ANATOMIA $I FIZIOLOGIA

PIELII
ANATOMIA $I FIZIOLOGIA PIELII
DEFINITIE
Pielea este un nvelis
conjunctivo-epitelial care se
continu cu semimucoasele si
mucoasele cavittilor
naturale.
Ea are o supraIat medie de
1,5 1,8 mp si o greutate de
1/15 din greutatea corpului.
ANATOMIA $I FIZIOLOGIA PIELII
Pielea
Iace pliuri n zonele de Ilexie si n
cele ale marilor articulatii.
ea prezint santuri Iine ce Iormeaz
cadrilajul normal. n palme si plante, santurile
Iine se numesc dermatogliIe.
pielea mai prezint pori ce sunt locurile de deschidere a glandelor sudoripare
sau sebacee.
culoarea pielii depinde de:
- ras
- grosimea si dispozitia keratinei
- cantitatea de melamin din melanozomi
- vascularizatia dermic superIicial
ANATOMIA $I FIZIOLOGIA PIELII
STRUCTURA MICROSCOPIC
Pielea este Iormat
din dou straturi:
Epidermul este stratul extern,
este un epiteliu pavimentos,
pluristratiIicat ce atinge o
grosime de 1,5 mm pe palme si
plante si sub 0,5 mm pe
pleoape.
Dermul este Iormat din tesut
conjunctiv bogat n colagen
ANATOMIA $I FIZIOLOGIA PIELII
EPIDERMUL
este Iormat din mai multe straturi de celule si
anume keratinocite i celule dendritice.
eratinocitele sunt principala populatie a
epidermului si sunt organizate pe mai multe
straturi, dup cum urmeaz :
Stratul bazal - sunt un rnd de celule cilindrice
- sunt bogate n mitoze (diviziuni celulare)
- sunt legate ntre ele prin desmo:omi si
contin keratin
Stratul spinos Iormat din 6 20 rnduri de celule
poliedrice, legate prin desmozomi.
- contine keratinozomi, avnd rol n
limitarea pierderilor de ap.
Stratul granulos este Iormat din 1 4 rnduri de
celule romboidale turtite.
Stratul lucidum exist doar n palme si plante
Stratul cornos este Iormat din 4 10 rnduri de
celule turtite, suprapuse, Ir nuclei.
- partea superIicial a sa se
detaseaz la traumatisme minore sub Iorm de
scuame.
ANATOMIA $I FIZIOLOGIA PIELII
elanocitele elanocitele
Sunt celule cilindrice capabile s
sintetizeze melanina. Exist dou
tipuri de melanin, si anume:
eumelanin, pigment negru-maro
si Ieomelanin, pigment de
culoare rosie.
Melanina protejeaz pielea
mpotriva agresiunii
ultravioletelor prin
absobtia/reIlectarea lor si
neutralizarea radicalilor liberi.
Melanogeneza este stimulat de:
ultraviolete, MSH (hormon
stimulant melanocitar), ACTH,
estrogeni, progesteron.
ANATOMIA $I FIZIOLOGIA PIELII
n func(ie de rspunsul la ultraviolete,
deosebim urmtoarele tipuri de piele:
Melanina
Tipul I se ard si nu se bronzeaz niciodat
Tipul II se ard, se bronzeaz cteodat
Tipul III se ard rar, de obicei se bronzeaz
Tipul IV nu se ard niciodat, se bronzeaz ntotdeauna
Tipul V prezint o pigmentatie constitutiv moderat
Tipul VI pigmentatie constitutiv marcat (rasa neagr)
Melanina
ANATOMIA $I FIZIOLOGIA PIELII
1ONCTIUNEA DERMO-EPIDERMICA
Este interIata dintre derm si epiderm.
Este ondulat, ceea ce mreste supraIata
de contact.
Este Iormat din:
- membranele plasmatice ale keratonicitelor
- lamina lucida, lamina densa, sublamina
densa
Asigur suportul mecanic al epidermului.
DiIerenteaz si ajut la migrarea
keratonicitelor spre supraIat.
Actioneaz ca un Iiltru semipermeabil ce
regleaz transIerul de celule si substante
nutritive dintre derm si epiderm.
ANATOMIA $I FIZIOLOGIA PIELII
DERMUL
elulele dermului elulele dermului sunt:
- Fibroblayti yi fibrocite Fibroblayti yi fibrocite: sintetizeaz : colagen,
reticulin, elastin, substant Iundamental.
- Fagocite mononucleare Fagocite mononucleare: celule mobile ce produc
citokine cu rol n Iagocitoz si distrugerea antigenelor
- Mastocite Mastocite: cu rol important n rspunsul alergic
- Limfocite Limfocite: au rol n supravegherea imun
ibrele dermului ibrele dermului sunt:
- olagen olagen: reprezint 60 pn la 70 din totalitatea
Iibrelor; asigur integritatea cutanat a pielii
- Elastina Elastina contine aminoacizi bogati n valin si glicin;
asigur revenirea tegumentului la Iorma initial
- #eticulina #eticulina sunt subtiri, exist la It si la adult n jurul
vaselor si a anexelor
Substanja fundamental Substanja fundamental -ndeplineste urmtoarele
func(ii:
rezervor de ap si proteine
asigur transportul substantelor nutritive si a
hormonilor prin derm
amortizeaz socul
lubriIiant al retelei de colagen si elastin
ANATOMIA $I FIZIOLOGIA PIELII
VASCULARIZATIA SANGVIN
pielea este bine vascularizat avnd rol n
termoreglare
exist 2 plexuri vasculare: proIund si
superIicial
VASCULARIZATIA LIMFATIC
Se Iormeaz la nivelul papilelor dermice,
culege limIa dintre Iibrele conjunctive
dermice.
INERVATIA PIELII
Pielea este bogat inervat, mai ales la Iat
si extremitti.
Receptorii nervosi sunt terminatii nervoase
care culeg inIormatii tactile, termice,
dureroase, de presiune si de miscare
Sistemul nervos inerveaz vasele
sangvine, glandele sudoripare si muschii
erectori ai Iibrelor de pr.
ANATOMIA $I FIZIOLOGIA PIELII
ANEXELE PIELII
Sunt reprezentate de :
Glande sudoripare
Glande sebacee
Unghii
Fire de pr
ANATOMIA $I FIZIOLOGIA PIELII
landele sudoripare ecrine
Sunt n numr mare, 2 pn la 5 milioane,
se gsesc pe toat suprafa(a pielii,
au densitate crescut n palm, plante, axil.
Se deschid la piele prin porii sudoripari.
Structur - sunt Iormate din:
glomerulul sudoripar care este situat n
treimea inIerioar a dermului
canalul sudoripar dermic
canalul sudoripar intraepidermic
Secretia lor contine ap n proportie de 99,
este hipoton si prezint un Ph acid.
Reglarea secretiei depinde de temperatur,
umiditate, hormoni si Iibre colinergice.
landele sudoripare apocrine
Sunt glande ce devin active la pubertate. Se aIl n axil, perimamelonar,
perigenital, perianal.
Sunt mai mari dect glandele ecrine, oriIiciul de secretie se deschide la nivelul
Ioliculului pilosebaceu.
Au secretie alcalin, n cantitate mic, intermitent si care nu depinde de temperatur.
Secretia lor este controlat de Iactori hormonali si nervosi.
ANATOMIA $I FIZIOLOGIA PIELII
landele sebacee
Se dezvolt cu Ioliculul pilos dar exist si glande sebacee
libere: pe pleoape, pe semimucoase, n regiunea
mamelonar, perianal si genital.
Sunt localizate pe zona pilar, adic scalp, Iat si torace.
Lipsesc pe palme, plant si interdigital.
$tructur - sunt Iormate din:
- acini
- canale excretoare ce se deschid n Ioliculul
pilosebaceu
Devin active dup pubertate, produsul de secretie Iiind
sebumul. El contine acizi grasi liberi, trigliceride, colesterol, scualeni. Sebumul
Iormeaz o pelicul hidrolipidic cu rol antimicrobian, antiparazitar, Iungistatic si
piloprotector.
#eglarea secretiei de sebum este inIluentat de urmtorii Iactori:
hormonali: androgenii cresc secretia de sebum, estrogenii o scad
nervosi
exogeni: temperatur si umiditate
ANATOMIA $I FIZIOLOGIA PIELII
Unghiile
Sunt structuri intens cheratinizate, Iormate din
invaginri ale epidermului.
$tructura unghiei:
1. matricea, ascuns de repliul unghial
proximal, unde se aIl si cuticula
2. lunula alb si convex
3. lama unghial
Ritmul de crestere al unei unghii este de 0,5
pn la 1,2 mm / sptmn, mai lent pentru
picioare.
Rolul unghiei: estetic, de protectie si
manipularea obiectelor mici.
1
2
3
ANATOMIA $I FIZIOLOGIA PIELII
Firul de pr
Structura firului de pr:
- papila Iolicular; bogat vascularizat si
situat n derm
- bulbul ce contine centrul germinativ cu rol n
cresterea prului
- rdcina Iormat din straturi dispuse
concetric: - medulara
- teaca epitelial intern
- teaca epitelial extern
- tija: este portiunea liber a Iirului de pr ce
ncepe la vrsarea ductului glandei
sebacee n Ioliculul pilos.
Din punct de vedere chimic, Iirul de pr
este Iormat din keratin, glicogen, lipide si
pentoze.
uloarea prului e determinat genetic si
depinde de pigmentul ce se depune n
cortical si medular.
ANATOMIA $I FIZIOLOGIA PIELII
Tipuri de pr:
lanugo: peri lungi, Iini,
hipopigmentati, apar
intrauterin si dispar cu o lun
nainte de nastere
vellus: peri scurti, acoper
ntreaga supraIat cutanat si
nlocuiesc lanugo imediat
dup nastere
peri terminali: sunt lungi,
grosi, se gsesc pe scalp,
axil, pube si regiunile
androdependente.
ANATOMIA $I FIZIOLOGIA PIELII
FUNCTIILE PIELII
Pielea ndeplineste urmtoarele Iunctii :
Iunctia de regenerare regenerare si conservare conservare
Iunctia de aprare aprare:
- protectie mecanic prin keratin, derm,
tesut celular subcutanat.
- Iotoprotectie,
- protectie termic,
- protectie antiinIectioas nespeciIic,
- mentinerea echilibrului mediului intern
prin limitarea pierderilor de ap si electroliti,
analizator senzitiv analizator senzitiv
Iunctia imunologic imunologic prin celulele
Langerhans si keratinocite.
Iunctia endocrin endocrin: keratinocitele
sintetizeaz Vitamina D3 sub actiunea UV.
Iunctia psihosocial psihosocial: rol estetic, stima de
sine, cu implicatii psihosociale n special n
cazul aIectiunilor pielii.
' ' & &TT&$ &$