasă
pentru libertatea mişcărilor.
Pentru o mai autentică înţelegere, oferim un citat de Bobath: ,,Secretul tratamentului constă
în alegerea cu grijă şi gradarea poziţiilor reflex-inhibitorii, având în vedere că pacientul va
trebui să le adopte singur, fără dificultate.
Perioada iniţială de rezistenţă este urmată de o perioadă de linişte şi ajustare”.
 METODA KENNY
METODA KENNY

Concepţia lui Eleonor Kenny se caracterizează prin:

 - Spasmul muscular
 - Disocierea neuro-musculară – ce apare în antagonistul muşchiului în spasm, care este
considerat paralizat.
Prin nefuncţionare, acest muşchi paralizat ,,se şterge din conştiinţa pacientului” devine
,,înstrăinat sau divorţat de centrul său cortical motor”.
 - Incoordonarea
 - Paralizia musculară
 Mijloace terapetice – se pune un accent deosebit pe confortul bolnavilor: aşezare, imoblizare,
temperatură ambiantă, zgomot, socotind că cele mai mici abateri de la aceste prescripţii, sunt
condiţii care agravează spasmul muscular.
 METODA KENNY

 Relaxarea pacientului este foarte importantă în timpul procesului de stimulare.

Procesul de reeducare neuromotorie începe de îndată ce spasmul muscular a cedat
mult din intensitate.
În concluzie, metoda vine cu trei noţiuni de folos practic:
 - Participarea scoarţei cerebrale în efectuarea mişcării.
 - Necesitatea împiedicării procesului de incoordonare.
 - Lungimea de contracţie utilă a muşchilor.
 RECUPERAREA PE MB INF

Recuperarea dupa operatiile pe membrele inferioare se face in conditiile imobilizarii

prelungi,a necesitatii reluarii mersului fara sprijin pe membrul operat (cu carje
axilare,apoi canadiene,cadru de mers,bastoane).
Asimetria in mers duce la asimetria bazinului,a coloanei vertebrale,cu
lombalgii,sciatalgii greu de recuperat.
Exercitiile se fac in pozitie culcat pe spate sau pe o latura,in sezut sau stand pe piciorul
sanatos.
Se doreste mentinerea la membrul afectat a fortei si mobilitatii, precum si pregatirea
reintegrarii sale in ansamblul miscarilor obisnuite (mers).
 RECUPERAREA PE MB INF

Carjele axilare se confectioneaza astfel incat presiunea sa fie uniforma in axile si pe maini
(altfel se pot compresa nervii axilari).
Pregatirea mersului se face prin exersarea ridicarii din culcat in sezut,si apoi in picioare
(atentie la lipotimiile de schimbare brusca a pozitiei).
Mersul in carje axilare se poate face in 2,3 sau 4 timpi.Urmeaza o perioada de tranzitie cu
carje canadiene.
Ultima etapa este de folosire a bastonului(in mana opusa leziunii,altfel trunchiul se inclina de
partea bolnava)(bastonul are inaltimea de la pamant pana la mana,cu cotul usor flexat).
 RECUPERAREA PE MB INF
Sporturile complementare pentru reeducare
a membrului inf. sunt inotul si ciclismul (se scapa de greutatea
corpului).Se incepe cu bicicleta fixa,folosind mai multa forta la
piciorul sanatos.
Persoanele in varsta,cu tulburari de echilibru, pot folosi un cadru cu 4
puncte de sprijin,cu sprijin pe maini.Cadrul da obisnuinta,si bolnavii
renunta cu greu la el.
 RECUPERAREA PE MB INF

Miscari pentru sold,preoperator:

-culcat pe spate:rotarea membrelor inf.,ridicarea cu genunchiul intins sau cu el la piept;
-culcat pe o parte:rotare,ridicare a membrului inferior;
-culcat inainte:apropierea mainilor de picioare, mers pe palme;
-stand pe scara,departarea de scara,cu fata si cu spatele, genuflexiuni.
 RECUPERAREA PE MB INF

Mers :normal,lateral,inapoi;
Stand departat:exercitii de respiratii cu miscari de brate,inclinarea trunchiului lateral,aplecari, rasuciri;
Culcat pe spate:ridicarea genunchiului spre piept cu rezistenta manuala sau cu minge medicinala;
Culcat inainte:ridicarea piciorului intins inapoi cu rezistenta,ridicarea picioarelor inapoi cu o minge
medicinala intre genunchi,forfecarea picioarelor intinse.
Pe genunchi si palme:ridicarea piciorului bolnav intins inapoi.
Culcat pe spate pe lada de gimnastica:ridicarea piciorului intins la verticala,coborarea piciorului
lateral.
Genuflexiuni la scara fixa.
 RECUPERAREA PE MB INF

Stand cu latura sanatoasa la scara fixa,cu bratul intins lateral,ridicarea piciorului intins
lateral,impingand o minge medicinala;descrierea unui cerc,cu genunchiul intins,cu
o minge medicinala legata de picior.
Stand cu spatele la scara scara fixa,cu bratele intinse,apucat inapoi, ’’bicicleta’’ cu o
greutate legata de picior.
Pedalare pe bicicleta ergonomica.
 RECUPERAREA PE MB INF
Miscari pentru sold,postoperator:
-gimnastica respiratorie cu exercitii de brate,tractiuni la trapez,mobilizarea
gleznelor,ridicarea genunchiului spre piept,ridicarea bazinului din atarnat,contractii
izometrice ale cvadri-
cepsului,ridicarea piciorului intins la verticala,‘’bicicleta’’,contractia izometrica la
cvadricepsul operat,ale muschiului fesier,ducerea piciorului lateral cu ajutor,ridicand
in sezut cu ajutor,apoi inpicioare(la 2 sapt.),rotatie interne si externa a
gleznei,ridicarea genunchiului spre piept
-sezand pe marginea patului-intinderea si indoirea genunchilor;mers cu carje.
 RECUPERAREA PE MB INF

Culcat pe spate:ridicarea trunchiului pe palme ,

ridicarea picioarelor intinse cu o minge de 1 kg,
ridicarea genunchilor spre piept cu mingea intre
glezne.
 RECUPERAREA PE MB INF
Program preoperator pentru genunchi:
-mers si alergare(si cu genunchii la piept);
-culcat pe spate-ducerea genunchiului spre piept
si revenire fara a atinge cu calcaiul solul;
-ridicarea piciorului intins(si cu rezistenta);
-culcat inainte cu ridicarea piciorului intins;
-sezand-indreptarea genunchilor cu rezistenta
manuala;
-exercitii izometrice;
-cu fata spre scara fixa-genuflexiuni,sarituri pe loc cu
ambele picioare,cu coarda,pe un picior.
 RECUPERAREA PE MB INF

Program pentru genunchi postoperator:

-repaus la pat pe atela ghipsata,
-contractii izometrice ale cvadricepsului membrului sanatos(5 min/ora) si ale membrului operat(2 min/repaus1 min),
-miscarile gleznei si piciorului,
-ridicarea genunchiului spre piept,
-din culcat inainte-ridicarea piciorului operat pe verticala,
-forfecarea picioarelor,
-sezand –flexia/extensia genunchilor,
-rotari ale membrului intins,-’’bicicleta’’,
-ridicari de trunchi cu piciorul sub scara,
-ridicari pe varfuri,-genuflexiuni,-mers/cu genunchii spre piept.
 RECUPERAREA PE MB INF
Recuperarea gambei operate:
-repaus la pat pe atela Braun;
-culcat pe spate-gimnastica respiratorie cu brate;ridicarea genunchiului spre piept,ridicarea piciorului intins la
verticala,’’bicicleta’’,rotarea
piciorului,contractii izometrice ale cvadricepsului,ducerea piciorului lateral;
-mers cu doua carje fara sprijin pe piciorul operat;-cizma ghipsata;
-la marginea patului-flexia/extensia genunchiului;-cizma ghipsata de mers;-scoaterea ghipsului;
-flexia/extensia degetelor ,a gleznei,rotarea piciorului operat;
-ridicari pe varf,calcaie,joc de glezne,genuflexiuni,
urcari/coborari pe scara fixa,mers pe varfuri/pe calcaie
/pe marginea laterala /interna a piciorului/pe palme si varfuri,
pedalare pe bicicleta ergonomica.
 RECUPERAREA PE MB INF

Recuperarea gleznei operate:

-repaus pe atela Braun cu atela ghipsata;-cizma ghipsata;
-exercitii ale piciorului sanatos (ridicare,lateral,rotari,’’bicicleta’’) si bolnav (izometrie cvadriceps,genunchi
piept,lateral,’’bicicleta”, flexia/extensia genunchiului din culcat pe burta;
-scoaterea ghipsului;-mers cu carje cu sprijin progresiv,
-ridicari pe varfuri la scara,apoi cu trecerea greutatii
corpului pe calcaie,joc de glezne,genuflexiuni;-mers cu baston,
-flexia/extensia-degetelor,labei,gleznei,rotari ale piciorului,
rularea talpii,rularea unui prosop sub picior cu degetele,
genuflexiuni,mers pe calcaie,varfuri,pe margini,joc de glezne,
mers fandat,mers pe teren accidentat,pedalare pe bicicleta ergonomica.
 RECUPERAREA PE MB INF

Recuperarea piciorului operat:

-imobilizare in aparat ghipsat,-genunchiul la piept,-piciorul la verticala,
-picioarele lateral,departat,-’’bicicleta’’,
-flexia/extensia genunchilor,-ridicare in stand pe piciorul sanatos,
-mers cu carje fara sprijin,-cizma ghipsata de mers,
-mers cu carje cu sprijin progresiv,-mers cu baston,
-genunchii la piept,-’’bicicleta’’,-scoaterea ghipsului,
-flexia/extensia degetelor,bicicleta,genunchi la piept,ridicarea degetelor de pe sol,a calcaiului,rularea talpii,rularea
talpii pe minge medicinala,ridicari pe varfuri,calcaie,pe marginile piciorului,pedalare pe bicicleta ergonomica.
 RECUPERAREA PE MB INF

Recuperarea dupa amputatii:

-amputatia ramane ultima resursa terapeutica;
-indicatii de amputatie de membre:boli vasculare(30% cu diabet), degeraturi, neoplazii, traumatisme,
infectii(gangrena gazoasa),deficiente congenitale (focomelia),diformitati (date de infectii,arsuri,boli
neurologice-ulcere);
-bolnavul trebuie sa dea acordul informat;
-se prefera nivelul standard de amputatie(functional) pentru a fi protezat(ex:pt.antebrat-la 20 cm de
olecran,pt.brat la 20 cm de acromion,pt.coapsa la 25-30 cm de trohanter, pt.gamba la 14 cm de genunchi);
-la diabetici si la degete se amputeaza economic;
 RECUPERAREA PE MB INF

-suturi fara tensiuni,bine vascularizate-poate fi folosita si sutura secundara,mioplastia subcutanata a bontului

osos,osteoplastia cu periost,sectiunea nervilor mai sus de bont;
-protezare imediata a bontului cu atele ghipsate(ce pot reduce timpul de asteptare pana la protezarea definitiva la 3
luni),pernute gonflabile,proteze de aluminiu cu pernute gonflabile;
-repaus pe burta intermitent dupa amputatia de coapsa pt.a evita contractura coapsei in flexie;
-in infectii se lasa bontul de amputatie deschis;
 RECUPERAREA PE MB INF

-se poate face retus de bont;

-protezele pot fi din metal,lemn,modulare,reajustabile,cu genunchi liber, hidraulice,cu glezne,
cu grade de libertate,
cu articulatii de umar,cot,
pronatie,prehensie,cosmetice,miscate dinauntru sau extern,
cu sisteme de blocare,mioelectrice,
cu mana artificiala cu silicon,
cu carlig,
pedriatice.
Ortezele:
-previn miscarile nedorite;
-corecteaza diformitatile;
-redistribuie fortele;
-sustin din greutatea corpului;
-asista miscarile;
-ajuta muschii slabi