Obiectivele electrostimularii neuromusculare

 1. stimularea contractiei ms striate normal inervate: imobilizari prel, ms abd hipotona,

incontinenta sfincteriana
 2. stimul contr ms partial sau total denervate: c. progresivi Lapique: 100-1000 ms; 1-
10 imp/sec; c. cu imp trapezoidale; c. triunghiulari cu frontul ascendent cu crestere
progresiva; c. exponentiali (stimul selectiv ms denervata)
 3. stimul contr ms spastice: pareze/paralizii spastice posttraum, cerebrale,
medulare,scleroza in placi, b. Parkinson.
 4. stimularea electrica functionala → b. neurologici: hemiplegici, paraplegici
 5. stimularea contr musculaturii netede: aplicarea de impulsuri exponentiale, impulsuri
unice sau trenuri de impulsuri, cu durata mare, pauza mare, frecventa mica ( un impuls
la 1 – 4 sec).
Curenti de joasa frecventa cu impulsuri (0-1000 cicli/secunda) au
capacitatea de excitare asupra tesuturilor musculare si a fibrelor
nervoase (efect excitomotor)
Parametrii prescriptiei de electrostimulare
 Tipul de curent
 Frecventa impulsurilor/grupurilor de impulsuri
 Durata impulsului
 Pauza
 Durata seriei de impulsuri
 Pauza intre grupurile de impulsuri
 Durata totala a stimularii/nr de sedinte zilnice
 Localizarea electrozilor

Electrostimularea musculara

 I. Stimularea musculaturii normal inervate

(cuplu nerv-muschi intact)
 II. Stimularea musculaturii denervate
 III. Stimularea musculaturii descentralizate
 IV. Stimularea musculaturii netede

I. Stimularea musculaturii normal inervate

 Impulsuri de durata scurta si frecventa relativ rapida (40-80 HZ, domeniul curentilor
tetanizanti – contractii lungi care se mentin cat timp se aplica curentul)

 Curenti dreptunghiulari (forma tipica de stimulare a ms striate)

 Curenti modulati (evitarea oboselii si durerii date de contractiile tetanizante)

 Curenti neofaradici (durata fixa a impulsului 1 ms si a perioadei T = 20 ms) ―

receptivitate electiva a fibrelor nervoase motorii, a fibrelor musculare si a placilor
neuromotorii
Indicatii – electrogimnastica musculara
 Atonii si atrofii musculare de diverse cauze dar normoinervate
► imobilizari prelungite la pat
► hipotonii/hipotrofii secundare suferintelor articulare
 Antrenamentul muscular al unor grupe musculare hipotone
► musculatura hipotona a spatelui (scolioze)
 ► musculatura piciorului in prabusirea boltii plantare (picior plat)
► prevenirea aderentelor intra/intermusculare
 Profilaxia trombozelor si a emboliilor postoperatorii
 Nevralgii, nevrite, stari postcontuzionale (efect analgetic, vasomotor, trofic)
Completeaza si faciliteaza programul de kinetoterapie activa

II. Stimularea musculaturii denervate

 Musculatura normal inervata raspunde la stimuli cu declansare brusca
(dreptunghiulari) si nu raspunde la stimuli cu intensitate ce creste lent, cu panta
(exponentiale) datorita capacitatii de acomodare
 Musculatura total denervata raspunde selectiv la impulsurile exponentiale deoarece
degenerescenta nervoasa a dus la pierderea capacitatii de acomodare a muschiului
Semnele de lezare a nervului periferic
 Inversarea raspunsului muscular la excitatia electrica (contractie la polul pozitiv)
 Reobaza crescuta
 Cronaxia crescuta
 Coeficientul de acomodare α al muschiului lezat aproape de 1 sau sub 1
 Curba intensitate-durata (I/t) se deplaseaza spre dreapta si in sus
 Curba intensitate-durata (I/t) fragmentata in trepte
(unitati musculare cu fibre neuromotorii lezate neuniform)
Recastigarea contractiei musculaturii denervate
 Stimularea cu impulsuri exponentiale previne/incetineste instalarea atrofiei
musculaturii denervate
 Instituirea terapiei trebuie facuta cat mai precoce dupa lezarea neuronului motor
periferic (max 7-10 zile)
 Pregateste initierea kinetoterapiei recuperatorii

III. Stimularea musculaturii descentralizate

 Muschi “descentralizat” = muschi ce a pierdut comanda centrala (leziune de neuron
motor central)
 Metode
► Huffschmidt = 2 circute separate de joasa
frecventa ce determina excitatie electrica
alternativa pe grupele musculare
agoniste-antagoniste
► Stimulare electrica functionala (FES)
Stimularea electrica functionala
 Producerea contractiilor muschilor paralizati prin intermediul stimularii electrice a
nervilor cu electrozi de suprafata sau implantati
Conditii esentiale
• integritatea neuronului motor
periferic
• integritatea efectorilor
periferici (muschi, jonctiune
neuromusculara)
Liberson 1961 : ― plasarea unor electrozi de suprafata in vecinatatea
nervului sciatic popliteu extern ―› activarea flexiei dorsale a piciorului
la pacientul hemiplegic pe parcursul fazei de oscilatie a mersului
― activarea stimulului electric de catre un comutator plat
plasat sub calcai
Indicatii
 Accident vascular cerebral
 Leziuni medulare
 Scleroza multipla
 Boala Parkinson
 Paralizii cerebrale

MS:
Imbunatatirea prehensiunii de forta si finete

Imbunatatirea orientarii membrului superior (pumn, umar, cot)

MI:

Imbunatatirea dorsiflexiei plantare

Imbunatatirea functiei intregului membru inferior (mers, ciclism, ortostatism)

IV. Stimularea musculaturii netede

Imbunatatirea
controlului
vezicii urinare
prin implantarea
electrozilor in peretii
vezicii urinare, nervi
splanhnici, radacinile
anterioare sacrate si
conul medular